Declara˛ia mea politic„ am intitulat-o îReferendumul pentru a∫a-zisa autonomie teritorial„ a f nutului Secuiesc — un atac la Constitu˛ie, la ordinea constitu˛ional„ — ∫i nep„sarea oficial„“.
Perioada pe care o str„batem de la Revolu˛ie, din p„cate, nu este caracterizat„ numai de îmanelism“ ∫i pornografie Ón media, dar ∫i de o sfidare strig„toare la ceruri a no˛iunilor care stau la baza edificiului nostru ∫tiin˛ific academic. S-a mers p‚n„ acolo Ónc‚t O.N.G.-uri se cheam„ pompos îacademii“. S-a mers p‚n„ acolo
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/9.XI.2006
Ónc‚t S.R.L.-uri s-au botezat îuniversit„˛i“. Acest fenomen, din p„cate, nu a ocolit ∫i reglement„rile, no˛iunile cu care se opereaz„ Ón Constitu˛ie.
Este ∫tiut c„ legea fundamental„ este rezultatul unei Ón˛elegeri politice, dac„ se poate, un pact politic. Concretizeaz„ o voin˛„ politic„, dar r„m‚ne lege fundamental„ a Rom‚niei, ∫i orice no˛iune din Constitu˛ie este de presupus c„ are, Ónainte de toate, o conota˛ie juridic„.
™i cu toate acestea, no˛iuni cardinale ale Constitu˛iei au ajuns s„ fie r„st„lm„cite, c„ aproape a devenit firesc s„ vorbe∫ti de îner‚nduial„ constitu˛ional„“, Ón loc de îordine constitu˛ional„“. Legiuitorul constituant rom‚n a reglementat Ón 1991 o anumit„ solu˛ie cu privire la puterile publice, puterile statului, cu privire la drepturile fundamentale ale cet„˛eanului, cu privire la garantarea acestor drepturi, inclusiv cu privire la limitele exercit„rii lor, iar toate aceste reglement„ri cu privire la puteri, la garan˛iile drepturilor, la limitele lor formeaz„ ceea ce la ∫coal„ se denume∫te a fi îordinea constitu˛ional„“ a Rom‚niei.
Iar to˛i demnitarii Rom‚niei ∫i func˛ionarii importan˛i ai ˛„rii, de la Vod„ de la Cotroceni, p‚n„ la secretarul de prim„rie de comun„, la investitur„, jur„ c„ vor respecta Constitu˛ia.
S„ ne amintim jur„m‚ntul Pre∫edintelui Rom‚niei, citez:
îJur s„-mi d„ruiesc toat„ puterea ∫i priceperea
Pentru prop„∫irea spiritual„ ∫i material„ a poporului rom‚n,
S„ respect Constitu˛ia ∫i legile ˛„rii,
S„ ap„r democra˛ia,
Drepturile ∫i libert„˛ile fundamentale ale cet„˛enilor, Suveranitatea, independen˛a, unitatea ∫i integritatea teritorial„ a Rom‚niei...“ ∫i urmeaz„ formula religioas„.
Acela∫i jur„m‚nt, Ón acela∫i con˛inut, potrivit art. 104 din Constitu˛ie, este prev„zut ∫i pentru membrii Guvernului. Se Ón˛elege c„ ∫i pentru prim-ministrul Rom‚niei, care este ∫i el membru al Guvernului.
Mai mult, Ón art. 80 alin. (2) din Constitu˛ie s-a consacrat expres pentru Pre∫edintele Rom‚niei sarcina de a veghea la respectarea Constitu˛iei ∫i la buna func˛ionare a autorit„˛ilor publice, Ón care scop Pre∫edintelui Rom‚niei — ∫i numai lui! — Ói este recunoscut„ func˛ia de mediere Óntre puterile statului — se Ón˛elege Óntre puterile de sorginte politic„ —, pe de o parte, ∫i Óntre stat ∫i structurile societ„˛ii civile, pe de alt„ parte.
Ordinea constitu˛ional„, cuprinz‚nd ∫i drepturile fundamentale — Óntre care drepturile politice, dreptul de a alege ∫i dreptul de a fi ales, apoi dreptul de asociere, dreptul la opinie ∫i celelalte drepturi fundamentale —, include ∫i drepturile fundamentale ale jocului politic Ón societate, Ón al˛i termeni, îprincipiile democra˛iei constitu˛ionale“.
