Stenogramă plen

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

V„ rog s„-mi permite˛i s„ declar deschis„ ∫edin˛a Senatului de ast„zi, 28 iunie 2004, ∫i, conform uzan˛elor Senatului, s„ Óncepem cu declara˛ii politice, urm‚nd ca dup„ aceea s„ stabilim celelalte probleme ce vor fi luate Ón dezbatere ast„zi.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Dar ordinea de zi?

O aprob„m dup„ aceea, pentru c„ nu sunt veni˛i to˛i colegii, din toate grupurile parlamentare.

Din partea Grupului P.S.D. s-au Ónscris la declara˛ii politice domnii senatori Antonie Iorgovan, Ioan Pop de Popa ∫i Adrian P„unescu; Grupul P.R.M., Ioan Aurel Rus; Grupul P.N.L., Radu F. Alexandru, ∫i U.D.M.R., domnul senator Kereskényi.

Invit la tribuna Senatului pe domnul senator Antonie Iorgovan.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!

## **Domnul Antonie Iorgovan:**

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Este pentru prima dat„, de c‚nd am cinstea s„ fiu senator Ón acest mandat Ón Parlamentul Rom‚niei, c‚nd Óndr„znesc s„ fac o declara˛ie politic„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.VII.2004 Declara˛ia mea politic„ se cheam„ îDreptul la ap„rare“.

La sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute, dintre at‚tea evenimente, dou„ au avut o semnifica˛ie mai aparte pentru juri∫ti, Ón general, pentru avoca˛i, Ón special, anume Ziua avocaturii ∫i bicentenarul Codului civil francez.

O fericit„ coinciden˛„ a f„cut ca Ziua avocaturii s„ fie s„rb„torit„ pe fondul public„rii Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei nr. 559 din 23 iunie 2004 a Legii nr. 255/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii avocaturii, lege prin care se ofer„ un cadru juridic european pentru realizarea dreptului la ap„rare a cet„˛eanului rom‚n.

De c‚nd exist„ drept ∫i stat, exist„ ∫i dreptul statului de a sanc˛iona pe cet„˛ean, drept care s-a manifestat Ón fel ∫i chip, mai ales atunci c‚nd statul se reducea la voin˛a unei persoane sau a unui grup de persoane. Ca o expresie, Óns„, a naturii umane, Óncet, Óncet, s-a impus ∫i dreptul omului de a se ap„ra Ón fa˛a statului care Ól acuza ∫i Ól condamna fie direct, prin autorit„˛ile sale, fie prin structuri pe care le legifera, chiar ale particularilor, cunoscut„ fiind Ón istorie îÓnchisoarea datornicilor“.

Se poate spune, ∫i nu neap„rat Óntr-o not„ metaforic„, c„ istoria omenirii, a civiliza˛iei, a statului, a regimurilor politice este istoria luptei, pe diverse planuri, Óntre tendin˛a suveranilor sau a purt„torilor de putere, de a se face judec„˛i c‚t mai rapide ∫i de a se t„ia c‚t mai multe capete, pe de o parte, ∫i tendin˛a natural„ a os‚ndi˛ilor de a li se mai da o ∫ans„ Ón demonstrarea nevinov„˛iei, pe de alt„ parte. De altfel, nota fundamental„ a constitu˛iilor moderne o reprezint„ filozofia raporturilor dintre autoritate ∫i libertate, raport care are drept v‚rf de lance tocmai rela˛ia dintre dreptul statului de a condamna ∫i dreptul cet„˛eanului de a se ap„ra.

Statul este un colos ∫i cet„˛eanul un pigmeu, statul zdrobe∫te, c‚nd doresc func˛ionarii s„i, pe cet„˛ean, ipotez„ Ón care dreptul la ap„rare exist„ doar ca o autolimitare a dreptului la condamnare?! Este aici nu numai o Óntrebare, este o filozofie ∫i pe aceast„ filozofie Ón istorie s-au cl„dit regimuri politice ∫i juridice, regimuri care nu au ocolit nici Rom‚nia, fie ∫i numai Ón a doua jum„tate a secolului trecut.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, domnul senator Ioan Aurel Rus. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!

## **Domnul Ioan Aurel Rus:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Concesionarea c„tre o companie str„in„ a z„c„mintelor aurifere din Mun˛ii Apuseni ∫i proiectul de exploatare minier„ preconizat Ón zona localit„˛ii Ro∫ia Montan„ amenin˛„ cu distrugerea vestigiilor arheologice unice din patrimoniul cultural na˛ional ∫i mondial, precum ∫i cu distrugerea localit„˛ilor, cimitirelor ∫i bisericilor. Aceste vestigii includ at‚t cunoscutele lucr„ri miniere din perioada roman„, c‚t ∫i recent descoperitele exploat„ri dacice. Al„turi de cet„˛ile dacice din Mun˛ii Or„∫tiei, declarate deja monumente sub patronajul UNESCO, minele de aur dacice din masivul C‚rnic, de la Ro∫ia Montan„, trebuie protejate de furia distructiv„ a unor contemporani ∫i incluse de Óndat„ pe lista monumentelor istorice ∫i a UNESCO. Œn acest fel, statul rom‚n nu ar face dec‚t s„ r„spund„ Óngrijor„rii manifestate de acest organism interna˛ional preocupat de soarta patrimoniului arheologic de la Ro∫ia Montan„, concretizat„ prin rezolu˛iile adoptate de Consiliul Interna˛ional al Monumentelor ∫i Siturilor (ICOMOS) Ón cadrul adun„rilor sale generale din 5 decembrie 2002 ∫i 29—31 octombrie 2003.

Constat„m cu profund„ Óngrijorare c„ Ón pofida acestor rezolu˛ii ∫i a demersurilor Óntreprinse direct de secretarul general al UNESCO pe l‚ng„ Guvernul rom‚n, Ón februarie 2003, a protestelor formulate de Academia Rom‚n„, de Sf‚ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom‚ne, dar ∫i de peste o mie de institu˛ii ∫i speciali∫ti din Óntreaga lume, Ón vara anului 2003 s-a demarat, totu∫i, exploatarea Ón carier„ a masivului C‚rnic, f„r„ a exista toate avizele legale, dovedindu-se ∫i astfel c„ Rom‚nia, prin atitudinea guvernan˛ilor ei, nu este un stat de drept, democratic.

Ceea ce este deosebit de grav este pozi˛ia Ministerului Culturii ∫i Cultelor care a eliberat ulterior declan∫„rii lucr„rilor de excava˛ie certificatul de desc„rcare de sarcin„ arheologic„ pentru acest masiv, Ón loc s„ dispun„, cum ar fi fost normal Óntr-un stat responsabil ∫i con∫tient de necesitatea p„str„rii ∫i protej„rii vestigiilor miniere antice, cu valoare de unicat la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.VII.2004 nivel mondial, care fuseser„ recent identificate ∫i care constituie ele Ónsele o adev„rat„ comoar„, put‚nd fi puse Ón valoare ∫i exploatate turistic sute ∫i mii de ani, de acum Ón viitor, cu infinit mai mici consecin˛e nefaste pentru mediu ∫i cu o infinit mai mare rentabilitate economic„.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal, domnul senator Radu F. Alexandru.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Dintre numeroasele observa˛ii ce se re˛in Óntr-o analiz„ exhaustiv„ a recentelor alegeri locale, trei mi se par c„ merit„ o aten˛ie deosebit„ prin consecin˛ele ce le impun.

Prima ˛ine de Óncheierea epocii pe care anali∫tii au numit-o, pe bun„ dreptate, Ion Iliescu. Afirma˛ia nu are nici o conota˛ie partinic„ ∫i cu at‚t mai pu˛in una polemic„. Istoria Ói va conferi lui Ion Iliescu rolul pe care-l merit„, dar ast„zi, pentru foarte mul˛i dintre cet„˛enii Rom‚niei, omul politic Ion Iliescu s-a dovedit c„ ˛ine deja de un timp revolut. Felul Ón care pre∫edintele Iliescu s-a implicat Ón campania electoral„ a partidului de guvern„m‚nt a declan∫at protestele at‚t ale tuturor partidelor din opozi˛ie, c‚t ∫i ale numeroaselor organiza˛ii din r‚ndurile societ„˛ii civile. Dintr-o func˛ie care-i conferea Ónaltul titlu de pre∫edinte al tuturor rom‚nilor, el a Ónc„lcat Ón repetate r‚nduri prerogativele constitu˛ionale ∫i a ac˛ionat ca un declarat agent electoral al P.S.D, afi∫‚ndu-se Ón toat„ ˛ara al„turi de candida˛ii acestui

partid. Banii, logistica, promisiunile ∫i amenin˛„rile mai mult sau mai pu˛in voalate folosite din plin de organiza˛iile P.S.D. din teritoriu se imagina c„ vor avea o pondere cu totul minor„ fa˛„ de sprijinul declarat al celui care c‚ndva reu∫ise s„ conving„ aproape o ˛ar„ Óntreag„ c„, Óntr-adev„r, îc‚nd Iliescu apare, soarele r„sare“.

Ast„zi, Iliescu a ap„rut cu v‚rf ∫i Óndesat, dar oamenii au fost mult mai Óncrez„tori Ón ∫tampila îgarantat“ aplicat„ de B„sescu Ón Bucure∫ti pe numele candida˛ilor alian˛ei P.N.L.-P.D. sau, Ón ˛ar„, Ón programele cu care candida˛ii opozi˛iei i-au Ónfruntat pe reprezentan˛ii P.S.D.

Orice analiz„ obiectiv„ a rezultatelor partidului de guvern„m‚nt cred c„ nu poate s„ treac„ peste aportul mult sub a∫tept„ri al celui care p‚n„ acum era privit ca fiind eterna solu˛ie salvatoare a partidului. Lucrurile sunt cu at‚t mai grave Ón perspectiva alegerilor parlamentare ∫i mai ales preziden˛iale, c‚nd, e limpede, Ion Iliescu nu mai poate acoperi cu rezultate notabile rolul de locomotiv„ a partidului Ón r‚ndul c„ruia urmeaz„ s„ se Óntoarc„. V„ m„rturisesc c„, ∫tiind foarte bine care este cartea de vizit„ a exper˛ilor electorali str„ini angaja˛i de partidul de guvern„m‚nt, nutream, totu∫i, convingerea, c„ atuul cel mai puternic al candidatului P.S.D. la pre∫edin˛ia ˛„rii avea s„ fie imaginea lui la bra˛ cu Ion Iliescu. Ast„zi e limpede c„ o astfel de imagine nu numai c„ nu-l va mai propulsa pe viitorul candidat Ón op˛iunile de vot ale electoratului, dar va ac˛iona ca un handicap greu de dep„∫it.

Mul˛umesc.

Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar U.D.M.R., domnul senator Kereskényi Alexandru. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!

Mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

Onorat Senat,

Ce a∫teapt„ ∫i ce vor oamenii de la consiliile ∫i prim„riile locale dup„ alegeri? Œn jude˛ul Satu-Mare, Ón cursul s„pt„m‚nii trecute, au fost f„cute de mass-media tot felul de anchete, iar concluziile lor proiecteaz„ cam acela∫i orizont de a∫teptare. Oamenii vor Ónainte de toate solu˛ii imediate ∫i concrete: repararea drumurilor ∫i trotuarelor, mai multe spa˛ii verzi Ón ora∫e, asigurarea cur„˛eniei ∫i ordinii Ón cele mai diferite localit„˛i, solu˛ionarea rapid„ a problemelor lor litigioase la instan˛e, rezolvarea problemelor privind Ónc„lzirea pe timp de iarn„ a ∫colilor, a locuin˛elor ∫i a∫a mai departe. Œns„, Ón primul ∫i Ón primul r‚nd, ei vor, precum apare mereu Ón pres„ cu litere Óngro∫ate, citez: îs„ lase s„ vin„ investitorii str„ini ∫i s„ creeze mai multe locuri de munc„ bine pl„tite“.

