Stenogramă plen

tiþi!

Propunem introducerea unui alineat nou, 2: ”În anul 2002 contribuþia agenþilor economici la Fondul de ºomaj se reduce de la 5% la 3,5%Ò.

Ideea este sã reducem povara fiscalã a investitorilor. De asemenea, reprezintã un factor de reducere a muncii la negru ºi credem cã, implicit, va duce ºi la o creºtere economicã.

Reamintesc, domnilor colegi, cã Fondul de ºomaj are excedent în acest an ºi considerãm cã nu este nevoie sã impunem în plus agenþilor economici mai mult decât este nevoie.

Domnul ministru Tãnãsescu.

## **Domnul Mihai Nicolae Tãnãsescu** _Ñ ministrul_

_finanþelor publice_ **:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Referitor la acest amendament, de reducere a contribuþiei agenþilor economici la Fondul pentru plata ajutorului de ºomaj de la 5% la 3,5%, aºa cum se propune, precizez cã o astfel de reglementare, în primul rând, nu face obiectul Legii bugetului de stat.

În al doilea rând, aceastã diminuare, care este aferentã Legii bugetului asigurãrilor sociale de stat, ar conduce la o diminuare a veniturilor acestui buget, care este parte integrantã a bugetului general consolidat, ºi, ca urmare, ar duce la creºterea deficitului bugetar. În aceste condiþii, nu putem fi de acord cu acest amendament.

Mulþumesc.

preºedintele care conduce ºedinþa Camerelor reunite sau a Camerei sau a Senatului când are ceva de discutat vine la microfon, cred cã ºi domnii miniºtri pot veni la microfon, din respect pentru fiecare dintre noi, pentru instituþia Parlamentului. ªi, de asemenea, colegii din comisie.

Dezbaterile trebuie fãcute de la microfon. Cum vine preºedintele de ºedinþã la microfon sã-ºi exprime o opinie, toatã lumea trebuie sã facã la fel.

## Stimaþi colegi,

Este adevãrat cã în Regulamentul ºedinþelor comune se precizeazã cã toþi vorbitorii iau cuvântul de la tribunã. Pentru fluidizarea dezbaterilor, ºi luând exemplul bun al Camerei Superioare a Parlamentului, am montat microfoane la tribunã, ºi nu cred cã nu-i sesizaþi pe domnii miniºtri sau pe preºedintele comisiei în momentul când iau cuvântul. Cred cã este o formalitate sã le pretindem sã aleagã una din cele trei tribune care sunt.

Mulþumesc. Poftiþi, domnule Bolcaº!

Cu privire la acest amendament ºi cu privire la alte amendamente de asemenea naturã, formulate de comisii ºi de Grupul parlamentar al Partidului Naþional Democrat, noi salutãm acest amendament.

Numai puþin... care Partid Naþional Democrat?

A fost o bâlbã, e pentru prima datã când îl denumesc ”naþionalÒ, Partidul Liberal, e o premierã pentru mine...

Este o problemã de principiu. Consider amendamentele bine venite în scopul urmãrit. Reducerea unei fiscalitãþi excesive trebuie sã fie fãcutã. Se referã ºi la impozitul pe profit ºi la alte aspecte.

Însã avem un impediment legislativ major, ºi anume Legea nr. 72 a finanþelor publice, în art. 19, reglementeazã clar: ”Fondurile speciale aprobate prin legi speciale se constituie în afara bugetuluiÒ.

Deci noi nu putem umbla la existenþa, cuantumul ºi finalitatea acestor fonduri. Singura modalitate de rezolvare pe care o propun ºi colegilor liberali Ñ iniþiatorii acestui amendament Ñ este amendarea ºi modificarea legilor speciale care reglementeazã aceastã materie, modificare care se va reflecta ºi în buget.

Vã mulþumesc.

Poftiþi, domnul deputat Haºotti!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Sigur, pot fi inovaþii tehnice cât se poate de interesante, cât se poate de utile, dar ele trebuie, în acelaºi timp, sã þinã cont de anumite reguli, de anumite cutume ºi de respectul care trebuie acordat instituþiei care reprezintã cel mai bine democraþia într-o þarã. Atâta vreme cât

Atunci sã vorbim ºi noi din salã, fãrã microfon!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Nu, nu, nu! Aºa nu se poate! Atunci chiar am încãlca regulamentul!

Având în vedere cã tot ce este aici este tribunã, eu v-aº ruga, totuºi, sã fiþi...

Stimaþi colegi,

Pentru a fi democraþi ºi a lãsa plenul sã decidã, eu

Împotrivã? Mi se pare cã numãrarea este inutilã, cu mare majoritate a voturilor a fost respins acest amendament.

Astea sunt amendamentele lor la buget?!...

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Trebuie numãrate toate voturile!

Contestaþi majoritatea voturilor? Vã rog sã poftiþi la microfon ºi sã contestaþi majoritatea!

Domnule preºedinte,

Aveþi obligaþia sã anunþaþi câþi au fost pentru, câþi contra ºi câte abþineri. ªi cer acest lucru în numele Grupului naþional liberal.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Reluãm votul, stimaþi colegi, pentru a nu avea discuþii. Deci pentru amendament ºi-au manifestat votul 61. Împotriva amendamentului?

Stimaþi colegi care comentaþi mai mult, o sã vã cer sã numãraþi dumneavoastrã.

Abþineri?

Stimaþi colegi,

Sunt 61 voturi pentru amendament, 206 împotrivã, nici o abþinere.

Nu am numãrat o datã? E acelaºi lucru! Sã numere Haºotti!

217 voturi pentru. Împotrivã? 78 voturi împotrivã.

Abþineri? Nici o abþinere.

Cu 217 voturi pentru ºi 78 împotrivã, s-a adoptat art. 5. La art. 6 dacã aveþi observaþii? Nu aveþi.

V-aº ruga sã fiþi mai prezenþi la dezbateri cei care doriþi sã interveniþi!

Domnul deputat Nini Sãpunaru, deputat de serviciu din partea Partidului Naþional Liberal, cu amendamente...

## **Domnul Nini Sãpunaru:**

La art. 6 se propune un alin. 3 nou în forma urmãtoare: ”În aplicarea prevederilor Ordonanþei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venitul global, cu modificãrile ulterioare, suma prevãzutã la Capitolul 0601 Subcapitolul 02, impozitul pe venit scade de la 38 de mii de miliarde la 28,059 de mii de miliarde. Guvernul va publica pânã la data de 31 decembrie 2001 noile cote de impozitare aferente anului 2002Ò.

Acesta este legat ºi cu alin. 4 nou, în care noi am propus, de asemenea, reducerea cotei de impozit pe profit. Sursele de acoperire pentru aceastã modificare sunt în creºterea taxei de concesionare pentru produsele petroliere. Dupã cum ºtiþi, la aceastã orã, preþul de extracþie a petrolului românesc este de 60 de dolari ºi se vinde la intern cu 150 de dolari, ºi aceastã diferenþã se constituie în profit la ”PetromÒ, un profit pe bunul statului român.

Considerãm cã acest profit ºi aceste sume trebuie sã stea la bugetul de stat, ºi nu la ”PetromÒ. Deci, acele profituri imense ale ”PetromÒ-ului nu vin din exploatare, vin din vânzare de monopol, din producþie de monopol.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã la art. 6, cu privire la amendamentul pe care l-a susþinut domnul deputat Nini Sãpunaru, din partea Grupului parlamentar al P.N.L.? Domnule ministru,

Am rugãmintea sã vã duceþi, totuºi, la tribunã, pentru cã se contestã, în continuare, modalitatea regulamentarã de exprimare, ºi eu nu vreau sã pun în discuþie probleme care nu existã.

Legat de amendamentul propus la art. 6, reducerea impozitului pe salarii cu 10.500 de miliarde de lei ar implica o diminuare a veniturilor bugetului de stat cu aproximativ 4.000 de miliarde de lei, reprezentând 0,3% din produsul intern brut. Pierderea veniturilor din impozitul pe salarii ar conduce la o neîncadrare în deficitul pe care ni l-am propus, de 3%, respectiv ar conduce la majorarea acestui deficit bugetar.

Legat de actuala cotã medie a redevenþei petroliere ºi, sigur, legat de afirmaþiile care au fost fãcute, o aprobare a amendamentului produs ar avea urmãtoarele efecte: în primul rând, o reducere a producþiei de þiþei cu peste 1,5 milioane de tone, o reducere a veniturilor societãþii cu peste 250 de milioane de dolari, reducerea numãrului de personal cu peste 10 mii de salariaþi, diminuarea veniturilor bugetare cu aproximativ 1.200 de miliarde.

Având în vedere aceste argumente, propunem respingerea amendamentelor care au fost fãcute. Mulþumesc.

Domnul deputat Dan Ruºanu.

La acelaºi amendament doriþi sã interveniþi? Poftiþi sã vã susþineþi amendamentul!

ªi apoi domnul deputat Bolcaº.

## **Domnul Dan-Radu Ruºanu:**

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

În legãturã cu sursa de finanþare pentru acest amendament ºi pentru alte amendamente Ð ºi mã refer aici la majorarea procentului la redevenþa la petrol ºi gaze naturale Ð, domnul ministru ne-a dat aici niºte date, niºte cifre care aratã cã majorarea procentului la redevenþa din þiþei ºi gaze naturale ar determina o reducere a activitãþii S.N.P.-ului ºi o reducere a veniturilor bugetare din taxele plãtite de cãtre S.N.P.

## Domnule ministru,

Am citit ºi eu materialul înaintat de dânºii. La aceastã datã S.N.P.-ul îºi plãteºte redevenþa din þiþei prin livrare de þiþei natural, deci nu plãteºte taxele respective, ci din þiþeiul extras o cotã-parte din el o dã spre valorificare. Aceasta este problema!

Am analizat ºi eu datele date de cãtre S.N.P. Nu sunt corecte. Ei nu plãtesc nimic, redevenþa, la aceastã datã, din impozite. Dânºii acordã la aceastã datã o sumã, un cuantum din þiþeiul extras.

Problema aceea ridicatã de S.N.P., cã în aceste condiþii s-ar reduce extracþia de þiþei în România, este o problemã falsã, pentru cã, chiar în aceste condiþii când s-ar majora redevenþa la þiþei, preþul þiþeiului din extracþia internã este mult mai mic decât preþul þiþeiului importat. Toate aceste efecte se vor reflecta în diminuarea costurilor la S.N.P. Iar dacã tot vorbim de restructurarea S.N.P.-ului, ar trebui ca dânºii sã mai restructureze puþin cei 90 de mii de oameni pe care îi au acolo, salariile imense pe care le au acolo, sponsorizãrile pe care le face S.N.P.-ul ºi toate celelalte cheltuieli pe care le are Societatea de Petrol.

Dacã ar fi sã rãspund colegilor acum, aº spune cã mai repede aceºti bani i-am acorda pentru învãþãmânt sau pentru sãnãtate, decât sã lãsãm S.N.P.-ul ºi încã douã societãþi private care sunt în þarã la ora actualã ºi care beneficiazã de aceastã redevenþã...

Domnul Florin Georgescu vorbeºte de ceva. Parcã îmi aduc aminte cã acum vreo patru ani de zile tropãia prin faþã pe la Parchetul General pentru domnul Bivolaru, dar, în fine, s-a uitat...

Deci rugãmintea ar fi sã analizeze mai bine propunerea aceea privind majorarea redevenþei la þiþei ºi sumele respective rezultate din aceastã redevenþã. Sã stabileascã Ministerul Finanþelor sau Parlamentul acum, prin bugetul de stat, sã se acorde altor sectoare din economie. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Bolcaº ºi apoi domnul senator Bãdulescu.

## Domnilor colegi,

Nu întâmplãtor m-am opus primului amendament pe care l-am discutat, invocând un text de lege care nu poate sã fie încãlcat, pentru cã raportul comisiei extrapoleazã aceastã argumentare ºi în domenii ºi materii în care ea nu îºi mai gãseºte locul, ºi anume poate este bine, ºi ridic numai probleme de principiu, pentru a nu reveni pe parcursul dezbaterilor, ca amendamentele constând în introducerea unor alineate noi la art. 6 sã fie discutate în totalitatea lor, pentru a vedea inconsecvenþa argumentãrilor comisiei.

Prima problemã care a fost ridicatã ºi de comisia de specialitate în respingerea acestor amendamente ºi care a fost evocatã ºi de domnul ministru aici prezent este cã nu se poate umbla la capitolele de ”venituriÒ ºi ”cheltuieliÒ, având în vedere cã s-ar dezechilibra toate balanþele bugetare.

Vã rog sã mã iertaþi, dar noi pentru ce suntem aici? Ca sã compostãm proiectul de buget al Guvernului?!

Recunosc, este o muncã laborioasã, recunosc cã într-adevãr a crea aceste dezechilibre prin augmentarea veniturilor sau cheltuielilor ar presupune ºi alte corelãri, dar acesta este rostul nostru. Deci argumentul nu se poate reþine.

Dacã în ceea ce priveºte fiscalitatea creatã prin legi speciale, care nu este cuprinsã în bugetul statului, ci prin dispoziþie legalã expresã, nu putem sã facem nici un fel de obiecþiune, în ceea ce priveºte impozitul, care face parte ca sursã de venit din bugetul statului, ºi mã refer la impozitul pe profit, acesta poate sã fie modificat prin Legea bugetului, iar Legea impozitului pe profit nu are decât sã urmeze cursul acestei legi, care devine lege generalã pentru ea.

Din aceste considerente ºi cu argumentele expuse privind reducerea impozitului pe profit, noi subscriem la

acest amendament, având în vedere, în primul rând, cã este posibil juridic ºi necesar în procesul de relansare a economiei.

Este adevãrat cã se va crea un dezechilibru în ceea ce priveºte anumite surse de finanþare, se va crea un dezechilibru prin micºorarea capitolului de venituri bugetare, dar acesta este rostul nostru în cadrul acestor dezbateri ºi acesta este rostul în primul rând al Ministerului Finanþelor Ð de a reechilibra ceea ce Parlamentul hotãrãºte.

Ne miºcãm între anumite cadre. Aceasta este ideea, ºi cu aceasta am încheiat. Ne miºcãm între anumite cadre, cadrele sunt fixate de venituri ºi de cheltuieli, dar noi suntem chemaþi sã miºcãm ºi sã apreciem aceste cadre, cu toate consecinþele lor.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat. Domnul senator Bãdulescu.

Domnilor preºedinþi, Stimaþi colegi,

Amendamentul propus de Grupul P.N.L. nu este acceptabil. Majorarea redevenþei este contraproductivã. Din start vreau sã menþionez acest lucru.

În acest sens, vreau sã vã amintesc cã nu de multã vreme România a pierdut o serie de investitori de reputaþie, investitori care ne asigurau credibilitate în domeniul petrolului ºi gazelor, tocmai datoritã faptului cã au fost introduse în exces faþã de Legea petrolului o serie de taxe, redevenþe suplimentare care nu au fãcut decât sã dea peste cap studiile de fezabilitate, studiile de concept pe care aceste companii le pregãtiserã pentru 25 de ani.

Vã reamintesc faptul cã în anul 1992 companii majore, cum ar fi: AMOCO, SHELL, CANADIAN OXIDENTAL ENTERPRISE, au semnat contracte pe 25 de ani, în condiþiile prevãzute de Legea petrolului, iar Legea petrolului, stimaþi colegi, are prevederi potrivit bunelor practici internaþionale privind toate taxele ºi redevenþele care trebuie plãtite Ñ atât taxele ºi redevenþele care se practicã pe plan mondiat, cât ºi adaptãri privind situaþia specificã a sectorului nostru.

În baza acestor contracte aprobate prin hotãrâri de Guvern, publicate în ”Monitorul OficialÒ, au venit cu toatã încrederea ºi au început investiþiile în România. Pânã în 1997 au fãcut investiþii de aproape 140 de milioane de dolari. Începând cu 1997, urmare unei nefericite hotãrâri a Guvernului P.N.Þ.C.D.-P.N.L.-P.D., au fost modificate regulile jocului, astfel încât au fost introduse taxe suplimentare de 10 dolari pe tona de þiþei ºi de 25 de dolari pe normal mia metru cub. Acestea evident cã au dat peste cap studiile de fezabilitate fãcute de aceste companii, ºi cu tot efortul pe care l-au depus la toate autoritãþile din acea vreme nu au reuºit sã remedieze lucrurile, astfel încât au fost nevoiþi sã pãrãseascã þara.

Atragerea unor investitori strãini în acest domeniu, mai ales a unor investitori de marcã, este o muncã dificilã, dar în momentul în care aceºtia pãrãsesc þara cred cã aceasta este o adevãratã catastrofã ºi uitaþi-vã cã de atunci, în ultimii patru ani de zile, nu s-a reuºit atragerea unor alþi investitori de calibru, tocmai datoritã faptului cã noi am dovedit cã nu suntem capabili sã menþinem stabilitatea cadrului legislativ.

Cel mai pãgubos lucru pentru un investitor, mai ales un investitor de marcã, este acela de a constata cã într-o þarã stabilitatea cadrului legislativ este oricând cãlcatã în picioare.

În consecinþã, în momentul acesta, în care existã din nou negociere cu firme de prestigiu, existã o serie de acorduri de explorare ºi împãrþire a producþiei pe termen lung, investiþii majore, consider cã a modifica în acest moment redevenþele în domeniul petrolului, respectiv pentru extracþia ºi producþia de þiþei ºi gaze naturale, ar fi contraproductiv ºi nu îºi are rostul atâta timp cât existã un cadru legal care, repet, este adaptat principiilor ºi bunelor practici internaþionale.

Stimaþi colegi,

În consecinþã, doresc sã nu mai repetãm greºeala care s-a fãcut începând cu 1997 ºi doresc sã ne pãstrãm consecvenþa în menþinerea unui cadru legislativ solid, adaptat bunelor principii ºi practici internaþionale, astfel încât sã reuºim sã atragem din nou în þarã marii investitori de care sectorul de petrol ºi gaze are atâta nevoie.

Resping, deci, amendamentul fãcut de Grupul P.N.L. Mulþumesc.

Da.

Poftiþi, domnule Nini Sãpunaru! V-aº ruga, cu aceastã intervenþie, sã închidem dezbaterile la acest punct.

Domnule preºedinte, Totuºi nu ne puteþi opri dreptul...

V-am dat cuvântul, stimate coleg.

V-aº ruga, nu sunt deputat de serviciu.

Rectific. Nu sunteþi deputat de serviciu. Sunteþi reprezentantul Partidului Naþional Liberal.

Mulþumesc.

Întrebarea pe care eu o pun astãzi: deocamdatã ”PetromÒ-ul extrage la un preþ de cost de 60 de dolari, da? Dumneavoastrã spuneþi aici cã taxa de redevenþã este conform normelor internaþionale. Noi am cãutat în afarã ºi am gãsit cea mai micã taxã, de 21%.

Deci la noi, deocamdatã, avem 3% taxã de concesiune, iar redevenþa mai urcã 4%, ºi deocamdatã doar ”PetromÒ-ul extrage. ªi ce am fãcut în aceastã situaþie? Mai târziu, dãm zãcãmintele cu o taxã generalã de doar 7%.

## Domnilor deputaþi,

Pe de altã parte, avem cea mai mare fiscalitate asupra veniturilor. Se duce undeva la 70%.

Reducerea acestui impozit pe venit ar duce la o mai bunã colectare. ªtiþi foarte bine, ºi istoria din urmã cu 2Ñ3 ani de zile ne aratã cã atunci când s-a redus impo-

zitul pe profit pentru exporturi s-a constatat o creºtere bruscã a încasãrii veniturilor. De asemenea, când s-a scãzut impozitul pe chirii. Întotodeauna când s-a dus impozitarea la un nivel rezonabil, s-a constatat o creºtere de încasãri.

Trebuie sã regândim. De aceea am propus aceste amendamente ºi am cerut domnului ministru sã vinã cu o opinie politicã de schimbare, dacã este sau nu este de acord sã schimbãm arhitectura bugetarã, ºi am solicitat prezenþa ministrului de finanþe în Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci la discutarea acestor amendamente. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Aþi ascultat amendamentul formulat de colegii noºtri liberali. Aþi vãzut ºi motivele din raportul de respingere al comisiei ºi rãspunsul similar al domnului ministru.

Cu 212 voturi împotrivã, 70 pentru, amendamentul Partidului Naþional Liberal a fost respins.

## **Domnul Nini Sãpunaru**

**:**

Mai este un alineat!

Poftiþi!

De asemenea, avem un alineat nou. Am solicitat alin.4 nou: ”În anul 2002, cota generalã de impozitare pe profit se stabileºte la 15%Ò. Sursã avem tot creºterea taxei de redevenþã.

Cum am motivat aceastã chestiune? Este vorba de creºterea profitabilitãþii întreprinderilor.

De asemenea, revin, existã multiple posibilitãþi la aceastã orã de a eluda Legea impozitului pe profit. Nu este bine spus ”a eludaÒ, poate de a evita Legea impozitului pe profit. Avem zone libere, avem zone defavorizate, avem impozitul pentru întreprinderile mici ºi mijlocii, care este redus la 1,5% pentru microîntreprinderi, avem reducerea pentru întreprinderile mici ºi mijlocii. Deja se constatã o migrare a profiturilor, a veniturilor din sfera serviciilor pe microîntreprinderi, unde impozitarea este de doar 1,5%.

Vã rog sã vã gândiþi cu atenþie ºi sã analizaþi acest articol, pentru cã noi considerãm cã deja cota de impozit pe profit, care este stabilitã astãzi la 25%, nu mai corespunde realitãþilor economice. Existã, repet, multiple posibilitãþile legale de evitare a plãþii acestui impozit. Mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã în favoarea acestui amendament? Nu.

Domnul ministru Tãnãsescu.

Acest amendament de reducere a cotei de impozit de la 25% la 15% are un dublu efect: în primul rând, un efect al diminuãrii veniturilor bugetului de stat, aºa cum sunt ele prezentate, cu peste 12.000 de miliarde de lei, deci aproximativ 0,9% din P.I.B., ºi o diminuare a veniturilor bugetelor locale cu aproximativ 120 de miliarde de lei.

Ce s-ar întâmpla dacã am accepta acest amendament? Pe de o parte, ar trebui sã avem o descreºtere a cheltuielilor bugetare, pentru a ne încadra în deficitul de 3%, sau o creºtere a deficitului de 3%, ceea ce ar produce cheltuieli suplimentare cu dobânzile pentru împrumuturi noi ºi, sigur, ar conduce la o creºtere a inflaþiei în perioada urmãtoare, datoritã faptului cã finanþarea unui deficit mai mare, probabil s-ar face nu numai cu surse neinflaþioniste.

De aceea, ºi, sigur, având în vedere argumentele care au fost supuse atenþiei dumneavoastrã legate de redevenþã, considerãm cã aceastã diminuare a cotei impozitului pe profit de la 25% la 15% nu este sau nu poate sã fie acceptatã.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc.

Abþineri? Nu sunt.

Cu 213 voturi împotrivã, 76 de voturi pentru, amenda-

mentul domnului Nini Sãpunaru a fost respins. Dacã mai aveþi la art. 6?

Poftiþi, domnule deputat Nini Sãpunaru!

## **Domnul Nini Sãpunaru:**

Aº dori sã spun cã nu sunt neapãrat amendamentele mele. Am lucrat la ele, dar sunt amendamentele Grupului liberal ºi le susþin în numele Grupului liberal.

Art.6 alin. 6 nou: ”În cursul anului 2002 se suspendã colectarea cotelor din taxele de ºcolarizare prevãzute în anexa nr. 1 la capitolul 0801, subcapitolul 08.Ò

Prin aceastã colectare se creeazã o discriminare între sectoarele de învãþãmânt de stat ºi cel particular. Sursele de acoperire aferente se gãsesc în amendamentele urmãtoare pe care le-am formulat.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Cu 214 voturi împotrivã, 71 de voturi pentru, amendamentul domnului Nini Sãpunaru a fost respins.

Dacã la art. 6 mai doriþi sã adãugaþi ceva? Poftiþi, domnule Nini Sãpunaru!

Vã rog sã vã referiþi, potrivit raportului comisiei, la numãrul amendamentului pe care îl susþineþi.

Este vorba de art. 6 alin.5 nou: ”Impozitul pe terenul agricol prevãzut în Legea nr. 34/1994, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, se suspendã pentru exerciþiul bugetar al anului 2002Ò.

Considerãm cã suma prevãzutã, de 18 miliarde, ºi aºa nu conteazã în total construcþie bugetarã. Având în vedere cã milionul la hectar nu a ajuns decât, dupã calculele noastre, la 25% din suprafaþã, eu zic cã putem sã nu colectãm în acest an acele 18 miliarde.

Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat. Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Domnul ministru.

Legat de acest amendament, aº vrea sã fac urmãtoarea remarcã, ºi anume cã impozitul pe terenul agricol aºa cum este reglementat prin Legea nr. 34/1994, modificatã prin Ordonanþa Guvernului nr. 8/2001, constituie sursã de venituri a bugetelor locale ºi nu a bugetului de stat. Ca atare, nu putem fi de acord cu acest amendament.

Mulþumesc.

Mai doreºte cineva sã intervinã în favoarea acestui amendament? Nu.

Domnul ministru Tãnãsescu.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Plecãm de la ideea cã acest amendament nu poate sã fie acceptat. Care sunt motivele pentru care susþinem acest lucru? Pe de o parte, unul din principalele motive este acela cã prin acest act normativ, act politic al Guvernului nostru, creãm surse suplimentare pentru învãþãmântul românesc. Mai mult, acest act normativ nu opereazã o discriminare între învãþãmântul de stat ºi cel particular, ambele forme intrând sub incidenþa actului normativ pe care l-am menþionat.

În cazul în care am accepta acest amendament, ar trebui sã reducem cu peste 200 de miliarde de lei bugetul Ministerului Educaþiei ºi Învãþãmântului ºi, ca atare, sursele pentru aceastã activitate s-ar diminua. Mulþumesc.

Domnul deputat Nini Sãpunaru doreºte sã mai facã o completare.

Cred cã nu ne înþelegem.

Domnule ministru, învãþãmântul de stat este gratuit, dupã ºtiinþa noastrã. Sunt câteva forme la învãþãmântul de stat unde se plãtesc taxe, dar principalele încasãri sunt de la facultãþile private.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Completarea dumneavoastrã nu schimbã soluþia. Stimaþi colegi,

Aþi auzit amendamentul Grupului Partidului Naþional Liberal. Aþi vãzut ºi raportul comisiilor care l-au respins.

Abþineri? O abþinere.

Deci, cu 211 voturi împotrivã, 78 de voturi pentru ºi o abþinere, amendamentul cu privire la art. 6 alin. 6, propus de Partidul Naþional Liberal, a fost respins.

Mai aveþi alt amendament la art. 6? Poftiþi, domnule Nini Sãpunaru!

numai pe primele 9 luni ale acestui an s-au încasat peste 23 de miliarde de lei din aceastã destinaþie. De asemenea, considerãm, într-un fel, anormal ca numai dupã 2 ani de la aplicarea impozitului pe venitul global sã se procedeze la scoaterea din globalizare a unor tipuri de venituri, cum este ºi acesta. Ca atare, nu putem fi de acord cu susþinerea amendamentului.