™i acum, Óntrebare cardinal„: sunt reglementate Ón Constitu˛ia Rom‚niei drepturi absolute, f„r„ limite, care s„ Óng„duie cet„˛eanului rom‚n, Ón numele libert„˛ii de opinie, de pild„, s„ spun„ orice, sau reprezentan˛ilor unor structuri politice ori structuri civice, fie ele ∫i ale secuilor, s„ incite ∫i s„ ini˛ieze ac˛iuni, Óntre care ∫i un a∫a-zis referendum care Ón final s„ conduc„ la o autonomie teritorial„ pe criterii etnice?
Œng„duie, repet, drepturile fundamentale reglementate de Constitu˛ie a∫a ceva, ∫i s„ spunem c„ suntem Ón exercitarea acestor drepturi? R„spunsul este categoric nu.
Este suficient s„ ne raport„m la dreptul de asociere. El este reglementat de art. 40 din Constitu˛ie, iar Ón alin. (2) al acestui articol se spune c„ îsunt considerate Ón afara Constitu˛iei“ — nu a legii!, deci Ón afara legii fundamentale, de la legea-legilor citire — cine? îpartidele sau organiza˛iile“ — deci inclusiv acelea care se cheam„ Consiliul Na˛ional Secuiesc — îcare prin scopurile ori prin activitatea lor militeaz„ Ómpotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranit„˛ii, a integrit„˛ii sau a independen˛ei Rom‚niei“.
Ce sunt aceste ac˛iuni dec‚t, Ón final, ac˛iuni Óndreptate Ómpotriva unit„˛ii ∫i integrit„˛ii Rom‚niei?
Este Ón afar„ de orice Óndoial„ c„ organiza˛iile civice ale secuilor, intitulate Ón mod incorect ∫i tenden˛ios îconsilii na˛ionale“, l„s‚nd s„ se Ón˛eleag„ c„ Ón Rom‚nia ar fi mai multe na˛iuni ∫i c„ noi suntem o na˛iune cu structuri la nivel na˛ional...
Ca s„ nu mai vorbim c„ ac˛iunile U.D.M.R.-ului, inclusiv prin liderul s„u — care nu este oricine, este omul num„rul doi Ón Guvern —, pe linia ob˛inerii autonomiei teritoriale a f nutului Secuiesc intr„ sub inciden˛a acestui text de Constitu˛ie. ™i dac„ intr„ sub inciden˛a acestui text de Constitu˛ie, cineva cred c„ ar trebui s„ declan∫eze procedura de punere sub semnul Óntreb„rii a prezen˛ei pe scena legislativ„ a ˛„rii a acestor organiza˛ii.
Nici libertatea de exprimare, reglementat„ de art. 30 din Constitu˛ie, nu Óng„duie s„ se fac„ propagand„ pentru separa˛ie teritorial„.
Este edificator alineatul 7 din acest text. Citez: îSunt interzise de lege def„imarea ˛„rii, a na˛iunii, Óndemnul la r„zboi de agresiune, la ur„ na˛ional„, rasial„, de clas„ sau religioas„, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violen˛„ public„, precum ∫i manifest„rile obscene, contrare bunelor moravuri“.
Ce vrem mai mult dec‚t sintagma îincitarea la separatism teritorial“? Ce Ónseamn„ mai mult dec‚t incitare la separatism teritorial a∫a-numita propagand„ ∫i tot felul de ac˛iuni, inclusiv un referendum pentru a∫a-numita îautonomie teritorial„“.
Mai mult, se merge p‚n„ acolo, pentru a se sus˛ine c„ — vezi, Doamne! — noi nu facem altceva dec‚t s„ ne sus˛inem un punct de vedere, c„ este o discu˛ie admisibil„ ∫i c„ ea, de fapt, nu afecteaz„ Constitu˛ia, c„ se poart„ at‚tea discu˛ii cu privire la Constitu˛ie ∫i se discut„ cu privire la Parlamentul unicameral, dac„ trebuie s„ avem dou„ Camere sau nu, se discut„ cu privire la regimul politic, dac„ trebuie s„ alegem Pre∫edintele direct sau prin Parlament ∫i a∫a mai departe.