Bunul nostru cet„˛ean realizeaz„, deci, foarte bine faptul c„ succesul procesului integr„rii noastre Ón Uniunea European„ depinde Óntr-o m„sur„ decisiv„ de capacitatea de organizare a administra˛iei locale, capacitate care, din p„cate, n-a fost confirmat„ din plin Ón ultimii ani. Reali∫ti fiind ei Ón evaluarea poten˛ialului puterii locale, se pare c„ nutresc, totu∫i, ni∫te speran˛e privind generozitatea factorului extern. Astfel, sumbrul peisaj postelectoral este luminat de iluzii, de altfel, foarte omene∫ti. Nu trebuie s„ fii specialist Ón ∫tiin˛e politice ca s„-˛i dai seama c„ iluzia respectiv„ poate fi considerat„, oarecum, reversul unor deziluzii, ∫i anume al acelora acumulate Ón timpul pierdut al des„v‚r∫irii reformelor majore at‚t de r‚vnite de c„tre oamenii de bine, de bun„-credin˛„, de acei cet„˛eni care n-au Óncetat s„ cread„ Ón schimbarea la fa˛„ a Rom‚niei.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Alegerile au trecut, iar noi avem deja o sarcin„ foarte urgent„, ∫i anume: s„ facem credibil, s„ implement„m ∫i Ón realitatea cotidian„ acea imagine afi∫at„ pe posterele electorale, care au dominat peisajul rural ∫i citadin cu doar s„pt„m‚ni Ón urm„. S„ facem c‚te ceva pentru ca rezervele inevitabile fa˛„ de sfera politicului s„ dispar„ mai repede dec‚t vor fi Ónl„turate portretele candida˛ilor z‚mbind pe toate gardurile!

Mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ pe domnul senator Ioan Pop de Popa, Grupul parlamentar P.S.D.

## **Domnul Ioan Pop de Popa:**

Œntruc‚t pe ordinea de zi de ast„zi, la punctul 13, figureaz„ Legea privind statutul de autonomie a f nutului Secuiesc, Ómi permit s„ fac c‚teva considera˛iuni pe marginea acestui proiect.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Dup„ o matur„ chibzuin˛„, la v‚rsta sintezelor vie˛ii, Ómi permit s„ supun aten˛iei dumneavoastr„, Ón nume personal, subliniez acest lucru, un subiect fierbinte la care asist„m cu to˛ii din decembrie anul trecut, ∫i anume crearea Consiliului Na˛ional al Maghiarilor din Ardeal îErdélyi Magyar Nemzeti Tanács“, fundamental gre∫it tradus Ón presa rom‚neasc„ Consiliul Na˛ional al Maghiarilor din Transilvania.

Nu este acela∫i lucru, Óntruc‚t Ón no˛iunea de Ardeal, respectiv _Erdélyi_ , care este cuprins„ Ón titulatura consiliului, intr„ Banatul, Cri∫ana, Maramure∫ul ∫i Transilvania.

De asemenea, m„ voi referi la Ónfiin˛area f nutului Secuiesc ∫i declararea autonomiei lui pe principii etnice, prin prisma opiniei celor viza˛i, adic„ a noastr„, a ardelenilor ∫i a veteranilor de r„zboi care am luptat pentru eliberarea Ardealului ∫i Óntregirea Rom‚niei.

Faptele v„ sunt bine cunoscute. La 13 decembrie 2003, Ón Cluj-Napoca, peste 300 de delega˛i Óntruni˛i din diferite p„r˛i ale Transilvaniei hot„rau constituirea acestui consiliu. Apoi, Ón picioare, cu m‚na pe inim„ ∫i Ón fa˛a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.VII.2004 drapelului Ungariei, scen„ v„zut„ de mine la Duna TV, au rostit Ón cor un jur„m‚nt prin care s-au angajat s„ lupte pentru autonomia teritorial„ a ˛inuturilor transilvane, locuite Ón majoritate de etnici maghiari, Ón jude˛ele Harghita ∫i Covasna, ∫i au intonat imnul Ungariei. Curios! Œntre participan˛i s-au aflat ∫i c‚˛iva colegi de-ai no∫tri de Parlament care, Ón aceast„ calitate, la Ónceput de mandat juraser„ credin˛„ Rom‚niei...

Domnilor...

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ adresez rug„mintea, stima˛i colegi, s„ face˛i lini∫te Ón sal„.

V-a∫ ruga... Nu discut„m despre fotbal, ci discut„m alte lucruri foarte serioase care intereseaz„ na˛iunea noastr„. Œnceta˛i cu conversa˛iile din banc„!

V„ rog, domnule senator.

## **Domnul Ioan Pop de Popa:**

Œntruc‚t Óntre jur„m‚ntul de la Bucure∫ti ∫i cel de la Cluj-Napoca este o pozi˛ie ireductibil„ de con˛inut, semnifica˛ie ∫i scopuri, m„ simt Óndrept„˛it s„-i Óntreb pe ace∫ti colegi participan˛i la aceast„ manifestare: îDomnilor, c‚nd a˛i fost sperjuri, atunci sau acum?“ Precizez c„ pun aceast„ Óntrebare pentru c„ atitudinea lor nu este doar o problem„ a propriei con∫tiin˛e, ci ∫i problema noastr„, a celor care Ómpreun„ constituim organul legislativ suprem al Rom‚niei.

Œn interesul respect„rii onoarei, ar fi normal ca senatorii participan˛i la acel jur„m‚nt privind autonomia f nutului Secuiesc s„ se desolidarizeze de el, individual, public, Ón plenul Senatului ∫i s„ demonstreze astfel c„ nu sunt Ón slujba altor interese.

Din experien˛a personal„ tr„it„, dar ∫i din urm„rirea evenimentelor ∫tiu c„ Ón Ungaria ∫i Ón afara ei au existat ∫i exist„ cercuri influente care nu s-au Ómp„cat niciodat„ cu Trianonul. Afirma˛iile lui Tökés privind aceast„ problem„, sun„ astfel: îNe-am s„turat definitiv de Trianon. Ungaria trebuie s„ termine o dat„ ∫i pentru totdeauna cu politica de vecin„tate ce poart„ semn„tura lui Kádár ∫i a lui Gross.“, f„c‚ndu-se, sigur, referire la Rom‚nia. îU.D.M.R. trebuie s„ termine cu politica defetist„ de tip neptunian. Anularea Trianonului...“ — fi˛i aten˛i, domnilor! — î...este o cerin˛„ na˛ional„, politic„, ce nu mai poate suferi nici o am‚nare. Desigur, rezolvarea ideal„ ar reprezenta-o modificarea grani˛elor. Dac„ acest lucru nu este la Óndem‚n„ dispunem de dou„ c„i care, Ónsumate, ar reprezenta acela∫i lucru:

1. Autodeterminarea p„r˛ilor de na˛iune r„mase Ón afara grani˛elor trianonice...“, adic„ Ardealul, fenomen ce se desf„∫oar„ acum sub ochii no∫tri. Dovada? Proiectul de lege privind Ónfiin˛area f nutului Secuiesc ∫i declararea autonomiei sale pe criterii etnice, ast„zi pus pe ordinea de zi ∫i care are ca autori ∫i parlamentari.

î2. Unificarea transfrontalier„ a na˛iunii maghiare, text cuprins ∫i Ón programul U.D.M.R., ∫i Ón declara˛ia Forumului Maghiarilor din 5 iulie 1996.“

Acest al doilea punct de vedere este deja Ónf„ptuit. 400.000 de maghiari din Rom‚nia, cifr„ cu tendin˛„ de cre∫tere cu ajutorul U.D.M.R.-ului, au primit legitima˛ie de maghiar. Ace∫tia, Ón context, cu capital str„in, cump„r„ Ón veselie bunuri, terenuri, p„duri, sta˛iuni balneare, asupra c„rora se vor emite ulterior preten˛ii, ca ∫i _Kis Otthon_ , patria mic„, fa˛„ de _Nagy Otthon_ , patria mare.

O tez„ a Mariei Bárki, jurist„ austro-ungar„ spune: îSingura diferen˛„ dintre albanezii din Kosovo ∫i maghiarii din Ardeal const„ Ón aceea c„ cei din urm„ nu ∫tiu s„-∫i cear„ drepturile cu arma Ón m‚n„.“ Afirma˛ie pe care Köver László, vicepre∫edinte FIDESZ sub pre∫edin˛ia Orbán, o parafrazeaz„: îNoi am luptat cu arme constitu˛ionale, dar cei care au luptat cu armele Ón m‚ini au ajuns la ˛elul urm„rit Ón timp mai scurt. Constituirea C.N.M.T.-ului poate fi un Ónceput.“

A∫adar, doamnelor ∫i domnilor colegi senatori, dup„ cum vede˛i, este un Óndemn f„˛i∫, iresponsabil ∫i dement, Ón acela∫i timp, la lupta armat„ pentru atingerea revendic„rilor minorit„˛ii maghiare din Rom‚nia. Probabil c„ ace∫tia uit„ c„ noi am fost Ónving„tori de dou„ ori la Budapesta.

Toate cele de mai sus ∫i altele demonstreaz„ c„ acest grup de extremi∫ti nu se lini∫tesc, dimpotriv„, ridic„ mereu probleme, inclusiv Ónaintarea unui proiect de Lege Ón Parlament privind autonomia f nutului Secuiesc.

A∫ dori s„ subliniez c„ apreciem unele str„danii ale U.D.M.R. Ón spiritul prieteniei, transparen˛ei ∫i respectului reciproc, dar acestea trebuie s„ combat„ mai ferm aceste situa˛ii.

Domnilor, ave˛i o intelectualitate bun„, dar s„ nu uit„m c„ ea s-a format Ón Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc, cu burse ale statului rom‚n, c„ mul˛i ave˛i demnit„˛i de stat, pe care mul˛i rom‚ni ar dori s„ le aib„ ∫i nu le au, sau averi pe care noi nu le avem, situa˛ii care Ón Ungaria nu se reg„sesc privind rom‚nii.

Œn consecin˛„, nu Ón˛eleg ce dori˛i, care este ra˛iunea c„ t‚nji˛i dup„ alt„ ˛ar„ sau structuri de mult apuse. Œn opinia mea, este un paradox la care popula˛ia maghiar„ de r‚nd, s„ ∫ti˛i, nu mar∫eaz„. Eu cunosc limba maghiar„ perfect, tr„iesc Óntre maghiari ∫i nu Ómp„rt„∫esc ideile pe care unii politicieni le profereaz„ la scen„ deschis„.

Œntruc‚t, deja, problema este Ón discu˛ia Consiliului Europei, autorit„˛ile statului rom‚n, societatea civil„, Ministerul Afacerilor Externe, prin ambasadele noastre, trebuie s„ deconspire inten˛ia acestor extremi∫ti care Óncearc„ s„ tulbure bunele rela˛ii dintre noi ∫i maghiari.

S„ facem aceasta nu numai la Bruxelles, Strasbourg, dar ∫i la Paris, la Berlin, la Londra, la Roma, la Madrid, la Budapesta ∫i chiar peste ocean, ∫i s„ nu ne sfiim s„ afirm„m c„ ac˛iunile acestora nu sunt doar contrare valorilor NATO ∫i Uniunii Europene, ci ∫i periculoas„ surs„ de instabilitate Ón zon„.