Mulþumesc.

Art.6 alin.7 nou: ”În cursul anului 2002 redevenþa petrolierã minimã, prevãzutã în Legea nr. 34/1995, a petrolului, la art. 30, este de 21%.Ò

Nivelul redevenþei practicate în România este de 10 ori mai scãzut decât cel practicat la nivel mondial.

Propunem începerea unui proces de realiniere ºi o creºtere de numai 7 ori, prin majorarea de la 3% la 21% în anul 2002. Aceastã creºtere aduce un plus de venit la bugetul de stat estimat la 7.000 de miliarde de lei. Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Mai doreºte sã susþinã cineva acest amendament pe care comisiile l-au respins?

## **Domnul Mihai Nicolae Tãnãsescu**

**:**

S-a rãspuns.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Bun. Deci s-a rãspuns la acest amendament deja.

Împotrivã? 214 voturi împotrivã.

Abþineri? Nici o abþinere.

Cu 214 voturi împotrivã, 77 de voturi pentru, amendamentul a fost respins.

Mai aveþi vreun amendament cu privire la art. 6, alin.8, penultimul?

În cursul anului 2002, se suspendã prevederile din Ordonanþa Guvernului nr. 73/1999 referitoare la impozitul pe veniturile obþinute din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare ºi vânzarea pãrþilor sociale care au fost prevãzute în anexa nr. 1, capitolul 0601, subcapitolul 09. Este nevoie ca piaþa de capital sã fie lãsatã sã se dezvolte, iar suma prevãzutã este supraestimatã.

Doreºte cineva sã susþinã acest amendament? Nu. Domnul ministru.

## **Domnul Mihai Nicolae Tãnãsescu:**

Ce ar însemna acceptarea acestui amendament? Ar însemna, pe de o parte, diminuarea veniturilor cu aceastã destinaþie, venituri care au fost proiectate în bugetul pe anul 2002 la suma de 40 de miliarde de lei ºi, ca atare, modificarea balanþei bugetului general consolidat.

Nu considerãm cã aceastã sumã de 40 de miliarde de lei este supradimensionatã, plecând de la faptul cã

Mulþumesc, domnule ministru.

Cu 220 voturi împotrivã, 63 pentru, 7 abþineri, s-a respins amendamentul.

Dacã mai existã alt amendament?

Poftiþi, domnule deputat Nini Sãpunaru! Cu privire la art. 6 alin.9.

Alin. 9.

În anul 2002, accizarea produselor petroliere se realizeazã numai la unitãþile de desfacere cu amãnuntul. Prin colectarea accizelor la consumatorul final se realizeazã o administrare mai bunã a acestor impozite indirecte ºi o majorare a contribuþiei.

De asemenea, existã foarte multe exemple europene ºi existã o regulã comunitarã vizavi de mutarea acestor accize cât mai aproape de consumatorul final. Dupã cum ºtiþi, în Occident se practicã aceastã accizare la pompã.

La ora actualã, având în vedere cã avem o mai bunã posibilitate de control, majoritatea benzinãriilor au case de marcat acum, au aparaturã de contorizare, cred cã putem sã mutãm aceastã accizã, din nou, la pompã, pentru cã vom avea, mai mult ca sigur, un plus de venit.

Mulþumesc.

Mai doreºte cineva sã intervinã? Domnul deputat Bolcaº.

Eu cred cã se exagereazã ºi de o parte, ºi de alta. Ministerul Finanþelor ºi comisia ne spun cã nu putem umbla nici la venituri, nici la cheltuieli, pentru cã dezechilibrãm tot, ºi noi, de fapt, asta vrem, dar, de data aceasta, se trece în cealaltã extremã Ñ sã reglementãm în Legea bugetului ceea ce nu este al Legii bugetului.

Amendamentul anterior se referea la o ordonanþã care de la 1 ianuarie este abrogatã, aºa cã nu putem sã votãm pentru el, iar acest amendament se referã la modalitatea în care se colecteazã veniturile bugetare. Or, aceastã modalitate de colectare este altceva decât sursa venitului. Sursa venitului este acciza. Modalitatea de colectare de la cel care umple la pompã sau de la cel care încaseazã finalul acestor venituri nu este problema noastrã, ci este problema legilor speciale. De aceea vom vota, din punct de vedere al tehnicii juridice, împotriva acestui amendament.

Mulþumesc. Poftiþi, domnule Sãpunaru!

Cred cã distinsul domn deputat Bolcaº nu a înþeles exact ce am propus noi.

Ideea este urmãtoareaÉ cã, prin mutarea accizelor la pompã, existã posibilitatea unei creºteri de venituri. Nu solicitãm un lucru nou, a mai fost în România aceastã modalitate de accizare. Atunci nu a dat rezultate ºi s-a trecut la accizarea la producãtorul direct, deci direct la rafinãrie, însã circulã foarte mult combustibil neaccizat pe teritoriul României, care, de cele mai multe ori, ajunge în pompã.

Vã mulþumesc.

Domnul ministru Tãnãsescu.

Un comentariu am, domnule preºedinte, de fãcut aici. Schimbarea locului de încasare a accizelor la produsele petroliere de la producãtor sau importator la consumatorul final nu este de naturã sã mãreascã gradul de colectare a acestui venit. Mai mult, aceastã schimbare va crea costuri suplimentare privind administrarea acestuia ºi, sigur, va crea unele distorsiuni în încasarea acestui tip de impozit la bugetul de stat.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc. Stimaþi colegi,

Vã rog sã acordaþi atenþie votului asupra acestui amendament.

Deci cine este pentru amendamentul Partidului Naþional Liberal? 26 voturi pentru.

Împotrivã? 240 voturi împotrivã.

Abþineri dacã sunt? 15 abþineri.

Cu 240 voturi împotrivã, 26 pentru amendament, 15 abþineri, a fost respins.

Stimaþi colegi,

Supun art. 6 votului dumneavoastrã. V-aº ruga sã vã exprimaþi votul cu privire la art. 6 în formularea pe care a prezentat-o iniþiatorul.

Cine este pentru? 214 voturi pentru.

Împotrivã? 80 voturi împotrivã.

Abþineri? Douã abþineri.

Cu 214 voturi pentru, 80 împotrivã, douã abþineri, a fost adoptat art. 6.

La art. 7 dacã sunt observaþii? Nu sunt.

La art. 8 vã rog sã urmãriþi amendamentul 4 al comisiilor, de la pagina 2.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 4, de la pagina 2? Nu aveþi.

La titlul cap. III dacã aveþi observaþii? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri?

278 voturi pentru, 16 abþineri, nici un vot împotrivã. La art. 9 dacã sunt observaþii?

Poftiþi, domnule senator!

Domnul senator Ionel Alexandru, din partea Partidului România Mare.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Noi propunem urmãtoarea redactare, pentru o mai bunã formulare a textului: ”Nivelurile prevãzute în bugetul de stat pe anul 2002 reprezintã limite maxime care pot fi depãºite numai în condiþii bine motivate ºi în conformitate cu prevederile legaleÒ ºi apoi textul curge.

Motivaþia este urmãtoarea, ºi anume, pe parcursul unui an fiscal, nivelul alocat pentru bugetul de stat, pentru unele ministere, în situaþii deosebite sau din motive fortuite, poate fi modificat crescãtor sau descrescãtor.

Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã mai intervinã? Nu. Domnule ministru Tãnãsescu, vã rog.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Legat de acest amendament, vreau sã comentez faptul cã, dacã s-ar accepta aceastã reformulare a art. 9, s-ar crea foarte multe nelãmuriri. În primul rând, aceastã propunere de reformulare este în contradicþie cu prevederile Legii finanþelor publice. Pe de altã parte, formularea ”pot fi depãºite numai în condiþii bine motivateÒ dã naºtere la întrebãrile: care sunt condiþiile acestea bine motivate, cine stabileºte aceste condiþii, care sunt criteriile? Mai mult, art. 80 din Legea finanþelor publice spune clar cã cheltuielile reprezintã credite bugetare care nu pot fi depãºite. Deci, ca atare, suntem împotriva acestei reformulãri a art. 9.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Aþi ascultat amendamentul colegilor noºtri de la Partidul România Mare, pe care-l gãsiþi la raportul cuprinzând ”Amendamente respinseÒ, la punctul 13.

Împotrivã? 272 voturi împotrivã.

Nu, nu... ## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Numãraþi ºi maºiniºtii?

## **Domnul Valer Dorneanu:**

221 de voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt.

Cu 221 voturi împotrivã, 80 pentru, amendamentul Grupului parlamentar România Mare a fost respins.

Dacã la art. 9 mai sunt alte intervenþii? Nu sunt.

Împotrivã? 57 voturi împotrivã.

Abþineri? Nu sunt.

Cu 224 voturi pentru, 57 împotrivã, art. 9 a fost adoptat.

Dacã aveþi obiecþiuni sau alte intervenþii la art. 10? Vã rog.

Domnul deputat Ifrim de la Partidul România Mare.

La art. 10, Comisiile de sãnãtate ºi familie, atât de la Camerã, cât ºi de la Senat, propun un alin.2 nou, dupã cum urmeazã: ”Aceste prevederi privind posibilitatea limitãrii deschiderii de credite bugetare pentru efectuarea cheltuielilor sub nivelurile aprobate nu se aplicã Fondului de asigurãri sociale de sãnãtate. Nivelul cheltuielilor pentru bugetul Fondului de asigurãri sociale de sãnãtate este egal cu nivelul veniturilor colectateÒ.

Doresc sã susþin acest amendament. Rolul celor douã Comisii de sãnãtate va fi, pânã la succesul nostru, rolul lui Cato în Senatul roman ”Totuºi, Cartagina existã!Ò

Starea de sãnãtate a populaþiei, nu vreau sã vã mai repetÉ în luna aprilie spuneam niºte indicatori, este aceeaºi stare dezastruoasã ºi în plinã degringoladã pe care o cunoaºteþi. În aceste condiþii, Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate funcþioneazã ca o instituþie care are dreptul sã colecteze banii, dar nu are dreptul sã-i cheltuie. Nu existã o realã autonomie a acestei instituþii ºi este contrar tuturor modurilor în care funcþioneazã casele în Uniunea Europeanã. În aceste condiþii, se stabileºte sã existe o sumã de venituri de 50.863.191.157 lei, din care noi putem cheltui 47.796.378.386 lei. Deci sãnãtatea stã atât de bine încât noi aducem venituri la bugetul de stat!

Situaþia la sfârºitul anului 2000 a fost cu 5.600 excedent în buget, cu 2.800 datorii ale spitalelor care nu sunt plãtite nici pânã în ziua de astãzi, ºi situaþia continuã, condiþii în careÉ începând cu medicamentele care nu sunt în spitale, continuând cu salarizarea medicilor, ne aflãm în aceastã situaþie.

Comisiile nu cer decât un singur lucru: sã fim lãsaþi ca ceea ce se adunã, 14% de la fiecare contribuabil, sã fie dat înapoi tot pentru sãnãtate. Nu este fond public, este fond adunat de la oameni, iar cu 5 ani în urmã s-a înfiinþat Casa de Asigurãri de Sãnãtate tocmai pentru a o separa de bugetul de stat. Astãzi, însã, ea este cu aceastã sumã luatã de la oameni, sumã pe care noi trebuie s-o cheltuim în aºa fel... cum doreºte Ministerul Finanþelor, pentru ca sã poatã face cu ea ºi alte lucruri în afarã de sãnãtate.

Solicitãm acest amendament. Sigur nu vom avea succes, dar sperãm cã într-un viitor glasul raþiunii va triumfa ºi se va realiza starea în care se gãseºte sãnãtatea naþiunii române.

Vã mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Nu. Domnul ministru Tãnãsescu.

Comentariul pe care vreau sã-l fac vizavi de acest amendament este legat de faptul cã cheltuielile bugetului Fondului de asigurãri sociale de sãnãtate nu se realizeazã prin deschideri de credite. Aceste deschideri de credite bugetare se fac numai pentru cheltuielile bugetului de stat, de fapt, legea pe care o discutãm astãzi, Legea bugetului de stat.

Acest Fond de asigurãri sociale de sãnãtate este o parte componentã a bugetului consolidat, ºi nu a bugetului de stat, cel pe care îl discutãm astãzi.

Mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Domnul deputat Ifrim doreºte sã mai facã o intervenþie.

Poftiþi!

Mã iertaþi. Nu sunt finanþist ºi iertaþi-mi necunoaºterea. Dacã din rãspunsul domnului ministru pot sã înþeleg faptul cã vom putea cheltui toatã suma pe care o obþinem la venituri, nu pot decât sã-i mulþumesc.

Numai o clipã, domnule ministru, pentru cã are ºi domnul deputat Sassu, de la Grupul Partidului Democrat o intervenþie.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Domnule coleg,

Rãspunsul este nu. Deci nu veþi cheltui, pentru cã, totdeauna, prin practica actualului Guvern se cautã sã se facã excedent la acest fond, pentru a se acoperi gãurile din bugetul de stat. Dar rãspunsul domnului ministru este corect. Aceastã limitare, nefiind vorba de deschiderea de credite bugetare, acest tip de amendament nu-ºi are locul aici.

Îmi pare rãu, deºi problema pe care aþi ridicat-o este foarte corectã.

Mai doriþi sã adãugaþi ceva, domnule ministru?

Doar un scurt comentariu legat de faptul cã atunci când a fost înfiinþat acest fond, el a fost înfiinþat în anul 1998, a avut excedent, ºi în anul 1998, ºi în 1999, ºi în anul 2000, deci nu este un excedent care vine numai din anul 2001, iar acest excedent este strâns pentru a fi utilizat de Casa de Sãnãtate în special pentru procesul de informatizare.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Cu aceste explicaþii,

Abþineri? 8 abþineri.

Cu 74 voturi pentru, 206 împotrivã, 8 abþineri, a fost respins amendamentul.

Deci cu 194 voturi pentru, 80 împotrivã, nici o abþinere, art. 10 a fost adoptat.

La art. 11 vã rog sã urmãriþi amendamentul 5 din raportul Comisiilor de buget, amendamentul 5, de la pagina 3.

Dacã aveþi observaþii la amendamentul 5? Nu aveþi.

La art. 12 dacã sunt observaþii? Nu sunt.

La pagina 7 din ”Amendamente respinseÒ se aflã ºi un amendament propus de mine. Este vorba de precizarea care nu ar fi modificat în nici un fel cifrele din buget, dar ar fi fãcut bugetul mai transparent ºi mai...

La care amendament vã referit domnule deputat?

Art.12, nu?

Da, da.

## **Domnul Dumitru Bãlãeþ:**

Da, art. 12 alin.1, ”ordonatorii principali de crediteÒ ºi eu ceream o precizare: ”în numãr de...Ò ºi dupã care textul curge, dar vãd cã onorata noastrã Comisie de buget, finanþe nu a fost de acord cu aceastã propunere, socotind-o nenecesarã. Eu încerc sã îmi explic de ce nu a fost admisã, nu era o chestiune de modificare ºi de refinanþare, ci pur ºi simplu de transparenþã, de putere, ca acest buget sã poatã fi citit de cât mai multã lume ºi înþeles ca atare.

De fapt, la articolul acesta, în mãsura în care se prevede numãrul de ordonatori principali de credite, se vede ºi caracterul împrãºtiat al bugetului, faptul cã el nu se orienteazã pe direcþiile principale ale dezvoltãrii þãrii ºi voi sublinia mai târziu un aspect foarte interesant în aceastã privinþã.

Dacã, într-adevãr, la anexa nr. 3 am fi avut ºi un capitol iniþial de sintezã, pe categoriile de ordonatori de credite, cu sumele principale prevãzute pentru fiecare, am fi vãzut clar acest lucru. Avem ordonatori de credite care chiar se suprapun într-o anumitã mãsurã. De exemplu, Ministerul Culturii ºi Ministerul Informaþiilor au obiecte de activitate cam asemãnãtoare în multe privinþe ºi acolo se poate vedea, într-adevãr, faptul cã existã asemenea suprapuneri, dar mai existã ºi altele, multe altele în aceastã privinþã.

Îmi cer scuze, am vrut sã opresc microfonul meu, nu al dumneavoastrã.

Da. Vã rog foarte mult, daþi-mi posibilitatea sã-mi exprim punctul de vedere.

Nu a fost cu intenþie.

Deci, stimaþi colegi, se vede aici o dorinþã de a nu fi transparenþi pânã la capãt în problemele bugetului. În cele peste 10.000 de pagini pentru fiecare ordonator de credite, orientarea bugetului, esenþialã, nu se poate vedea. Eu am încercat sã fac o micã sintezã pe un numãr de 17 ordonatori de credite ºi am observat cã la cei 16 luaþi în comparaþie cu bugetul Ministerului Culturii, la toþi avem o creºtere de procente faþã de bugetul pe 2001; pe 2002 avem o creºtere de la 109 la 123%, pe când la Ministerul Culturii avem o scãdere de la 100% la 90%, ceea ce dovedeºte cã avem de a face cu un buget anticultural, ceea ce mi se pare distructiv ºi lipsit de logicã în raport cu dezvoltarea noastrã de viitor ºi cu obligaþia de a fi totuºi un stat ”de culturãÒ la gurile Dunãrii, cum a spus Eminescu.

Observãm cã avem creºteri absolut nejustificate la ordonatorii de credite care nu au perspectivã de dezvoltare în viitor, cum este Consiliul Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii. Oricum, noi vã facem observaþii, puterea hotãrãºte ºi poate sã dispunã cum doreºte. Dezvoltarea bugetului ca atare este o sarcinã a puterii, iar opoziþia trebuie sã aducã îmbunãtãþiri cât poate la realizarea bugetului, printre care ºi aceastã cerinþã a transparenþei ºi a posibilitãþii ca bugetul sã fie citit de cât mai multã lume, pentru cã aici, în acest articol ºi în aceastã precizare, se aflã cheia bugetului.

Mulþumesc.

Dacã mai doreºte altcineva sã susþinã acest amendament? Nu.

Poftiþi, domnule ministru!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aceeaºi preocupare pentru transparenþã o avem ºi noi, Guvernul. De aceea, aº vrea sã vã dau douã explicaþii. În primul rând, nu din faptul cã nu suntem transparenþi nu am dori sã punem acest numãr aici, ci datoritã faptului cã ar exista posibilitatea ca în cursul exerciþiului bugetar sã se schimbe, sã se întâmple modi- ficãri, sã se facã reorganizãri, dar, într-adevãr, aºa cum spuneþi ºi dumneavoastrã, este esenþial sã se ºtie exact câþi sunt aceºti ordonatori de credite ºi care este denumirea lor. În acest sens, suntem de acord cu propunerea dumneavoastrã, în sensul de a introduce o listã la începutul anexei nr. 3, care sã enumere toþi ordonatorii principali de credite în aºa fel încât sã se ºtie clar care sunt aceºtia.

Legat de afirmaþia pe care aþi fãcut-o cu bugetul culturii, aº vrea sã vã reamintesc cã de anul acesta procesul de descentralizare a început ºi în acest domeniu, ºi anume sumele care sunt reflectate în bugetul de stat ca atare, sigur, ele sunt în mod comparativ mai mici decât cele de anul trecut, dar ele trebuie analizate în comun, împreunã ºi cu sumele alocate cu aceastã destinaþie bugetelor locale. Un numãr de peste 17 unitãþi, din 9 judeþe ºi din municipiul Bucureºti, au trecut în subordinea autoritãþilor locale cu sumele respective, iar fãcând analiza comunã a bugetului de stat ºi a bugetelor locale la aceastã acþiune a culturii, vom observa cã existã o creºtere a cheltuielilor cu aceastã destinaþie.

Aº vrea sã concluzionez deci cã suntem de acord cu aceastã modificare, în sensul unei liste de cuprins la începutul anexei nr. 3, care sã aibã în vedere toþi ordonatorii de credite. Vã mulþumesc pentru aceastã remarcã.

Poftiþi, domnule deputat! Cu privire la acest amendament? Vã rog. Întrebasem mai înainte ºi nu a fost nimeni doritor.

Cu privire la art. 12, unde avem ºi noi amendament, ºi sunt de fapt mai multe amendamente ale grupurilor parlamentare, ºi cred cã, în sfârºit, avem un rãspuns corect al Ministerului Finanþelor Publice, care a revenit asupra modului în care s-a gândit, de fapt, la bugetul anului 2001, sã împartã ordonatorii principali de credite pe autoritãþi publice ºi administraþia publicã centralã Ñ aºa cum, de altfel, sunt definite în Constituþie sau în alte legi speciale Ñ, numai cã noi am fi vrut la art. 12, în final, aºa cum este fãcut amendamentul, ca toate autoritãþile publice sã fie tratate la fel, nediscriminatoriu ºi nu numai Camera Deputaþilor, Senatul ºi Administraþia Prezidenþialã.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mai doreºte cineva sã intervinã la acest amendament? Rog ºefii grupurilor parlamentare sã pofteascã în salã toþi deputaþii ºi senatorii, pentru cã s-au subþiat rândurile.

Stimaþi colegi deputaþi ºi senatori care vã aflaþi în foaier, vã rog sã poftiþi în sala plenului.

PAUZÃ

## Stimaþi colegi,

Insist sã poftiþi în salã, pentru cã altfel vom fi obligaþi sã facem apel nominal.

Rog Secretariatul tehnic al celor douã Camere sã-mi aducã listele cu deputaþii ºi senatorii, sã începem apelul nominal.

Începem apelul cu Camera Deputaþilor.

## **Domnul BorbŽly L‡szl—:**

|**Domnul BorbŽly L‡szl—:**|| |---|---| |Abiþei Ludovic<br>Afrãsinei Viorica|absent<br>absentã| |Albu Gheorghe<br>Ana Gheorghe<br>Anastasescu Olga-Lucheria<br>Andea Petru<br>Andrei Ioan|absent<br>absent<br>prezentã<br>prezent<br>absent| |Andrei Zeno|absent| |Andronescu Ecaterina|absentã| |Antal Istv‡n<br>Anton Marin<br>Antonescu Crin Laurenþiu<br>Antonescu George Niculae Napoleon<br>Apostolescu Maria<br>Arghezi Mitzura Domnica<br>Ariton Gheorghe<br>Armaº Iosif<br>Arnãutu Eugenu<br>Asztalos Ferenc|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezentã<br>absentã<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Baban ªtefan<br>Babiaº Iohan-Peter<br>Babiuc Victor<br>Baciu Mihai<br>Bahrin Dorel|prezent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezent| |Baltã Mihai<br>Baltã Tudor|prezent<br>absent| |Bar Mihai<br>Bara Radu-Liviu|prezent<br>absent| |Barbu Gheorghe<br>Bartoº Daniela<br>Bãdoiu Cornel<br>Bãlan Marian<br>Bãlãeþ Dumitru<br>Bãlãºoiu Amalia<br>Bãncescu Ioan<br>Bâldea Ioan<br>Becsek-Garda Dezideriu Coloman<br>Bentu Dumitru<br>Bercãroiu Victor<br>Berceanu Radu Mircea|prezent<br>absentã<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absentã<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent| |Bereczki Endre<br>Birtalan çkos<br>Bivolaru Ioan<br>Bleotu Vasile<br>Boabeº Dumitru<br>Boagiu Anca Daniela<br>Boajã Minicã<br>Boc Emil<br>Bogea Angela|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absentã<br>prezent<br>prezent<br>prezentã| |Boiangiu Cornel|prezent| |Bolcaº Lucian Augustin<br>Bondi Gyšngyike<br>BorbŽly L‡szl—|prezent<br>prezentã<br>prezent| |Bozgã Ion<br>Bran Vasile|prezent<br>absent| |Brînzan Ovidiu|absent| |Brudaºca Damian|prezent| |Bucur Constantin|absent|

