Este pentru prima dat„, de c‚nd am cinstea s„ fiu senator Ón acest mandat Ón Parlamentul Rom‚niei, c‚nd Óndr„znesc s„ fac o declara˛ie politic„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.VII.2004
Declara˛ia mea politic„ se cheam„ îDreptul la ap„rare“.
La sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute, dintre at‚tea evenimente, dou„ au avut o semnifica˛ie mai aparte pentru juri∫ti, Ón general, pentru avoca˛i, Ón special, anume Ziua avocaturii ∫i bicentenarul Codului civil francez.
O fericit„ coinciden˛„ a f„cut ca Ziua avocaturii s„ fie s„rb„torit„ pe fondul public„rii Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei nr. 559 din 23 iunie 2004 a Legii nr. 255/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii avocaturii, lege prin care se ofer„ un cadru juridic european pentru realizarea dreptului la ap„rare a cet„˛eanului rom‚n.
De c‚nd exist„ drept ∫i stat, exist„ ∫i dreptul statului de a sanc˛iona pe cet„˛ean, drept care s-a manifestat Ón fel ∫i chip, mai ales atunci c‚nd statul se reducea la voin˛a unei persoane sau a unui grup de persoane. Ca o expresie, Óns„, a naturii umane, Óncet, Óncet, s-a impus ∫i dreptul omului de a se ap„ra Ón fa˛a statului care Ól acuza ∫i Ól condamna fie direct, prin autorit„˛ile sale, fie prin structuri pe care le legifera, chiar ale particularilor, cunoscut„ fiind Ón istorie îÓnchisoarea datornicilor“.
Se poate spune, ∫i nu neap„rat Óntr-o not„ metaforic„, c„ istoria omenirii, a civiliza˛iei, a statului, a regimurilor politice este istoria luptei, pe diverse planuri, Óntre tendin˛a suveranilor sau a purt„torilor de putere, de a se face judec„˛i c‚t mai rapide ∫i de a se t„ia c‚t mai multe capete, pe de o parte, ∫i tendin˛a natural„ a os‚ndi˛ilor de a li se mai da o ∫ans„ Ón demonstrarea nevinov„˛iei, pe de alt„ parte. De altfel, nota fundamental„ a constitu˛iilor moderne o reprezint„ filozofia raporturilor dintre autoritate ∫i libertate, raport care are drept v‚rf de lance tocmai rela˛ia dintre dreptul statului de a condamna ∫i dreptul cet„˛eanului de a se ap„ra.
Statul este un colos ∫i cet„˛eanul un pigmeu, statul zdrobe∫te, c‚nd doresc func˛ionarii s„i, pe cet„˛ean, ipotez„ Ón care dreptul la ap„rare exist„ doar ca o autolimitare a dreptului la condamnare?! Este aici nu numai o Óntrebare, este o filozofie ∫i pe aceast„ filozofie Ón istorie s-au cl„dit regimuri politice ∫i juridice, regimuri care nu au ocolit nici Rom‚nia, fie ∫i numai Ón a doua jum„tate a secolului trecut.
Constitu˛ia Rom‚niei Ón vigoare, care a urm„rit s„ Ómbrace Ón hain„ juridic„ idealurile Revolu˛iei din decembrie ∫i care este redactat„ Ón baza tradi˛iilor democratice rom‚ne∫ti ∫i pe baza experien˛ei occidentale, consacr„, pretindem noi, o alt„ filozofie: statul nu este st„p‚nul cet„˛eanului, statul este slujitorul cet„˛eanului; statul nu exist„ pentru ca cet„˛eanul s„ fie zdrobit, el exist„ pentru ca cet„˛eanul s„ fie ap„rat.
Unul dintre membrii Comisiei de redactare a proiectului de Constitu˛ie, comisie pe care am avut cinstea s„ o conduc, regretatul c„rturar ∫i om politic liberal Dan Amadeus L„z„rescu, spunea mereu Ón dezbaterile noastre s„ avem grij„ îca statul s„ nu se transforme Óntr-o fiar„“. Eu pretind c„ Ón Constitu˛ie s-a avut grij„ de acest efect.
Se prea poate ca ∫i speciali∫tii dreptului s„ treac„ cu rapiditate peste art. 1 al Constitu˛iei, unde, Ón alin. 3, este r„spunsul Rom‚niei la provocarea istoriei cu privire la rela˛ia dintre autoritate ∫i libertate. De vreme ce acolo se spune c„ Ón Rom‚nia, ca stat de drept ∫i democratic, printre primele valori supreme ∫i garantate sunt demnitatea omului, drepturile ∫i libert„˛ile sale, ∫i nu dreptul de sanc˛ionare, se spune esen˛ialul despre filozofia Constitu˛iei, implicit a statului, inclusiv a justi˛iei.