Œn consecin˛„, propun respingerea proiectului, ca fiind antieuropean, antistatal, anticonstitu˛ional, potrivnic ordinii juridice interne, legisla˛iei comunitare ∫i dreptului interna˛ional ∫i chiar du∫m„nos, Ón Curtea de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, iar Curtea de Casa˛ie ∫i Justi˛ie s„-∫i fac„ datoria conform legii, pentru c„ nimeni nu este mai presus de lege ∫i destabilizatorii trebuie s„ fie pedepsi˛i.

V„ mul˛umesc.

Bravo!

Mul˛umesc, domnule senator. Invit la tribun„ pe domnul senator Dumitru Badea.

N-o s„-mi depun demisia dec‚t Ón momentul urm„tor. Aici am venit pentru c„ la un moment dat discutam cu colega mea de Senat, ∫i domnul senator Pop de Popa avea o interven˛ie foarte interesant„, interven˛ie care nu trebuie minimalizat„, ∫i ea are loc Ón ni∫te condi˛ii care ne Óngrijoreaz„ ∫i care s-au mai Ónt‚mplat.

Œn decursul ultimelor luni au luat pozi˛ie de la acest microfon ∫i membri ai grupului nostru parlamentar, ∫i membri ai Grupului parlamentar P.S.D., ∫i aceste pozi˛ii, p‚n„ la urm„, nu ∫i-au atins scopul. V„d c„ ac˛iunile acestea dezintegratoare continu„, Óns„ a∫ vrea un singur lucru. S„ spun... ™i cu asta, asta este ∫i ultima mea interven˛ie Ón Senatul Rom‚niei.

Atunci c‚nd noi luptam Ón Senat ∫i, respectiv, Ón Camera Deputa˛ilor ca acel nenorocit de articol — nu ∫tiu care —, art. 128 din Constitu˛ie, s„ nu fie adoptat, Ón sensul c„ se f„cea o discriminare destul de evident„ a etniei rom‚ne Ón leg„tur„ cu folosirea limbii rom‚ne ∫i Ón administra˛ie, ∫i Ón justi˛ie, c‚˛i dintre dumneavoastr„, cei care acum afi∫a˛i — ∫i poate nu afi∫a˛i, poate ave˛i aceste convingeri na˛ionaliste — a˛i luat pozi˛ie ∫i a˛i votat Ómpotriva acelui articol?

At‚t am avut de spus.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.VII.2004

## **Din sal„, din partea P.R.M.:**

Statuia de la Arad!

V„ mul˛umesc.

Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar U.D.M.R., domnul senator Sógor Csaba.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!

## **Domnul Sógor Csaba:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œnainte de a da citire declara˛iei mele politice, a∫ vrea s„ reflectez, Ón c‚teva cuvinte, antevorbitorului meu, distinsului meu coleg. Œn privin˛a trecutului, a∫ dori s„ v„ recomand o carte, cartea lui Lucian Boia, îIstorie ∫i mit Ón con∫tiin˛a rom‚neasc„“.

Œn privin˛a autonomiei, vreau s„-l citez pe pre∫edintele ˛„rii, domnul Ion Iliescu, care a spus, citez: îCeea ce este bun pentru Europa este bun ∫i pentru noi.“ Am Óncheiat citatul.

™i acum vreau s„ dau citire unei scrisori a unei mame, Kozma Enöke, care s-a adresat Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei.

îSubsemnata Kozma Enöke, cu domiciliul Ón Miercurea-Ciuc, sunt mam„ a trei fete minore. Prima feti˛„ am n„scut-o la v‚rsta de 20 de ani, ea fiind urmat„ de Ónc„ dou„ feti˛e. M„ adresez doamnei ministru cu cererea de a se asigura persoanei mele o solu˛ie legal„ sau de a ar„ta, cel pu˛in, dac„ este posibil, calea unei solu˛ii pentru vacuumul legislativ al sistemului de protec˛ie a femeii ∫i al cre∫terii copiilor.

Cer recunoa∫terea anilor de cre∫tere a copiilor, 1998—2004, prin acordarea carnetului de munc„ pe statutul de mam„ cu unic„ ocupa˛ie sau prin asigurarea unui certificat care s„ afirme acest drept ∫i acest statut civil.

Motivez cererea mea cu urm„toarele. Deoarece dup„ bacalaureat am fost aproape Ón fiecare an ori Óns„rcinat„, ori am n„scut, ori am al„ptat ∫i am Óngrijit copii, nu am avut nici timpul necesar, nici posibilitatea de a m„ angaja Ónaintea na∫terilor, fapt pentru care nu am avut niciodat„ carnet de munc„ sau un loc de munc„. Nu am reu∫it s„ m„ angajez nici Ónaintea celorlalte copile, dar nu am nici posibilitatea continu„rii studiilor. Deci m„ ocup cu cre∫terea ∫i educarea celor 3 fete, 24 de ore din 24, ca mam„ de familie, realiz‚nd o munc„ extrem de solicitant„ fizic, psihic ∫i moral, spiritual. Nu am, practic, nici un statut civil legal.

V„ atrag aten˛ia, prin aceast„ cerere, asupra faptului c„ legile noastre privind aloca˛iile de copii ∫i ajutoarele de familie sunt concepute absolut anti-copil ∫i anti-mam„, sistemul legal rom‚n fiind discriminatoriu, cu o logic„ de baz„ care nu ajut„ asumarea maternit„˛ii ∫i na∫terea de copii, ci, dimpotriv„, este conceput cu singurul scop de a Ómpiedica na∫terea a mai mult de 3 copii Ón cadrul unei familii.

Stima˛i colegi, v„ adresez rug„mintea s„-l ascult„m pe domnul senator.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

îA∫adar, acele mame care, datorit„ v‚rstei tinere, nu au lucrat Ónaintea na∫terii ∫i, Ón modul acesta, nu au pl„tit asigurarea social„ timp de minimum 10 luni consecutiv, nu primesc nimic, absolut nimic.

V„ rog, reg‚ndi˛i situa˛ia noastr„, dar, chiar dac„ m„ aflu Óntr-o situa˛ie at‚t de dezavantajoas„, nu numai financiar ∫i moral, ci ∫i din punct de vedere al legilor civile, din cauza vacuumului legislativ, primind ajutorul de cre∫tere pe baza dreptului subiectiv cu statut de p„rinte, a∫ dori s„ nasc cel pu˛in Ónc„ un copil. Cred Ón voca˛ia de mam„ ∫i Ón familia cu mai mul˛i copii.

V„ rog s„ analiza˛i Ón am„nunt ∫i cu r„spundere civic„ situa˛ia mea ∫i a mamelor aflate Ón aceea∫i situa˛ie, deoarece, f„r„ reg‚ndirea legisla˛iei Ón materie, avem ca singur„ posibilitate doar avortul sau abandonarea copiilor.

Cu mul˛umiri ∫i respect pentru Ón˛elegerea acordat„, a∫tept r„spunsul dumneavoastr„, Kozma Enöke.“ V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ reprezentantul Grupului P.S.D., domnul senator Adrian P„unescu.

Domnule pre∫edinte,

Sunt marcat de cuvintele grele de sensuri pe care le-a rostit aici doctorul Pop de Popa asupra st„rii de pacien˛„ grave a societ„˛ii rom‚ne∫ti ∫i a uneia dintre ariile ei cele mai profunde, cele mai semnificative, din Ardeal.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.VII.2004 Sigur, n-am nevoie s„-mi spun„ nimeni ce am de f„cut, ce am de g‚ndit Ón aceast„ chestiune, pentru c„ Dumnezeu mi-a dat, de mic, prin ascenden˛a patern„, dragostea special„ pentru ˛inuturile rom‚ne∫ti p„timite, pentru Ardeal ∫i pentru Basarabia.

™i totu∫i, exist„ momente, cum este acesta, Ón care parc„ am auzit prima oar„ aceste adev„ruri, rostite testamentar, dureros ∫i, a∫ spera, cu titlul unui avertisment.

Œn cursul acestor ani de politic„ zilnic„ a Senatului, s-au f„cut, f„r„ Óndoial„, lucruri excep˛ionale ∫i s-au f„cut lucruri obi∫nuite, a∫a cum s-au f„cut ∫i erori. Nu cred c„ este cuviincios ca Óntre noi s„ ne strig„m erorile, pentru c„ imediat putem trece ∫i noi la Óntreb„ri cu privire la schimb„ri de atitudine fundamentale ale unor partide, ale unor lideri, ∫i nu cred c„ asta este problema important„, ci important este ca, m„car Ón aceast„ ultim„ jum„tate de an de activitate senatorial„ pentru care am fost delega˛i de oameni, s„ g„sim solu˛iile cele mai corecte ∫i s„ g„sim c„ile cele mai bune de Óndreptare a ceea ce s-a gre∫it. ™i f„r„ Óndoial„ c„ s-a gre∫it la capitolul fermitate. S-a gre∫it la capitolul îpolitichie“.

A trebuit s„ vin„ turul doi al alegerilor din localit„˛ile patriei ca s„ revedem chipul hidos al celor ce ∫tiu, mai degrab„, s„ Óntoarc„ armele dec‚t s„ p„streze o rela˛ie corect„ cu cei cu care se angajaser„ Óntr-un anumit sens al democra˛iei. ™i asta s-a petrecut, cu deosebire, Ón Ardeal, la Cluj, la Arad, la Bistri˛a, unde politica aceasta duplicitar„, politica aceasta lipsit„ de loialitate, politica aceasta de punere a interesului, totdeauna, Ónaintea con∫tiin˛ei, politica aceasta a pus pe cei care credeau c„ s-a petrecut miracolul ∫i s-a petrecut schimbarea de con∫tiin˛„ a acelor lideri U.D.M.R., s„ vad„ Ón ce fel s-au achitat udemeri∫tii de datoria de con∫tiin˛„ pe care ∫i-o asumaser„. Mizerabil s-au achitat! Mizerabil! Ur‚t!

Sunt ∫i acum!

Cum? Sunt ∫i acuma ce?

Fete cu picioare Ónalte!

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Nu. Caricatura respectiv„ a ap„rut atunci Ón pres„. Acuma nu trebuie s„ v„ bate˛i dumneavoastr„ ca peremi∫ti cu microfonul Ón piept c„ a ap„rut Ón 1990. A f„cut-o cineva aia, nu dumneavoastr„...

Dar iat„ care era caricatura. Era extraordinar„! Extraordinar„! ™i era profund semnificativ„ pentru acest fel prostituat de a face politic„. ™ti˛i care era caricatura?! Fetele astea cu picioarele Ónalte, cu pu˛ini, foarte pu˛ini chilo˛i, st„teau la un col˛ de strad„, pe un trotuar, ∫i spuneau, cu r„utate, desigur: îNoi suntem ude mereu (U.D.M.R.-u).“ Asta era r„utatea de acolo. C„ fetele erau curve, erau ude mereu. ™i a∫ vrea s„ le spun unora dintre liderii care au dispus aceast„ tr„dare c„-∫i pot Ónsu∫i aceast„ fraz„ pentru felul, repet, lipsit de elegan˛„ ∫i de caracter Ón care au tr„dat. Pot s„ spun„ despre con∫tiin˛ele dumnealor c„ sunt ude mereu.

Ei bine, sacrificiile care s-au f„cut de partea celor care au condus Ón ace∫ti ani ˛ara au fost mari. Unele sacrificii au fost pl„tite cu mult„ asprime Ón multe dintre jude˛ele Ardealului. R„spunsul la aceste concesii, care, Ónc„ o dat„ spun, nu trebuiau f„cute, a fost aceast„ tr„dare.