Da, se poart„ asemenea discu˛ii, numai c„, Ón ceea ce prive∫te caracterul na˛ional al statului, Ón ceea ce prive∫te unitatea statului, legiuitorul constituant a avut grij„ s„ Ónchid„ posibilitatea oric„rei discu˛ii. Legiuitorul constituant, Ón decembrie 1991, na˛iunea, c‚nd a votat, a votat Constitu˛ia cu aceast„ limit„. ™i v-a∫ ruga s„-mi Óng„dui˛i s„ citez. Este vorba de art. 152: îDispozi˛iile prezentei Constitu˛ii privind caracterul na˛ional, independent, unitar ∫i indivizibil al statului rom‚n, forma republican„ de guvern„m‚nt, integritatea teritoriului,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/9.XI.2006
independen˛a justi˛iei, pluralismul politic ∫i limba oficial„ nu pot forma obiectul revizuirii“.
Deci noi nu putem s„ discut„m, indiferent Ón ce tab„r„ politic„ suntem, nici m„car Ón ideea de _lege ferenda,_ adic„ Ón ideea promov„rii unei ini˛iative legislative de revizuire a Constitu˛iei, pentru c„ a spus legiuitorul constituant: îNu, aceste probleme nu se revizuiesc!“. Ele s-ar putea revizui, cum s-a Ónt‚mplat, domnule Ha∫otti, Ón ’22 ∫i cum s-a Ónt‚mplat Ón 1990, c‚nd poporul rom‚n va fi chemat s„ aleag„ o nou„ Adunare Constituant„, dar trebuie s„ fie anun˛at, care Adunare Constituant„ poate s„ hot„rasc„ ca ˛ara s„ fie ∫i pa∫al‚c — c„ tot au vrut turcii s„ ne fac„ ∫i nu au reu∫it!
Prin urmare, Constitu˛ia interzice schimbarea prin procedura de revizuire prev„zut„ de art. 151 a caracterului unitar al statului. ™i atunci, cum se poate accepta nu discutarea acestei chestiuni, ci organizarea de ac˛iuni politice care pun Ón discu˛ie caracterul unitar al statului?! Atunci, pentru ce mai exist„ aceast„ Constitu˛ie?!
™i eu pun Óntrebarea: pentru ce exist„ Pre∫edintele Rom‚niei, care este garantul ei, ∫i pentru ce exist„ Guvernul ∫i Consiliul Suprem de Ap„rare a fi„rii, autorit„˛ile statului, Ón primul r‚nd, cei doi ∫efi ai Executivului, apoi ministerele implicate ∫i prefec˛ii — nu numai implica˛i pentru c„ nu iau atitudine, dar promoveaz„ asemenea ac˛iuni, pun logistica prefecturilor la dispozi˛ie!
Fie c„ se fac c„ nu exist„ aceast„ problem„, fie c„ adopt„ un ton de Ómp„care, a∫a, ca ∫i cum ar fi o joac„ de copii, ca ∫i cum cu elementele cardinale ale statului rom‚n este loc de joac„ de copii, guvernan˛ii no∫tri adopt„ aceast„ pozi˛ie, ca nu cumva s„ supere pe r„sf„˛atul ∫i pe permanentul partener de guvernare.
Ne Óng„duim, cu tot respectul, s„ re˛inem aten˛ia domnului Pre∫edinte al Rom‚niei, c„ fapta de Ónalt„ tr„dare, care este reglementat„ de art. 96 din Constitu˛ie, nu vizeaz„ numai ac˛iuni, fapte comise, ci ∫i inac˛iuni, neac˛iunea Óntr-o situa˛ie Ón care este atacat„ o valoare cardinal„ na˛ional„.
Domnul Pre∫edinte al Rom‚niei este singura persoan„ public„ din ˛ar„ care are dreptul s„ prezideze Consiliul Suprem de Ap„rare a fi„rii, iar prima lege care reglementeaz„ activitatea Consiliului Suprem de Ap„rare a fi„rii este Legea nr. 51/1991, este Legea cu privire la siguran˛a na˛ional„.
Œn art. 3 din aceast„ lege se enumer„, matematic, care sunt amenin˛„rile la adresa siguran˛ei na˛ionale.
Da˛i-mi voie s„ v„ re˛in aten˛ia asupra literei h). Acolo scrie a∫a: îini˛ierea, organizarea, s„v‚r∫irea sau sprijinirea, Ón orice mod, a ac˛iunilor rasiale, antisemite, revizioniste, separatiste, care pot pune Ón pericol, sub orice form„, unitatea ∫i integritatea teritorial„ a Rom‚niei“... — art. 3 litera h) din Legea cu privire la siguran˛a na˛ional„! Nu se pune Ón pericol, sub o anumit„ form„, unitatea teritorial„ a Rom‚niei?