## 18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 169/23.XI.2001

Bucur Mircea prezent Grãdinaru Nicolae prezent Buga Florea absent Grigoraº Neculai prezent Burnei Ion prezent Gubandru Aurel prezent Buruianã-Aprodu Daniela absentã Gvozdenovici Slavomir prezent Buzatu Dumitru prezent Haºotti Puiu prezent Buzea Cristian Valeriu absent Hogea Vlad-Gabriel prezent Calcan Valentin Gigel prezent Holtea Iancu prezent Canacheu Costicã absent Hrebenciuc Viorel prezent Cazimir ªtefan absent Ianculescu Marian prezent Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard prezent Ifrim Mircea prezent Cãºunean-Vlad-Adrian absent Ignat Miron prezent Cerchez Metin prezent Ilie Aurel Constantin absent Cherescu Pavel absent Iliescu Valentin Adrian prezent Chiliman Andrei Ioan prezent Ionel Adrian prezent Chiriþã Dumitru prezent Ionescu Anton prezent Ciontu Corneliu absent Ionescu Costel Marian absent Ciuceanu Radu prezent Ionescu Dan prezent Ciupercã Vasile Silvian prezent Ionescu Daniel prezent Cîrstoiu Ion absent Ionescu Mihaela prezentã Cladovan Teodor prezent Ionescu Rãzvan prezent Cliveti Minodora prezentã Ionescu Smaranda absentã Coifan Viorel Gheorghe prezent Iordache Florin prezent Cojocaru Nicu prezent Iriza Scarlat prezent Crãciun Dorel Petru prezent Ivãnescu Paula Maria absentã Creþ Nicoarã prezent Jipa Florina Ruxandra absentã Cristea Marin prezent Kelemen Atilla-BŽla-Ladislau prezent Criºan Emil prezent Kelemen Hunor prezent Dan Matei-Agathon absent Kerekes K‡roly prezent Daraban Aurel prezent K—nya-Hamar S‡ndor prezent Dinu Gheorghe absent Kov‡cs Csaba-Tiberiu prezent Dobre Traian prezent Kov‡cs Zolt‡n prezent Dobre Victor Paul prezent Lari Iorga Leonida absentã Dobrescu Smaranda prezentã Lazãr Maria prezentã Dolãnescu Ion prezent Lãpãdat ªtefan prezent Dorian Dorel absent Lãpuºan Alexandru prezent Dorneanu Valer absent Leonãchescu Nicolae prezent Dragomir Dumitru absent Lepãdatu Lucia-Cornelia prezentã Dragoº Liviu Iuliu absent Lepºa Sorin Victor prezent Dragu George prezent Loghin Irina absentã Drãgãnescu Ovidiu-Virgil prezent Luchian Ion prezent Dreþcanu Doina-Micºunica prezentã Magheru Paul prezent Dumitrescu Cristian Sorin prezent Maior Lazãr Dorin prezent Dumitriu Carmen prezentã Makkai Grigore prezent Duþu Constantin prezent Man Mircea absent Duþu Gheorghe absent Manolescu Oana prezentã Enescu Nicolae absent Marcu Gheorghe absent Erdei Dol—czki Istv‡n prezent Mardari Ludovic prezent Eserghep Gelil prezent Marin Gheorghe prezent Fâcã Mihail prezent Marineci Ionel prezent Firczak Gheorghe prezent M‡rton çrp‡d-Francisc prezent Florea Ana prezentã Mãlaimare Mihai Adrian prezent Florescu Ion prezent Mãrãcineanu Adrian prezent Fotopolos Sotiris prezent Mândrea-Muraru Mihaela prezentã Frunzãverde Sorin absent Mândroviceanu Vasile absent Gaspar Acsinte prezent Mera Alexandru-Liviu prezent Georgescu Filip prezent Merce Ilie prezent Georgescu Florin prezent Meºca Sever prezent Gheorghe Valeriu prezent Miclea Ioan prezent Gheorghiof Titu-Nicolae prezent Micula Cãtãlin absent Gheorghiu Adrian prezent Mihalachi Vasile prezent Gheorghiu Viorel prezent Mihãilescu Petru-ªerban absent Gingãraº Georgiu absent Mincu Iulian prezent Giuglea ªtefan prezent Mircea Costache prezent Godja Petru absent Mirciov Petru prezent Miron Vasile prezent Popa Virgil prezent Mitrea Manuela prezentã Popescu-Bejat ªtefan-Marian prezent Mitrea Miron-Tudor absent Popescu Costel Eugen prezent Mitu Dumitru Octavian absent Popescu Gheorghe prezent Miþaru Anton prezent Popescu Grigore Dorin prezent Mînzînã Ion absent Popescu Ioan Dan absent Mocioalcã Ion prezent Popescu Kanty Cãtãlin prezent Mocioi Ion prezent Popescu-Tãriceanu Cãlin prezent Mogoº Ion absent Popescu Virgil prezent Mohora Tudor prezent Posea Petre prezent Moisescu George Dumitru prezent Predicã Vasile prezent Moisoiu Adrian prezent Pribeanu Gheorghe prezent Moiº Vasile prezent Priboi Ristea prezent Moldovan Carmen-Ileana prezentã Purceld Octavian-Mircea absent Moldovan Petre prezent Puºcaº Vasile absent Moldoveanu Eugenia prezentã Puwak Hildegard-Carola absentã Moraru Constantin Florentin absent Puzdrea Dumitru absent Motoc Marian Adrian absent Radan Mihai prezent Musca Monica-Octavia prezentã R‡duly R—bert-K‡lm‡n prezent Muºetescu Ovidiu Tiberiu absent Raicu Romeo-Marius absent Naidin Petre prezent Rasovan Dan Grigore prezent Nan Nicolae prezent Rãdoi Ion prezent Nassar Rodica absentã Rãdulescu Grigore Emil prezent Naum Liana-Elena prezentã Roºculeþ Gheorghe prezent Nãdejde Vlad-George prezent Rus Emil prezent Nãstase Adrian absent Rus Ioan prezent Nãstase Ioan Mihai prezent Ruºanu Dan-Radu prezent Neacºu Ilie prezent Sadici Octavian prezent Neagu Ion prezent Sali Negiat absent Neagu Victor absent Sandache Cristian prezent Neamþu Horia-Ion prezent Sandu Alecu absent Neamþu Tiberiu-Paul prezent Sandu Ion Florentin prezent Nechifor Cristian prezent Sassu Alexandru prezent Negoiþã Gheorghe-Liviu absent Saulea Dãnuþ prezent Nica Dan absent Savu Vasile Ioan prezent Nicolae Ion prezent Sãpunaru Nini prezent Nicolaescu Gheorghe-Eugen prezent Sârbu Marian absent Nicolescu Mihai prezent Sbârcea Tiberiu Sergius prezent Nicolicea Eugen prezent Selagea Constantin prezent Niculescu Constantin prezent Sersea Nicolae prezent Niculescu-Duvãz Bogdan Nicolae prezent Severin Adrian absent Nistor Vasile prezent Simedru Dan Coriolan absent Niþã Constantin prezent Sireþeanu Mihail prezent Oltean Ioan absent Sonea Ioan prezent Olteanu Ionel prezent Spiridon Nicu prezent Oltei Ion prezent Stan Ioan prezent Onisei Ioan prezent Stan Ion prezent Palade Doru Dumitru prezent Stana-Ionescu Ileana absentã Pambuccian Varujan prezent Stanciu Anghel prezent Paºcu Ioan Mircea absent Stanciu Zisu prezent Pataki Iulia prezentã Stãnescu Alexandru-Octavi absent Patriciu Dinu absent Stãniºoarã Mihai absent Pãun Nicolae absent Stoian Mircea prezent Pãduroiu Valentin prezent Stoica Valeriu absent Pãºcuþ ªtefan absent Stroe Radu prezent PŽcsi Francisc prezent Stuparu Timotei prezent Pereº Alexandru prezent Suciu Vasile prezent Petrescu Ovidiu Cameliu prezent Suditu Gheorghe prezent Petruº Octavian Constantin prezent SzŽkely Ervin-Zolt‡n prezent Pleºa Eugen-Lucian absent Szil‡gyi Zsolt prezent Pop Napoleon prezent ªnaider Paul prezent Podgorean Radu prezent ªtefan Ion prezent Popa Constanþa prezentã ªtefãnescu Codrin absent Popa Cornel prezent ªtefãnoiu Luca absent

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 169/23.XI.2001

ªtirbeþ Cornel prezent Dinu Gheorghe prezent Tam‡s S‡ndor prezent Dorian Dorel absent Tãrâþã Culiþã absent Dorneanu Valer prezent Târpescu Pavel prezent Dragomir Dumitru absent Tcaciuc ªtefan prezent Dragoº Iuliu Liviu absent Teculescu Constantin absent Duþu Gheorghe absent Timiº Ioan prezent Enescu Nicolae absent Toader Mircea Nicu prezent Frunzãverde Sorin absent Todoran Pavel absent Gingãraº Georgiu absent Tokay Gheorghe prezent Godja Petru absent Tor— Tiberiu prezent **Domnul Valer Dorneanu:** Tudor Marcu prezent Tudose Mihai prezent Domnule secretar, Tunaru Raj absent Am rugãmintea sã întrerupeþi apelul, pentru cã, între Þibulcã Alexandru prezent timp, s-a refãcut cvorumul. Þocu Iulian Costel prezent Deputaþii care n-au fost prezenþi sã vinã la dumneaVarga Attila prezent voastrã ºi sã-ºi înscrie prezenþa. Vasile Aurelia prezentã Vasilescu Lia-Olguþa prezentã **Domnul BorbŽly L‡szl—:** Vasilescu Nicolae absent Da, vã rog. Vasilescu Valentin prezent Vekov K‡roly-J‡nos prezent **Domnul Valer Dorneanu:** Verbina Dan absent Întrucât la Senat prezenþa este mai bunã le rezervãm Vida Iuliu prezent plãcerea apelului dupã pauzã, dacã nu vom avea Videanu Adriean absent cvorum. Viºinescu Marinache prezent Vã rog sã vã luaþi locurile în salã, stimaþi Voicu Mãdãlin prezent parlamentari! Voinea Florea prezent Stimaþi colegi, Winkler Iuliu prezent Vã rog sã poftiþi în salã cei care v-aþi înregistrat Wittstock Eberhard-Wolfgang absent prezenþa la apel ºi vã rog insistent sã vã reluaþi locurile. Zãvoian Ioan Dorel prezent Stimaþi colegi, Zgonea Valeriu ªtefan prezent Am rãmas la exprimarea votului asupra amendamentuRevenim. lui formulat de colegii noºtri de la P.R.M. Aþi auzit ºi Abiþei Ludovic prezent argumentele Domniilor lor. Aveþi ºi argumentele comisiilor Afrãsinei Viorica prezentã cu privire la amendamentul nr. 20, de la pagina 8, de la Albu Gheorghe absent ”Amendamente respinseÒ. Ana Gheorghe prezent

Întrucât la Senat prezenþa este mai bunã le rezervãm plãcerea apelului dupã pauzã, dacã nu vom avea cvorum.

Vã rog sã vã luaþi locurile în salã, stimaþi parlamentari!

- Vã rog sã poftiþi în salã cei care v-aþi înregistrat

- prezenþa la apel ºi vã rog insistent sã vã reluaþi locurile. Stimaþi colegi,

Am rãmas la exprimarea votului asupra amendamentului formulat de colegii noºtri de la P.R.M. Aþi auzit ºi argumentele Domniilor lor. Aveþi ºi argumentele comisiilor cu privire la amendamentul nr. 20, de la pagina 8, de la ”Amendamente respinseÒ.

La art. 12 alin. 3 avem un amendament din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, amendament care se regãseºte ºi în formularea propusã de Comisiile juridice ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului. În consecinþã, va fi vorba despre acelaºi conþinut.

Amendamentul nostru se fundamenteazã pe principiul separaþiei puterilor în stat, principiu asimilat de Constituþia României din 1991 ºi gãsit în multiple decizii ale Curþii Constituþionale. În ce sens? Se spune în art. 12 cã numãrul de posturi de care dispun ordonatorii principali de credite se vor aproba numai cu avizul Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, lucru corect. Numai cã legat de acest aviz al Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale se prevede în finalul alin. 3 cã acest aviz nu se solicitã ordonatorilor principali de credite de la Camera Deputaþilor, Senat ºi Administraþia Prezidenþialã. Noi considerãm cã prin aceastã formulare din art. 12 alin. 3 se încalcã principiul separaþiei puterilor în stat ºi într-o formã mascatã, voalatã avem de-a face cu o subordonare politicã a autoritãþilor publice independente. De aceea, noi am solicitat ca acest aviz, dacã nu se cere Camerei Deputaþilor, Senatului ºi Administraþiei Prezidenþiale, sã nu se cearã nici Curþii Supreme de Justiþie, Curþii Constituþionale, Ministerului Public, Consiliului Legislativ, Avocatului Poporului, Curþii de Conturi. pentru cã, în realitate, vã spun, prin acest articol încãlcãm separaþia puterilor în stat, asigurãm un tratament discriminatoriu inegal diferitelor autoritãþi publice, or, statul de drept trebuie sã se defineascã printr-un tratament echilibrat ºi corect al tuturor autoritãþilor publice.

În consecinþã, vã supunem acest amendament spre aprobare, domnule preºedinte.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã în favoarea acestui amendament? Nu. Domnul ministru Tãnãsescu.

Da. Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

De fapt, prin acest amendament se propune o extindere a exceptãrii avizãrii statelor de funcþii de cãtre Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale. În fapt, numãrul de posturi la fiecare ordonator principal de credite este în anexã. Fiecare este foarte bine delimitat ºi se spune exact câte numere de posturi sunt în fiecare anexã. Munca Ministerului Muncii este o muncã tehnicã care ne ajutã sã corelãm aceste cifre pentru fundamentarea cheltuielilor cu aceastã destinaþie în bugetul de stat.

Statele de funcþii ale ordonatorilor de credite sunt necesare Ministerului Finanþelor, ele constituind o sursã de date ce poate sã fie utilizatã în fundamentarea cheltuielilor de personal cu ocazia elaborãrii proiectului. De aceea, considerãm cã avizul Ministerului Muncii este de folos ºi este, zicem noi, conform legii. Mai mult, aº vrea sã subliniez faptul cã dacã s-ar aproba aceastã extindere a exceptãrii, ea ar veni în contradicþie cu art. 6 alin. 2 din Legea finanþelor publice.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnule deputat Boc, poftiþi! Stimaþi colegi,

Domnii deputaþi care forþeazã bugetul în banca ministerialã, vã rog frumos, lãsaþi miniºtrii sã-ºi construiascã bugetul dupã principiile rigorilor financiare.

Aveþi cuvântul, domnule deputat!

Constituþionalã, adicã la aceste autoritãþi care sunt independente, potrivit Constituþiei, se cere acest aviz, este vorba de un aviz pentru a aproba în limita maximã un anumit numãr de posturi ºi o anumitã sumã. Deci este vorba totuºi de o putere discreþionarã pe care Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale o are ºi acest minister, evident, ar putea influenþa politic ºi subordona politic aceste autoritãþi independente.

ªi pentru a-i rãspunde domnului ministru cã nu se încalcã legea, ci, dimpotrivã, nu se respectã o lege în vigoare, îi aduc drept argument articolul 49 din Legea de organizare ºi funcþionare a Curþii Constituþionale, lege care spune: 1) ”Curtea Constituþionalã are un buget propriu, care face parte integrantã din bugetul de stat. 2) Proiectul de buget se aprobã cu avizul consultativ al Ministerului Finanþelor de plenul Curþii ºi se înainteazã Guvernului pentru a fi inclus direct în proiectul bugetului de stat supus legiferãrii.Ò Altfel spus, avem exact aceeaºi reglementare ca ºi la Camera Deputaþilor, ca ºi la Senat. ªi asemenea reglementãri gãsim ºi la Administraþia Prezidenþialã, ºi la Curtea de Conturi, ºi la Curtea Supremã de Justiþie. Deci, de ce nu se respectã legea în toate situaþiile ºi s-a ales doar Camera Deputaþilor, Senatul ºi Administraþia Prezidenþialã ºi nu ºi celelalte autoritãþi politice pentru care, repet, avem text de lege? Vã mulþumesc.

Da.

Domnul deputat Bolcaº ºi apoi domnul deputat Nicolaescu.

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº:**

Problema ridicatã de domnul deputat Boc este o problemã ridicatã în parametri juridici, numai cã, aici, noi discutãm Legea bugetului, care priveºte finanþele publice, care nu prea are legãturã totdeauna cu logica juridicã. Aºa cã între principiul separaþiei puterilor ºi modalitatea în care Legea bugetului prevede avize obligatorii pentru anumite situaþii este o totalã nelegãturã. Lucrurile sunt foarte simple privite nu prin prisma principiului separaþiilor puterilor, ci prin prisma unor principii bugetare simple. ªi anume, faþã de bugetul de stat, Camera Deputaþilor ºi Senatul îºi aprobã singure, autonom, un buget propriu ºi aceasta dã caracterul de autonomie ºi o scuteºte de aceste avize care pentru noi ar fi o birocraþie inutilã ºi, dimpotrivã, ne-ar putea pune sub tutela Executivului dacã ar trebui sã cerem aceste avize. Spune autorul amendamentelor: ”Pãi de ce sã nu lãrgim, cã ºi alte instituþii au bugete propriiÒÉ ºi le-a citit. Dar textul exact care a fost citit este aºa: ” buget propriu în cadrul bugetului de statÒ. ªi atunci evident cã avizele sunt necesare. Textul care existã în Legea bugetului este juridic ºi corect ºi din punct de vedere bugetar ºi din punct de vedere, dacã vreþi, principial constituþional, dacã vrem sã înþelegem Constituþia ca pe un întreg al sãu.

Sunt împotriva amendamentului propus.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Nu am gãsit în rãspunsul oferit de domnul ministru al finanþelor explicaþia care sã ne lãmureascã de ce la Camera Deputaþilor, la Senat ºi la Administraþia Prezidenþialã nu se cere acest aviz, în timp ce, de exemplu, la Curtea Supremã de Justiþie, la Curtea

Domnul deputat Boc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte, pentru cã mi-aþi dat posibilitatea sã am o obiecþie la formula propusã de domnul avocat Bolcaº Ñ un distins coleg, de altfel Ñ ºi sã menþionez faptul cã dânsul a indus în eroare auditoriul folosind un argument speculativ, sofistic. În ce sens? Adicã din ceea ce aþi spus dumneavoastrã, domnule deputat Bolcaº, înseamnã cã avem autoritãþi publice Ñ vorba lui Caragiale Ñ unele mai autonome decât altele. Nu, domnule Bolcaº, toate autoritãþile publice sunt independente. Camera Deputaþilor este mai autonomã decât Curtea Supremã de Justiþie sau decât Curtea Constituþionalã?! Nu veþi gãsi un asemenea lucru în textul Constituþiei, domnule avocat. ªi puterea legislativã ºi puterea executivã ºi puterea judecãtoreascã au un anumit raport stabilit prin Constituþie, ºi nu unele sunt mai autonome decât altele. Dacã noi ne votãm bugetul, asta nu înseamnã cã, de exemplu, Ministerul Finanþelor împreunã cu Ministerul Muncii nu ar avea dreptul sã avizeze statele de funcþii. Dar, dacã n-o face la noi, sã nu o facã nici la celelalte autoritãþi independente.

Aþi mai spus dumneavoastrã cã noi nu suntem subordonaþi Executivului, adicã noi cei din Camera Deputaþilor ºi din Senat. Per a contrario sã înþelegem cã cei de la Curtea Constituþionalã, de la Curtea Supremã de Justiþie pot fi subordonaþi Executivului?! Iatã ce înseamnã faptul cã dumneavoastrã nu înþelegeþi în profunzime substanþa principiului separaþiei puterilor în stat, principiu care asigurã coerenþa oricãrui sistem de drept. Deci lipsa subordonãrii faþã de Executiv corelatã cu autonomia relativã trebuie sã fie niºte principii care fac parte din orice buget de stat.

De asemenea, aþi spus dumneavoastrã cã acele bugete, de la Justiþie ºi de la Curtea Constituþionalã, fac parte din bugetul de stat, în timp ce acestea de la Camera Deputaþilor ºi de la Senat, nu fac parte din bugetul de stat? Nu, sunt parte integrantã a aceluiaºi buget. Deci nu putem spune cã unele Ñ tot în limbajul lui Caragiale Ñ fac parte din bugetul de stat mai mult decât celelalte. Toate fac parte din bugetul de stat ºi trebuie tratate cu aceeaºi monedã, dacã dorim, într-adevãr, sã respectãm rigorile statului de drept.

Staþi puþin, domnule Bolcaº.

Iertaþi-mã, s-a rostit numele meu de 4 ori, e dreptul meu.

ªi vreþi 4 drepturi la replicã?

Sigur.

Da. Vã dau un minut ºi jumãtate.

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº:**

## Domnilor colegi,

Mi s-a rostit numele de 4 ori ºi o datã am fost apelat cu ”domnule avocatÒ. Deci de 5 ori. Este dreptul meu sã rãspund.

Vã mulþumesc pentru atâta atenþie. O merit.

Domnul deputat Nicolaescu.

Întrucât ºi Grupul parlamentar al P.N.L. are amendament la acest articol 12 alin. 3, ºi l-am susþinut mai devreme, încercam sã remarc cã Ministerul Finanþelor ºi-a dat seama de greºeala pe care a fãcut-o cã a scos lista ordonatorilor principali de credite din bugetul pe anul 2002, faþã de bugetul pe anul 2001, ºi cred cã va corecta acest lucru, prin introducerea anexei cu ordonatorii principali de credite grupaþi, aºa cum cred cã este corect, pe autoritãþi publice care au un alt nivel de competenþã ºi ceilalþi ordonatori principali de credite.

Dar problema este alta, ºi fondul problemei este altul. Separarea acestor ordonatori principali de credite, unii mai frumoºi ºi alþii mai urâþi, în ceea ce priveºte autoritãþile publice, conduce la abuzuri. ªi unul dintre abuzuri a fost sãvârºit chiar în aceastã salã, ºi anume atunci când s-a diminuat bugetul Curþii de Conturi pentru anul 2001 fãrã sã se ia în consideraþie cã aceastã instituþie era o autoritate publicã care îºi întocmea buget propriu ºi cu avizul Executivului, dacã voia sau nu voia sã-l dea, devenea anexã la bugetul de stat. Sigur cã atunci, la presiune politicã, bugetul Curþii de Conturi a fost modificat ºi s-a ajuns unde s-a ajuns. Dacã vom continua în aceeaºi manierã ºi nu vom pune aceste autoritãþi publice pe locul pe care îl meritã, abuzurile vor fi în continuare permise. Cred cã este un argument de fond ºi de care trebuie sã þinem cont.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Ionel Olteanu din partea Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnilor deputaþi ºi senatori,

Cred cã discuþia a fost prelungitã prea mult, existã incoerenþe în argumentarea autorului amendamentului, în sensul cã principiul separaþiei puterilor în stat nu înseamnã neapãrat sã echivalãm toate autoritãþile publice din perspectiva Legii bugetului, de exemplu, pe de o parte.

Pe de altã parte, trebuie reamintit cã separaþia puterilor în stat înseamnã posibilitatea pentru acele autoritãþi publice care sunt puteri în stat de a fi ordonatori de credite. Aceastã posibilitate existã, este instituitã prin lege, iar, pe de altã parte, avizul Ministerului Muncii este aºa cum s-a spus, un aviz tehnic, un aviz consultativ ºi nu împieteazã cu nimic independenþa acelor autoritãþi publice care sunt recunoscute ca atare de Constituþie. Este evident cã nu putem asimila Consiliul Legislativ cu Curtea Supremã de Justiþie, ºi, prin urmare, amendamentul este el însuºi incoerent în argumentarea pe care o promoveazã.

Vã mulþumesc.

Poftiþi, domnule Boc!

Nu pot decât sã îmi afirm consternarea faþã de faptul cã domnul preºedinte al Comisiei juridice, care a fost de acord în comisiile reunite, în unanimitate, sã propunã ºi sã susþinã în plenul Camerei acest amendament, astãzi, pe cu totul ºi cu totul altã argumentare. Domnia sa susþine un punct de vedere contrar.

Deci, dacã existã totuºi o rigoare juridicã, solicitãm membrilor Comisiei juridice cel puþin abþinerea, dacã nu o dezicere faþã de un raport, faþã de un amendament existent în raportul nostru, pentru a ºti altãdatã cum sã lucrãm în Comisia juridicã. Argumentele pe care le-am formulat sunt argumente care au fost prezentate ºi în comisiile reunite, au fost acceptate de cãtre colegii noºtri juriºti, astãzi rãmâne ca dumneavoastrã sã daþi un vot de încredere Comisiei juridice sau vot de neîncredere acestei comisii a Parlamentului.

Staþi puþin ca sã intervinã ºi domnul deputat Sassu. Aveþi cuvântul, domnule deputat.

## Vã mulþumesc. Domnule preºedinte, Domnule ministru,

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Chestiunea este mult mai simplã. Aceste autoritãþi publice, conform Constituþiei, au o anumitã independenþã, o anumitã autonomie, ºi aceastã autonomie nu poate fi realã atâta vreme cât ea nu este ºi financiarã. Se ºtie foarte bine cã atâta vreme cât bugetul unei instituþii este controlat de cãtre Guvern, atâta vreme cât numãrul de posturi ºi modul în care îºi organizeazã structurat, în consecinþã, este controlat de Guvern prin buget, aceste autoritãþi nu sunt independente, autonome. Constituþia prevede, în mod expres, acest lucru. De aceea, cred cã amendamentul depus de domnul Emil Boc este valabil ºi este corect ºi este în spirit consituþional. Or, enumerarea numai a unor instituþii este, dupã pãrerea mea, total în afara spiritului Constituþiei.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Olteanu doreºte sã-ºi exprime poziþia.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Îmi cer scuze, nu interveneam decât dacã nu era intervenþia domnului deputat Boc. Sigur cã noaptea este un sfetnic bun pentru toþi ºi, în general, gândeºti mai bine dupã ce reflectezi mai mult, dar pe de altã parte Ñ spre liniºtea domnului deputat Boc Ñ sigur cã fiecare poate sã voteze, eventual sã se abþinã în cazul în care descoperã argumente noi. Dintr-o asemenea perspectivã, argumentaþia pe care am încercat s-o promovez rãmâne totuºi, pentru cã nu poþi compara, nu poþi asocia autoritãþile respective, punându-le pe picior de egalitate, câtã vreme natura lor juridicã este diferitã. Or, domnul deputat Boc ar fi trebuit sã restrângã amendamentul doar la autoritãþile care reprezintã puteri în stat. Oricum incoerenþa rãmâne, cred eu.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Vã reamintesc cã amendamentul domnului deputat Bãlãeþ se aflã în raportul ”Amendamente respinseÒ de la punctul 24. Aþi auzit argumentele pro ºi contra. Eu mi-aº permite sã vã reamintesc cã aceastã soluþie, pe care iniþiatorii o promoveazã acum, a fost introdusã în cursul anului trecut, ea s-a aplicat un an fãrã a se înregistra nici un fel de convulsii, nici un fel de afectãri ale autoritãþilor invocate aici. Cu aceste precizãri,

Voturi împotrivã? Abþineri?

Regret, stimaþi colegi, votul nu întruneºte cvorumul de lucru.

Înseamnã cã nu votaþi toþi cei din salã. Au votat pentru amendament 32 de persoane. Vã rog sã vã exprimaþi votul!

Sã fie numãrate ºi voturile contra.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Voturi împotrivã? 214 voturi împotrivã. Abþineri?

Deci, cu 214 voturi împotrivã, 32 pentru ºi 17 abþineri, amendamentul a fost respins.

Dacã la art. 12 mai sunt alte probleme? Nu.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Noi propunem eliminarea alin. 4 de la art. 12, având în vedere faptul cã Legea nr. 188/1999 este în vigoare, obligaþiile funcþionarilor publici prevãzute de aceastã lege sunt deja puse în aplicare ºi este firesc ºi normal ca ºi drepturile prevãzute de aceeaºi lege sã le fie acordate, corelat cu programul de combatere a corupþiei. Menþionãm faptul cã aceste drepturi, ºi pentru acest an, sunt supendate. ªi cea de-a doua lege vizatã de acest alineat Ñ vreau sã vã atrag atenþia Ñ este lege votatã în 2001, deci este pe baza Programului de guvernare al actualului cabinet, ºi este inexplicabil pentru noi cum se voteazã legi în Parlament, pe care aceeaºi majoritate le impune a fi încãlcate.

Vã mulþumesc.

## Da.

Domnul Sassu.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Faþã de argumentaþia dinainte nu aº vrea sã spun decât câteva lucruri. Este o suspendare a unor drepturi care se prelungeºte, iatã, încã un an de zile. Practic, prin aceasta, funcþionarii publici nu îºi iau acele drepturi pe care partea a doua a legii, faþã de obligaþii, le prevede, ºi, în ultimul rând, aº vrea sã spun cã argumentaþia care este datã pentru respingerea amendamentului nu este valabilã, pentru cã aici se spune cã la aceastã suspendare s-a avut în vedere considerarea mecanismului de creºtere a salariului personalului bugetar astfel încât evoluþia sã þinã cont de inflaþie. Acest lucru se poate face, chiar ºi, sau cu atât mai mult, dacã aceastã lege se aplicã. Pânã la urmã este vorba de a pune în vigoare o lege pe care împreunã am votat-o ºi prin care am prevãzut anumite lucruri, iar suspendarea pe mai bine de un an ºi jumãtate a acestor drepturi este total împotriva concepþiei ºi votului dat de dumneavoastrã în perioada aceasta.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Bolcaº, deci cu privire la art. 12 alin. 4.

## Domnule preºedinte,

Pentru identitate de raþiuni pentru care am susþinut proiectul bugetului ºi am cerut respingerea unor amendamente, pentru ca sã dovedesc cã sunt consecvent cu mine însuºi, nu astfel cum sunt redactorii acestui proiect de buget, precum ºi membrii Comisiei de finanþe, care se baladeazã în ceea ce priveºte folosirea unuia ºi aceluiaºi argument când pro ºi când contra, vã demonstrez foarte simplu cã acest text este neconstituþional ºi nu are ce cãuta într-o lege a bugetului.