Pe fondul acestei mici tr„d„ri, Ónl„untrul grani˛elor se Ónt‚mpl„ lucruri pe care ar trebui s„ le observ„m ∫i, Óntr-adev„r, s„ le condamn„m cu mai mare vehemen˛„.

Iat„, Ón ziua de 10 iunie, la Oradea, sub pre∫edin˛ia episcopului Tökés, ∫apte organiza˛ii ale minorit„˛ilor maghiare din cinci ˛„ri, Rom‚nia, Croa˛ia, Slovenia, Ucraina ∫i Serbia ∫i Muntenegru, au Ónfiin˛at un Consiliu de Autonomie al Maghiarilor din bazinul Carpatic. Dumnealor au Ónceput s„ se ocupe de Bazinul carpatic. Europa este mic„ pentru furia lor revan∫ard„, pentru s„lbatica lor poft„ de a destabiliza. E mic„ r„u. Bazinul carpatic r„m‚ne un fel de poligon de Óncerc„ri pentru aceast„ nepotolit„ ∫i, din p„cate, nepl„tit„ suficient de c„tre for˛ele istoriei, dorin˛„ de a sparge, dorin˛„ de a reformula h„r˛i. Ce poate s„ Ónsemne Consiliul de Autonomie al Maghiarilor din Bazinul Carpatic?! Cu corp ∫i reprezentan˛„ diplomatice! ™i ce bazin? Citat: îComunit„˛ile autohtone maghiare care doresc s„-∫i p„streze identitatea lor na˛ional„ ∫i s„ r„m‚n„ pe p„m‚ntul natal prin organiza˛iile reprezentative formate prin mijloacele democra˛iei directe ∫i indirecte Ó∫i afirm„ din nou voin˛a la autonomie teritorial„ personal„, la statutul special al autorit„˛ilor publice locale Ón care comunitatea maghiar„ este Ón majoritate“, se spune Ón conven˛ia de colaborare Óncheiat„ de organiza˛iile componente ale acestui Consiliu de Autonomie al Maghiarilor din Bazinul Carpatic. îNoul organism Ó∫i propune s„ reprezinte interesele comunit„˛ilor maghiare fa˛„ de institu˛ii interna˛ionale, precum Parlamentul European.“ fi„rile nu mai sunt bune, parlamentele ˛„rilor s-au ofilit, guvernele sunt puse la col˛, func˛ioneaz„ Consiliul de Autonomie al Maghiarilor din Bazinul Carpatic. O provocare mai neru∫inat„ nu se putea.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator George Pruteanu. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Cuv‚ntarea domnului senator Ioan Pop de Popa a fost pentru mine un moment excep˛ional al activit„˛ii noastre parlamentare. O cuv‚ntare rostit„ cu o franche˛e liminar„. Am sim˛it asta, poate m„ Ón∫el eu. Este o impresie ceea ce v„ comunic. A sim˛it-o, Óntr-un fel, ∫i antevorbitorul Adrian P„unescu.

Cu o limpiditate, cu o luciditate de om care, prin Ón˛elepciunea la care a ajuns ∫i prin senin„tatea v‚rstei, parc„ nu ar avea nimic de pierdut ∫i simte nevoia s„ spun„ adev„rul, oric‚t de dureros, oric‚t de necorect politic, îp‚n„ la cap„t“.

Nu sunt lucruri noi cele spuse de doctorul Pop de Popa, at‚t de grav, at‚t de r„scolitor aici. Le-a spus de mai multe ori ∫i Adrian P„unescu, le-a spus ∫i liderul

12 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.VII.2004

P.R.M. Corneliu Vadim Tudor, le-a spus mai Ónainte Óntr-un scurt exordiu ∫i domnul Badea, le-am spus ∫i eu la vremea potrivit„.

Vreau s„ evoc, cu toat„ modestia, momentul de prin 1997, c‚nd Óntr-una din b„ncile de acolo st„tea un domn, Csapó Jozsef, care purta papion, un om de altfel foarte distins ∫i foarte manierat ∫i care venise cu propunerea unei autonomii sub forma unui fel de guvernorat, Ónc‚t mi-am permis apoi sarcasmul s„ spun dac„ deja e Óncercuit cu s‚rm„ ghimpat„... Dup„ ce ∫i-a ˛inut cuv‚ntarea, l-am Óntrebat cu un sarcasm academic, colegial dac„ deja a fost Óncercuit„ zona ∫i de unde se procur„ pa∫apoartele, pentru c„ Domnia sa prevedea cam ceea ce prev„d ∫i aceste inten˛ii actuale pe care, pe drept cuv‚nt, le-a considerat catastrofale, periculoase pentru siguran˛a na˛ional„, domnul Pop de Popa... Prevedea existen˛a unei poli˛ii, a unui imn propriu ∫i a∫a mai departe.

Toate acestea sunt lucruri care clocesc Ón continuare Ón mintea extremi∫tilor U.D.M.R. ∫i r„u a f„cut partidul de guvern„m‚nt c„ a alimentat printr-o c‚rd„∫ie, uneori murdar„, aceste inten˛ii tic„loase. A fost o politic„ de ceea ce s-a numit Ón perioada interbelic„ a∫a-numitul conciliatorism, de pa∫i mici, l„sa˛i s„ se produc„ cu g‚ndul c„ nu e nici o catastrof„, dar suflete∫te, pentru sufletul acestei na˛ii, este.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

™i eu v„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

Practic, ultima interven˛ie la declara˛ii politice pentru ziua de ast„zi a fost aceea a domnului senator George Pruteanu.

Se impune s„ aprob„m Ón continuare programul de lucru al Senatului, ordinea de zi, motiv pentru care v„ rog s„-mi permite˛i s„ v„ anun˛ c‚teva chestiuni care sunt Ón plan organizatoric.

Prima problem„, ∫edin˛a de ast„zi de plen este condus„ de subsemnatul. Œl invit ∫i pe domnul senator Antonie Iorgovan, secretar de ∫edin˛„, Ómpreun„ cu domnul senator Mihai Ungheanu. V„ rog!

Din totalul de 139 de senatori ∫i-au Ónregistrat prezen˛a prin vot electronic un num„r de 123 de colegi. Absenteaz„ motivat de la lucr„rile Senatului un num„r de 7 senatori: 2 colegi sunt membri ai Guvernului, 3 colegi sunt pleca˛i Ón delega˛ie, iar 2 colegi sunt Ónvoi˛i.

Cvorumul de ∫edin˛„, Ón acest moment, este de 70 de parlamentari, pentru c„ sunt Ónregistra˛i 139 de senatori. Am Ón˛eles, Óns„, c„ exist„ inten˛ia ∫i din partea altor colegi de a prezenta demisiile ast„zi Ón Senat.

Pentru aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru avem, Óns„, nevoie de acest cvorum, Ón acest moment, de 69 de voturi.

Stima˛i colegi,

O prim„ chestiune, v„ consult dac„ ave˛i observa˛ii legate de programul de lucru al Senatului, lucr„ri Ón plen, cu acea ordine de zi standard, respectiv declara˛ii politice, dezbaterea actelor normative, proiecte de lege sau propuneri legislative, probleme organizatorice ∫i Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri din partea reprezentan˛ilor Executivului.

V„ consult dac„ ave˛i observa˛ii legate de programul de lucru. Œn mod normal programul de lucru ar trebui s„ fie determinat ∫i de ordinea de zi, pentru c„ noi ∫tim c„ Biroul permanent, a∫a cum am discutat Ómpreun„ s„pt„m‚na trecut„, propune plenului Senatului zi de plen ast„zi ∫i, de asemenea, zi de plen m‚ine dup„-amiaz„. Sigur c„ ∫edin˛a de m‚ine dup„ amiaz„ este determinat„ Ón func˛ie de dezbaterile pe care noi le vom avea ast„zi la proiectele de lege Ónscrise Ón ordinea de zi.

De altfel, a˛i primit cu to˛ii o ordine de zi suplimentar„ Ón care se reg„sesc toate actele normative ce pot fi luate de noi Ón dezbatere Ón aceast„ sesiune. Œn afar„ de cele din ordinea de zi, mai sunt doar patru rapoarte pe anumite comisii care se vor reg„si fie Ón ordinea de zi de m‚ine, fie ast„zi, dac„ vom avea timp. De aceea, vom decide Ómpreun„ ora la care s„ Óncheiem dezbaterile, fie la 18,30, fie s„ le prelungim ∫i eventual s„ le continu„m m‚ine Ón func˛ie de modul Ón care se vor derula dezbaterile pe actele normative respective.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.VII.2004

Œn ordinea de zi — am spus, rug„mintea este s„ consulta˛i si ordinea de zi suplimentar„, este cea care v-a fost distribuit„ — sunt c‚teva legi importante, sigur, toate sunt importante, dou„ dintre ele, Óntr-adev„r, sunt fundamentale, ∫i m„ refer la Legea privind organizarea C.S.M.-ului ∫i la Legea privind alegerile. Toate legile sunt, Óns„, importante Ón domeniul specific de activitate.

Dac„ Ón leg„tur„ cu ordinea de zi, ave˛i observa˛ii?

Nu sunt!

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Dac„ nu sunt observa˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot!

Ordine de zi aprobat„ de plenul Senatului, cu 96 de voturi pentru, 5 voturi Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri.

A∫a cum spuneam, Ón afara lucr„rilor Ón plen de ast„zi, mai putem avea, eventual, lucr„ri Ón plen Ón Senat, m‚ine dup„-amiaz„, de la ora 15,00. M‚ine diminea˛„, rug„mintea pe care o adreseaz„ Biroul permanent colegilor din toate comisiile este s„-∫i rezolve chestiunile, s„ spunem, mai mult organizatorice, care exist„ la nivel de comisii, de program pentru la var„, pentru sesiune Ón perioada de var„ pentru fiecare comisie Ón parte, iar m‚ine diminea˛„ avem Biroul permanent reunit al celor dou„ Camere, m‚ine la pr‚nz Biroul permanent al Senatului, iar miercuri avem ∫edin˛a solemn„ a celor dou„ Camere ale Parlamentului.

Dac„ la probleme organizatorice sunt colegi care doresc s„ intervin„?

Œn primul r‚nd, v„ rog s„-mi permite˛i, Óntruc‚t domnul pre∫edinte Nicolae V„c„roiu a primit cererea din partea domnului senator Dumitru Badea, cererea de demisie...

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Aveam o problem„ de procedur„ Ónt‚i!

De procedur„? V„ rog, ave˛i cuv‚ntul!

A∫ dori s„ for˛ez pu˛in nota ∫i s„ convenim s„ se Ónscrie pe ordinea de zi de m‚ine, respectiv a ∫edin˛ei de Birou permanent, completarea Biroului permanent.

Œn numele Grupului parlamentar fac aceast„ propunere, ca m‚ine s„ se produc„ aceast„ modificare.

Sigur, dumneavoastr„ ∫ti˛i care este procedura, Ón condi˛iile Ón care un coleg, membru al unui grup parlamentar, Ó∫i d„ demisia din Senat sau din Biroul permanent grupul parlamentar respectiv trebuie s„ fac„ o adres„ c„tre Biroul permanent, solicit‚nd ca Ón locul

senatorului demisionar s„ fie ales Ón func˛ia respectiv„, pentru c„ este o func˛ie ob˛inut„ Ón baza algoritmului, un alt coleg din grupul parlamentar respectiv.

Vom face toate diligen˛ele necesare. Aceasta era rug„mintea.

Acesta este regulamentul.

Pot s„ continui cu cererea de demisie?

Da.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Da, mul˛umesc!

