Anghel Stanciu

## **Domnul Anghel Stanciu:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

La art. 20, dacã urmãriþi amendamentele respinse, ele sunt în principal axate pe cercetarea ºtiinþificã. ªi din partea celor douã Comisii, de învãþãmânt, ºtiinþã a Senatului, respectiv de învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport a Camerei, cât ºi din partea unor distinºi colegi.

Noi ne gãsim astãzi într-o situaþie foarte delicatã, în sensul cã de o bunã bucatã de vreme alocaþia de stat pentru cercetare scade. ªi scade de la 0,32 în 1996 pânã la 0,134 în anul 2000 ºi 0,18, respectiv 0,247, dacã luãm în asamblu tot.

Încãlcãm în acest moment Constituþia, care la art. 134 alin. (2) lit. c) (probabil, o sã vã miraþi) precizeazã clar: ”Statul trebuie sã asigure stimularea cercetãrii ºtiinþifice naþionale.Ò

Or, domnilor colegi, nu se vede! Am aici niºte grafice fãcute la comisie: singurul minister sau domeniu care scade tot timpul în România este cercetarea ºtiinþificã! Aceasta este!

Ce dorim sã facem? Dorim ca produsele noastre sã le subvenþionãm cu ”EximbankÒ sau mai ºtiu eu ce sau sã le facem performante prin însãºi valoarea intrinsecã înglobatã, a muncii intelectuale, în ele?

De aceea, noi susþinem, domnule preºedinte Ñ ºi avem amendamentele respective, dar ca o chestiune de principiu Ñ, sã frânãm aceastã tradiþie, am spune noi, sinucigaºã, de a scãdea an de an sumele alocate cercetãrii ºtiinþifice. Sunt circa 3.000 de miliarde, noi am spus sã avem cât anul trecut, ca sã nu scãdem sub procentajul de anul trecut. Ceea ce înseamnã, de fapt, în termeni reali, încã 600 de miliarde.

O sã intervenim la amendamentele respective, pe care o sã vã rugãm sã le cumulaþi, pentru cã sunt, practic, identice. Diferã câteva sume, dar esenþa este aceasta: fãrã cercetare ºtiinþificã româneascã nu putem nici produce performant, nu putem nici asimila ºi vom deveni, la un moment dat, chiar analfabeþi în ale ºtiinþei! ªi vom cumpãra de dincolo mãrgele colorate, fãrã sã ºtim cã ele, de fapt, nu sunt diamante!

Vã mulþumesc pentru atenþie.