Pânã acum am vorbit ºi am arãtat cã dacã anumite probleme sunt prinse într-o lege specialã, creatoare de venituri bugetare sau, dimpotrivã, creatoare de cheltuieli, acestea sunt creatoare de venituri bugetare prin abþinere, prin instituirea suspendãrii unor drepturi, ele nu sunt de competenþa bugetului de stat pentru a fi modificate. De data asta, prin Legea bugetului de stat, se intervine direct ºi operativ în ceea ce priveºte niºte drepturi salariale, din punct de vedere social Ñ adaug Ñ, pe care iarãºi le suspendã. Pãi, nu vã supãraþi, dar oamenii ºi mai ales funcþionarii publici nu mãnâncã suspendãri.

Vã rog sã eliminaþi acest text din Legea bugetului pentru cã nu-ºi are locul acolo. Dacã aveþi curajul, suspendaþi oamenilor care sunt acum în stradã drepturile pe care le pretind printr-o lege specialã, dar n-o strecuraþi prin intermediul bugetului de stat. Suntem de acord cu amendamentul ºi din punctul de vedere formal juridicofinanciar, dar mai ales din punctul de vedere al consistenþei sale materiale ºi a consecinþelor sale. Mulþumesc.

Domnule deputat, poftiþi, aveþi cuvântul!

Aº dori ºi eu sã susþin eliminarea acestui articol, cu atât mai mult cu cât în Legea bugetului de stat apar niºte salarii medii care sunt sub limita decenþei. Vorbesc, iarãºi, în numele personalului medical, un medic primar gradul I, 5,5 milioane; nu doresc ca sã fie tratat cineva la nivelul acesta ºi am fãcut ºi noi, Comisia de sãnãtate, un amendament privind aceste niveluri de salarizare, la care ni s-a rãspuns la ”respingereÒ. Vom relua discuþia,

pentru cã nu fac obiectul bugetului. Cu atât mai mult, în aceste condiþii, se impune respingerea acestui articol care nu face decât sã priveze oamenii de niºte drepturi salariale minime.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat Ifrim. Mai doreºte cineva sã intervinã?

Domnule ministru Tãnãsescu, vã rog sã rãspundeþi la acest amendament.

Da. Mulþumesc, domnule preºedinte.

Un comentariu de ordin general ºi un comentariu de fond. Bugetul de stat se constituie ºi este aprobat prin legi, inclusiv prin legi speciale. ªi, ca atare, prin prelungirea unor texte din anumite legi speciale ele pot fi puse în valoare în Legea anualã a bugetului de stat.

Este ºi cazul acestui art. 12 alin. 4 care vine ºi preia din Legea nr. 33/2001 un articol, prelungindu-i valabilitatea pânã la finele anului 2002.

Al doilea comentariu este legat de faptul cã aceastã prelungire are la bazã unele cheltuieli, care ar fi de nivelul, aproximativ, a 650Ñ700 de miliarde de lei, ºi, sigur, datoritã austeritãþii în care a fost construit bugetul pe anul 2002, Guvernul a considerat necesar ca pânã la finele anului 2002 sã fie prevãzute în continuare aceste prevederi ale art. III din Ordonanþa nr. 33.

Aº vrea sã menþionez, însã, cã în bugetul de stat pe anul 2002 au fost prevãzute fonduri pentru creºterea veniturilor salariale în raport cu evoluþia ratei inflaþiei. Mulþumesc.

Domnul deputat Sassu. Poftiþi!

Domnule ministru, eu atunci nu mai înþeleg. Dacã aceste fonduri au fost prevãzute, de ce trebuie suspendate termenele respective, prelungirea suspendãrii termenelor respective?

Pe de altã parte, ceea ce domnul Bolcaº vã spunea era o chestiune de, sã zic, ierarhice a legilor. Legea bugetului este lege ordinarã Ñ existã clar o ierarhie în Constituþie Ñ, ºi printr-o lege ordinarã nu se pot face modificãri într-o lege organicã. Despre asta este vorba. A apela la un subterfugiu cum cã, de fapt, se prelungeºte un termen al unei ordonanþe de urgenþã... þineþi cont de faptul cã acea ordonanþã de urgenþã a modificat o lege organicã ºi, în consecinþã, este ºi ea o lege organicã, aºa cã ceea ce se spunea aici legat de neconstituþionalitatea acestei prevederi, rãmâne valabilã chiar dacã, întradevãr, bugetul se bazeazã pe legi în vigoare. Asta nu înseamnã, însã, cã le poate modifica acolo unde nu poate prin Constituþie sã aducã modificãri. ªi, repet, revenind la primul argument, dacã banii sunt, atunci argumentul dumneavoastrã, cã nu rezistã la acea creºtere salarialã de care este nevoie, nu stã în picioare. Deci, ori nu sunt bani, ºi atunci discutãm despre austeritate, ori sunt bani ºi atunci puneþi în vigoare legea respectivã. Oricum, una peste alta, acest articol este neconstituþional aºa cum s-a susþinut aici.

Vã mulþumesc.

Domnule ministru, doriþi sã elucidaþi aceastã aparentã contradicþie?

Prin acest articol, aici, am dorit de fapt sã creãm o echitate între funcþionarii publici ºi cei din învãþãmânt. Prin acest articol prima de vacanþã se acorda doar funcþionarilor publici ºi nu celor din învãþãmânt. Având aceastã restricþie, datoritã constrângerilor bugetare pe care le avem, am prelungit aceastã exceptare ºi pe parcursul anului 2002 în aºa fel încît atât funcþionarii, cât ºi cei din învãþãmânt sã nu beneficieze de aceastã primã de vacanþã. Repet, este o aprobare a Guvernului, este o mãsurã luatã de cãtre Guvern tocmai pentru a ne încadra în deficitul bugetar ºi, þinând cont de condiþiile acestea de austeritate care le-am avut în bugetul pe 2002, sã putem sã rãspundem acestui criteriu de încadrare în deficitul de 3% pe anul urmãtor.

Mulþumesc.

Domnul deputat Bolcaº.

Pentru a chibzui ºi asupra votului Domniilor voastre Ð e o problemã de constituþionalitate care afecteazã însãºi valabilitatea unui buget, care poate sã fie votat sau poate sã nu fie votat, chiar dacã validaþi acest text pe care-l propunem noi ca neconstituþional, pentru cã nu poþi modifica o lege organicã într-un asemenea mod, prelungirea unui termen de valabilitate e multiplicarea unei legi, sigur cã hotãrârea luatã, legea adoptatã este susceptibilã de a fi atacatã la Curtea Constituþionalã, rog reprezentanþii Comisiei de buget, finanþe ºi ai Comisiei juridice, precum ºi pe domnul ministru sã chibzuiascã asupra acestei probleme.

Vã mulþumesc.

Doreºte sã intervinã ºi domnul deputat Gaspar. Poftiþi, domnule deputat!

## **Domnul Acsinte Gaspar** _Ñ ministru pentru relaþia cu Parlamentul_ **:**

## Stimaþi colegi,

Totdeauna când vorbim despre legile organice, trebuie sã ne uitãm în Constituþie ºi sã vedem care sunt domeniile rezervate legilor organice. Aici este vorba de o ordonanþã de urgenþã care se referã la probleme de salarizare. Toate legile cu privire la salarizare sunt legi ordinare. Legea bugetului este ºi ea o lege ordinarã. În plus, ceea ce spuneaþi dumneavoastrã cã se creeazã fonduri speciale, prin legi speciale se creeazã drepturile, dar atâta timp cât în buget, ºi bugetul se construieºte pe legi, nu se prevede aceastã posibilitate de platã, rãmân în aer pur ºi simplu.

Deci consider cã în mod normal s-a prevãzut includerea în buget a acestei dispoziþii pentru a da posibilitatea ca, într-adevãr, sã devinã textul operaþional.

Domnul deputat Sassu.

## Domnule preºedinte,

Ceea ce s-a spus aici este totalmenteÉ ºi n-aº vrea sã le iau în considerareÉ deci, dacã Legea bugetului se bazeazã pe legi, atunci Guvernul este obligat sã respecte legile respective. Nu se poate sã nu aloce banii respectivi. Chestiunea în sine nu stã în picioare.

Pe de altã parte, aici, chestiunea e foarte simplã, legea despre care vorbim, care este Legea Statutului funcþionarului public, nu este o lege de salarizare, ci este o lege care prevede obligaþii ºi drepturi. Este cu totul altceva! Cã aceastã chestiune se referã la prelungirea unui termen de neaplicabilitate a unor drepturi ºi a unora care sunt întâmplãtor salariale, dar sunt drepturi, despre aceastã temã discutãm. Nu discutãm despre salarii, discutãm despre drepturi prevãzute într-o lege, ºi anume o lege organicã.

Dacã doreºte cineva sã mai intervinã?

Domnule ministru, mai doriþi sã daþi vreo explicaþie? Nu.

## Stimaþi colegi,

Aþi audiat toate argumentele în susþinerea amendamentului 25, cu privire la art. 12 alin. 4.

Stimaþi colegi, este vorba despre un amendament care doreºte sã elimine alin. 4 al art. 12. Vã reamintesc ce spune acest text: ”Termenele prevãzute la art. 3 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 33/2000 privind unele mãsuri referitoare la salarizarea funcþionarilor publici ºi a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum ºi a personalului din organele autoritãþii judecãtoreºti, aprobate prin Legea 386/2000, se prelungesc pânã la 31 decembrie 2002.Ò

Colegii de la P.N.L. ºi P.D. doresc eliminarea acestui text. Aþi ascultat explicaþiile pe care le-a dat domnul ministru, gãsiþi în capitolul ”Amendamente respinseÒ, la poziþia 25, explicaþiile comisiilor.

În consecinþã, vã rugãm sã vã exprimaþi prin vot asupra acestui amendament.

Cine este pentru? 41 voturi pentru amendament. Împotrivã? 204 voturi împotrivã. Abþineri? Douã abþineri.

Cu 204 voturi împotrivã, 41 voturi pentru ºi douã abþineri, a fost respins amandamentul.

Dacã mai sunt observaþii sau propuneri la art. 12? Poftiþi, domnule deputat Ifrim!

O problemã de formã: la art. 12 s-a fãcut amendamentul ”Plata premiului anual aferent anului 2002 pentru personalul din instituþiile publice finanþate integral de la bugetul de stat ori din bugetele locale sau din venituri exrabugetare ºi alocaþii din bugetul de stat ºi bugetele locale se efectueazã din prevederile bugetare pe anul 2003, începând cu luna ianuarie 2003.Ò Este corectã motivaþia comisiei. Se propune respingerea amendamentului, încât acesta a fost reformulat ºi se gãseºte la numãrul curent 6 din anexa nr. 1 ”Amendamente admiseÒ. Real! Dar în aceste condiþii, art. 12 alin. 5 nu-ºi mai are obiectul, ºi aº spune sã renunþe la el, întrucât se creeazã o contradicþie.

Domnule ministru Tãnãsescu, aþi reuºit sã pregãtiþi rãspunsul?

Aºa cum am spus acest art. 12 alin. 5 trebuie sã rãmânã în textul legii. El a fost reformulat ºi a fost admis de cãtre Comisia de buget, finanþe ºi vreau sã-l citesc aºa cum a fost el admis: ”Plata premiului anual aferent anului 2002 pentru personalul din instituþiile publice finanþate integral din bugetul de stat ºi din bugetele locale sau din venituri extrabugetare ºi alocaþii de la bugetul de stat ºi bugetele locale se efectueazã din prevederile bugetare pe anul 2003, începând cu luna ianuarie.Ò

Noi considerãm cã acest text trebuie sã rãmânã în proiectul Legii bugetului de stat, sub forma în care a fost modificatã de comisie.

Mulþumesc.

Domnul deputat Ifrim.

Domnule ministru, cu tot respectul pentru profesionalitatea dumneavoastrã, v-aº ruga sã ne explicaþi în conþinut Ñ deoarece dupã text nu înþeleg, este acelaºi text Ñ ce reprezintã amendamentul admis cu nr. 6 faþã de art. 12 pe care îl propuneþi sã rãmânã? Care este substratul acestei decizii a dumneavoastrã, deoarece, ca nespecialist, nu pot sã-mi dau seama ce înseamnã?

De fapt, la art. 12 alin. 5 sunt douã tipuri de amendamente. Am sã rãspund mai întâi primului amendament care a fost fãcut, de respingere, ºi susþinerea noastrã de rãmânere în contextul legii a acestui amendament.

Propunerea Comisiei de buget, finanþe a fost ca textul sã fie mai bun ºi sã fie în conformitate cu Legea finanþelor publice. În acest sens, la rândul 3, s-au introdus dupã cuvintele ”publice, finanþate integralÒ cuvintele ”din bugetul de stat ºi din bugetele localeÒ. Acesta este amendamentul care a fost propus ºi acceptat de Comisia de buget, finanþe, ºi, repet, ele sunt în concordanþã cu prevederile Legii finanþelor publice nr. 72.

Tot la art. 12 alin. 5, referitor la amendamentul propus de Grupul parlamentar P.N.L., aº vrea sã fac urmãtoarele comentarii.

Potrivit prevederilor art. 41 din Legea nr. 72, a finanþelor publice, în cazul unor credite bugetare care nu se mai justificã, urmare a desfiinþãrii sau a amânãrii unor sarcini, ordonatorii principali de credite au obligaþia sã solicite Ministerului Finanþelor anularea creditelor respective. Aº vrea sã precizez cã prevederile legale în vigoare prevãd posibilitatea ca din economiile realizate din reducerea cheltuielilor de personal sã se acorde personalului premii în cursul anului, în limita a 2% din fondul de salarii prevãzut la bugetul fiecãrui ordonator principal de credite.

Plecând de la aceste argumentaþii, propunem ca acest amendament la art. 12 alin. 5 sã fie respins. Mulþumesc.

Domnule deputat Tudor Marcu, aveþi cuvântul!

Doreºte sã intervinã ºi domnul senator Constantinescu ºi poate rãspundeþi ºi Domniei sale.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu am sã mã refer la amendamentul nostru, al Grupurilor parlamentare P.N.L., de la numãrul curent 26, prin care solicitãm extinderea acestui articol cu o prevedere valabilã în cazul execuþiei pozitive a bugetului, cu disponibilizarea de resurse, caz în care acestea sã poatã fi folosite pentru plãþi anticipate pânã la 31.XII.2002, la propunerea ordonatorilor principali de credite, prin hotãrâre a Guvernului.

Evident, sunt exceptaþi ordonatorii principali de credite care au statut de autoritãþi publice, care pot efectua plãþile fãrã avizul Guvernului, potrivit argumentaþiei de la un amendament precedent.

Din punctul nostru de vedere, argumentaþia pentru respingerea acestui amendament nu se susþine atâta vreme cât prin Legea bugetului suntem dispuºi sã amendãm orice lege existentã, organicã, ordinarã ºi aºa mai departe, faptul cã intervenim aici ºi spunem: ”Nu! Legea finanþelor publice nu ne dã voie!Ò eu cred cã în asemenea argumentaþie putem sã introducem ºi acest amendament. Tocmai prin Legea bugetului pe anul acesta putem permite aceastã facilitate.

Domnul ministru Tãnãsescu.

Îmi prmiteþi, domnule preºedinte! Vã mulþumesc foarte mult.

Înclin sã cred cã domnul ministru are dreptate, dar nu din punctul de vedere pe care l-a exprimat Domnia sa, ci din urmãtorul: cã amendamentul propus de P.N.L. se bazeazã pe o utopie. Nu va fi execuþie pozitivã a bugetului Ñ pentru cã eu n-am cunoscut în 11 ani aºa ceva Ñ ºi nu se prevãd aceste execuþii pozitive nici în anul acesta. Cu toatã bunãvoinþa, votãm utopii.

În afarã de aceasta, nici nu ºtiu ce înseamnã clar execuþia pozitivã a bugetului. Adicã, îl terminãm, îl executãm? Cred cã e nefericitã definiþia. Dar, oricum, ceva pozitiv care sã determine suplimentarea bugetelor pentru diferite ministere eu n-am vãzut pânã acum, decât numai cât sã supravieþuiascã, nici mãcar la limita solicitãrilor din bugetele propuse spre votare la începutul anului bugetar. Aºa cã ne-am chinuit degeaba!

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Nu. Stimaþi colegi,

Întrucât în ceea ce priveºte alin. 5 al art. 12 existã, pe de o parte, amendamentul comisiilor de buget ºi, pe de altã parte, alte douã amendamente care reformuleazã textul într-un sens diferit, urmeazã, potrivit regulamentului, sã

## Stimaþi colegi,

## Reluãm ºedinþa.

Am înþeles cã reprezentantul P.R.M.-ului, domnul deputat Stanciu, are de ridicat o chestiune de procedurã.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În aceastã pauzã, în calitatea mea de preºedinte al Comisiei de învãþãmânt, mi s-a adus la cunoºtinþã un fapt regretabil, pe care sunt convins, domnule preºedinte, cã nu îl cunoaºteþi. Acest lucru schimbã complet caracterul ºedinþei noastre de astãzi, de ºedinþã publicã. Conform Constituþiei, art. 65 alin. 1, ”ªedinþele celor douã Camere sunt publiceÒ, iar art. 129 din regulament, ”ªedinþele Camerei Deputaþilor sunt publice, în afara cazurilor în care, la cererea preºedintelui sau a unui grup parlamentar, se hotãrãºte, cu votul majoritãþii deputaþilor prezenþi, ca anumite ºedinþe sã fie secreteÒ.

Dupã ºtiinþa mea, nu s-a produs un astfel de vot. Ca atare, ºedinþa Camerei Deputaþilor ºi Senatului este o ºedinþã publicã, iar un numãr de cetãþeni au depus ieri cereri, înregistrate la secretarul general, ºi le-a fost refuzatã cererea. Mai precis, au fost admiºi în salã ºi apoi evacuaþi.

Cred, domnule preºedinte, cã este o atingere gravã adusã Constituþiei ºi, respectiv, credibilitãþii forului nostru. Nu avem nimic de ascuns. Grupul respectiv nu s-a purtat turbulent, pentru a fi evacuat din salã, ºi vã rog sã luaþi mãsurile de rigoare pentru a se intra în prevederile Constituþiei ºi regulamentului.

Vã înaintez cererea pe care au depus-o ieri la secretariatul general.

## Stimaþi colegi,

Eu am fost informat cã un grup de vreo 5 sau 7 reprezentanþi ai unor sindicate aici înscrise au fost prezenþi în salã. A venit ulterior ºi un alt grup de sindicaliºti ºi li s-a spus cã tocmai se suspendã ºedinþa ºi sã revinã dupã pauzã. N-au mai revenit. Deci, dacã vor reveni, sunt liberi sã intre în salã.

Vã mulþumim, domnule preºedinte.

Cu acestea, sã revenim la lucrãrile noastre.

Vã amintesc cã am ajuns la art. 12, am parcurs majoritatea alineatelor ºi a rãmas în suspensie alin. 5, unde existã amendamentul Comisiilor de buget, pe de o parte, ºi existã douã amendamente care reformuleazã acest text.

Potrivit regulamentului, noi suntem obligaþi sã punem întâi la vot amendamentul comisiilor, urmând ca în situaþia în care acesta este adoptat celelalte sã fie respinse.

Cine este pentru amendamentul nr. 6 de la pagina 3, cu privire la cuprinsul alin. 5 al art. 12? Vã rog sã vã exprimaþi votul! Vã rog sã participaþi la vot! 211 voturi pentru.

Împotrivã?

Stimaþi colegi, constat cã nu vã exprimaþi votul, în stânga ºi în dreapta!

Cine este împotriva amendamentului comisiei? Vã rog sã vã exprimaþi votul! 35 voturi împotrivã.

Abþineri? 3 abþineri.

Cele trei categorii de voturi nu întrunesc cvorumul de lucru. Suntem nevoiþi sã trecem la apelul nominal, din nou.

De data aceasta, îl vom începe cu Senatul. Aveþi cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

|**Domnul Mihai Ungheanu:**|| |---|---| |Acatrinei Gheorghe<br>Alexa Constantin<br>Alexandru Ionel<br>Apostolache Victor<br>Athanasiu Alexandru<br>Badea Dumitru<br>Balcan Viorel|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Bãdulescu Doru-Laurian<br>Bãlan Angela Mihaela<br>Bãlãlãu Constantin|prezent<br>absentã<br>absent| |Belaºcu Aron<br>Belu Ioan|prezent<br>absent| |Bichineþ Corneliu<br>Bindea Liviu-Doru<br>Bîciu Constantin<br>Brãdiºteanu ªerban<br>Bucur Dionisie<br>Bunduc Gheorghe<br>Buzatu Gheorghe<br>Cârciumaru Ion|absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Ciocan Maria<br>Ciocârlie Alin Theodor|prezentã<br>absent| |Codranu Dumitru<br>Constantinescu Dan|prezent<br>prezent| |Constantinescu Eugen Marius<br>Cozmâncã Octav|prezent<br>absent| |Crãciun Avram|prezent| |Cristoloveanu Ioan|prezent| |Dina Carol|prezent| |Dinescu Valentin|prezent| |Dinu Marin|prezent| |Dobrescu Maria Antoaneta|prezentã| |Dumitrescu Viorel|absent|

28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 169/23.XI.2001

Duþã Vasile absent Popa Nicolae-Vlad absent Eckstein-Kov‡cs PŽter absent Popescu Dan-Mircea prezent Fabini Hermann Armeniu prezent Popescu Laurenþiu-Mircea absent Fãniþã Triþã prezent Predescu Ion absent Feldman Radu Alexandru absent Prichici Emilian prezent Filipaº Avram absent Pricop Mihai-Radu absent Filipescu Cornel prezent Prisãcaru Ghiorghi prezent Florescu Eugeniu Constantin absent Pruteanu George Mihail absent Flutur Gheorghe prezent Pujinã Nelu absent Frunda Gyšrgy absent Pusk‡s Valentin-Zolt‡n prezent Gãucan Constantin prezent Radu Constantin prezent Gogoi Ion prezent Rahãu Dan Nicolae prezent Guga Ioan prezent Rebreanu Nora Cecilia prezentã Hanganu Romeo Octavian absent Rece Traian absent Hârºu Ion prezent Roibu Aristide prezent Hoha Gheorghe prezent Roman Petre prezent Honcescu Ion prezent Rus Ioan Aurel prezent Horga Vasile prezent Sârbulescu Ion prezent Hriþcu Florin prezent Seche Ion absent Ilaºcu Ilie prezent Seres DŽnes prezent Iliescu Ion absent Sin Niculae prezent Ionescu-Quintus Mircea absent S—gor Csaba prezent Iorga Nicolae Marian absent Solcanu Ion prezent Iorgovan Antonie absent Sporea Elena prezentã Iustian Mircea Teodor prezent Stãnoiu Rodica Mihaela prezentã KereskŽnyi Alexandru absent Stoica Fevronia absentã Leca Aureliu prezent Szab— K‡roly-Ferenc prezent Lupoi Mihail absent Maior Liviu absent ªelaru Rodica prezentã Marcu Ion absent ªtefan Viorel prezent Tãrãcilã Doru Ioan absent Marinescu Simona absentã Theodorescu Emil Rãzvan absent Mark— BŽla prezent Matei Vintilã prezent Toma Constantin prezent Tudor Corneliu Vadim absent Matei Viorel prezent Mãrgineanu ªtefan Gheorghe absent Ungheanu Mihai prezent Mihordea Mircea prezent Vajda Borb‡la prezentã Vasile Radu absent Mocanu Vasile prezent Vãcãroiu Nicolae absent Munteanu Tudor-Marius absent Vela Ion absent Nedelcu Mircea prezent NŽmeth Csaba prezent Verest—y Attila absent Nicolaescu Ioan prezent Voinea Melu prezent Nicolaescu Sergiu absent Vornicu Sorin Adrian prezent Nicolai Norica prezentã Zanc Grigore prezent Nicolescu Constantin absent Zlãvog Gheorghe prezent Novolan Traian prezent **Domnul Valer Dorneanu:** Onaca Dorel-Constantin prezent Oprescu Sorin Mircea absent Stimaþi colegi, Opriº Octavian absent Suntem în salã peste 248 de parlamentari, rugãmintea Otiman Pãun-Ion absent mea este sã aveþi rãbdare. Cel puþin, dacã iese unul, sã Paleologu Alexandru absent aducã doi în locul lui... Altminteri, nu se admite nici o Panã Aurel absent plecare din salã. Panã Viorel Marian absent Stimaþi parlamentari, Pastiu Ioan prezent Vã rog sã vã luaþi locurile în salã ºi sã nu mai Pãcurariu Iuliu prezent pãrãsiþi sala!

Suntem în salã peste 248 de parlamentari, rugãmintea mea este sã aveþi rãbdare. Cel puþin, dacã iese unul, sã aducã doi în locul lui... Altminteri, nu se admite nici o plecare din salã.

Vã rog sã vã luaþi locurile în salã ºi sã nu mai pãrãsiþi sala!

Împotrivã? 61 voturi împotrivã. Abþineri? Cu 177 voturi pentru, 61 împotrivã ºi 3 abþineri, a fost adoptat amendamentul nr. 6, de la pagina 3, deci noua alcãtuire a alin. 5 art. 12.

A crescut numãrul voturilor?

A funcþionat principiul pe care vi l-am enunþat la început: a plecat unul ºi au venit doi, au plecat patru ºi au venit patru ori doi...

Abþineri, dacã sunt? O abþinere.

Cu 182 voturi pentru, 72 împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat art. 12.

La art. 13 dacã sunt probleme? Domnul deputat Sassu.

Sã nu fie o intervenþie cu ghinion, domnule deputat.

S-ar putea sã fie cu ghinion pentru domnul ministru de finanþe, care nu este în salã.

Vã rog sã întrerupeþi ºedinþa pânã la venirea domnului ministru de finanþe.

Rugaþi-l pe domnul ministru, pe reprezentanþii Ministerului Finanþelor sã pofteascã în salã. Negociau un amendament propus de partidul dumneavoastrã.

Nu putem trece la vot, pentru cã existã un amendament pe care domnul deputat Sassu vrea sã-l discute.

Stimaþi colegi,

Domnule deputat Sassu, eu am crezut cã aveþi un amendament. Nu aveþi un amendament ºi solicitaþi prezenþa în salã a ministrului. Va veni. Deocamdatã, votãm art. 13. Nu trecem la dezbatere.

Poftiþi!

Conform regulamentului, atunci când prezenþa unui ministru este solicitatã, este obligat sã vinã. Dacã nu, atunci, în numele Grupului parlamentar al P.D., cer întreruperea ºedinþei pânã când domnul ministru al finanþelor publice vine în salã.

Domnule coleg, vi s-a împlinit dorinþa.

S-a împlinit, dar târziu.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

S-a împlinit la timp, pentru cã nu am apucat sã votãm împotrivã.

Deci

Cu 209 voturi pentru, 45 de voturi împotrivã ºi 5 abþineri, a fost adoptat art. 13.