Œn acest spirit, art. 24 din Constitu˛ie se rezum„ s„ proclame: îDreptul la ap„rare este garantat.“ Tocmai pentru garantarea c‚t mai eficient„ a dreptului la ap„rare al cet„˛eanului s-a adoptat, Ón 1995, Legea avocaturii, prin care avoca˛ii, din func˛ionari sau cvasifunc˛ionari Ón sistemul Ministerului Justi˛iei, au fost constitui˛i Óntr-un corp de liber profesioni∫ti, cu organiza˛ie ∫i statut propriu, lege care, recent, a fost adus„ la parametrii europeni.
Œn pofida, Óns„, acestor principii constitu˛ionale, Ón pofida tradi˛iilor noastre ∫i a realit„˛ilor din lumea occidental„, avoca˛ii, la noi, mai continu„ s„ fie privi˛i ca un fel de r„u necesar, mai continu„ s„ fie asocia˛i, nu de pu˛ine ori, cu infractorii, Ón timp ce procurorii care Óntocmesc dosare penale apar drept apostoli ai drept„˛ii. Ace∫tia din urm„ ar face mult bine, se spune, nu de multe ori, ar sc„pa societatea rom‚neasc„ de aproape toate relele, dar Ói cam Óncurc„ avoca˛ii.
Parc„ unii dintre ace∫ti reprezentan˛i ai Ministerului Public regret„ vremea canalului, a deport„rilor for˛ate Ón B„r„gan, a condamn„rilor f„r„ dosar, a arest„rilor f„r„ motive, a b„t„ilor s„lbatice din beciurile îg„rzilor pretoriene“ ale timpului, c‚nd nu Ói mai Óncurcau avoca˛ii, ∫i aceasta pentru simplul motiv c„ avoca˛ii au fost printre primii du∫i la canal sau arunca˛i Ón Ónchisori, pe cele mai absurde motive, unde mul˛i ∫i-au g„sit sf‚r∫itul, Ón frunte cu genialul Istrate Micescu.
La aceast„ stare de depreciere a avocaturii, implicit de minimalizare a dreptului la ap„rare, a contribuit din plin ∫i practica creat„ Ón Rom‚nia de organele de urm„rire penal„, de mediatizare a cazurilor, d‚ndu-se verdicte sigure, ca ∫i c‚nd opinia unui poli˛ist sau procuror reprezint„ o solu˛ie definitiv„ ∫i irevocabil„. La noi nu se poate vorbi despre prezum˛ia de nevinov„˛ie, la noi nu se poate vorbi despre drept la ap„rare.
Un om, o dat„ ce a fost arestat ∫i mediatizat cum se cuvine, este ca ∫i condamnat. Condamnarea propriu-zis„ este doar o chestiune de timp. Cu c‚t mediatizarea este mai puternic„, cu at‚t sunt mai puternice argumentele procurorului Ón sus˛inerea condamn„rii. Aproape c„ nu mai are nevoie de nici o prob„ pentru condamnare. Lucreaz„ Ón acest sens psihoza colectiv„, obsesiile noastre, lipsa noastr„ de experien˛„ democratic„ ∫i de cultur„ juridic„.
C‚nd un avocat reu∫e∫te, totu∫i, s„ demonstreze, Ón final, Ómpotriva contur„rii vinov„˛iei Ón opinia public„ ∫i chiar Ón pofida condamn„rii la instan˛a de fond ∫i poate chiar Ón apel, c„ nu exist„ vinov„˛ie, c„ nu sunt probe ∫i c„ cel Ón cauz„ este achitat, atunci s„ nu ne mire c„ avocatul Ón cauz„ este catalogat drept îtat„l ho˛ilor“, iar dac„ un asemenea avocat este ∫i parlamentar, succesul de cas„ este garantat.
Recent, o declara˛ie de pres„ a P.N.A.-ului scoate Ón eviden˛„ sup„rarea institu˛iei pentru faptul c„ ni∫te avoca˛i au avut neobr„zarea s„ refuze de a pune concluzii, deoarece, din lips„ de timp sau din ne∫tiin˛„, instan˛a le cerea s„ pun„ concluzii cu Ónc„lcarea unor evidente reguli de procedur„ penal„. Afl„m din acest comunicat, dar mai ales din comentariile presei la comunicat, cu referiri ∫i la persoane, c„ un avocat a Óndr„znit s„ ridice — auzi˛i! — excep˛ia de neconstitu˛ionalitate cu privire la o ordonan˛„ de urgen˛„ privind constituirea P.N.A.-ului. Un adev„rat sacrilegiu! Trebuie s„ Ón˛elegem c„ legisla˛ia privind P.N.A.-ul este un fel de tabu.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.VII.2004
Ca ∫i cum aceast„ Óndr„zneal„ nu ar fi fost suficient„, acela∫i avocat a mai avut ∫i neobr„zarea de a declara recurs Ómpotriva Óncheierii instan˛ei prin care excep˛ia de neconstitu˛ionalitate a fost considerat„ inadmisibil„, recurs care, de altfel, este prev„zut de art. 23 din Legea Cur˛ii Constitu˛ionale.