Ce face C.S.A.T.-ul? Pentru c„ uita˛i ce trebuie s„ fac„. La art. 7 din aceast„ lege, la litera b) — c„ le convine celor care sunt Ón C.S.A.T., Ón frunte cu domnul Pre∫edinte, sau nu le convine... Dac„ nu le convine, nu au dec‚t s„ lase locul liber, dar at‚ta vreme c‚t sunt la butoanele ˛„rii, aceste atribu˛ii prev„zute de lege trebuie exercitate, pentru c„ art. 7 litera b) spune c„ acest
Consiliu Suprem de Ap„rare a fi„rii aprob„ m„surile generale obligatorii pentru Ónl„turarea amenin˛„rilor prev„zute la art. 3. Ori sunt amenin˛„ri, ∫i atunci eu, Consiliu Suprem de Ap„rare a fi„rii, trebuie s„ adopt m„surile necesare, ori, atunci apreciaz„ C.S.A.T.-ul c„ nu sunt amenin˛„ri, ∫i este treaba noastr„ s„ le re˛inem aten˛ia c„ sunt asemenea amenin˛„ri.
Nu a auzit nimeni s„ se convoace o ∫edin˛„ pe aceast„ chestiune a C.S.A.T.-ului, de∫i problema se agit„ de foarte, foarte mult„ vreme.
De asemenea, Guvernul Rom‚niei, Ón baza articolului de baz„ din Constitu˛ie, art. 102, ca ∫i Ón baza art. 1 alin. 5 din Legea nr. 90/2001, are sarcina de a interveni.
Da˛i-mi voie s„ citez aceast„ func˛ie — exact a∫a se cheam„: îfunc˛ia de autoritate de stat a Guvernului“ —, ∫i toat„ lumea se va Óntreba, Ón spe˛„, cum ∫i-o Óndepline∫te Guvernul. E adev„rat c„ este ocupat acum cu delegarea la Europa.
îFunc˛ia de autoritate de stat este func˛ia prin care se asigur„ urm„rirea ∫i controlul aplic„rii ∫i respect„rii reglement„rilor Ón domeniul ap„r„rii ordinii publice ∫i siguran˛ei na˛ionale, precum ∫i Ón alte domenii“.
™i acum ne Óntreb„m: Óng„duie Legea referendumului, Legea nr. 3/2000, Legea administra˛iei publice locale, nr. 215/2001, Legea prefectului, nr. 304/2004, Legea privind organizarea adun„rilor publice, nr. 60/1991, Legea partidelor politice sau Legea privind asocia˛iile ∫i funda˛iile, nr. 246/2005, organizarea de referendum de c„tre structuri civice sau de c„tre organiza˛ii ale minorit„˛ilor na˛ionale Ón afara cadrului statal? R„spunsul este categoric nu.
Reamintim, ca s„ se ∫tie, Ónc„ o gard„ constitu˛ional„, apropo de g„rzile Constitu˛iei la unitatea statului. Este vorba de art. 118 alin. (1), unde se precizeaz„: îArmata este subordonat„ exclusiv voin˛ei poporului pentru garantarea suveranit„˛ii, a independen˛ei, a unit„˛ii statului, a integrit„˛ii teritoriale a ˛„rii ∫i a democra˛iei constitu˛ionale“.
Œn concluzie, fa˛„ de mai sus, solicit„m Pre∫edintelui Rom‚niei s„ convoace, de Óndat„, Consiliul Suprem de Ap„rare a fi„rii, iar prim-ministrul s„ convoace o ∫edin˛„ special„ de Guvern, cu invitarea prefec˛ilor din jude˛ele vizate, adopt‚ndu-se m„surile legale care se impun pentru a se preÓnt‚mpina organizarea a∫a-zisului referendum, care organizare, Ón opinia noastr„, constituie un precedent foarte periculos, un atentat nu numai la ordinea constitu˛ional„, ci ∫i la siguran˛a na˛ional„.
Ne place s„ credem c„ miopia guvern„rii nu va fi mai puternic„ dec‚t interesul na˛ional al Rom‚niei, acela de a ap„ra unitatea ∫i integritatea statului rom‚n, a∫a cum sunt acestea prefigurate de Constitu˛ia Rom‚niei.
V„ mul˛umesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.
Antonie Iorgovan · 9 noiembrie 2006 · monitorul.ai