La art. 14 dacã aveþi probleme?

Domnul senator Constantinescu,

Vã rog sã vã referiþi la amendamentul care v-a fost respins ºi la care doriþi sã interveniþi.

Da, domnule preºedinte.

Este vorba de un amendament care solicitã exceptarea autoritãþilor publice, prevãzute în Constituþie ºi în legi speciale, de la obligaþiile prevãzute în preambulul art. 14. Atâta vreme cât aceste autoritãþi publice îºi întocmesc bugete proprii de venituri ºi cheltuieli care devin anexe la bugetul de stat, prevederea din preambulul art. 14 ni se pare incorectã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã doreºte sã mai intervinã cineva? Domnul deputat Bolcaº. Sunteþi în favoarea amendamentului?

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº**

**:**

Nu. Împotriva amendamentului.

Vã rog.

Îmi pare rãu, dar amendamentul nu poate sã fie primit. Este exact confuzia, care am semnalat-o anterior, dintre bugetele proprii ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului, care îºi alcãtuiesc propriul lor buget, ºi bugetul autoritãþilor publice care au un buget propriu, dar în cadrul bugetului de stat.

Nu putem scoate de sub control tocmai modalitatea în care se deruleazã, se executã, aceste bugete în cadrul principalelor autoritãþi publice. De altfel, Grupul parlamentar al P.N.L. are o anume inconsecvenþã semnalatã ºi în raport de intervenþia mea anterioarã.

Vã rugãm, pentru aceste considerente, sã respingeþi amendamentul.

Domnul ministru Tãnãsescu.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Acest amendament nu poate fi avut în vedere, pe de o parte, fiindcã acest amendament se referã la o monitorizare, de fapt, a execuþiei bugetare ºi, sigur, toþi ordonatorii principali de credite trebuie sã se încadreze în bugetele care au fost aprobate, iar, pe de altã parte, aceastã acþiune de monitorizare a cheltuielilor constituie o importantã bazã de date pentru Ministerul Finanþelor, pentru analizele pe care le efectueazã cu aceastã destinaþie.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Împotrivã?

Amendamentul a fost respins cu marea majoritate a voturilor.

- Dacã la art. 14 mai existã alte amendamente?

-

- Cu 216 voturi pentru, 32 de voturi împotrivã ºi

- 11 abþineri s-a adoptat art. 14. La art. 15 dacã sunt observaþii? Domnul deputat Bãlãeþ. Poftiþi!

## **Domnul Dumitru Bãlãeþ:**

La art. 15 alin. 2, rândul 7, privitor la suma prevãzutã pentru Consiliul Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii, de 74 de miliarde, eu propun sã fie redusã la 24,5 miliarde.

Sigur, amendamentul a fost respins. Eu pledez totuºi cauza pentru care am fãcut aceastã propunere, subliniind faptul cã avem de-a face cu o instituþie de imagine care meritã sã rãmânã în buget, dar care poate fi supusã unei restricþii, aºa cum am cerut eu. De ce? Pentru cã acolo se cheltuiesc bani foarte mulþi ºi într-un mod inutil.

Se cheltuiesc bani, dupã cum s-a subliniat ºi în bugetul de data trecutã, pentru o clãdire care este, pur ºi simplu, cu o chirie foarte mare ºi acolo se mai cheltuiesc bani ºi cu maºini foarte multe de lux.

Domnul ministru al finanþelor ar putea sã ne spunã cã avem de-a face cu un buget de austeritate în general. Eu susþin cã aici este vorba de risipã ºi cã se pot face lucruri mai bune acolo, nu ca acelea care s-au fãcut pânã acum: scandaluri foarte multe ºi nejustificate, cercetãri reale foarte puþine ºi rezultate concrete cu caracter pozitiv ºi mai puþine.

De aceea, stimaþi colegi, stimate domnule ministru, propun sã avem în vedere o repartizare a celor 50 de miliarde, cerute de mine ca reducere la aceasta, pentru acþiuni culturale, ºi atunci când vom ajunge la capitolul ”CulturãÒ, vã voi demonstra cât este de necesar sã se facã o asemenea repartizare în direcþia culturii.

Sigur cã aceastã instituþie trebuie sã rãmânã, dar cheltuielile pot fi mult mai mici. Ele pot fi reduse, ºi acolo sã avem o instituþie care sã facã într-adevãr cercetãri, nu scandalurile pe care le-a fãcut pânã acum. Mulþumesc.

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº**

**:**

Vã solicit ºi eu cuvântul.

Domnul deputat Bolcaº. Împotriva amendamentului sau pentru?

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº:**

## Pentru.

De fapt, la art. 15 existã trei amendamente: unul, al Partidului Umanist, care, pe structura cheltuielilor, vrea sã reducã cheltuielile Camerei Deputaþilor, ºi aici sunt împotriva acestui amendament. Fiecare instituþie a statului îºi are rolul ºi importanþa care i se cuvin, rol ºi importanþã

care sunt susþinute, dar ºi subliniate, afirmate de alocaþiile bugetare.

Pornind de la aceastã idee, vã rog sã-mi permiteþi sã vã citesc lista succintã a alocaþiilor bugetare de la acest articol, art. 15, ca sã vedeþi care sunt cele mai importante instituþii ale statului nostru. Nu vorbesc de alocaþiile pentru administraþia centralã, judicioase, pentru Camera Deputaþilor ºi Senat, iarãºi judicioase ºi, aº spune, respectuoase pentru aceste organe, pentru Administraþia prezindenþialã de 106,5 milioane. Aºa este. Dar, dupã Administraþia prezidenþialã, ºtiþi care este cel mai important organ al statului care este cel mai util statului român la aceastã orã? Consiliul Naþional de Studiere a Arhivelor Securitãþii, care primeºte 74,5 milioane, faþã de Curtea de Conturi care primeºte numai 52,4, Consiliul Concurenþei, 32,9, Consiliul Legislativ, 34,6 ºi Avocatul Poporului, 21,8!

A persevera într-o greºealã este nu numai diabolic, ci este o sfidare a exprimãrii reale a unui punct de vedere.

Suntem cu toþii parlamentari. Avem în faþa noastrã în fiecare zi teancuri de proiecte legislative la care se anexeazã avizele Consiliului Legislativ. ªtim ce face acest Consiliu Legislativ pentru þara aceasta, pentru noi, palpabil! Sunt colegii noºtri, ºi ei primesc nici jumãtate din alocaþia pentru Consiliul Naþional pentru Cercetarea Arhivelor Securitãþii sau cum s-o fi numind exact!

Este absolut inadmisibil. Sunt efectiv indignat ºi vreau sã dau mãsura acestei indignãri. ªi în bugetul anterior, acest consiliu a primit de douã ori mai mult, aproape cât Administraþia prezidenþialã, pentru finanþarea nevoilor sale.

Nu vrem sã-l reducem la zero, nu vrem sã-l desfiinþãm pe calea aceasta a votãrii anumitor alocaþii bugetare, dar sunt îndreptãþit sã cer explicaþii, în primul rând de la domnul ministru al finanþelor, aici prezent, de ce se considerã cã în România acest Consiliu de Cercetare a Arhivelor Securitãþii este mai important de trei ori decât Avocatul Poporului, mai important de douã ori decât Consiliul Legislativ.

Din acest punct de vedere, amendamentele care propun reducerea sunt binevenite ºi sunt cel puþin într-o notã de decenþã faþã de celelalte instituþii care fac ceva pentru statul român.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Puiu Haºotti.

## **Domnul Puiu Haºotti:**

Este evident cã Partidul Naþional Liberal va vota împotriva acestui amendament. Eu aº zice, chiar mai mult, cã sumele destinate C.N.S.A.S.-ului sunt mici, dar aceasta este situaþia. Concluzia pe care aº putea sã o trag este cã amendamentul sau amendamentele care vizeazã reducerea sumelor la C.N.S.A.S. sunt direct proporþionale cu numãrul ºtiþi al cui din partidul respectiv.

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº**

**:**

Am dreptul la un minut, în numele grupului!

Un comentariu din partea reprezentantului Partidului România Mare.

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº:**

Dacã pentru dumneavoastrã este mai important sã stabiliþi numãrul foºtilor securiºti din diferite partide decât sã votaþi un buget care sã permitã funcþionarea organelor utile ale statului, vã priveºte.

Noi considerãm cã este necesar, în primul rând, sã funcþioneze un Consiliu Legislativ ºi de abia pe urmã, dacã mai avem bani ºi pentru aºa ceva, sã vedem ce facem cu rãfuielile dumneavoastrã politice, pe care nu le puteþi susþine pe planul unei actualitãþi ºi vreþi neapãrat sã le împingeþi în sfera trecutului.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Haºotti.

## **Domnul Puiu Haºotti:**

Este regretabil cã...

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Sunteþi foarte generoºi.

precum ºi cheltuielile pentru achiziþionarea sediului ºi pentru unele dotãri pentru noul sediu.

Ce aº vrea sã remarc? Este adevãrat cã în primãvara acestui an, prin bugetul anului 2001, s-a aprobat o sumã de 83,4 miliarde de lei. Aceºti bani au fost cheltuiþi într-o anumitã mãsurã ºi am observat cã o datã cu rectificarea bugetului pe anul în curs, am eliminat încã 15 miliarde din buget datoritã faptului, în special, cã nu au reuºit sã se mute, nu au putut sã facã achiziþiile ºi aºa mai departe.

Aº vrea sã vã asigur cã nu existã nici o umbrã de îndoialã asupra faptului cã aceºti bani sunt cheltuiþi conform destinaþiilor aprobate de dumneavoastrã. În cazul în care aceºti bani nu vor fi cheltuiþi în întregime pânã la sfârºitul anului, ei vor fi returnaþi rezervei bugetare ºi vor avea o altã destinaþie.

Aº vrea sã mai fac o ultimã remarcã, legatã de modul în care au fost alocaþi banii pentru acest ordonator principal de credite. Anul acesta este de 74,5 miliarde de lei. Creºterea faþã de anul trecut este doar de 8,8% vizavi de o creºtere medie a tuturor celorlalþi ordonatori principali de credite, care este în jur de 19-20%. Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

În ultimele douã zile v-aþi aplaudat reciproc de mai multe ori. Vã rog sã încetaþi cu simpatia aceasta, ca sã putem vota.

Aveþi cuvântul, domnule Haºotti.

## **Domnul Puiu Haºotti:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Dupã cum aþi observat, eu nu am folosit vocabula ”securiºtiÒ. A folosit-o însã altcineva de la Grupul P.R.M. .

Rog Grupul parlamentar al P.R.M. sã înceteze cu aplauzele.

## **Domnul Puiu Haºotti:**

Nu pot sã spun decât atât: _quod erat demonstrandum._ S-au simþit cu musca pe cãciulã!

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã-mi permiteþi sã-i dau cuvântul domnului ministru Tãnãsescu, pentru a se pronunþa cu privire la amendamentul domnului deputat Bãlãeþ.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Trei sunt elementele care au stat la baza analizei economice cu privire la fundamentarea cifrelor care au fost prinse în bugetul acestui ordonator principal de credite, Consiliul Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii: pe de o parte, salarizarea personalului, conform legislaþiei respective, Ordonanþa nr. 57 din 2000; cheltuielile cu mutarea într-un sediu nou, trebuia sã aibã loc anul acesta, din pãcate nu a putut sã se realizeze;

Domnul deputat Bolcaº, ºi apoi domnul deputat Bãlãeþ.

Îi mulþumesc domnului ministru pentru explicaþii. Într-adevãr, ºi în primãvara acestui an am votat acelaºi buget tot pentru dotãri speciale, tot pentru salarii ºi tot pentru mutarea care nu se mai terminã niciodatã.

Ceea ce nu ne-a explicat domnul ministru ºi, cu permisiunea domnului preºedinte, vreau sã-i spun: care este importanþa, de ce considerã cã activitatea Consiliului pentru Studierea Arhivelor Securitãþii Statului este mai importantã decât activitatea Consiliului Legislativ? Aceasta este problema noastrã.

Eu îi consider pe cei din Consiliul Legislativ colegii noºtri în Parlament, care muncesc cot la cot cu noi. Ei nu au nevoie de dotãri? Ei nu au o grilã de salarizare? Ei nu au nevoie sã îºi desfãºoare activitatea în condiþii corespunzãtoare? Volumul lor de activitate este mai mic sau vreþi sã-l faceþi mai mic, ca sã nu ne serveascã nouã?!

Aceastã explicaþie o doresc din partea domnului ministru. De ce este mai important Consiliul pentru Studierea Arhivelor Securitãþii decât Consiliul Legislativ? Vã mulþumesc.

Domnul deputat Bãlãeþ.

Mai este încã o întrebare pe care trebuie sã o punem domnului ministru în legãturã cu acest Consiliu de Cercetare a Arhivelor Securitãþii.

În proiectul de buget se prevede o creºtere ºi pentru anii urmãtori, nu numai pentru anul acesta, în aºa fel încât în 2005 sã se ajungã la 106 miliarde. Deci de la 68 la 106 este o creºtere foarte importantã.

Mie mi se pare cã aici este o greºealã de perspectivã. Au trecut aproape doisprezece ani de când s-au consumat aceste evenimente, ºtim care este situaþia ºi care este perspectiva, or este vorba de o instituþie absolut axatã pe trecut. Admitem faptul cã este vorba de o imagine pe care trebuie sã o prezentãm unei opinii publice care ºtie foarte puþin despre evenimentele care au avut loc, dar trebuie sã fim în pas cu vremea. Au apãrut teroriºtii, au apãrut probleme extraordinare. Zilele de teroare care au fost în România între 22 ºi 25 decembrie 1989 au fost cercetate? S-a cercetat cine a fãcut aceste terori, cine le-a exercitat? Nu. Acum cãutãm niºte lucruri care, pur ºi simplu, se pot gãsi de oricine în niºte arhive care existã sau nu existã ºi pe care aceºti oameni, pur ºi simplu, cheltuiesc degeaba aceºti bani. Hai sã zicem cã ei pot sã rãmânã ºi sã facã lucrul acesta, dar sã-l facã într-o formã mai decentã faþã de problemele reale ale culturii ºi ale nevoilor acestei þãri.

ªi aº vrea sã-i rãspund domnului Haºotti, care a fãcut aici o pledoarie, pe care eu nu mi-o explic, paradoxalã.

Care a fost imaginea preºedintelui Partidului Liberal, domnul Quintus, înainte de alegeri? A fost ea o imagine realã, cea pe care a prezentat-o acest Consiliu al Arhivelor Securitãþii? Nu a fost realã, a fost o blasfemie la adresa unor condiþii ºi a unor situaþii pe care dumnealor le-au cercetat din birou, dar fãrã sã înþeleagã situaþia realã a unui om pus în niºte împrejurãri care nu i-au fost favorabile ºi unde el nu a fost vinovat cu nimic.

Dacã aºa judecã domnul Haºotti în raport cu domnul Quintus, nu-mi mai pun nici un fel de întrebare în legãturã cu problematica realã a acestei instituþii, care nu a fãcut decât scandaluri absolut negative pânã în prezent ºi nu ne-a dat nimic pozitiv în legãturã cu problemele reale ale societãþii noastre de atunci.

Mulþumesc.

Replicã!

Domnul deputat Puiu Haºotti are drept la replicã.

## **Domnul Puiu Haºotti:**

Eu nu aº fi dorit sã intervin, dar mã obligã distinsul coleg.

La întrebãrile hamletiene pe care ºi le punea nu sunt eu în mãsurã sã rãspund, însã, pentru cã tot este îngrijorat ºi am convingerea cã domnul deputat împãrtãºeºte din înþelepciunea poporului român, am sã-i spun aºa: ”Câinele a murit de drum lung ºi prostul de grija altuiaÒ.

## Domnul deputat Stanciu,

Am rugãmintea sã încercaþi sã vã ponderaþi elanurile polemice, pentru cã trecem aproape de insulte.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Este clar cã în regulament avem un articol care solicitã domnilor deputaþi sã nu profereze, de la acest microfon, ...

Ceea ce am ºi fãcut!

## **Domnul Anghel Stanciu:**

... injurii º.a.m.d. Ceea ce a spus domnul deputat Haºotti aici, dânsul fiind ºi un reputat profesor, ne deranjeazã pe cei de la Grupul parlamentar P.R.M. ºi solicitãm, cu tot respectul cuvenit, ca domnul deputat sã-ºi cearã scuze faþã de grupul nostru ºi sã-ºi retragã cuvintele pe care le-a spus. Este inadmisibil sã faci astfel de apropouri la adresa unor colegi parlamentari. Este o jignire care, dacã o acceptãm, se poate extinde, ºi mâine Ð poimâine vorbim aici în zicãtori care mai de care, sã zicem, de neacceptat. Deci adresez rugãmintea distinsului nostru coleg sã-ºi retragã cuvintele ºi sã-ºi cearã scuze de la grupul nostru parlamentar.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Pentru a evita asemenea dispute... îmi pare mie rãu cã în calitate de preºedinte am admis încãlzirea discuþiilor la temperatura în care s-au exprimat asemenea cuvinte, ºi cu aceasta socotesc disputa încheiatã. Poftiþi, domnule deputat!

## **Domnul Paul Magheru:**

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Îmi permiteþi sã aduc ºi eu o completare celor spuse de antevorbitorii mei de la Partidul România Mare.

Nu are rost sã ne ascundem dupã cuvinte. Lista colaboratorilor Securitãþii este mult mai stufoasã în cazul altor partide faþã de lista neînsemnatã în cazul Partidului România Mare.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi, Sã încheiem aici discuþiile.

Eu cred cã nu putem sã-i cerem domnului ministru al finanþelor sã facã aprecieri cu privire la importanþa unor instituþii. Acest lucru s-a fãcut prin legile de organizare...

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº**

**:**

Nu, prin alocarea sumelor!

## Domnule deputat,

V-aº ruga sã-mi permiteþi sã-mi exercit atribuþiile de preºedinte!

Chestiune de procedurã!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Când

Poftiþi, domnule deputat!

Mã scuzaþi, domnule preºedinte.

Art. 199 spune, foarte clar, vizavi de chemarea la ordine a unui deputat: ”Înainte de a chema la ordine un deputat, preºedintele Camerei îl invitã sã-ºi retragã sau sã explice cuvântul care a generat incidente ºi care ar da loc la aplicarea sancþiunii. Dacã expresia întrebuinþatã a fost retrasã sau regretatã, ori dacã explicaþiile date sunt apreciate de preºedinte ca satisfãcãtoare, sancþiunea nu se mai aplicãÒ.

În cazul în care nu doriþi sã-l chemaþi la ordine pe domnul deputat sã-ºi retragã cuvintele, Grupul nostru parlamentar va solicita Comisiei de disciplinã ºi imunitãþi, conform regulamentului, sã recomande sancþiunile de rigoare.

Vã mulþumesc.

Domnule deputat Haºotti, aveþi intenþia sã vã retrageþi cuvintele?

Da, domnule preºedinte, într-o anumitã mãsurã. Este posibil sã mã fi înºelat: câinele poate sã nu moarã de drum lung!

Este a doua jignire!

## Stimaþi colegi,

Haideþi sã nu transformãm ºedinþa bugetului în altceva decât este ºi sã supunem la vot amendamentul domnului Dumitru Bãlãeþ, care viza reducerea bugetului alocat pentru Consiliul Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii Statului. Aþi auzit explicaþiile care s-au dat.

Cine este pentru amendamentul domnului Dumitru Bãlãeþ? Vã rog sã vã exprimaþi votul. 52 de voturi pentru.

Împotrivã? 212 voturi împotrivã. Abþineri?

Deci, cu 212 voturi împotrivã, 52 pentru, amendamentul domnului Bãlãeþ a fost respins.

Art.15.

Aveþi la art. 15 un amendament?

Poftiþi, domnule Nicolãescu!

Tot la art. 15 ºi tot alin. 2 noi am venit cu o formulare, credem, mai bunã, în sensul în care acest articol, aceastã frazã interminabilã sã fie împãrþitã în douã. În prima parte sã se specifice cheltuielile pentru autoritãþile publice, aºa cum le-a prevãzut Guvernul, nu am modificat nici un fel de sumã, iar în partea a doua cheltuielile pentru administraþia publicã centralã.

Credem cã motivarea pe care a avut-o comisia la respingerea amendamentului Ñ cã nu este relevantã modificarea ºi conduce la fragmentarea textului Ñ credem cã nu este susþinutã, ºi anume cã este mult mai coerent articolul dacã este formulat în douã fraze diferite ºi, în acelaºi timp, face parte ºi din principiul, care cred cã s-a înþeles pânã la urmã, cã lista ordonatorilor principali de credite va cuprinde douã capitole: autoritãþi publice ºi administraþie publicã centralã.

Vã mulþumesc.

Domnule ministru Tãnãsescu, vã rog sã vã exprimaþi cu privire la acest amendament.

Considerãm cã modificarea propusã ar conduce la fragmentarea textului articolului care detaliazã cheltuielile la capitolul ”Autoritãþi publiceÒ, aºa cum este el bine definit prin clasificaþia bugetarã, în care sunt incluse ºi cheltuielile Secretariatului General al Guvernului, ale unor ministere ºi ale altor autoritãþi ale administraþiei publice centrale de specialitate.

De aceea, domnule preºedinte, v-am supune spre aprobare textul, aºa cum a fost propus el în proiectul de lege.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Deci distinsul nostru coleg Nicolaescu a propus împãrþirea în douã a alin. 2. Aþi auzit explicaþiile de logicã ºi de tehnicã pe care vi le-a oferit domnul ministru.

Deci este evident, cu marea majoritate a voturilor, amendamentul a fost respins.

Dacã mai sunt alte observaþii la art. 15? Nu sunt. Poftiþi, domnule senator!

## Domnule preºedinte, Domnilor deputaþi,

La art. 15 alin. 8 am un amendament, ºi anume Grupul P.R.M. Brãila doreºte ca acest alineat sã sune în felul urmãtor: ”Pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 406/2001 pentru acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de ºef al statului român dupã anul 1989 sunt cuprinse fonduri în bugetele administraþiilor prezidenþialeÒ º.a.m.d.

De ce am fãcut acest amendament? Pentru faptul cã preºedinþi ai statului român au fost domnii Iliescu ºi Constantinescu. Ei au avut calitatea de ºef al statului, iar, înaintea dumnealor, regele Mihai, despre care este vorba, nu a fost niciodatã ºef al statului. S-a aplicat principiul pe care îl cunoaºteþi cu toþii, ºi anume ”Regele domneºte, ºi nu guverneazãÒ. În aceastã calitate consider cã nu avea dreptul sã fie stipendiat, conform Legii nr. 406. Aceastã lege a fost o greºealã a noastrã.

De altfel, dacã regele Mihai ar fi fost ºef al statului, atunci în ce calitate a mai fost condamnat mareºalul Antonescu, aºa cum ºtiþi, în procesul din 1946? De ce nu a fost condamnat regele Mihai?

Eu cred cã am realiza o economie importantã dacã dumneavoastrã veþi aproba acest amendament ºi dacã veþi remedia greºeala fãcutã prin Legea nr. 406. Vã mulþumesc.

Domnule ministru Tãnãsescu, vã rog sã rãspundeþi la acest amendament.

A, mai doreºte domnul Bãlãeþ!

Tot cu privire la aceasta sau aveþi altceva?

Tot aici.

Poftiþi!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Domnule ministru,

Dupã cum aþi vãzut, amendamentul propus de mine la art. 15, punctul 8, prevedea eliminarea pãrþii finale din articol, în aºa fel încât sã se reflecte aceastã sumã sau aceastã aplicare în cadrul Administraþiei prezidenþiale. Deci se propunea eliminarea din art. 15 a textului: ”Secretariatul General al Guvernului ºi Serviciul de Protecþie ºi PazãÒ.

Mi se pare cã este normal, atâta vreme cât e vorba de o prelungire a Administraþiei prezidenþiale ºi de o lege pentru foºtii preºedinþi, ca aceste cheltuieli sã se reflecte acolo unde este normal, ºi nu sã se împrãºtie la nivelul mai multor ordonatori de credite, unde li se pierde urma. Cer, în continuare, ca aceastã parte finalã sã fie eliminatã din text Ñ ºi zic eu cã este spre binele bugetului ºi spre continuitatea fireascã a unei legi adoptate de Parlament, în condiþiile în care noi ºtim cã puterea a dorit lucrul acesta, puterea trecutã nu a putut s-o realizeze, dar puterea actualã a dorit-o ºi atunci sã fie consecventã cu sine Ñ ºi s-o adauge acolo unde se cuvine, în cadrul ordonatorilor de credite.

Mulþumesc foarte mult.

tea de ºef al statului, ci aici trebuie aplicat principiul anterior amintit, ”Regele domneºte, dar nu guverneazãÒ Ñ, este inclus în acelaºi ºir al celor care au fost aleºi ºefi ai statului. Mihai I nu a fost ales ºef al statului, el a urmat legea salicã în vigoare la data la care el a avut succesiunea la tron ºi, în consecinþã, nu a avut calitatea de ales ca ºef al statului.

În consecinþã, mi se pare cã este o irosire inutilã de resurse, oferind ºi fostului monarh aceleaºi calitãþi ca ºi celor care au deþinut dupã 1989 aceastã calitate de ºef al statului român.

Mulþumesc.

Domnul ministru Tãnãsescu.

## **Domnul Mihai Nicolae Tãnãsescu:**

Un simplu comentariu, domnule preºedinte, ºi anume acela cã la acest art. 15 alin. 8 nu am fãcut decât sã respectãm legea care a fost aplicatã. Mulþumesc.

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº**

**:**

Vã rog sã-mi daþi cuvântul.

## Stimaþi colegi,

Deja nu am þinut cont de prevederile regulamentului care mã obligau mai demult sã aduc vorbitorii la chestiune, adicã la buget. Noi nu punem în discuþie, acum, prevederile Legii nr. 406/2001, ceea ce dumneavoastrã faceþi.

Domnul deputat Brudaºca.

Domnilor preºedinþi, Domnule ministru,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Intervenþiile anterioare au subliniat un aspect foarte important, acela al modului în care foºtii ºefi ai statului român trebuie, conform unor uzanþe ºi din alte þãri, sã fie susþinuþi din punct de vedere material. În Statele Unite ale Americii se spunea cã se doreºte acest lucru pentru cã ei sã nu aibã nostalgia dupã perioada cât au fost în fruntea statului.

În cazul de faþã apare o situaþie cu totul ineditã ºi specific danubianã. Este vorba de calitatea de ºef al statului a fostului monarh Mihai de Hohenzollern. Dacã admitem acest lucru, atunci trebuie sã admitem pe toþi cei care au fost ºefi ai statului de la data la care el a revenit în conducerea þãrii ºi, în consecinþã, ar trebui sã beneficieze de aceste prevederi toþi cei care au îndeplinit aceste calitãþi sau urmaºii lor de drept.