Cum instan˛a respectiv„ refuzase s„ sesizeze instan˛a ierarhic superioar„ care trebuia s„ judece recursul, avocatul Ón cauz„, la r‚ndul s„u, a refuzat s„ pun„ concluzii pe fondul cererii. Legea spune c„, dac„ o Óncheiere se atac„ cu recurs, atunci trebuie judecat recursul ∫i apoi se revine la judecarea fondului. Deci avocatul a procedat corect.
Sup„rarea P.N.A. este cu at‚t mai mare cu c‚t o asemenea neobr„zare au avut-o ∫i avoca˛ii din oficiu. Œn art. 171 alin. 5 din Codul de procedur„ penal„ se spune f„r„ echivoc c„, Ón ipoteza Ón care se nume∫te avocat din oficiu, c‚nd asisten˛a juridic„ este obligatorie ∫i este vorba de judecarea unei cereri privind arestarea preventiv„, avocatul din oficiu are dreptul de a cere termen pentru preg„tirea ap„r„rii, iar acest termen nu poate fi mai mic de 24 ore. Repet, nu poate fi mai mic de 24 ore. S-a Ónt‚mplat, Ón sf‚r∫it, ca un avocat numit din oficiu s„ cear„ acest termen. Instan˛a i-a acordat numai dou„ ore, ceea ce l-a determinat pe avocat, f„r„ ezitare, s„ recuze o asemenea instan˛„.
Unde este, domnule procuror general, abuzul avoca˛ilor? Da, abuz exist„, dar el este al procurorului de ∫edin˛„ ∫i al instan˛ei.
Ca asemenea cazuri s„ nu se mai repete, Parchetul Ón discu˛ie cere s„ se Ónfiin˛eze un corp de avoca˛i din oficiu, probabil, pu∫i, la fel ca ∫i brigada de poli˛ie, la dispozi˛ia procurorului general al acestui Parchet.
Spunem noi c„ este un efort prea mare. Ar Ónsemna s„ modific„m Legea avocaturii recent modificat„ ∫i nu mai este timp, pentru c„ urmeaz„ vacan˛a parlamentar„, dar noi suger„m s„ se achizi˛ioneze c‚teva duzini de manechine. C‚nd este nevoie, se introduce un manechin Ón sala de judecat„ ∫i, pentru a Ónl„tura orice dubiu, s„ i se pun„ un ecuson cu o inscrip˛ie vizibil„: AVOCAT DIN OFICIU. Œn acest fel, Rom‚nia se va integra Ón Europa dup„ Mato Grosso, cu certitudine.
Una dintre cele mai penibile scene din istoria Revolu˛iei rom‚ne din Decembrie 1989 este scena cu pledoariile avoca˛ilor Ón procesul so˛ilor Ceau∫escu. Au fost mult mai inchizitori dec‚t procurorul, ∫i aceasta, spunem noi, pentru c„ avocatura, atunci, era o structur„ dintr-un minister, supus„ comenzilor administrative ∫i politice.
Nefericitul Œmp„rat Ro∫u al rom‚nilor a fost deranjat de avoca˛i, a avut mult„ grij„, Ón toat„ domnia sa, s„ Ói reduc„ c‚t mai mult la t„cere, s„ Ói asimileze func˛ionarilor, s„ Ói urm„reasc„ neÓncetat prin g„rzile pretoriene ale regimului, pentru a Ónfunda cu ei pu∫c„riile. A avut parte de o ap„rare Ón consecin˛„.
S„ convenim c„ o asemenea situa˛ie este de ordinul
trecutului ∫i c„ a sosit momentul intr„rii Ón normalitate. Dac„ apreciem c„ este normal ca Parchetul s„ informeze opinia public„ despre cazurile sale, atunci trebuie s„ apreciem c„ la fel de normal este ca mass-
media s„ publice comunicatele Parchetului al„turi de punctul de vedere al Cabinetului sau al Societ„˛ii Civile de Avoca˛i care ap„r„ pe cel Ón cauz„, respectiv al Baroului sau Uniunii Barourilor, c‚nd acuzele Parchetului vizeaz„ func˛ionarea structurilor de conducere ale Corpului avoca˛ilor.
Opri˛i prigoana Ómpotriva avoca˛ilor, domnilor procurori. Ei sunt necesari justi˛iei, la fel ca ∫i dumneavoastr„. Altfel, ajungem de unde am plecat Ón decembrie 1989. V„ mul˛umesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.