Deci domnul senator Dumitru Badea, senator Ón circumscrip˛ia electoral„ nr. 29 Neam˛, senator ales pe listele Partidului Rom‚nia Mare, a Ónaintat domnului pre∫edinte al Senatului Nicolae V„c„roiu cererea de demisie Ón condi˛iile prev„zute de art. 190 din Regulamentul Senatului, Óntruc‚t Domnia sa a dob‚ndit Ón aceast„ perioad„ o calitate care Ól face incompatibil cu mandatul de senator, motiv pentru care a prezentat Ón scris pre∫edintelui Senatului cererea de demisie.

Œl consult, fiind prezent, sigur, dac„ Ó∫i sus˛ine aceast„ cerere Ón plenul Senatului ∫i Ói ofer cuv‚ntul.

O sus˛in, domnule pre∫edinte, pentru c„ altfel nu mai f„ceam pa∫ii p‚n„ la tribun„.

Cine ∫tie?

Domnule pre∫edinte,

Stimate ∫i stima˛i colegi,

Doresc s„ mul˛umesc tuturor pentru faptul c„ m-a˛i suportat aproape patru ani l‚ng„ dumneavoastr„, al˛ii ∫i mai mult, aproape opt ani. A fost o interesant„ experien˛„ de via˛„ care mi-a modificat complet Ón bine, accentuez, Ón bine impresia despre ceea ce Ónseamn„ organul suprem legislativ al ˛„rii.

Œnc„ o dat„ v„ mul˛umesc ∫i v„ adresez tuturor cele mai bune g‚nduri de s„n„tate ∫i Ómpliniri Ón via˛„ ∫i Ón tot ceea ce Óntreprinde˛i.

V„ mul˛umesc mult.

V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

Sigur, fiind vorba de o cerere de demisie, Senatul nu poate face altceva dec‚t s„ ia act, ea fiind sus˛inut„ de c„tre un coleg senator Ón plenul Senatului. Dar da˛i-mi voie, Ón calitate de vicepre∫edinte ∫i de conduc„tor al

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.VII.2004 ∫edin˛ei, s„ mul˛umesc domnului senator Dumitru Badea pentru colaborarea pe care noi am avut-o la nivelul Biroului permanent cu domnul senator Dumitru Badea ∫i, de ce nu, la nivelul plenului, g„sind solu˛ii, de multe ori, pentru chestiunile care au fost destul de controversate sau care au determinat anumite negocieri la nivelul Biroului permanent.

V„ mul˛umesc, domnule senator, pentru activitatea pe care a˛i desf„∫urat-o ∫i pentru modul Ón care v-a˛i manifestat Ón structura noastr„ de conducere.

V„ mul˛umesc.

De asemenea, s„pt„m‚na trecut„, domnul pre∫edinte Nicolae V„c„roiu a prezentat cererea domnului senator Hermann Armeniu Fabini. Domnia sa nu era prezent, motiv pentru care, Ónainte de a declara vacant postul de senator, a∫a cum o voi face ∫i pentru circumscrip˛ia 29 Neam˛, post ocupat de domnul senator Dumitru Badea, Ói ofer cuv‚ntul domnului senator, invit‚ndu-l la tribuna Senatului.

## **Domnul Hermann Armeniu Fabini:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte! Stimate colege,

Stima˛i colegi,

La alegerile locale din 6 iunie am fost ales, pe listele Partidului Na˛ional Liberal, membru Ón Consiliul Municipal Sibiu ∫i am luat hot„r‚rea s„ renun˛ la calitatea de membru Ón Senatul Rom‚niei, pentru a m„ dedica mai mult politicii locale ∫i meseriei mele de arhitect restaurator.

Timp de mai bine de 43 de luni am fost membru al acestui Ónalt for legislativ at‚t Ón calitate de observator, c‚t ∫i, Óntr-o mai mic„ m„sur„, de actor.

Permite˛i-mi s„ afirm aici c„ din c‚te am putut s„ observ Ón aceast„ perioad„ o problem„ esen˛ial„ a actualului for este ceea ce s-ar putea numi problema valorilor, o problem„ esen˛ial„ a acelor puncte fixe care stau la baza filozofiei ∫i o transpunem prin procesul de legiferare Ón acte normative.

O s„ mi se spun„: doar suntem to˛i sau aproape to˛i buni cre∫tini!

Desigur, acest lucru este adev„rat, Ón principiu, dar Ón concret, c‚nd e vorba s„ Óntoarcem ∫i cel„lalt obraz, s„ fie lovit, dar, mai ales, c‚nd ni se cere s„ vindem totul ∫i s„ d„m averea noastr„ s„racilor, lucrurile devin mai complicate.

E greu s„ ne Ónchipuim ast„zi o rena∫tere cre∫tineasc„ cum a existat Ón Evul Mediu timpuriu, unde oamenii au Óncercat s„ transpun„ aceste idealuri Ón via˛a cotidian„ prin Ónfiin˛area ordinelor c„lug„re∫ti.

Œn mediul politic, care are alte reguli dec‚t mediul spiritual, cu at‚t mai mult este greu de imaginat o astfel de evolu˛ie.

Vreau s„ v„ supun aten˛iei o alt„ abordare a problemei, care ∫i ea are la origine etica cre∫tin„, dar care ni se prezint„ Óntr-o form„ mai apropiat„ de

exigen˛ele vie˛ii politice. Este vorba de maxima filozofului german iluminist Immanuel Kant.

El cunoa∫te dou„ puncte de referin˛e, puncte fixe pentru orientarea existen˛ei: îCerul Ónstelat deasupra noastr„ ∫i legea moral„ dinl„untrul nostru!“

Dup„ Kant, este imperativ necesar ca Ón comportamentul nostru social s„ ne raport„m la capacitatea noastr„ intrinsec„ de a deosebi ceea ce este bine ∫i r„u. Scriitorul rus Zinoviev a descris procesul de degradare moral„ care a Ónso˛it comunismul. Dac„ colegul lui Alexandr Soljeni˛Ón afirma simplificat c„ bunul popor rus este terorizat de un grup de nomenclaturi∫ti, de o oligarhie comunist„, la Zinoviev lucrurile sunt mai complexe.

## V„ mul˛umesc, domnule senator.

Sper c„ sunt Ón asentimentul tuturor colegilor prezen˛i Ón aceast„ sal„ Ón sensul de a v„ mul˛umi pentru activitatea pe care a˛i desf„∫urat-o pe parcursul celor aproape 4 ani de mandat Ón aceast„ legislatur„.

Mai avem Ónc„ o cerere, stima˛i colegi. Este adev„rat c„ suntem aproape la final de mandat. Domnul senator Corneliu Bichine˛, senator ales Ón Circumscrip˛ia electoral„ Vaslui, de asemenea demisioneaz„, devenind incompatibil Ón urma alegerilor locale.

Fiind prezent, da˛i-mi voie s„ Ól Óntreb dac„ Ó∫i sus˛ine cererea Ón fa˛a plenului Senatului ∫i s„-l invit la tribun„. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul domnule senator.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.VII.2004

## **Domnul Corneliu Bichine˛:**

Domnule pre∫edinte Stima˛i colegi,

Domnule pre∫edinte al Partidului Rom‚nia Mare, pentru c„ ∫tiu c„ sunte˛i aici,

Stima˛i colegi de la toate partidele,

Dragi exper˛i ∫i experte,

Stima˛i colegi din pres„,

Domnilor, vreau s„ v„ spun c„ Dumnezeu le potrive∫te bine c‚teodat„. Uita˛i, din ditamai senator al Rom‚niei am ajuns un biet pre∫edinte de consiliu jude˛ean...

... Óntr-un jude˛ s„rac, Óntr-un jude˛ care are nevoie de un om t‚n„r, de o echip„ puternic„, de o echip„ care vrea s„ lucreze efectiv. Deci un senator ∫i doi deputa˛i constituie acum echipa de conducere a Consiliului Jude˛ean Vaslui ∫i Ómpreun„ cred c„ o s„ facem un lucru bun. Atunci c‚nd oameni se despart, ∫i noi Óntr-un fel ne desp„r˛im, este firesc s„-∫i adreseze c‚teva cuvinte. Mul˛umesc tuturor celor care au Ónsemnat ceva pentru mine aici, am colaborat bine, am promovat legi bune care au prins via˛„ Ón teritoriu ∫i cred c„ Ón continuare dumneavoastr„ Ómi ve˛i da tot sprijinul pentru a aduce jude˛ul Vaslui la un nivel de dezvoltare fireasc„.

Vreau s„ spun c„ Ómi respect g‚ndul pe care l-am adresat colegilor din Partidul Rom‚nia Mare la Ónceputul activit„˛ii. Œn prima mea declara˛ie politic„ le-am spus c„ Ói consider pe to˛i geniali, eu fiind doar talentat. Am r„mas la convingerea aceasta, eu sunt doar un om talentat.

Œn leg„tur„ cu colegii de la P.S.D., noi v-am sprijinit Óntotdeauna c‚nd a˛i promovat legi bune, dumneavoastr„ nu prea a˛i colaborat bine cu noi, dar vreau s„ v„ felicit c„ Ón perioada aceasta a˛i f„cut, cu ajutorul electoratului, un lucru bun. A˛i spulberat o serie de indivizi pe care presa i-a catalogat drept îciocoi“, îbaroni locali“ ∫i cred c„ p‚n„ Ón toamn„ ave˛i timp s„ termina˛i cu cei centrali.

V„ felicit pentru ceea ce ave˛i de f„cut. Oricum, dumneavoastr„ nu cred c„ a˛i dorit, dar a˛i reu∫it, datorit„ pozi˛iei geografice pe care o ave˛i, opozi˛ia a fost divizat„ Ón a∫a-zis„ îopozi˛ie democrat„“ ∫i îaltfel de opozi˛ie“. Nu am putut fi o opozi˛ie unit„, nici dumneavoastr„ nu putea˛i tr„i pe acoperi∫, asta este, data viitoare vom vedea. Colegilor de la liberali ∫i de la P.D., de asemenea, le doresc succes, ∫i colegilor de la cel„lalt partid, U.D.M.R., de asemenea, Ón condi˛iile Ón care ˛in cont c„ sunt parlamentari ai Rom‚niei.

Vreau s„ mul˛umesc tuturor celor care au Ónsemnat ceva pentru mine ∫i vreau s„ spun c„ Ón afar„ de ajutorul lui Dumnezeu, ajutor pe care l-a˛i primit ∫i dumneavoastr„ pentru a ajunge aici, eu am beneficiat de sprijinul necondi˛ionat al colegilor, al pre∫edintelui partidului meu. M-a ajutat munca mea, pentru c„ am ajuns Ón teritoriu acolo unde nu a c„lcat picior de parlamentar, ∫i mie mi-a purtat noroc presa central„ ∫i presa local„, c„rora le mul˛umesc. Nu pot s„-l trec sub t„cere pe t‚n„rul Alin Bogdan, c„ruia chiar Ói sugerez s„ nu se mai ia de Vadim Tudor, c„ nu e bine

Nu pot s„ nu-i apreciez pe cei de la îCa˛avencu“, pe tinerii cu umor, îC‚rcota∫ii“, care m-au c‚rcotit de mai multe ori, pe cei de la îLibertatea“, Beatrice Nichita — auzi˛i! Beatrice, ce tulbur„tor sun„ — ∫i al˛i colegi din pres„.