Pe de altã parte, este o situaþie ºi mai stranie. Un ºef al statului se judecã cu statul ºi cere sã i se restituie proprietãþi care au aparþinut coroanei, ºi nu familiei sale, personal. În aceastã situaþie, statul român este furat sau este dijmuit de mai multe ori: pe de o parte, prin faptul cã este obligat sã-i restituie proprietãþile care au aparþinut coroanei, ºi nu sieºi personal, ºi, în al doilea rând, acelaºi stat român se dovedeºte foarte generos, dar numai datoritã unor interese de imagine externã, incluzând pe fostul rege Mihai I Ñ care nu a avut calita-

Sunt de acord.

Poftiþi, dar v-aº ruga sã aveþi în vedere acest lucru! Aceste cheltuieli au fost dispuse deja prin Legea nr. 406/2001.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Nici în viaþã ºi cu atât mai puþin în faþa Domniilor voastre nu îmi place sã mã repet ºi nu îmi place sã repet ceea ce, bine sau rãu, au spus alþii înaintea mea.

Problema la art. 15 alin. 8 este dublã: una cea care a fost discutatã din plin, a doua referitoare la amendamentul susþinut deja de domnul deputat Bãlãeþ, care este tehnicã ºi priveºte bugetul statului, ºi anume, în redactarea sa art. 15 alin. 8 defineºte cã pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 406/2001, pe care v-am promis cã nu o pun în discuþie Ñ privind acordarea unor drepturi persoanelor Ñ, sunt cuprinse fonduri bugetare ale Administraþiei prezidenþiale, Secretariatului General al Guvernului ºi Serviciului de Protecþie ºi Pazã.

Acum existã o problemã, care este pur tehnicã, pe de o parte, pur financiarã, ºi îl rog pe domnul ministru sã mã sprijine ºi sã-mi spunã dacã am dreptate sau nu, ºi una pur juridicã. De ce defalc un capitol de cheltuieli, care este determinat de îndeplinirea obligaþiei legale, pe trei ordonatori de credite, care nu sunt altceva decât niºte executanþi care beneficiazã, finalmente, de plata execuþiei lor? Mie îmi trebuie ordonatorul de credite, el este cel care distribuie creditele acordate, sumele alocate, în funcþie de afectaþiunea necesarã. ªi atunci este bine ca sã avem un singur ordonator de credite: Administraþia prezidenþialã. ªi dacã-mi daþi voie sã fiu puþin maliþios, stãruinþa prezidenþialã a dus la adoptarea acestei legi, deci este normal sã-i suporte ºi consecinþele financiare.

Administraþia prezidenþialã este singura care trebuie sã se încarce ca ordonator de credite cu gestionarea acestor venituri, fãrã ca Serviciul de Protecþie ºi Pazã sã-ºi aibã încãrcat bugetul cu niºte cheltuieli pe care le face pentru Administraþia prezidenþialã. De aceea susþin amendamentul acesta de la alin. 8.

L-aº ruga pe domnul ministru sã ne lãmureascã dacã este corect financiar ºi juridic. Vã mulþumesc.

Stimate coleg,

În fondurile Administraþiei prezidenþiale, sunt cuprinse doar indemnizaþiile. Pentru celelalte cheltuieli cu paza ºi cu altele o sã vã dea explicaþii domnul ministru.

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº:**

## Domnule preºedinte,

Înþeleg cã aceasta este defalcarea, dar eu vreau ca Administraþia prezidenþialã sã suporte tot.

Asta e problema!

Aveþi cuvântul, domnule Tãnãsescu.

Deci cheltuielile rezultate din aplicarea Legii nr. 406/2001 au fost defalcate conform funcþiilor fiecãrui ordonator principal de credite. Astfel, Administraþia prezidenþialã suportã indemnizaþia care se acordã din bugetul Administraþiei, locuinþa de protocol care se asigurã de cãtre Secretariatul General al Guvernului, prin regia de specialitate, a fost cuprinsã în bugetul ordonatorului de credite Secretariatul General, iar protecþia care este asiguratã de cãtre Serviciul de Protecþie ºi Pazã, cheltuieli care se suportã din bugetul acestei instituþii.

Dacã toate aceste cheltuieli specifice fiecãrei instituþii ar fi fost puse în bugetul unei singure instituþii, ar fi trebuit sã se facã transferuri de la aceastã instituþie cãtre celelalte instituþii, iar mecanismul de administrare ar fi fost un mecanism greoi.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc.

Aþi auzit aceste explicaþii, stimaþi colegi.

Împotrivã? 193 de voturi împotrivã

Nu a votat numai P.S.D.-ul, vã rog sã reþineþi.

Dacã sunt abþineri? Nu sunt.

Deci, cu 193 voturi împotrivã, 54 pentru s-a respins amendamentul.

## **Domnul Dumitru Bãlãeþ**

**:**

Mai avem la punctul 9!

Scuzaþi-mã. Mai este un amendament la art. 15 alin. 9.

Poftiþi, domnule Bãlãeþ!

Domnule preºedinte ºi Stimaþi colegi,

Stimate domnule ministru,

La punctul 9 eu am un amendament care se întâlneºte cu al Grupului parlamentar liberal din Camera Deputaþilor ºi Senat.

Mi se pare cã e o întâlnire fericitã, în ciuda celor spuse de domnul Haºotti aici ºi...

S-a spus de mai multe ori, dar dânºii contestã!

## **Domnul Dumitru Bãlãeþ:**

... ºi cred cã e o întâlnire din lecturã, dar în care se dovedeºte cã o lecturã fãcutã din douã pãrþi poate sã coincidã. E vorba de eliminarea negaþiei ”nuÒ ºi, aici, cred cã este bine sã o eliminãm ºi sã lãsãm sã fie aºa: ”Personalul aferent cabinetelor de lucru ale persoanelor care au avut calitatea de ºef al statului românÒ, în textul iniþial este ”nu este cuprins în numãrul maxim de posturi pe anul 2002 aferent Administraþiei prezidenþialeÒ. Noi zicem cã ar trebui sã fie: ”este cuprins în numãrul maxim de posturi ale Administraþiei prezidenþialeÒ.

Altfel, domnule ministru, nu se explicã modul cum aþi repartizat dumneavoastrã pe aceºti ordonatori de credite, în alineatul anterior. Aþi spus cã Administraþia prezidenþialã plãteºte salariul fostului preºedinte ºi, în general, ar trebui sã plãteascã ºi pe aceºti oameni care-l însoþesc pe Preºedinte. Ar trebui sã fie o chestiune fireascã, în acest sens, ºi întrebarea este: dacã nu este cuprins în numãrul maxim de posturi ale Administraþiei prezidenþiale, unde este cuprins? El trebuie cuprins undeva în buget.

Vã rugãm sã ne scoateþi din aceastã contradicþie ºi sã ne daþi un rãspuns sau sã gãsim o soluþie adecvatã pentru acest alineat în cuprinsul art. 15, punctul 9.

Îi rog ºi pe domnii de la Grupul liberal sã ne spunã motivul pentru care s-au întâlnit cu noi în lectura acestui text.

Mulþumesc.

Stimaþi colegi de la P.N.L., vã susþineþi amendamentul? Amendamentul comun.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Dacã nu ar fi fost explicaþia domnului ministru de la amendamentul precedent foarte detaliatã, dar care, într-adevãr, nu cuprinde ºi acest personal, probabil cã am fi evitat sã-l susþinem, dar aºa, potrivit principiului cã marile spirite se întâlnesc, susþinem amendamentul.

Domnule ministru Tãnãsescu, vã rog sã vã pronunþaþi cu privire la cele douã mari spirite!

Într-adevãr, cabinetul de lucru, aºa cum a fost el aprobat potrivit Legii nr. 406/2001, prevede un post de consilier ºi un post de secretar. Aceste posturi, într-adevãr, nu sunt trecute în numãrul total de personal al Administraþiei prezidenþiale. De ce? Fiindcã aceºti oameni, respectiv consilierul ºi secretarul, sunt angajaþi de cãtre fiecare fost ºef al statului prin convenþii civile. Deci ei nu au un raport de muncã cu Administraþia prezidenþialã.

Sumele de bani care urmeazã sã fie plãtite acestor douã posturi, respectiv secretar ºi consilier, se regãsesc în bugetul Administraþiei prezidenþiale. De aceea, noi am considerat a spune la acest articol, art. 15 alin. 9, cã numãrul respectiv nu face parte din numãrul total al Administraþiei prezidenþiale.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Aþi ascultat aceastã explicaþie, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului comun al Grupurilor P.R.M. ºi P.N.L. de la art. 15 alin. 9.

Cine este pentru? 54 voturi pentru. Împotrivã? 196 voturi împotrivã.

Dacã sunt abþineri? Nu sunt. Deci, cu 196 voturi împotrivã, 54 pentru, s-a votat respingerea amendamentului.

Abþineri? Nu sunt abþineri. Sunt abþineri?

Deci, cu 198 voturi pentru, 51 împotrivã, s-a adoptat art. 15.

La art. 16 cine doreºte sã intervinã? La art. 16 dacã nu sunt alte intervenþii, vã rog sã observaþi amendamentul 7 al comisiilor reunite, de la pagina 4. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 7?

Cine este pentru? 198 voturi pentru.

Voturi împotrivã? 55 voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt.

Cu 198 voturi pentru, 55 împotrivã, s-a adoptat alin. 6

## nou.

Deci 198 voturi pentru, 53 împotrivã. Abþineri dacã sunt? Nu sunt abþineri.

Deci cu 198 voturi pentru, 53 împotrivã, s-a adoptat art. 16.

Art. 17.

Poftiþi domnule deputat! Înþeleg cã doriþi sã cereþi cvorumul.

## Domnule preºedinte,

Vedeþi cã nu am fost informat greºit! Uitaþi-l dupã stâlp, acolo, pe domnul trimis ca sã-i scoatã pe domnii

afarã din salã. Deci, ori este ºedinþã publicã, cum aþi aprobat dumneavoastrã ºi aþi dispus, ori cuvântul dumneavoastrã nu conteazã faþã de dânºii, de la pazã. Vã rog luaþi mãsuri, domnule preºedinte! Nu este admis aºa ceva.

Îl certaþi pe domnul preºedinte?

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimate domnule deputat, sunteþi purtãtorul de cuvânt al cuiva? Eu nu am avut nici o semnalare cã s-ar fi petrecut ceva nepotrivit.

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Nu, sunt purtãtorul de cuvânt al Constituþiei.

Îi pãzeºte!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Rog reprezentanþii din balconÉ Sunteþi reprezentanþi ai unor sindicate? Poftiþi!

Domnule deputat Stanciu, vã înþeleg solidaritatea fireascã, pe care o avem ºi noi cu cadrele didactice, dar v-aº ruga sã nu monopolizaþi aceastã solidaritate.

Deci, domnule preºedinte, nu este vorba de nici o solidaritate. Este vorba de un articol de Constituþie, care spune clar cã ºedinþele sunt publice.

Pãcat cã reprezentanþii sindicatelor din învãþãmânt nu sunt în balcon.

## Domnule preºedinte,

Reprezentanþii sindicatelor Ñ puteþi sã-i întrebaþi dacã consideraþi necesar Ñ au spus clar cã au venit sã-i scoatã dupã o orã afarã ºi, dacã vreþi sã ºtiþi realitatea, i-a scos afarã ºi le-au spus cã trebuie sã vinã câte 5 la o orã diferenþã, Liderii de sindicat au vrut sã facã un protest public, ºi eu am zis cã este bine sã dezamorsãm noi aceastã chestiune, sã nu facem protest. Dar, vã rog, solicitaþi o datã secretarului general sã-ºi intre în atribuþiuni.

Deci ºi regulamentul ºi Constituþia sunt în mâna dumneavoastrã, cereþi sã fie respectate. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Domnule deputat,

Accesul în salã se realizeazã dupã un regulament pe care ºi dumneavoastrã l-aþi votat. Colegii noºtri din balcon au venit promiþând o poziþie corectã ºi o demonstreazã cu prisosinþã. Am senzaþia cã prin intervenþiile dumneavoastrã nu faceþi decât sã-i aþâþaþi. V-aº ruga sã pãstrãm atât liniºtea în salã, cât ºi esenþa lucrãrilor. ## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Îmi cer scuze cã am intervenit ºi nu i-am lãsat sã facã protest public.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Trecem la art. 17. La art. 17, cu privire la alin. 1. Vã rog sã observaþi amendamentul...

Cu privire la ce solicitaþi cuvântul?

La art. 17, poziþia 8, pagina 3.

Care poziþie? Suntem la alin. 1, distinse coleg. Deci la art. 17 alin. 1 avem amendamentul 8 al comisiei, care vizeazã alin. 1 ºi 2.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 8? Aveþi obiecþiuni la amendamentul 8? Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

Art. 17 în primele douã alineate, 1 ºi 2, respectiv la pagina 4 din raport, poziþia 8 din raportul iniþial, deci nu în ”Amendamente respinseÒ, se spune clar: ”se propune modificarea art. 17 alin. 1 ºi 2 astfel...Ò ºi se dã comentariul alãturi, ca urmare a amendamentelor de la anexe.

Deci art. 17, cu alin. 1 ºi 2, are mai multe amendamente, inclusiv la anexe, ºi de aceea Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a gãsit de cuviinþã sã-l punã ºi aici, pentru cã nu se solicitã modificare de text, ci se solicitã numai modificarea sumelor aferente acþiunilor social-culturale, respectiv de învãtãmânt.

Deci, dupã ºtiinþa noastrã, a celor douã Comisii de învãþãmânt, alin. 2 este cuprins implicit în alin. 1, în sensul cã sumele globale se dau în alin. 1 ºi apoi se expliciteazã pe domenii în alin. 2. Ca urmare, cred cã alin. 1 ºi 2 trebuie discutate împreunã, pentru cã existã între ele o corelaþie.

V-aº propune ca sã le privim împreunã, domnule preºedinte.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Distinse coleg,

Credeam cã tocmai acest lucru l-am fãcut la început, am pus în discuþie amendamentul 8, care vizeazã art. 17, alin. 1 ºi 2. V-aº ruga sã-mi acordaþi atenþie când mã refer la textele pe care le pun în discuþie. Deci, exact acest lucru l-am fãcut, am pus în discuþie amendamentul 8 al comisiilor, care vizeazã art. 17 alin. 1 ºi 2. Am greºit cu ceva?

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Nu.Vã mulþumesc ºi acum susþinem amendamentul.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

ªi atunci care a fost rostul intervenþiei dumneavoastrã?

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Sunt preºedintele comisiei ºi comisia a cerut modificarea. Deci comisia trebuie sã susþinã.

La alin. 1 nu existã nici un amendament respins, iar la alin. 2 existã un amendament care nu este al comisiei, este al unui domn deputat care nu a intervenit în dezbateri.

## Domnule preºedinte,

Cele douã comisii reunite au amendament în care se prevede sporirea cheltuielilor la învãtãmânt cu 4 mii de miliarde. Acest amendament care a ajuns la Comisia pentru buget, finante ºi bãnci a determinat punctul 8. Deci noi vrem sã susþinem aici poziþia celor douã comisii vizavi de amendamentul de suplimentare a bugetului educaþiei naþionale cu 4.106,84 mii lei ºi trebuie sã spunem de unde, exact cum spun colegii.

Deci aceste puncte 1 ºi 2. ªi poziþia comisiei a fost clarã, au fost douã comisii care au votat ºi nu vreau sã spun cã am votat ºi... este amendament domnule, este amendament votat de cele douã comisii cu 4 mii. Deci, vã rog domnule preºedinte, sã-mi permiteþi sã expun acest punct de vedere.

## Stimate coleg,

Aveþi ºi dumneavoastrã raportul cu ”Amendamente admiseÒ ºi raportul cu ”Amendamente respinseÒ? Le aveþi?

Da.

Vã rog sã urmãriþi la capitolul ”Amendamente admiseÒ existã amendamentul 8 al comisiilor reunite care vizeazã art. 17 alin. 1 ºi 2, iar la capitolul ”Amendamente respinseÒ cu privire la art. 17 alin. 1 ºi 2, amendamentele despre care ne vorbiþi dumneavoastrã, aici nu se regãsesc.

## Domnule preºedinte,

Amendamentul despre care vorbesc eu, deci, dacã vã uitaþi la punctul 8, veþi vedea art. 17 ºi la punctul 8 cã punctul 235 din ”respinseÒ...

Care punct?

235 la ”respinseÒ, deci la 235.

Domnilor colegi, 235 este tocmai pe la anexe ºi noi nu am ajuns decât la art. 17.

Domnule preºedinte, repet încã o datã. Deci punctul 8 s-a pus datoritã propunerilor comisiei ºi care este prins la anexa respectivã cele 4.106 miliarde lei.

La punctul 8 este M.L.P.A.T.

Deci, domnule preºedinte, dacã dumneavoastrã consideraþi cã nu putem face vorbire de aceste cheltuieli de la alin. 1 ºi 2 care privesc învãþãmântul, în numele Grupurilor parlamentare ale P.R.M. cerem o pauzã de consultãri cu domnul ministru, spre a ne lãmuri în ce mãsurã acestea sunt sau nu sunt corecte.

## Domnule deputat,

Nu pot sã nu vã dau pauzã, dar nu pot sã nu observ cã este prima datã când, efectiv, nu reuºim sã ne înþelegem, pentru cã dumneavoastrã vorbiþi despre cu totul altceva ºi în afara regulamentului. Îmi cer scuze cã trebuie sã vã spun aceasta.

Vã rog sã observaþi, nu vã regãsiþi în ”Amendamente respinseÒ la aceste douã puncte. Discuþia pe care trebuie sã o faceþi dumneavoastrã se aflã acolo, în anexe, unde spuneþi, sau la alin. 3, unde este vorba de bugetul învãþãmântului, de bugetul Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii.

Deci, nu pot modifica anexa dacã nu modific articolul. Am cerut pauzã de consultãri.

Eu vã dau pauza pe care aþi solicitat-o.

Rugãm ºi domnii lideri ºi pe domnul ministru ca sã ne lãmurim.

Eu v-aº ruga, în primul rând, sã vedeþi exact rapoartele, stimate coleg.

Încã o datã vã spun: amendamentele dumneavoastrã au fost fãcute la anexe, stimate coleg, ºi atunci trebuia sã le discutãm ºi ºtiþi bine cã, potrivit practicii care existã, dacã anexele aduc modificãri la articolele de fond, se opereazã acele modificãri. Acum nu faceþi decât sã blocaþi discuþia în continuare pentru un motiv imaginar. ªi vreau sã vã amintesc, pauza pentru consultãri o cere ºeful grupului parlamentar. Deci, vreau sã ºtiu dacã ºeful grupului parlamentar ar vrea sã solicitaþi pauzã de consultãri.

## Domnule preºedinte,

Sunt vicelider al grupului parlamentar ºi în lipsa... ªi dumneavoastrã sunteti preºedinte ºi aveþi vicepreºedinþi. Deci în momentul de faþã conduc grupul.

Solicit o întâlnire a liderilor de grup cu domnul ministru Tãnãsescu înainte de a vota aceste puncte.

## Domnule deputat,

Vã dau pauzã pentru consultarea grupului, pentru cã ceilalþi ºefi de grupuri nu mi-au solicitat aºa ceva. Deci aveþi pauzã de consultãri ºi v-aº ruga sã vedeþi dacã nu

puteþi apãra ºi reprezenta cauza învãþãmântului mai bine vorbind exact acolo unde trebuie ºi nu la alte alineate decât este cazul.

5 minute pauzã.

## DUPÃ PAUZÃ

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã vã reluaþi locurile în bancã ºi sã vã invitaþi colegii sã vinã ºi dânºii în salã.

Stimaþi colegi, vã rog sã vã reluaþi locurile.

Aº vrea sã vã anunþ de unde a pornit confuzia ºi ce am convenit în urma consultãrilor.

La amendamentele pe care Comisiile de învãtãmânt le-au facut la art. 17 alin. 1 ºi 2 Comisiile de buget, potrivit unei practici de dezbatere a bugetului de 10 ani, au mutat aceste amendamente la anexe, dupã principiul cã ori de câte ori discutându-se o cheltuialã pentru o activitate sau pentru un minister la anexe dacã se modificã, revenim la textele cadru.

Deci am convenit ca la art. 17 alin. 1 ºi 2 sã punem în discuþie ºi votului dumneavoastrã amendamentele comisiei. Facem un vot de principiu cu privire la sumele alocate, iar dacã atunci când vom discuta anexa învãtãmântului se vor modifica cifrele alocate, vom reveni la art. 17.

Cu privire la învãtãmânt, vom relua discuþia ºi la art. 49 când vom dezbate prevederile cu privire la tichetele de masã.

Sper cã am fost bine înþeles ºi cu aceste precizãri daþi-mi voie sã

- Împotrivã? Împotriva amendamentelor comisiei, vã rog? Stimaþi colegi,

Constat cã nu v-aþi exprimat toþi votul. La ”pentruÒ nu

aþi votat, nu votaþi nici la ”împotrivãÒ? Dacã se abþine? V-aº ruga sã-mi permiteþi sã repet votul ºi vã rog insistent pe toþi sã vã exprimaþi votul: împotrivã, pentru sau abþineri.

- Cine este pentru amendamentul 8, care cuprinde

- alin. 1 ºi 2 ale art. 17? 225 voturi pentru. Împotrivã? Nici un vot împotrivã. Abþineri?

Stimaþi colegi,

Nu cred cã vã dau drumul acasã, mai degrabã facem încã un apel. Existã ºi procedeul de a nu vota pentru a nu ne încadra în cvorum, dar existã ºi procedeul de a repeta apelul. Eu vã amintesc cã s-a votat de cãtre dumneavoastrã program de lucru pânã la ora 23.00 ºi chiar dacã nu îl vom respecta pânã la ora 23.00...

Deci în salã sunt peste 243 de parlamentari. Nu voteazã toþi. Vã rog sã repetãm votul.

Cine este pentru amendamentul 8, cu privire la art. 17 alin. 1 ºi 2? Vã rog sã vã exprimaþi votul. 236 de voturi pentru. Împotrivã? ## Abþineri? 15 abþineri.

236 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 15 abþineri. Dacã mai sunt la alin. 4, 5, 6 ºi 7 observaþii? Poftiþi, domnul Bãlãeþ!

## Domnule preºedinte,

Nu la alineatele urmãtoare, ci la alin. 1 ºi la alin. 2 mai avem o observaþie care nu priveºte învãþãmântul, ci cultura, bugetul culturii, unde eu am fãcut observaþia, ºi depinde de dumneavoastrã dacã o discutãm aici sau la anexa nr. III/28.28, pentru care am fãcut aceastã observaþie.

Este vorba de suplimentarea cifrei de la 3,789 miliarde la 3,889 miliarde, aceasta pentru cheltuieli pentru culturã, religie ºi acþiuni privind activitatea sportivã. Dar, de fapt, suma aceasta de suplimentare priveºte investiþia ”Biblioteca NaþionalãÒ.

Aceastã investiþie, din nenorocire, este lungitã de la an la É

## Domnule deputat Pambuccian,

Vã rog sã-l lãsaþi pe ministru sã fie atent la receptarea amendamentelor.

Aceastã investiþie, care era aproape gata în 1989, datoritã acestei lungiri, sã spunem, cu sume foarte mici, dar care de la an la an afecteazã bugetul þãrii, riscã sã se lungeascã ºi în secolul urmãtor, dacã vom continua în felul acesta.

Nu vreau sã vã vorbesc despre importanþa pe care o are o bibliotecã naþionalã într-un sistem coerent de biblioteci ºi de educaþie permanentã pentru o þarã. Nu vreau sã insist asupra modului cum se rezolvã în Occident asemenea probleme, cât de rapid se lucreazã pentru a se pune cultura realã în drepturile ei reale. Noi lungim aceastã boalã la nesfârºit. Nu se poate! Trebuie sã gãsim o rezolvare foarte clarã în aceastã privinþã. O suplimentare cu 100 de miliarde ar putea determina ca personalul Bibliotecii Naþionale sã ajungã peste un an de zile sã lucreze în condiþii normale, civilizate în noul local al bibliotecii de pe malul Dâmboviþei.

Eu înþeleg cã este vorba de un buget de austeritate, dar aceastã austeritate sã se facã acolo unde trebuie, ºi unde am arãtat cã se poate face într-adevãr austeritate, dar nu aici, unde avem absolutã nevoie de o suplimentare bugetarã ca sã putem ajunge la o stare de normalitate. Fãrã asemenea mãsuri, fãrã o înþelegere a problemei ca atare nu vom ajunge la aceastã rezolvare, ºi, din pãcate, bugetul Ñ aºa cum am arãtat ºi într-o altã luare de cuvânt Ñ se caracterizeazã printr-o atitudine anticulturalã pe ansamblu ºi în special cu aceastã problemã, de o stringenþã deosebitã în cadrul activitãþii noastre, încât propunerea mea, chiar dacã dumneavoastrã, majoritatea, o veþi respinge, eu sunt obligat, din punctul de vedere al conºtiinþei mele de deputat ºi, de scriitor ºi de cunoscãtor al problemelor respective, mã simt obligat s-o ridic în faþa Camerelor reunite ale Parlamentului þãrii, pentru a se gãsi o soluþie normalã în aceastã privinþã ºi o înþelegere fireascã din partea domnului ministru de finanþe.

ªtiu cã din partea domnului prim-ministru existã o preocupare în acest sens ºi o preocupare pentru a se gãsi o soluþie în legãturã cu investiþia ”Biblioteca NaþionalãÒ.

Vã rog foarte mult sã forþãm soluþionarea acestei probleme într-un termen cât mai adecvat, adicã cât mai precipitat, cât mai rapid, pentru a trece la o stare normalã în domeniul culturii. Altfel, vom avea o culturã cu o singurã aripã. Aripa cea mai importantã a ei este educaþia permanentã din biblioteci ºi Biblioteca Naþionalã reprezintã capul, adicã ceea ce numim noi creierul acestui domeniu de activitate.

Vã mulþumesc.

Domnule ministru, nu rãmâne acelaºi principiu? Discutãm aceste majorãri la anexe? Pentru cã, atunci, avem douã mãsuri: una pentru învãþãmânt Ñ am convenit sã votãm aici de principiu Ñ ºi una pentru culturã, de a discuta pe fond aici.

Poftiþi! Vã rog.

Sunt întru totul de acord cu spusele domnului deputat. Cultura, într-adevãr, reprezintã un sector foarte important ºi, ca atare, în proiectul de buget pe anul viitor, la acest obiectiv de investiþii, care este un obiectiv de investiþii foarte important, s-au acordat sume suplimentare faþã de anul acesta. Prin proiectul de buget sunt prevãzute 70 de miliarde de lei pentru continuarea obiectivului de investiþii ”Biblioteca NaþionalãÒ.

Aº vrea sã menþionez faptul cã din totalul investiþiilor care au fost alocate Ministerului Culturii, în sumã de 97 de miliarde de lei, 70 de miliarde de lei sunt alocate numai pentru Biblioteca Naþionalã.

Sigur, cineva poate sã spunã cã sunt prea puþini bani, cã sunt insuficienþi, dar acestea sunt posibilitãþile de cheltuire într-un an de zile ºi practica ne-a arãtat cã într-un an de zile, pentru un asemenea obiectiv de investiþii, 70 de miliarde reprezintã o sumã decentã, care poate fi cheltuitã în mod normal ºi în mod economic.

De aceea, domnule preºedinte, stimaþi parlamentari, v-aº propune ca cheltuielile cu aceastã destinaþie pentru obiectivul de investiþii ”Biblioteca NaþionalãÒ sã fie cele care au fost cuprinse în proiectul Legii bugetului, ºi anume 70 de miliarde.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mai doreºte cineva sã intervinã la acest capitol? Stimaþi colegi,

Aþi auzit explicaþiile pe care ni le-a dat domnul ministru.

În aceste condiþii,

Abþineri? Nici o abþinere.

Deci, cu 181 de voturi împotrivã, 66 de voturi pentru,

a fost respins amendamentul domnului Bãlãeþ.

În raportul Comisiilor de buget, la pagina 5, amendamentul nr. 9, care urmãreºte introducerea unui alineat nou.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul nou? Nu aveþi.

40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 169/23.XI.2001

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Împotrivã?

Pe partea stângã n-aþi votat nici pentru, nici împotrivã. Împotrivã? Abþineri?

Deci, cu 33 de voturi împotrivã, 6 abþineri ºi 218 voturi pentru, s-a adoptat acest amendament.

Da, poftiþi!

La care alineat?

Dacã-mi daþi voie, domnule preºedinte, am propus modificarea alin. 4 al art. 17, care urmeazã sã sune în felul urmãtor: ”Din sumele prevãzute în bugetul Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii se suportã ºi bursele studenþilorÒ Ñ noi am introdus Ñ ”ºi elevilor din Republica Moldova, acordate potrivit dispoziþiilor legale. Tot din sumele prevãzute în bugetul Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii se vor suporta ºi bursele pentru studenþii ºi elevii ai cãror pãrinþi sunt beneficiarii Legii nr. 42/1990, modificatã ºi republicatãÒ. Deci tot amendamentul nostru.

Acest amendament este susþinut de Comisia de învãþãmânt ºi ºtiinþã din Senat, de Comisia de învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport a Camerei Deputaþilor.

Susþinem amendamentul pentru faptul cã este mult mai clar sã se stabileascã ºi pentru elevi, prin bugetul de stat, finanþarea acestor burse, ºi nu prin acea ordonanþã de urgenþã care funcþioneazã, dar care ar putea sã fie modificatã ulterior. De asemenea, este ºi o altã problemã în privinþa aplicãrii Legii nr. 42.

Aici se spune cã bursele pentru studenþi sunt acordate tot din bugetul de stat, dar Ñ din câte cunosc de la revoluþionari Ñ copiii lor care sunt studenþi nu primesc nici un fel de burse. În privinþa celor care au elevi, problema este ºi mai gravã, bugetele locale neavând fonduri sã le acorde astfel de burse.

De aceea ne susþinem amendamentul, ca sã se acorde aceste sume prin bugetul de stat, de la Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii.

Vã mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Dau cuvântul doamnei ministru Andronescu, pentru a rãspunde la acest amendament.

## **Doamna Ecaterina Andronescu Ñ** _ministrul educaþiei ºi cercetãrii_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº vrea sã-mi permiteþi sã-i dau rãspunsul domnului senator.

Este nevoie sã precizãm numai pentru studenþi, pentru cã pentru elevi problema burselor elevilor care provin din Moldova se reglementeazã prin Ordonanþa nr. 32. Deci nu este necesarã o precizare expresã în Legea bugetului. În Ordonanþa nr. 32 nu este nici o specificaþie pentru studenþi ºi de aceea prin Legea bugetului trebuie sã facem aceastã precizare. ªi acum, fondurile necesare acoperirii burselor elevilor ºi studenþilor din Moldova sunt acoperite din bugetul Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, aºa cum sunt acoperite ºi fondurile necesare acoperirii burselor pentru copiii celor care beneficiazã de avantajele Legii nr. 42.

Este regretabil cã aveþi o asemenea informaþie. Chiar la facultatea unde eu sunt profesoarã avem asemenea bursieri, ºi dacã dumneavoastrã cunoaºteþi o situaþie, ea

poate fi punctualã, vã rugãm sã ne-o prezentaþi, pentru a putea rezolva acea problemã care cred cã este punctualã. Altfel, toate instituþiile de învãþãmânt, conform legii, dau aceste burse copiilor care beneficiazã de Legea numitã, nr. 42.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc.

Aþi auzit ºi susþinerile colegului nostru, Ionel Alexandru, ca ºi rãspunsul doamnei ministru Andronescu.

Stimaþi colegi, insistaþi sã mai numãrãm sau É?

Nu!

Bun.

Cu marea majoritate a voturilor, a fost respins acest amendament.

Dacã mai sunt amendamente la art. 17? Poftiþi!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

La art. 17 alin. 8 am formulat un amendament care priveºte preluarea drepturilor privind cheltuielile de transport ale personalului didactic din învãþãmântul preuniversitar de la bugetele locale la bugetul Ministerului Transporturilor, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþei.

Amendamentul meu a fost preluat de la Asociaþia Municipiilor din România, deci a fost formulat mai întâi de Asociaþia Municipiilor din România, are în vedere aducerea tuturor drepturilor cu acest caracter, aºa cum au fost aduse la acelaºi buget, de exemplu, ca urmare a unui amendament al Comisiei de industrii ºi servicii din Camera Deputaþilor, ºi gratuitãþile pentru elevi. Are în vedere, de asemenea, transformarea acestui drept pentru cadrele didactice dintr-un drept incert, care se bazeazã pe lipsa de resurse, în cele mai multe situaþii, ale bugetelor locale, într-un drept cert, aºa cum este el prevãzut de Statutul personalului didactic.

Sper ca doamna ministru Andronescu ºi domnul ministru al finanþelor sã aibã în vedere aceste argumente ºi sã fie de acord cu aprobarea acestui amendament. Vã mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Domnul deputat Damian Brudaºca.

Susþin ºi eu cele spuse de antevorbitoarea mea, având în vedere faptul cã în momentul de faþã în România existã localitãþi, respectiv municipalitãþi care dispun de fonduri ºi pot asigura un asemenea drept, precum existã ºi alte situaþii în care municipalitãþile, datoritã multitudinii de responsabilitãþi de platã ce le-au fost transferate, nu sunt în stare sã-ºi asigure nici propriile salarii. ªi, de aceea, existã riscul sau existã chiar ºansa sã existe în România o categorie de cadre didactice care beneficiazã de un asemenea drept, pe când altele sperã la un moment în care ºi municipalitãþile pe raza cãrora îºi desfãºoarã activitatea vor avea fondurile necesare.

Pentru a nu se crea aceste diferenþe nedorite între aceeaºi categorie profesionalã, respectiv cadrele didactice, este nevoie de o rezolvare la nivel naþional, în mod unitar ºi nepãrtinitor.

În consecinþã, consider cã este de dorit ca Ministerul Finanþelor ºi ministerele invocate în intervenþia anterioarã sã îºi asume aceastã responsabilitate, întrucât este o chestiune care trebuie reglementatã la nivel naþional, ºi nu lãsatã la voia întâmplãrii, la nivelul imposibilitãþilor de platã ale municipalitãþilor ºi celorlalte organe ale administraþiei publice locale.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Cred cã din partea Guvernului ar trebui sã rãspundã cel al cãrui buget a fost menþionat. Deci, domnul ministru Mitrea.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea** _Ñ ministrul lucrãrilor_

_publice, transporturilor ºi locuinþei_ **:**

## Stimate domnule deputat,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Sigur cã sunt extrem de interesante susþinerile dumneavoastrã ºi pot fi luate în calcul în anumite circumstanþe.

Anul trecut am acceptat, împreunã cu Ministerul Finanþelor, sã preluãm pe bugetul Ministerului Transporturilor, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþei transportul elevilor fãrã sã primim alþi bani suplimentari de la buget, chestiune care ne creeazã dificultãþi majore în acest an ºi veþi vedea în perioada urmãtoare cã C.F.R. are dificultãþi extraordinare de a þine bugetul în echilibru. De fapt, suntem într-o pierdere substanþialã în aceastã perioadã a anului ºi va trebui sã luãm mãsuri.

Este absolut imposibil sã mai primim alte cheltuieli fãrã sursã. Nu avem nimic împotrivã sã primim, sã facem noi decontãrile dacã existã o sursã. Este evident cã sursã nu existã, deci sã rãmânã la autoritãþile locale aceastã platã.

Mai este aici încã o problemã pe care o discutãm de multã vreme. Când este vorba de drepturi, autoritãþile locale vor descentralizare, când este vorba de plata drepturilor respective, nu mai vor descentralizare. Sã rãmânem pe principiu ºi sã se meargã în aceeaºi direcþie.

Taxe Bãsescu!

Taxa Bãsescu aþi sprijinit-o, domnule deputat, cã eraþi la putere atunci. Eu eram în opoziþie ºi am vorbit împotrivã. Mã bucur cã acum nu mai iubiþi taxa Bãsescu. Dar am sã mã opresc sã mai dialoghez cu dumneavoastrã.

Deci eu vã rog sã fiþi împotrivã, stimaþi colegi, la acest amendament. Nu avem resurse în bugetul

Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei sã preluãm aceste sarcini suplimentare. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Alexandru Sassu, vã rog sã vã exprimaþi ºi dumneavoastrã punctul de vedere.

Sunt de acord cã, probabil, acest lucru este imposibil, însã situaþia este aceeaºi ºi în cazul administraþiei publice locale ºi consecinþa este aceeaºi, ºi anume cã un drept legal nu este exercitat de cãtre cei care au acest drept.

Problema este, în consecinþã, la Ministerul Finanþelor, ºi nu la Ministerul Transporturilor, ca sã gãseascã sursa de transfer fie cãtre Ministerul Transporturilor, fie cãtre administraþia localã.

Însã ceea ce se spunea în amendament, ceea ce se spunea în susþinerea amendamentului este cã aceastã sursã lipseºte în acest moment. Dacã Ministerul Finanþelor gãseºte banii necesari pentru a-i transfera cãtre administraþia localã nu-i nici un fel de problemã.

Ceea ce spunea colega mea era însã cã existã surse la Ministerul Transporturilor din care se pot acoperi aceste cheltuieli, atâta vreme cât existã ºi un calcul mult mai uºor de fãcut la nivelul Ministerului Transporturilor ºi probabil cã cheltuielile sunt mai mici decât cele care sunt necesare la nivelul administraþiei locale.

Vã mulþumesc.

Îl rog ºi pe domnul ministru Tãnãsescu sã se exprime faþã de sugestia pe care ne-a fãcut-oÉ

Staþi puþin, domnule ministru. Mai este un coleg de-al nostru, deputat. Poate ne ajutaþi dumneavoastrã, indicându-ne resursa.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Eu aº pune o întrebare domnului ministru al transporturilor: ce se întâmplã cu cei peste 2.000 de miliarde de lei care n-au fost restituiþi celor care au cumpãrat motorinã pentru agriculturã?

Anul aproape cã s-a încheiat. Nu ar fi posibil ca o parte din aceºti bani sã fie utilizaþi în acest scop? Vã mulþumesc.

Domnul ministru Mitrea.

Nu, domnule deputat, nu ar fi posibil. Legea spune altceva. Deci este clar cã nu putem folosi banii pentru agriculturã în subvenþionarea cadrelor didactice. ªi nu sunt 2.000 de miliarde, sunt 200 de miliarde.

Poftiþi, doamna senator.

Sunteþi autoarea amendamentului ºi mai aveþi dreptul la o intervenþie.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Nu vreau decât sã reiterez cererea mea. Deci, fiind vorba de transformarea unui drept al cadrelor didactice dintr-o incertitudine într-un drept real, vreau sã aud punctul de vedere al doamnei ministru al educaþiei ºi cercetãrii.

Vã mulþumesc.

Doamna ministru, vã rog sã vã exprimaþi punctul de vedere.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimatã doamnã senator,

Daþi-mi voie sã vã spun cã eu aº prefera sã rãmânã transportul studenþilor ºi al elevilor aºa cum s-a derulat el în acest an, deci prin Ministerul Transporturilor, pentru cã nu ne-a creat niºte situaþii tensionate suplimentare, aºa cum s-a întâmplat în anii precedenþi ºi de aceea mulþumesc Ministerului Transporturilor pentru înþelegerea de a fi preluat aceastã subvenþionare a transportului pentru studenþi ºi elevi.

În legãturã cu personalul didactic, daþi-mi voie sã vã spun faptul cã, începând de anul acesta, s-au descentralizat cheltuielile pe învãþãmântul preuniversitar ºi cã aceastã descentralizare Ð degeaba vã încruntaþi Ð o fac alte þãri de foarte multã vreme, ºi noi trebuia s-o începem, ºi ea are drept scop ºi, dacã vreþi, crearea unor punþi de comunicare între autoritãþile locale ºi profesori.

Ca urmare, în Legea bugetului pe anul 2001 este pentru prima datã când aceste drepturi salariale, derivate din Statutul personalului didactic votat în 1997, sunt totuºi prevãzute cã se dau în mod expres din bugetele locale.

Sigur, eu vã mãrturisesc cã v-aº spune cu sinceritate aici, dacã aº avea semnale, cã nu s-au acoperit aceste cheltuieli de transport. Pentru cine cunoaºte mai puþin, este vorba de acoperirea a 50% din cheltuielile aferente a 6 cãlãtorii pe an. Deci nu am semnale din teritoriu cã nu ar fi fost un rãspuns favorabil solicitãrilor cadrelor didactice. Cred însã cã destul de multe cadre didactice n-au cunoscut ºi n-au folosit aceastã oportunitate pentru cã a fost prima datã când s-a specificat expres prin lege.

Aºa cum vedeþi, în Legea bugetului pe 2002, în proiectul de lege, de asemenea, se revine cu exprimarea expresã a acestui drept ºi, în contextul în care Comisia de buget a acceptat creºterea fondurilor alocate bugetelor locale, eu cred cã existã ºi acoperirea financiarã necesarã.

sursele care s-au transferat cãtre administraþia localã, pentru cã ºi conform Legii nr. 215 orice sarcinã suplimentarã cãtre administraþia localã trebuie însoþitã de transfer de surse.

Mai doriþi sã interveniþi, doamna ministru? Vã rog.

Este foarte greu de spus exact cât reprezintã, pentru cã este un drept de care cadrele didactice pot sã uzeze, dar dacã nu cãlãtoresc pot sã nu uzeze de acest drept. Dupã calculul pe care Ministerul de Finanþe l-a fãcut, reprezintã 1,5% din impozitul pe venit ºi aceastã sumã a fost transferatã, stimate domnule deputatÉ senator Ñ cred cã astãzi perseverez în greºealã, mã iertaþi Ñ, a fost transferatã bugetelor locale.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

Cred cã s-au oferit suficiente explicaþii.

- Voturi împotrivã? 194 voturi împotrivã. Abþineri? O abþinere.

- Deci, cu 194 voturi împotrivã, o abþinere ºi 72 pentru,

- amendamentul a fost respins.

Dacã mai existã obiecþiuni la acest articol, amendamente? Nu.

- Stimaþi colegi, mãcar pentru cã este o doamnã, vã

- rog sã-i lãsaþi dreptul sã-ºi susþinã amendamentul. Poftiþi.

Stimaþi colegi, art. 17 alin. 10.

Vã rog sã vã prezentaþi amendamentul, doamnã deputat.

Domnule preºedinte,

Dupã socoteala noastrã, dacã sunt 72 de voturi pentru, 124 ºi... nu este cvorumul. Sunt cifrele pe care le-aþi anunþat dumneavoastrã: 72, 124 ºi 3. Nu este cvorumul în acest moment.

Vã mulþumesc foarte mult pentru atenþie.

Poftiþi, domnule senator.

Sigur, nu vreau sã intru în polemicã cu doamna ministru, dar pot sã amintesc cã trecutele dispute între Ministerul Transporturilor ºi Ministerul Învãþãmântului aveau la bazã un principiu, cã trebuie ºtiut cât reprezintã un cost, o cheltuialã bugetarã, iar în cazul de faþã pe mine mã intereseazã dacã doamna ministru ne poate spune cât reprezintã aceste 6 transporturi, care sunt

194 de voturi am anunþat.

Rezultatul respingerii amendamentului a fost 194 împotrivã, 72 pentru ºi a mai fost ºi o abþinere.

Doamnã deputat, vã rog sã vã susþineþi amendamentul.

E vorba de un amendament, douã de fapt, la art. 17 alin. 10. Amendamentele privesc Fundaþia Culturalã Românã.

Din nefericire, am constatat cã nici ministrul culturii nu este de faþã, deºi au fost foarte multe articole ºi vor mai fi în continuare, care îl vizeazã, ºi regret acest lucru pentru cã i-am solicitat domnului ministru al culturii sã fie solidar cu domeniul pe care îl pãstoreºte.

Fundaþia Culturalã Românã s-a înfiinþat în 1990, iar printr-o hotãrâre de guvern, la ora actualã, este în dublã coordonare, a douã ministere. Raþiunea de a fi a Fundaþiei Culturale Române o constituie relaþia cu românii de pretutindeni, prevãzutã ca atare în statutul fundaþiei. Performanþele fundaþiei sunt cunoscute ºi recunoscute în þarã ºi în toatã lumea.

Numai puþin, doamnã deputat.

Aº ruga colegii deputaþi sã lase pe ministrul finanþelor sã fie atent la amendamentele care se ridicã.

În 1995 a intrat în reþeaua europeanã a instituþiilor de culturã. În bugetul pe care îl discutãm acum, Fundaþia Culturalã Românã are 20 de miliarde 380 de milioane, sumã total insuficientã. Am propus suplimentarea bugetului Fundaþiei Culturale Române cu 2,5 miliarde lei pentru activitatea de susþinere a românilor de peste hotare, prin organizarea de cursuri de pregãtire pentru cadrele didactice care predau în limba românã, e vorba de a IX-a ediþie a organizãrii unor asemenea cursuri, a unor tabere pentru elevi de etnie românã din alte state ºi pentru organizarea Congresului internaþional de studii româneºti Ð Ediþia a IV-a.

Ca sursã am specificat Fondul de rezervã bugetarã la dispoziþia Guvernului, având în vedere cã la bugetul trecut, din fondul de rezervã, unul dintre miniºtri se laudã cã ar fi primit o pãtrime din acest fond.

Al doilea amendament, tot la alin. 10, priveºte tot Fundaþia Culturalã Românã, ºi anume se propune suplimentarea bugetului Fundaþiei Culturale Române cu 3 miliarde pentru activitatea editorialã a fundaþiei, între care publicarea cãrþilor de istorie a României ºi a manualelor de limbã, culturã ºi civilizaþie româneascã pentru strãini. Sursa este aceeaºi.

Rog atât ministrul finanþelor, cât ºi colegii de pe toate bãncile, ºi din stânga, ºi din dreapta, sã þinã cont de treaba excepþional de bunã pe care a fãcut-o Fundaþia Culturalã Românã, de obiectivele pentru care cer, solicit aceastã suplimentare a bugetului, obiective care þin de imaginea noastrã în România, dar ºi de ajutorarea celor de peste hotare, a românilor, ºi þin sã vã reamintesc în acelaºi timp cã aceastã Fundaþie Culturalã Românã a intrat în 1995 în reþeaua europeanã a instituþiilor de culturã.

Dacã nu putem sã ne mândrim cu alte lucruri pentru intrarea în Europa, pentru aceastã dorinþã a noastrã, a tuturor de a intra în Europa, putem sã ne mândrim cu ceea ce înseamnã culturã româneascã ºi cu ceea ce a fãcut Fundaþia Culturalã Românã pentru acest lucru.

## Domnule ministru,

V-aº ruga sã vã pronunþaþi cu privire la aceste douã amendamente care vizeazã practic acelaºi alineat, încât le vom trata împreunã.

Da.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Într-adevãr, Fundaþia Culturalã Românã, care este subordonatã Ministerului Afacerilor Externe, este o fundaþie de rezonanþã. Aº vrea sã vã informez cã la fundamentarea cheltuielilor aferente acestei fundaþii s-a fãcut o analizã aprofundatã pe fiecare obiectiv al fundaþiei, pe fiecare capitol de cheltuieli pentru obiectivele pe care le are pentru anul 2002. Aceastã sumã fundamentatã, mai mare decât cea a anului 2001, dimensionatã la 20,1 miliarde de lei, repet, þine cont de absolut toate obiectivele pe care aceastã fundaþie le are în vedere pentru anul care urmeazã.

Propunerea noastrã este sã pãstrãm aceastã sumã care a fost prevãzutã în proiectul Legii bugetului ºi, sigur, în cazul în care pe parcursul execuþiei aceste cheltuieli vor fi insuficiente, dacã vor fi obiective în plus vizavi de obiectivele care s-au avut în vedere la elaborarea bugetului, vom analiza de la caz la caz, pe parcursul execuþiei, dar pentru moment vã propunem sã pãstrãm aceastã creºtere de 14% pentru anul 2002, respectiv 20 de miliarde de lei pentru Fundaþia Culturalã Românã. Vã mulþumesc.

Doamna deputat Mona Muscã.

Domnule ministru al finanþelor,

Fundaþia Culturalã Românã nu este în subordonarea Ministerului de Externe, este, prin hotãrâre de Guvern, în coordonarea unor ministere, ºi anume Ministerul de Externe ºi Ministerul Informaþiilor Publice.

În al doilea rând, aº vrea sã vã rog sã þineþi cont de faptul cã dumneavoastrã puteþi aloca aceste sume, care sunt foarte mici, obiectivele însã sunt importante pentru România ºi pentru românii de peste hotare.

Puteþi sã faceþi acest lucru reducând puþin rezerva bugetarã, cu atât mai mult cu cât prevederile acestui buget au ca obiectiv la rezerva bugetarã mai mult decât în bugetele precedente.

Nu doresc altceva, decât puþinã transparenþã, ºi anume, decât sã daþi pe parcurs, daþi de la început ºi faceþi o treabã bunã pentru românii de pretutindeni ºi pentru Fundaþia Culturalã Românã, care meritã acest lucru.

Aº mai adãuga un singur lucru. Dacã faceþi acest lucru, dumneavoastrã ºtiþi mai bine decât mine, nu sunt finanþistã, pe bugetul consolidat nu se schimbã nimic. ªi faceþi o treabã bunã.

Domnul Damian Brudaºca.

## Domnilor preºedinþi, Domnilor miniºtri,

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Întâmplãtor ºi de aceastã datã, ºi P.R.M.-ul, ºi P.N.L. se gãsesc pe aceeaºi lungime de undã în ceea ce priveºte necesitatea de a acorda mai mare atenþie acestei fundaþii pentru cultura românã. De ce? Pentru cã în condiþiile actuale creºterile pe care dumneavoastrã le-aþi anunþat, de circa 14%, nu acoperã efectele inflaþiei care au fost mult mai mari ºi, în consecinþã, pun aceastã fundaþie, instituþie importantã pentru promovarea imaginii culturale române peste hotare, în imposibilitatea de a-ºi onora programele pe care le are.

Discutând cu academicianul Augustin Buzura, preºedintele fundaþiei, Domnia sa sublinia faptul cã în condiþiile actuale Fundaþia Culturalã Românã este pusã în situaþia invalidului, care ºtie cã are de fãcut ceva, dar este absolut în imposibilitatea de a-ºi îndeplini aceste programe.

Eu constat, din acest punct de vedere, dacã vreþi, chiar ºi o miopie de ordin politic. Vedem în jurul nostru cã toate þãrile care ne înconjoarã acordã fundaþiilor sau asociaþiilor care au asemenea obiective de îndeplinit sume mult mai impresionante decât aceastã minimã ºi nesemnificativã sumã, raportatã la celelalte cheltuieli care se fac.

Uitaþi-vã numai ce fac maghiarii, sumele imense care sunt destinate pentru promovarea, dacã vreþi, a iredentismului peste hotare.

Dacã nu vreþi sã se promoveze cultura româneascã peste hotare, respectiv pe alte continente, cel puþin acordaþi suficienþi bani pentru ca aceastã culturã sã nu disparã în spaþiile din imediata apropiere a României, acolo unde mai trãiesc încã români.

Vã mulþumesc.

Domnul profesor Pruteanu, aveþi cuvântul.

## **Domnul George Mihail Pruteanu:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În nume strict personal ºi fãrã sã mã fi consultat cu nimeni de la Fundaþia Culturalã Românã, simt nevoia sã spun cã solicitãrile pentru acest amendament sunt întemeiate. Chiar dacã nu mã pricep la finanþe, chiar dacã înþeleg bine fermitatea ministrului nostru de finanþe, îmi raliez ºi eu vocea celor care s-au pronunþat pânã acum în rugãmintea de a încerca sã facem ceva pentru aceastã fundaþie care, efectiv, este o instituþie de onoare pentru aceastã þarã la ora actualã. Pe lângã faptul cã îl are în frunte pe un scriitor ºi un intelectual de talia lui Augustin Buzura, lucreazã acolo oameni de cea mai mare bunã-credinþã pentru cultura românã, perfect echilibraþi, care nu politizeazã lucrurile, care nu fanatizeazã, n-au talibanismul cultural al unor excese ºi ceea ce a fãcut fundaþia este o magistralã pe linia elegantã, pe linia sobrã, pe linia bunã a culturii româneºti, o magistralã care va rãmâne.

Fiind vorba de cifre mici, eu, care nu sunt finanþist, îndrãznesc ºi eu sã rog, pur ºi simplu, ca simplu membru al partidului care guverneazã, sã îl rog pe ministrul de finanþe sã facã un efort disperat, un efort în plus faþã de ceea ce a fãcut în toate aceste zile, sã gãseascã aceastã sumã care faþã de marile cifre pronunþate aici este un nimic, 5 miliarde de lei, pentru cã Fundaþia Culturalã Românã este, poate, la ora actualã, bineînþeles dupã Academia Românã, cea mai importantã instituþie culturalã a României, la ora actualã, cu razã de acþiune atât în þarã, cu lucruri valoroaseÉ Cãrþile scoase de Fundaþia Culturalã Românã egaleazã ceea ce face ”HumanitasÒ-ul, de pildã, deci cu bãtaie foarte mare ºi

utilã în þarã, cât ºi, cum spunea ºi deputata Mona Muscã, peste hotare.

Vã rog, domnule ministru, plecaþi urechea la aceste rugãminþi.

Vã mulþumesc.

Domnule Stanciu, poftiþi.

Îmi pierdusem creionul, domnule preºedinte.

Economisim bugetul ºi vom aloca Comisiei pentru învãþãmânt un creion în plus.