V„ doresc la to˛i s„n„tate ∫i g‚ndi˛i-v„ c„ Ón jude˛ul Vaslui un om, un pre∫edinte dore∫te s„ v„ aib„ aproape. La to˛i v„ doresc s„n„tate ∫i numai Ómpliniri Ón via˛„! V„ mul˛umesc.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Dac„ dumneavoastr„ a˛i aplaudat, eu m„ simt dator s„ adresez cuvinte de mul˛umire domnului senator Corneliu Bichine˛ at‚t pentru activitatea depus„, c‚t ∫i pentru cuvintele adresate, fiind convin∫i c„ Ón teritoriu, Ón circumscrip˛ia electoral„ respectiv„, de aceast„ dat„ Ón alt„ calitate, dar tot de reprezentant al cet„˛enilor, Ó∫i va face datoria la fel ca ∫i Ón Senat.

Eu personal am un singur regret. Afl‚nd de s„pt„m‚na trecut„ c„ ast„zi Ó∫i va da demisia, credeam c„ o va face Ón versuri, a∫a cum a f„cut-o alt„dat„...

Le reamintesc celor trei colegi c„ demisiile nu se supun la vot ∫i c„ din momentul Ón care plenul Senatului a luat act de aceste demisii postul este vacant, iar pe Domniile lor Ói rog, dac„ doresc s„ r„m‚n„ Ón continuare Ón sal„, s„ ocupe alte locuri dec‚t fotoliile rezervate exclusiv senatorilor.

V„ mul˛umesc.

## **Din sal„:**

La pres„...

Cartelele cu care a˛i votat Ón cele 8 sesiuni le ve˛i p„stra doar amintire ∫i nu vor r„m‚ne Ón Senat pentru a fi folosite de colegi.

Readuc aminte colegilor din grupurile parlamentare ale colegilor demisionari c„ au posibilitatea s„ sesizeze Biroul permanent pentru Ónlocuirea colegilor, pentru validare. Exist„ o opera˛iune Óntreag„, Óntruc‚t suplean˛ii trebuie audia˛i Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, ∫i apoi prezentate mandatele Ón plen.

V„ mul˛umesc.

Sigur este o chestiune pe care o rezolv„ fiecare grup parlamentar a∫a cum crede.

Punctul 3 Ón ordinea de zi avem Ónscris raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de lege...

Probleme organizatorice.

Pofti˛i?

A˛i s„rit peste îorganizatorice“.

Da îorganizatorice“, a∫a este. V„ rog s„ m„ ierta˛i, eu am omis.

La probleme organizatorice a cerut cuv‚ntul doamna senator Maria Antoaneta Dobrescu.

Ave˛i cuv‚ntul!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.VII.2004

## Domnule pre∫edinte,

Av‚nd Ón vedere aceea∫i demisie pe care au prezentat-o Ón fa˛a plenului Senatului ∫i colegi din grupul nostru, al Partidului Social Democrat, cu prilejul altei ∫edin˛e, a∫ vrea s„ v„ adresez rug„mintea s„-mi permite˛i s„ aduc la cuno∫tin˛„ Hot„r‚rea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, datat„ 28 iunie 2004, privind completarea ∫i modificarea unor comisii permanente, dup„ cum urmeaz„:

— Domnul senator Dan Mircea Popescu, propunem s„ fac„ parte din Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri pentru locul r„mas liber dup„ plecarea domnului Ion Predescu;

— Domnul senator Constantin Dilly ™erb„noiu, Ól propunem pentru Comisia economic„, pe locul r„mas liber dup„ plecarea domnului senator Doru Laurian B„dulescu;

— Domnul senator Ion Mih„ilescu propunem s„ fac„ parte din Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Ón locul domnului senator Dinu Marin, care are cea de a doua op˛iune Ón aceast„ comisie;

— Domnul senator Ioan Buraga este propus Ón Comisia pentru s„n„tate, ecologie ∫i sport, Ón locul domnului senator ™erban Br„di∫teanu, care va trece Ón Comisia pentru abuzuri, combaterea corup˛iei ∫i peti˛ii, iar domnul senator Ioan Buraga mai este propus ∫i pentru a face parte din Comisia pentru abuzuri, combaterea corup˛iei ∫i peti˛ii, Ón locul domnului senator Emilian Prichici, care a ocupat locul de secretar Ón cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, tot prin plecarea domnului Ion Predescu.

V„ mul˛umesc.

## Da, v„ mul˛umesc.

Consult colegii senatori dac„ doresc s„ intervin„ Ón leg„tur„ cu solicitarea Grupului parlamentar al P.S.D.? Dac„ nu, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot, Óntruc‚t prin votul plenului Senatului ace∫ti colegi sunt nominaliza˛i Ón comisiile respective, pentru ca acestea s„-∫i poat„ desf„∫ura activitatea. V„ rog s„ vota˛i!

Mul˛umesc.

Solicitarea Grupului parlamentar P.S.D. a fost aprobat„ de plen, cu 98 voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„, nici o ab˛inere.

Mai exist„ Ónc„ o solicitare din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

V„ rog, domnule lider Ion Solcanu, ave˛i cuv‚ntul!

## Domnule pre∫edinte,

Œng„dui˛i-mi s„ anun˛ plenul Senatului c„ Ón cadrul Comisiei economice a fost f„cut„ alegerea de pre∫edinte al comisiei Ón persoana domnului senator Novolan Traian, ∫i Ón func˛ia de secretar, domnul senator Dinu Marin.

V„ mul˛umesc.

Da, v„ mul˛umesc.

Domnul senator Puskás Valentin-Zoltán.

Domnule pre∫edinte, o problem„ de procedur„.

Av‚nd Ón vedere c„ avem legi organice pe ordinea de zi ∫i av‚nd Ón vedere c„ au demisionat 3 senatori acum, v„ rog s„ mai spune˛i Ónc„ o dat„ care este cvorumul de ∫edin˛„, ca s„ nu fie neÓn˛elegeri Ón timpul votului. Mul˛umesc.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Cvorumul de ∫edin˛„ este de 69 colegi. Deci, a∫a cum am anun˛at de diminea˛„, din totalul de 140 de senatori au demisionat 3 colegi: domnul senator Fabini Hermann Armeniu, domnul senator Dumitru Badea ∫i domnul senator Corneliu Bichine˛. 137 de senatori, Ón prezent, reprezint„ Senatul. Numai 3 locuri sunt vacante Ón Senat, Ón acest moment, ceilal˛i au fost Ónlocui˛i.

Deci, stima˛i colegi, propuneam la punctul 3 Ón ordinea de zi: raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de c„tre regimurile instaurate Ón Rom‚nia cu Óncepere de la 6 septembrie 1940 p‚n„ la 6 martie 1945 din motive etnice.

Este vorba de un singur text, text comun propus de comisia de mediere, celelalte texte fiind Ón varianta Senatului.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i? Dac„ nu sunt domni senatori care doresc s„ intervin„ Ón leg„tur„ cu solu˛ia propus„ de comisia de mediere, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra acesteia. V„ rog s„ vota˛i!

Textul comun propus de comisia de mediere a fost aprobat de plen, cu 91 voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri.

V„ mul˛umesc.

La punctul 4 Ón ordinea de zi avem Ónscris„ propunerea legislativ„ pentru alegerea Camerei Deputa˛ilor ∫i a Senatului.

Domnul deputat Viorel Hrebenciuc este prezent. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat!

V„ rog s„ ne prezenta˛i expunerea de motive.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc** — _deputat_ **:**

## Da, v„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œmi face deosebit„ pl„cere s„ prezint ast„zi Ón plenul Senatului al treilea proiect Óntocmit de Comisia parlamentar„ special„ pentru elaborarea propunerilor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.VII.2004 legislative electorale. Este vorba despre propunerea legislativ„ pentru alegerea Camerei Deputa˛ilor ∫i a Senatului, cu depunerea c„reia comisia ∫i-a Óndeplinit misiunea pentru care a fost constituit„.

Doresc s„ remarc ∫i de aceast„ dat„ faptul c„ reglementarea pe care o prezent„m constituie rodul unui exerci˛iu democratic exemplar, materializat Ón primul r‚nd Ón colaborarea care s-a manifestat Óntre reprezentan˛ii partidelor parlamentare din comisie. Ace∫tia, Ón ciuda unor diferen˛e de viziuni ap„rute uneori, au Ón˛eles s„-∫i armonizeze abord„rile cu finalitatea g„sirii solu˛iilor optime pentru aceast„ reglementare, ale c„rei dispozi˛ii sunt Ón cea mai mare parte de natur„ tehnic„.

Totodat„, ˛in s„ men˛ionez ∫i faptul c„ Ón stadiul formul„rii solu˛iilor de fond pe care se bazeaz„ aceast„ reglementare, la lucr„rile comisiei au fost invita˛i ∫i reprezentan˛i ai societ„˛ii civile: Asocia˛ia îPro Democra˛ia“ ∫i îSocietatea Academic„ Rom‚n„“, precum ∫i reprezentan˛i ai Clubului Rom‚n de Pres„. Ace∫tia au luat cuno∫tin˛„ Ón mod direct despre solu˛iile ∫i preocup„rile partidelor parlamentare ∫i, de asemenea, ∫i-au Ómp„rt„∫it propria viziune asupra problemelor ce necesitau o solu˛ionare.

Œn privin˛a con˛inutului reglement„rii prezentate ne-am propus s„ oferim o lege care s„ fie Ón c‚t mai mare m„sur„ Ón concordan˛„ cu circumstan˛ele ∫i imperativele societ„˛ii rom‚ne∫ti actuale. Ea se bazeaz„ pe sistemul scrutinului de list„, repartizarea mandatelor potrivit principiului reprezent„rii propor˛ionale ∫i depunerea candidaturilor independente ca alternativ„ la scrutinul de list„. Astfel, am preluat din reglementarea Ón vigoare prevederile care ∫i-au dovedit viabilitatea de-a lungul timpului, iar, pe de alt„ parte, am urm„rit s„ elimin„m sau s„ corect„m acele solu˛ii care nu mai corespundeau realit„˛ilor actuale.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Stima˛i colegi,

Declar deschise dezbaterile generale. V„ rog s„ prezenta˛i punctul de vedere al grupurilor parlamentare sau punctul de vedere propriu Ón leg„tur„ cu propunerea legislativ„ pe care o lu„m Ón dezbatere.

Dac„ nu sunt colegi care doresc s„ intervin„ la dezbateri generale, doresc s„ v„ reamintesc c„, practic, aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ este opera unei comisii speciale, comisie special„ din care au f„cut parte reprezentan˛ii tuturor grupurilor parlamentare, ∫i c„, practic, ea ∫i-a finalizat activitatea — sigur, Ón final, prin vot —, dar c„ textele au fost negociate. Œn primul r‚nd,

au fost texte negociate Óntre grupurile parlamentare, Óntre reprezentan˛ii partidelor politice prezen˛i Ón aceast„ comisie, ∫i, practic, votul nu a fost necesar, Óntruc‚t textele au fost acceptate aproape prin consens.

Œn aceast„ situa˛ie, v„ rog s„-mi permite˛i, dac„ Ón leg„tur„ cu amendamentele care se reg„sesc la raportul Óntocmit de comisia special„ sunt observa˛ii?

La cele respinse?

Nu, la cele admise, Ónt‚i. Nu sunt observa˛ii Ón leg„tur„ cu amendamentele admise existente Ón anexa nr. 1.

Œn aceast„ situa˛ie, v„ rog s„-mi permite˛i s„ le consider„m adjudecate ∫i s„-i consult pe colegii senatori dac„ doresc s„ intervin„ Ón leg„tur„ cu amendamentele respinse.

Cred c„ ar trebui s„ le lu„m Óntr-o anumit„ ordine, a articolelor, spun eu, pentru c„ altfel vom trece de la art. 1 la ultimul articol sau ne vom Óntoarce.

Un prim amendament la art. 5. Se sus˛ine amendamentul? Nu. Sunt 3 amendamente la art. 5. Dac„ nu se sus˛in de ini˛iator...

Punctul 4 Ón anexa nr. 2, amendament la art. 7 alin. 2. Domnul senator Ionel Alexandru.

Nu este.

Punctul 5 Ón raport, amendament la art. 9. V„ rog, domnule senator Eckstein!

Domnule pre∫edinte, eu nu am amendament formulat. Are domnul senator Nicolae-Vlad Popa, care este Ón drum spre Bucure∫ti ∫i a avut, m„ rog, nepl„ceri Ón trafic. Nu a ajuns aici. Este un amendament pe care eu l-am f„cut la Legea alegerilor locale cu privire la participarea ambelor sexe obligatoriu, ambelor sexe pe listele de vot.

Dac„ prime∫te plenul Senatului... La art. 9 ar trebui s„ fie. Nu ∫tiu unde a f„cut amendament colegul Popa.

La art. 9 este vorba despre listele electorale, stimate coleg.

Nu, nu, acest amendament cu privire la participarea ambelor sexe este sus˛inut de domnul Popa, care, din cauz„ de for˛„ major„, nu poate s„ fie aici. At‚t am vrut s„ spun.

Numai pu˛in. La art. 9 este un amendament legat de modul de p„strare a exemplarelor listelor electorale permanente. Dac„ nu se sus˛ine, s„ mergem mai departe. C‚nd ajungem acolo, discut„m.

La art. 11?

Domnul Seres Dénes.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.VII.2004

Nu este.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

La art. 13, tot dumnealui.

La art. 15. La art. 27, domnul senator Ionel Alexandru. La art. 27 alin. 3.

Dori˛i s„ interveni˛i? La care dintre ele?

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Fiind o situa˛ie mai deosebit„, cred c„ pot s„ v„ rog s„ supune˛i aprob„rii Senatului, dat fiind faptul c„ domnul senator Badea ∫i-a prezentat demisia ∫i nu mai poate sus˛ine amendamentele pe care le-a formulat, dac„ Senatul este de acord ca eu s„ sus˛in amendamentele domnului senator Badea.

Oricum v„ g„si˛i Óntr-o situa˛ie delicat„, pentru c„ amendamentele domnului senator Badea au fost f„cute Ón nume propriu ∫i nu Ón numele Grupului parlamentar P.R.M. Dar dumnealui era liderul de grup ∫i b„nuiesc c„ le-a cumulat ∫i pe celelalte venite de la colegii senatori.

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu:**

™i mi-a ∫i adresat rug„mintea, dac„ este Senatul de acord, s„ sus˛in aceste amendamente.

Sunt c‚teva amendamente. Haide˛i, totu∫i este o lege important„. De ce s„ respingem f„r„ s„ discut„m ∫i s„ vot„m.

De acord.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul!

La art. 27 alin. 3 amendamentul propus se refer„ la vechimea, experien˛a de cel pu˛in 10 ani Ón domeniul juridic sau administrativ a persoanei care candideaz„ pentru pre∫edin˛ia Autorit„˛ii Electorale Permanente. Atrag aten˛ia c„ Ón amendament exist„ o gre∫eal„ material„. Este vorba îla propunerea grupurilor parlamentare“, nu îparlamentarele“ îdintre personalit„˛ile cu preg„tire ∫i experien˛„“.

Amendamentul domnului Badea este Ón sensul de a se ad„uga la text aceast„ condi˛ie ca acea personalitate care este desemnat„ pentru a candida la func˛ia de pre∫edinte al Autorit„˛ii Electorale Permanente s„ aib„ o vechime Ón specialitate juridic„ de cel pu˛in 10 ani.

Pentru c„ textul propus de comisie se refer„ numai la o vechime corespunz„toare, o experien˛„ Ón domeniul juridic sau administrativ.

Domnule pre∫edinte,

Comisia nu ∫i-a Ónsu∫it acest punct de vedere. Acum, cu titlu de inventar lu‚nd, actualul pre∫edinte este ales pentru 8 ani. El corespunde amendamentului colegilor no∫tri de la P.R.M. Cred c„ totu∫i textul este acoperitor. Dac„ am avea un candidat care are 9 ani de zile...

™i este doctor Ón drept, de exemplu.

10 ani mi s-au p„rut cam mult. O vechime corespunz„toare este conform necesit„˛ilor. Peste 8 ani mai st„m de vorb„ pe subiect.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Dac„ insista˛i pentru amendament, sunt nevoit s„-l

Este acela∫i autor, domnul Badea, care solicit„ s„ se introduc„ un termen de 30 de zile de la intervenirea unuia dintre cazurile prev„zute la alin. 7[1] , autorit„˛ile prev„zute la alin. 3 sau 4, dup„ caz, obliga˛ia de a declan∫a procedura pentru o nou„ numire. Precizez c„ amendamentul de la alin. 7[1] a fost acceptat de comisie.

Da, alin. 7[1] a fost acceptat ∫i Ón cuprinsul legii am men˛ionat cazurile care rezult„. Nu ne-am Ónsu∫it partea a doua a amendamentului ∫i v„ rug„m s„ fi˛i de acord cu punctul de vedere al comisiei.

Deci nu sunte˛i de acord cu acest amendament?

Numai cu prima parte a lui, pe care am ∫i trecut-o Ón cuprinsul legii.

Aceea este rezolvat„.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu acest amendament sus˛inut de domnul senator Constantinescu la art. 27 alin. 7[2] .

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.VII.2004 Amendament respins Óntruc‚t a Óntrunit doar 48 de voturi pentru, 54 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.

La art. 28 exist„ un amendament de eliminare. Nesus˛inut.

La art. 29, de asemenea, amendament de eliminare. Nesus˛inut Ón plen.

Art. 29, amendament doamna senator Angela B„lan. Nu este prezent„.

Punctul 15, eliminarea art. 32 lit. i). Nesus˛inut. Art. 37 alin. 4. Œl sus˛ine˛i?

Pofti˛i, ave˛i cuv‚ntul!

Da. Domnul senator Badea propune o completare a acestui alineat Ón sensul c„ se interzice nominalizarea de c„tre prefect pe lista de propuneri privind func˛iile de pre∫edinte ∫i loc˛iitorul acestuia a salaria˛ilor din prim„rii, consilii jude˛ene ∫i prefectur„, pentru asigurarea unei desf„∫ur„ri corecte a campaniei electorale ∫i Ón spiritul prevederilor restului legisla˛iei care reglementeaz„ domeniul respectiv. De altfel, to˛i avem experien˛„ ∫i ∫tim c„ prezen˛a func˛ionarilor din prim„rii poate influen˛a negativ desf„∫urarea votului. Am avut destule situa˛ii Ón care func˛ionarii respectivi, ca pre∫edin˛i sau loc˛iitori ai birourilor sec˛iilor de votare sau Ón alte func˛ii Ón campania aceasta, Ón desf„∫urarea alegerilor, au refuzat s„ rezolve o serie Óntreag„ de sesiz„ri ∫i o serie Óntreag„ de contesta˛ii.

Mul˛umesc.

Numai pu˛in, domnule senator, pentru c„ avem c‚teva probleme de rezolvat Ón situa˛ia Ón care sus˛ine˛i acest amendament. Este vorba de acele nominaliz„ri f„cute pentru pre∫edin˛i ∫i vicepre∫edin˛i atunci c‚nd nu exist„ juri∫ti. Deci dac„ nu se iau din prim„rii ∫i din prefecturi, de unde poate s„ dispun„ prefectul sau primarul? De unde s„ se ia ace∫ti pre∫edin˛i?

S„ se respecte prevederile legale.

P„i se respect„.

S„ nu fie func˛ionar, s„ nu fie membru al unui partid, s„ nu desf„∫oare activitate politic„, s„ nu aib„ simpatii politice. Despre asta este vorba.

Da. V„ rog!

de vedere. Trebuie s„ recunoa∫te˛i lini∫ti˛i acest lucru. Nu putem exclude o categorie important„. Este vorba, mai ales, de mediul rural unde g„sim mai greu oamenii la care facem noi referire, f„cea referire domnul Badea ∫i respectiv colegul care Ói sus˛ine amendamentul.

Comisia are rug„mintea la dumneavoastr„ s„ sus˛ine˛i punctul de vedere al acesteia.

Stima˛i colegi, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu amendamentul formulat la art. 37 alin. 4.

Amendamentul a fost respins, Óntrunind 47 de voturi pentru, 64 voturi Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere.

La art. 42 alin. 2 nu se sus˛ine.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Aici este vorba de ceea ce sus˛ine domnul Eckstein, liderul frac˛iunii liberale din U.D.M.R. Este amendamentul domnului Nicolae-Vlad Popa care sus˛ine ca o treime din num„rul candida˛ilor pe liste s„ fie candida˛i femei sau b„rba˛i.

## **Domnul Adrian P„unescu**

**:**

Care este a treia... Femei, b„rba˛i ∫i a treia?

Nu, o treime am spus. La alegerile locale am avut o solu˛ie Ón care am spus c„ trebuie s„ fie prins cel pu˛in un reprezentant al unui sex. Am avut ∫i elemente hazlii, liste numai cu femei sau liste numai cu b„rba˛i. Œn c‚teva comune s-a Ónt‚mplat acest lucru. Dar consider„m c„ reglementarea pe care am pus-o Ón Legea alegerilor locale este bun„ ∫i pentru Legea alegerilor generale. O treime deja creeaz„ reale dificult„˛i, mai ales Ón comune, cum s-a dovedit la alegerile locale. Sus˛inem punctul de vedere pe care l-am preluat ∫i la Legea alegerilor generale.

Deci nu sus˛ine˛i acest amendament de introducere a unui alineat, alin. 2[1] Ón corpul art. 42, domnule deputat?

Nu, nu-l sus˛inem.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot, stima˛i colegi. Amendament respins, Óntruc‚t a Óntrunit 34 de voturi pentru, 74 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.

La acela∫i art. 42, introducerea alin. 8[1] , domnul senator Ionel Alexandru. Deci nu-l sus˛ine.

Art. 53 nesus˛inut. Art. 68[1] .

## Domnule pre∫edinte,

Am discutat Ón cadrul comisiei acest amendament. Œn sprijinul manierei Ón care comisia a abordat acest punct este ∫i modul Ón care s-au desf„∫urat alegerile locale Ón acest an. Nu au fost probleme deosebite din acest punct

Deci art. 68[1] , propus a se introduce de c„tre domnul senator Badea, are dou„ alineate. Se solicit„, Ón primul alineat, interzicerea utiliz„rii Ón scopul organiz„rii, desf„∫ur„rii campaniei ∫i propagandei electorale a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.VII.2004 logisticii apar˛in‚nd autorit„˛ilor administra˛iei publice centrale, aflate Ón subordinea acestora, a prefecturilor ∫i serviciilor ministerelor deconcentrate la nivelul jude˛elor, ∫i Ón alin. 2 este interzis„, de asemenea, participarea la ac˛iunile de campanie ∫i propagand„ electoral„ organizate de partidele politice, alian˛ele politice sau alian˛ele electorale a func˛ionarilor publici ∫i a persoanelor angajate cu contract individual de munc„, care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea la nivelul autorit„˛ilor, serviciilor, institu˛iilor, societ„˛ilor comerciale, prev„zute la alin. 1, ∫i care nu sunt candida˛i.