Fundaþiile ca atare, respectiv înfiinþarea, activitatea acestora este stipulatã în Ordonanþa nr. 26 din 2000. Orice fundaþie poate primi bani de la buget dacã aceasta este de utilitate publicã. Noi discutãm, de o bunã bucatã de vreme, cã bugetele sau bugetul, ca atare, respectiv bugetele ministerelor trebuie sã fie structurate pe programe. Cred cã dincolo de pledoaria care s-a fãcut, ºi susþin pledoaria colegilor mei de a le da cele 5 miliarde, cã nu e un capãt de þarã, totuºi ar trebui sã se cunoascã programele acestei fundaþii ºi banii sã fie, sau accesul sã fie la banii pe care bugetul îi dã pe programe, ºi nu o finanþare globalã. Deci cred cã aº veni cu o completare, sã dãm cele 5 miliarde, dar banii respectivi sã fie traºi, sau cum ºtie domnul ministru, din buget pe baza programelor pe care fundaþia respectivã le face, ºi nu o finanþare globalã. Aceasta ar fi, aº zice eu, o chestiune de substanþã ºi atunci nu mai vine fiecare fundaþie cã face cutare, cutare.

Vã mulþumesc.

Doamna Mona Muscã, autoarea amendamentelor.

## Domnule deputat,

Domnule ministru,

Pot sã vã asigur, am vãzut programele respective, ele existã ºi banii sunt ceruþi pe programe. Acesta este motivul pentru care sunt douã amendamente la acelaºi alineat, pentru cã sunt douã programe diferite ale Fundaþiei Culturale Române.

ªi încã o datã vã rog, domnule ministru al finanþelor, e o sumã atât de micã, care însã ar face atât de bine României, încât eu, dacã aº fi ministru al finanþelor, nu aº sta pe gânduri.

Vã mulþumesc.

## Stimatã colegã,

Fãrã sã-l influenþez pe ministrul finanþelor, cred cã argumentele acestea pot fi invocate la fiecare capitol. Domnule ministru, aþi gãsit banii?

## **Domnul Mihai Nicolae Tãnãsescu:**

Aº vrea sã subliniez faptul cã nimeni nu contestã importanþa acestei fundaþii. Îmi este foarte greu sã spunÉ Da, sunt de acord cu 5 miliarde. Dar ceea ce pot sã spun este cã aceastã imagine a României care poate sã fie promovatã inclusiv prin intermediul acestei fundaþii se poate rezolva prin banii care existã cu aceastã destinaþie ºi vã pot promite cã voi face diligenþele necesare ca din banii care existã la Secretariatul General al Guvernului cu aceastã destinaþie de promovare a imaginii României sã se transfere la aceastã fundaþie suma necesarã pentru completarea ºi punerea în practicã a acestor programe de care vorbeaþi.

Îi mulþumesc domnului ministru.

Eu, nefiind finanþistã însã, vreau doar atât sã vã întreb, domnule ministru. Asta înseamnã cã cele 5,5 miliarde trec de la Secretariatul General al Guvernului ca o poziþie specialã în buget pentru Fundaþia Culturalã Românã sau am aplaudat degeaba?

Vã rog.

Din banii existenþi la Secretariatul General al Guvernului se vor finanþa, la limita acestei sume de care vorbeaþi, programele respective. ªi eu vã asigur cã voi face diligenþele necesare sã se acorde banii respectivi fundaþiei pentru aceste programe, da?!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Sã înþeleg cã, în aceste condiþii, renunþãm la amendamentul care a fost fãcut?

- Voturi împotrivã? 189 de voturi împotrivã. Abþineri? 4 abþineri.

- Amendamentul a fost respins, cu cele douã propuneri

- cu privire la alin. 10 al art. 17.

- Dacã la art. 17 mai existã alte observaþii sau propu-

- neri?

Domnul Nini Sãpunaru.

Art. 17 alin. 11: ”Taxele poºtale percepute de Compania Naþionalã ÇPoºta RomânãÈ Ñ S.A. pentru prestaþiile reprezentând plata la domiciliul beneficiarilor a drepturilor de pensii în anul 2002 nu va depãºi 0,675% din valoarea sumelor plãtite.Ò

Solicitãm micºorarea acestora ºi rãmân destule sume sã acoperim ºi acele 5 miliarde, întrucât retragerea de numerar cash de la o bancã are un comision mediu de 0,3%. Credem cã dublarea acestui comision pentru derularea ºi trimiterea acestor sume la domiciliu este suficientã pentru Poºta Românã.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Ifrim doreºte sã intervinã în susþinerea acestui amendament.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Susþin acest amendament deoarece, sub raportul stãrii de sãnãtate, situaþia pensionarilor este dezastruoasã. Sunt lipsiþi de medicamente, îºi cumpãrã foarte greu

aceste medicamente, încã nu am aprobat nimic la sãnãtate, deci susþin acest amendament, deoarece procentul este prea mare pentru posibilitãþile pensionarilor.

Domnule ministru Tãnãsescu,

Aveþi cuvântul sã rãspundeþi la acest amendament, pentru care comisiile au propus respingerea.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº vrea sã fac mai întâi o remarcã: chiar dacã ar exista aceste economii, ele nu sunt ale bugetului. Aceste economii aparþin, de fapt, Regiei ”Poºta RomânãÒ.

Legat de aceastã propunere de amendament de reducere a cotei de la 1,35 la 0,675% din valoarea sumelor plãtite, aº vrea sã menþionez faptul cã suma care este prevãzutã la acest articol reprezintã taxele poºtale percepute de poºtã pentru prestaþiile de servicii pe care ea le realizeazã. Aceastã sumã, acest procent a fost stabilit foarte clar la nivelul de cost minim pe care Poºta Românã îl realizeazã cu aceastã prestaþie de servicii, de platã la domiciliu a pensiilor respective. Dacã s-ar diminua aceastã cotã de la 1,35% la 0,675%, cum se propune, ar rezulta o pierdere înregistratã de cãtre Poºta Românã ºi, sigur, o diminuare a veniturilor corespunzãtoare aferente bugetului de stat. De aceea, considerãm cã aceastã diminuare a cotei de la 1,35 la 0,675% nu poate sã fie avutã în vedere. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Sãpunaru.

Nu suntem mulþumiþi de rãspunsul domnului ministru, întrucât cheltuielile poºtei pentru aducerea acestor bani la domiciliu sunt doar cheltuielile cu plata poºtaºului, care este plãtit lunar ºi este plãtit dacã trimite aceºti bani la domiciliu ºi dacã nu duce aceºti bani la domiciliu. Eventual, mai cheltuie ceva pe benzinã de colo pînã colo.

Credem cã... ªi nu putem la orice amendament pe care îl solicitãm, nu se poate nici un 0,1%, nici un 0,2%É Ce vine de la Poºta Românã, totul trebuie sã fie aºa cum este acolo.

Doamna senator Simona Marinescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº vrea sã reamintesc colegilor din Partidul Naþional Liberal cã în bugetele anilor 1997Ñ2000 aceastã sumã n-a coborât niciodatã sub 0,9 procente, cã întotdeauna au fost discuþii ºi n-am reuºit sã achitãm pensiile în condiþii de bune relaþii cu Poºta Românã nici la 0,9 procente ºi dacã insistaþi în acest amendament va fi o problemã serioasã ca pensiile sã ajungã la timp.

Nu existã nici o altã formã de platã în clipa asta, o formã agreatã de pensionari. Pensionarii preferã ca pensiile sã ajungã la domiciliu ºi, pentru ca acest lucru sã se întâmple, comisionul ºi aºa cum este el prevãzut este foarte mic.

Vã mulþumesc.

Domnule Nini Sãpunaru, cred cã aþi oferit suficiente explicaþii. Poftiþi.

Dacã s-a putut cu 0,9% înseamnã cã se poate ºi anul ãsta cu 0,9%, nu?

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule ministru Tãnãsescu, mai doriþi sã luaþi cuvântul? Nu.

Stimaþi colegi,

Aþi audiat ºi explicaþiile autorilor amendamentului ºi cele împotrivã oferite de reprezentanta P.S.D.-ului ºi de domnul ministru Tãnãsescu.

Împotrivã? 195 voturi împotrivã.

Abþineri? O abþinere.

Cu 195 voturi împotrivã, 52 pentru ºi o abþinere, amendamentul domnului deputat Nini Sãpunaru a fost respins.

Dupã evidenþele rapoartelor amendamentelor respinse, discuþiile s-au epuizat.

Împotrivã? 58 voturi împotrivã.

Abþineri? Nici o abþinere.

Cu 197 voturi pentru, 58 voturi împotrivã, art. 17 a fost votat.

La art. 18 n-au fost formulate amendamente de cãtre comisii.

Dacã aveþi vreo problemã? Nu aveþi.

Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? 7 abþineri.

Cu 245 voturi pentru ºi nici un vot împotrivã, art. 18 a fost votat.

La art. 19 vã rog sã observaþi, cu privire la alin. 1, amendamentul 10 de la pagina 5 al Comisiilor de buget. Amendamentul 10 vizeazã, rectific, ambele alineate ale art. 19, alin. 1 ºi 2.

Dacã aveþi obiecþiuni? Poftiþi, domnule Stanciu.

Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri, Stimaþi colegi,

Aºa cum aþi vãzut, discuþia pe problemele învãþãmântului s-a translat la anexa corespunzãtoare, 3.01 sau 3.27.1, ºi s-a precizat cã, dacã vor fi gãsite surse, evident cã se va modifica art. 17 alin. 1 ºi 2 în consecinþã.

De aceea, v-aº propune, domnule preºedinte ºi stimaþi colegi, aºa cum spune premierul Adrian Nãstase, de altfel profesor universitar, ca ºi distinºii preºedinþi de ºedinþã, distinºi miniºtri, Domnia sa spune ”Protestele

cadrelor didactice faþã de nivelul salarizãrilor din învãþãmânt sunt justificate, fiind însã necesare identificarea unor soluþii ºi resurse concrete.Ò De aceea, aº propune ca aceste alineate, 1 ºi 2, sã fie votate de principiu, deoarece noi, în amendamentul care este trecut în anexã, am fãcut trimitere la niºte sume din aceastã zonã. ªi atunci, dacã le fixãm în cuie acum, nu mai avem ce discuta la anexa corespunzãtoare cu învãþãmântul.

Eu v-aº propune sã rãmânem pe vot de principiu pe aceste sume, deoarece Comisiile de învãþãmânt au fãcut referire la sumele respective. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Desigur, discuþia de principiu cu privire la modificãrile textelor-cadru, ca urmare a modificãrilor, alocãrilor în anexã, rãmâne valabilã.

Domnului Stanciu trebuie sã-i reamintesc cã din punct de vedere regulamentar dânsul nu era înscris nici la amendamente respinse, nici la admise. Oricum, repet, discuþia de principiu rãmâne valabilã.

Supun însã votului dumneavoastrã amendamentul 10 al Comisiilor de buget reunite, care priveºte noul cuprins al art. 19 alin. 1 ºi 2.

Cine este pentru? 215 voturi pentru.

Împotrivã? 47 voturi împotrivã. Abþineri? Douã abþineri.

Cu 215 voturi pentru, 47 voturi împotrivã ºi douã abþineri, amendamentul 10 cu privire la noul conþinut al art. 19 alin. 1 ºi 2 a fost votat.

La alin. 3 vã rog sã urmãriþi amendamentul 11 de la pagina 6 al Comisiilor de buget.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 11? Nu aveþi.

Cu 211 voturi pentru, 49 împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat amendamentul 11.

Pentru art. 19 alin. 4, vã rog sã urmãriþi amendamentul 12 de la pagina 6 al Comisiilor de buget.

- Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament? Nu aveþi.

Cu 216 voturi pentru, 43 voturi împotrivã ºi 4 abþineri, amendamentul 12 cu privire la art. 19 alin. 4 a fost admis.

Pentru art. 19 alin. 5 urmãriþi vã rog, amendamentul

- 13 de la paginile 6, 7, formulat de Comisiile de buget. Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament? Aveþi obiecþiuni, domnule Dan Ruºanu?

Am la amendamentul cu privire la cheltuielile pentru producþia de export.

Staþi sã-l votãm pe acesta.

Cine este pentru amendamentul 13, cu privire la noul cuprins al art. 19 alin. 5? Vã rog sã vã exprimaþi votul. 215 voturi pentru.

Împotrivã? 6 voturi împotrivã. Abþineri? 32 de abþineri.

Cu 215 voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi 32 de abþineri, s-a votat amendamentul 13.

Pentru amendamentul 13 alin. 5 lit. b).

Dumneavoastrã la care literã aveaþi de fãcut observaþii, domnule Ruºanu? La alin. 5, care literã?

Amendamentul de la art. 19 alin. 5 privind cheltuielile destinate stimulãrii producþiei de export ºi a exportatorilor, care au fost stabilite în anul 2002 la o sumã de 1.000 de miliarde pentru stabilizarea ratei dobânzii la creditele pe termen scurt, mediu ºi lung, pentru stimularea reþelelor de obiective complexe ºi a producþiei cu ciclu lung de fabricaþie ºi pentru fondul de asigurare a acestor produse.

Voiam sã vã spun cã în anul 2000 suma alocatã pentru stimularea producþiei de export a fost de 730 de miliarde. În anul 2001 a fost 800 de miliarde, iar pentru anul 2002 a fost numai de 1.000 de miliarde. Aceste sume nu acoperã nici mãcar ritmul inflaþiei, darmite a asigura o dezvoltare a exporturilor.

Amendamentul pe care l-am fãcut propunea majorarea acestor cifre pentru stabilizarea ratei dobânzii la creditele pe termen mediu, lung ºi scurt de la 500 la 600 de miliarde; pentru stimularea realizãrii de obiective cu ciclu lung de fabricaþie, de la 400 la 500 de miliarde, iar pentru asigurãri de la 100 la 200 de miliarde.

Stimate coleg, propunerea dumneavoastrã a vizat deocamdatã lit. a) de la alin. 5, da?

Amendamentul 53.

Pentru cã cifrele de la lit. b) nu mai pot fi schimbate, pentru cã, votând amendamentul comisiei care a vizat lit. b), implicit au fost respinse ºi alte variante. În consecinþã, noi acum vom analiza propunerile dumneavoastrã de la lit. a).

Domnule ministru Tãnãsescu,

Vã rog sã vã referiþi la amendamentul 53, care a fost respins de cãtre comisii, formulat de cãtre domnul deputat Dan Ruºanu.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Prin acest amendament se solicitã suplimentarea cu 300 de miliarde a cheltuielilor pentru ”EximbankÒ. Aº vrea sã fac urmãtoarele comentarii: prin proiectul de buget pe anul în curs, pentru ”EximbankÒ sunt prevãzute 1.000 de miliarde. Aceastã sumã este superioarã celei din anul 2001 cu 200 de miliarde. Au fost aprobate pentru bugetul anului în curs 800 de miliarde.

Noi considerãm cã aceastã suplimentare pentru anul 2002 rãspunde atribuþiilor Bãncii ”EximbankÒ. Mai mult, pentru informarea dumneavoastrã, la ora actualã se lucreazã pentru gãsirea unor soluþii pentru recapitalizarea ”EximbankÒ-ului ºi întãrirea rolului pe care ”EximbankÒ-ul îl are în societatea româneascã.

Plecând de la aceste consideraþii, domnule preºedinte, stimaþi parlamentari, vã propun ca amendamentul de modificare a art. 19 alin. 5 sã fie respins, în sensul

pãstrãrii sumei de 1.000 de miliarde cu aceastã destinaþie.

Mulþumesc.

Domnul deputat Stanciu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Evident cã distinsul nostru coleg Ruºanu, ca fost director, trebuie sã susþinã banca. Dar din 1992, de când sunt în Parlament, bãncile numai au supt bani din buget, când ele în mod normal trebuiau sã aducã bani ºi asta nu înþeleg. Pînã la urmã va trebui ºcoala sã finanþeze banca, nu invers? Hai sã facem o fundaþie ºcolarã care sã finanþeze bãncile! De aceea, eu vã propun nu sã le dãm, ci sã le luãm! Pentru cã toþi s-au obiºnuit la bancã sã dai ºi banca sã ia. Hai sã inversãm lucrurile. Sã dea banca ºi sã luãm noi. Altfel nu se poate!

De aceea, sub acelaºi relativism, noi la cercetare vom cere 600 de miliarde ºi sursa era tocmai de aici. V-aº propune sã votãm de principiu ºi, dacã se va vota la cercetare ºtiinþificã sã luãm bani de aici, sã-i luãm cu dragã inimã. Mai bine sã-i cercetãm noi decât sã-i cerceteze alþii cum i-au cheltuit pe ceilalþi. Vã mulþumesc.

Domnule Ruºanu, drept la replicã?

Domnule coleg, credeam cã vã dã rãspunsul domnul ministru de finanþe.

”EximbankÒ-ul nu cheltuieºte aceºti bani, ea ca atare, ca bancã, ci doar îi administreazã. Banii sunt destinaþi exportatorilor ºi sprijinirii producþiei pentru export ºi cu ciclu lung de fabricaþie. Deci banii s-au dat la Ministerul Finanþelor pentru exportatori ºi pentru producþie prin administrarea acestei bãnci. Banca nu opreºte nimic de aici ºi e singura modalitate concretã de a susþine producþia româneascã la export ºi a susþine producþia româneascã care pentru articole cu ciclu lung de fabricaþie cum ar fi construcþia de nave, Uzina ”ElectroputereÒ de la Craiova ºi altele, ºi pentru asigurarea acestor produse pe pieþele externe.

Deci banca ca atare, ”EximbankÒ-ul, care este o bancã integral cu capital de stat nu ia nici un leu din aceste fonduri, ci numai le administreazã pentru exportatori. Iar ceea ce spunea domnul ministru, într-adevãr, s- au luat 1.000 de miliarde, însã dacã aplicãm ritmul inflaþiei vedem cã suma este net inferioarã anilor precedenþi.

Exportul, care este una din prioritãþile Programului de guvernare, pe care P.S.D.-ul l-a înaintat în anul 2000, nu este sprijinit la aceastã datã nici mãcar la nivelul anilor precedenþi.

Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Aþi ascultat explicaþiile autorului amendamentului ºi cele ale domnului ministru al finanþelor.

Supun amendamentul domnului Dan Ruºanu la vot. Cine este pentru? 11 voturi pentru.

Este, evident, cu totul insuficient. Dacã mai existã alte amendamente la art. 19?

Domnule Constantinescu, vã rog sã vã referiþi la numãrul amendamentului care v-a fost respins. Poftiþi.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Am auzit de nenumãrate ori în seara aceasta de restricþii bugetare, de buget de austeritate ºi alþi termeni sinonimi. Din acest motiv, pentru mine, prevederile alin. 6 din art. 19 sunt total inexplicabile. ªi am sã încerc sã fiu foarte lãmurit.

Potrivit acestui alineat, în bugetul Ministerului pentru Întreprinderile Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþie sunt cuprinse ºi sumele pentru majorarea capitalului social al Fondului naþional de garantare a creditelor pentru întreprinderi mici ºi mijlocii, potrivit legii.

## Stimaþi colegi,

În primul rând acest fond nu existã. El poate exista cel mult scriptic, motiv pentru care cei peste 100 de miliarde de lei prevãzuþi în buget se vor alãtura celor 50 de miliarde care n-au fost folosiþi pânã în prezent.

În al doilea rând, tot cu sprijinul statului, în anii 1992Ð1993, dacã nu mã înºel, a fost creat Fondul român de garantare a creditelor întreprinzãtorilor privaþi, instituþie care existã astãzi în România, chiar dacã nu mai are participarea statului, instituþie care are o experienþã, care are proceduri ºi care este destinatã tocmai acestui scop. Nu înþeleg de ce mai trebuie creatã încã o entitate la nivelul Bucureºtiului, pentru cã în ultimã instanþã va avea sediul aici, care sã repete ceea ce fac alþii. ªi asta, cu banul public, în condiþiile în care banul public este necesar ºi la cercetare, ºi la învãþãmânt, ºi peste tot, ºi chiar pentru ”EximbankÒ.

În al treilea rând, ordonanþa privind fondurile de garantare, la discutarea ei în Comisia pentru buget, finanþe, bãnci din Camera Deputaþilor, s-a propus cã dacã dorim într-adevãr sã ajutãm prin garantare întreprinzãtorii privaþi mici ºi mijlocii sã cofinanþeze bugetul cele 8 fonduri de garantare regionale, într-o proporþie rezonabilã, 5 miliarde erau la vremea respectivã, faþã de 20, care sã fie contribuþia proprie a mediului de afaceri din zonã. Nici aceastã formulã vãd cã nu mai este îmbrãþiºatã ºi ajungem din nou la un fond care se referã la acelaºi obiect de activitate cu al unui fond existent.

ªi dacã tot avem bani în plus necheltuiþi, pentru cã motivaþiile de genul ”lipsa consultantuluiÒ sau ”lipsa licitaþieiÒ mie nu mi se par reale, dacã tot avem bani în plus, sã lãsãm 100 ºi ceva de miliarde, mãcar atât, pentru capitalizarea ”EximbankÒ, pentru care se pare cã nu avem bani.

Vã mulþumesc.

## Stimate coleg,

Sã înþeleg cã dumneavoastrã aþi susþinut practic amendamentul 55, amendamentul care prevede un alin. 6[1] cu acest conþinut, pentru recapitalizarea Bãncii ”EximbankÒ.

## Domnule preºedinte,

Dintr-o eroare tehnicã, s-a pus 6[1] . Este tot un 6, nou, care îl înlocuieºte pe cel vechi, pe care propunem sã-l eliminãm.

Deci, pentru a fi foarte clar, colegul nostru a propus urmãtorul amendament: ”Pentru recapitalizarea Bãncii de Export-Import a României Ð S.A. Ð ÇEximbankÈ se alocã suma de 1.500 de miliarde.Ò

Nu 1.500 de miliarde, pentru care am înþeles cã nu existã fonduri, ci numai peste cele 100 de miliarde destinate acestui fond ipotetic de garantare a creditelor.

Am înþeles. Domnule ministru Tãnãsescu, poftiþi.

Nu este un fond ipotetic, este un fond care va fi format în cursul acestei luni, deci în cursul acestui an, ºi el va avea o funcþionabilitate totalã în anul 2002.

Legat de Banca de Import-Export a României, de creºterea capitalului social, tocmai v-am spus cã se lucreazã la ora actualã la posibilitatea acestui lucru, ºi anume, probabil, printr-o lansare de emisiune pe piaþa localã pentru creºterea capitalului social. Acest lucru se va întâmpla probabil pânã la sfârºitul acestui an. Aceastã recapitalizare a bãncii se va face în douã etape: o etapã pânã la sfârºitul anului calendaristic 2001; o altã etapã, în prima jumãtate a anului 2002.

Din discuþiile purtate cu conducerea ”EximbankÒ, probabil cã aceastã recapitalizare va avea o valoare de aproximativ 600Ð700 miliarde lei, care, aºa cum v-am spus, va fi efectuatã prin niºte împrumuturi de pe piaþa de capital ºi sigur se vor destina aceºti bani Bãncii ”EximbankÒ.

Aº vrea sã subliniez faptul cã ºi noi suntem conºtienþi de faptul cã aceastã bancã trebuie sã-ºi întãreascã rolul, trebuie sã devinã un motor mai puternic pentru promovarea exporturilor ºi, ca atare, vom face absolut tot ce ne stã în putinþã pentru recapitalizarea acestei bãnci într-un timp foarte scurt.

Mulþumesc.

Poftiþi, domnule Dan Constantinescu.

## Domnule preºedinte,

Îi mulþumesc domnului ministru pentru lãmuririle suplimentare, dar care privesc partea a doua, referitoare la destinaþia pe care am considerat cã e bine sã o dãm acestor sume.

Nu am înþeles, dacã abia luna aceasta o sã înfiinþãm un fond, cum vom cheltui cele 50 de miliarde care sunt anul acesta ºi de ce trebuie sã cheltuim anul viitor încã 100 ºi ceva de miliarde?

Nu am înþeles de ce trebuie sã mai creãm un fond cu acelaºi obiect de activitate, câtã vreme, tot cu sprijinul statului, a mai fost creat un asemenea fond în România ºi n-am înþeles, dacã dorim într-adevãr sã sprijinim garantarea întreprinzãtorilor privaþi, de ce nu descentralizãm acest sprijin, cofinanþând 8 fonduri regionale, pentru a apropia, dacã vreþi, aceastã activitate de întreprinzãtorii privaþi?

La aceste întrebãri nu s-a dat rãspuns. Vã mulþumesc.

Domnule deputat Dan Ruºanu, aþi dorit ºi dumneavoastrã sã interveniþi.

Poftiþi.

## **Domnul Dan Radu Ruºanu:**

## Domnule ministru,

O clarificare, vã rog frumos. Capitalizarea bãncii printr-o emisiune de bonuri de tezaur sau prin ce se faceÉ Cine garanteazã aceastã emisiune, dacã ea nu va grefa datoria publicã (cã în altã parte nu vãd unde se va duce) ºi în ce perioadã, pânã la sfârºitul anului 2001, se mai poate lansa aceastã emisiune pe piaþã?

**Domnul Alexandru Sassu**

**:**

Nu existã lege!

## **Doamna Silvia Ciornei:**

Deja s-a dat o hotãrâre de Guvern care prevede alocarea bugetului ministerului...

Mulþumesc, doamnã ministru. Stimaþi colegi,

Deci este vorba de un fond instituþionalizat.

La aceste întrebãri o sã vã rãspundã, din partea Guvernului, doamna ministru Silvia Ciornei. Poftiþi, doamnã ministru.

## **Doamna Silvia Ciornei** _Ñ ministru pentru întreprinderile mici ºi mijlocii ºi cooperaþie:_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Înfiinþarea unui Fond special pentru garantarea creditelor contractate de întreprinderile mici ºi mijlocii este o prevedere expresã a Legii nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzãtorilor privaþi, prevederi care se regãsesc de la art. 28 pânã la art. 33. Legea nr. 133/1999 a fost votatã inclusiv de Partidul Naþional Liberal.

În prezent, ministerul, pentru a putea elabora procedurile, normele ºi regulile de funcþionare a fondului de garantare, a trebuit sã angajeze un consultant de specialitate, în baza Legii achiziþiilor publice. Acest consultant va elabora pânã la sfârºitul acestei luni procedurile de funcþionare a fondului, astfel cã din luna decembrie fondul va putea deveni operaþional.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Domnul Alexandru Sassu.

Eu înþeleg cã legea pentru înfiinþarea acestui fond, modul de constituire ºi cheltuire a banilor nu existã ºi, în consecinþã, noi votãm astãzi alocarea unor sume de bani cãtre un fond care nu existã ºi despre care Guvernul ne spune cã ”va face o lege în acest sensÒ.

Mi se pare cã suntem uºor pe lângã Constituþie ºi pe lângã Legea finanþelor publice ºi cred cã nu putem sã facem acest lucru. Chiar dacã este prevãzut într-o lege cã ar trebui sã se înfiinþeze o anumitã instituþie, atâta vreme cât ea nu existã, nu putem sã-i alocãm bani.

Doamna ministru Silvia Ciornei.

Înfiinþarea fondului este stabilitã prin Legea nr. 133, art. 28. Organizarea fondului se face prin hotãrâre de Guvern...

Nu are reglementare!

Are temei legal, are ºi lege de organizare. ªi chiar dacã nu ar avea, fondul este constituit deja.

Iar capitalizarea fondului, dacã îmi permiteþi, domnule preºedinte...

Vã rog frumos sã-i permiteþi doamnei ministru sã se explice!