Aceast„ solicitare este pentru corelarea cu dispozi˛iile art. 37 alin. 4 ∫i pentru organizarea ∫i desf„∫urarea unei campanii ∫i propagande electorale Ón mod echitabil pentru toate partidele politice, forma˛iunile politice sau alian˛ele politice. De asemenea, pentru corelarea cu dispozi˛iile legale referitoare la regimul incompatibilit„˛ilor func˛ionarilor publici, a∫a cum sunt reglementate prin Legea nr. 161 din 2003 privind m„surile pentru asigurarea transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ilor publice, a func˛iilor publice ∫i Ón mediul de afaceri, ∫i se are Ón vedere tocmai faptul c„ se practic„, uneori, Ónc„lcarea acestor prevederi, ceea ce nu este echitabil.

Mul˛umesc.

Rog punctul de vedere al comisiei.

Comisia a respins acest amendament Ón unanimitate.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

De altfel, v„ rog s„ observa˛i c„ textul alin. 2 a devenit neconstitu˛ional. Interzice˛i unor membri de partid s„-∫i sus˛in„ propriii candida˛i sau candida˛ii partidelor respective Ón campania electoral„.

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu**

**:**

Dac„ au o anumit„ situa˛ie.

P„i, nu, nu, nu, dac„ au o anumit„ situa˛ie, ei au dreptul, potrivit legii, s„ fie membri de partid, iar dumneavoastr„ le spune˛i c„ nu au voie Ón campania electoral„ s„ deschid„ gura Ón favoarea candida˛ilor propriului partid. Nu se poate. Le d„ voie Legea partidelor s„ fie membri de partid.

Deci, stimate colege ∫i stima˛i colegi, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra amendamentului sus˛inut de domnul senator.

Amendament respins, Óntrunind 26 de voturi pentru, 77 de voturi Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri.

Art. 72 alin. 1.

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V„ rog s„ face˛i lini∫te!

A∫ face o prim„ observa˛ie, una serioas„, una mai Ón glum„. Niciodat„ nu mi-am Óng„duit s„ propun amendamente la o lege, mai ales la o lege important„. Am avut onoarea s„ fiu Ón comisia care a lucrat la revizuirea Constitu˛iei, din care — din p„cate, cel pu˛in pentru mine — domnul vicepre∫edinte al Camerei, Hrebenciuc, n-a f„cut parte, ∫i cu acea ocazie am propus o serie de amendamente ∫i, spre mul˛umirea mea, majoritatea au fost admise, ∫i m-am verificat c„ nu m„ joc de-a amendamentele. Partea glumea˛„ este c„, dintr-o eroare, a∫a cum am primit eu textul acesta la îAmendamente respinse“, amendamentele mele sunt puse Ón anexa nr. 1 îAmendamente admise“ la Senat. Deci toate au fost respinse, ∫i eu — Ón grab„ ∫i mul˛umit de un asemenea succes, cum singura mea confident„ este so˛ia — am spus: îMi s-au admis toate amendamentele!“ Acum, sigur c„ voi fi nevoit s„...

A fost partea bun„ a glumei.

...s„ p„strez anonimatul cu privire la soarta amendamentelor.

™i acum, am s„ m„ refer la amendamentul de la art. 72 alin. 1, Ón care se spune c„ pre∫edintele sec˛iei de votare trebuie s„ ia m„surile necesare pentru ca alegerile s„ decurg„ Ón bune condi˛iuni. Foarte frumos ∫i foarte literar. Noi ∫tim cam cum sunt bunele acestea condi˛iuni, c„ doar nu ne desparte timp mult de procedurile acestea de votare, ∫i atunci am sim˛it nevoia s„ atrag aten˛ia, prin modificarea acestui text, prin amendarea lui, pre∫edintelui ce fel de m„suri s„ ia. ™i am propus c„ este obligat s„ ia toate m„surile necesare pentru ca opera˛iunea de votare s„ se desf„∫oare Ón condi˛iuni de ordine ∫i de corectitudine.

Cred c„ este mai important s„ spunem acest lucru, dec‚t ca s„ aib„ o cabin„ de vot cu perdea — ∫tiu eu? —, c„ldur„, dac„ este iarn„ ∫i a∫a mai departe. Mi se pare c„ pentru a asigura ceea ce dorim cu to˛ii, o desf„∫urare corect„ ∫i Ón ordine a alegerilor, acest amendament nu era de prisos.

De aceea, Ól sus˛in.

Mul˛umesc.

Rog punctul de vedere al ini˛iatorilor.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

## Domnule pre∫edinte,

Ceea ce propune domnul senator Mircea IonescuQuintus se afl„ ∫i Ón atribu˛iile Autorit„˛ii Electorale Permanente. Diferen˛a Óntre îa lua m„surile“ ∫i îa lua

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.VII.2004 toate m„surile“, acest îtoate“ ne-a f„cut s„ ne g‚ndim la alte vremuri ∫i, Ón contextul „sta, am respins.

Pe urm„, noi ne-am referit la faptul c„ alegerile trebuie s„ decurg„ Ón bune condi˛ii, domnul senator Mircea Ionescu-Quintus se refer„ numai la opera˛iunile de votare. Deci o parte a alegerilor. Œn sensul „sta, eu zic c„ dumnealui este mai restrictiv.

Dac„ considera˛i c„ este mai clar, comisia este de acord cu amendamentul, f„r„ îtoate“ m„surile. Deci s„ ia m„surile necesare, pentru c„, chiar toate m„surile...

## **Domnul Radu Alexandru Feldman**

**:**

S„ zicem îo bun„ parte din m„suri“...

V„ mul˛umesc. Dori˛i s„ mai argumenta˛i?

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Da. Nu sunt Ómpotriv„ s„ se p„streze îbune condi˛iuni“ ∫i, evident, nu este nevoie de îtoate“, m„car cele mai importante...

Domnul senator Iorgovan spune: dac„ renun˛a˛i la îtoate“, spune˛i îm„surile legale necesare“ ∫i s„ vedem ce spune domnul Hrebenciuc, atunci.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Da, suntem de acord.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Deci amendamentul reformulat de domnul senator Mircea Ionescu-Quintus, Ón sensul de a se renun˛a la cuv‚ntul îtoate“, dar s„ se adauge îm„surile legale necesare“, s„-l oblige pe pre∫edinte, ca Ón leg„tur„ cu opera˛ia de votare, acolo, el, Óntr-adev„r, s„ fie pre∫edinte ∫i s„ dispun„ m„surile care se impun.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra amendamentului.

Amendament aprobat de plen, cu 103 voturi pentru, 4 voturi contra ∫i o ab˛inere.

La art. 73 domnul senator Ionel Alexandru, deci renun˛„.

este o situa˛ie Ón care o asemenea opera˛iune se poate Ónt‚mpla, Ón cazul Ón care cet„˛eanul sau cet„˛eanca cu drept de vot vine ∫i spune: îAm aplicat gre∫it.“ Adic„ Óntre cele dou„ c„su˛e a pus ∫tampila. ™i, Ón condi˛iile acestea, s„ i se dea un buletin s„ voteze corect.

M-am g‚ndit c„ sunt foarte, foarte multe buletine anulate din — ∫tiu eu? — tremuratul m‚inii, din nepricepere, din mai ∫tiu eu ce. Dac„ omul Ó∫i d„ seama c„ a votat gre∫it, el cred c„ are dreptul s„-∫i rectifice acest vot. Œn sensul acesta am propus amendamentul.

Rog punctul de vedere al comisiei.

Am analizat ∫i buletinele anulate la alegerile care s-au Óncheiat recent ∫i am v„zut c„ procentul acestora este, pe an ce trece, din ce Ón ce mai mic, ∫i aleg„torii de acum s-au Ónv„˛at cum s„ voteze ∫i procentul de voturi nu le-a sc„zut an de an. Noi am prins Ón cuprinsul legii cererea aleg„torului, dar nu la cazul „sta cu ∫tampila s-a aplicat gre∫it, adic„ ∫tampila aplicat„ gre∫it poate s„ fie ∫i pe un alt partid, nu neap„rat Óntre patrulatere sau altfel.

De aceasta n-am fost de acord cu cazul special pe care domnul senator Mircea Ionescu-Quintus l-a prev„zut aici. Cred c„, totu∫i, ce am propus noi la comisie este acoperitor. Dac„ are una din gre∫eli, f„r„ a men˛iona ce fel de gre∫eal„, ∫i aleg„torul cere un alt buletin, nu mai e de acord s„-i dea o singur„ dat„ un buletin.

Dac„ citi˛i textul comisiei, vede˛i c„ noi cuprindem ∫i ceea ce cere domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

Nu, eu am v„zut — dac„ Ómi da˛i voie — numai Ón cazul Ón care se deschide din eroare, adic„ se Óncalc„ principiul secretului de vot.

De ce se deschide din eroare? Aleg„torul merge cu buletinul de vot Ónchis sau deschis. C‚nd observ„ eroarea? Eroarea n-o mai po˛i observa dec‚t atunci c‚nd numeri, practic, ∫i c‚nd aleg„torul nu mai este prezent.

Art. 75 alin. 3.

Domnul senator, domnul pre∫edinte Mircea IonescuQuintus.

Nu-l mai sus˛in.

Mul˛umesc. Art. 75 alin. 7.

Da, este vorba de situa˛ia Ón care un buletin deschis din eroare, la cererea posesorului, poate fi oprit, retras ∫i i se d„ un alt buletin. Corect. Eu spun, Óns„, c„ mai

V„ mul˛umesc.

Domnul senator Adrian P„unescu. Œn leg„tur„ cu acest amendament, da?

Da, domnule pre∫edinte.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Este corect ce propune domnul senator Mircea Ionescu-Quintus, pentru c„ d„ mai mult spa˛iu ideii de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.VII.2004 seriozitate ∫i de conformitate cu voin˛a cet„˛eanului. Exist„ posibilit„˛i numeroase ca oameni mai Ón v‚rst„ sau Óncep„tori Ón ale votului s„ gre∫easc„. De aceea, nu cred c„ ne poate deranja, nu ∫tiu de ce trebuie s„ lupt„m at‚ta, pentru a sublinia un aspect pe care Ól cunoa∫tem ∫i pe care ar trebui s„ Ól elimin„m prin aceast„ formul„ absolut corect„, pe care o propune domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

Cred c„ nu trebuie s„ ne Ónc„p„˛‚n„m la o chestiune ca asta. Nu ne face nici un r„u. E un gest Ón plus de respect pentru voin˛a real„ a celui care voteaz„.

De altfel, la acest capitol, a∫ spune c„ exist„ Ón multe locuri, mai pu˛in vizitate de zei, o nesiguran˛„ a oamenilor, care ori n-au ochelari, ori nu ∫tiu s„ citeasc„, ∫i, cum merg lucrurile Ón Rom‚nia, probabil c„ va spori num„rul analfabe˛ilor, ∫i ei sunt pedepsi˛i s„ voteze dup„ sfaturi date, Ón afara sec˛iei de votare, de cei ce ∫tiu.

A∫a c„, Ón m„sura puterilor, zic s„ corect„m ceea ce este de corectat. ™i aici ne putem decide s„ vot„m pentru amendamentul domnului senator Mircea Ionescu-Quintus.

V„ rog, domnule senator.

V„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte,

Punctul nostru de vedere este s„ r„m‚nem la formularea la care a ajuns comisia, pentru c„ intervin dou„ aspecte: Ón primul r‚nd Óngreun„m procesul de alegeri ∫i al doilea aspect, care poate na∫te suspiciuni, este cel legat de faptul c„ apar prea multe buletine cu ∫tampile, ∫tampilate ∫i, la un moment dat...

™i anulate.

™i anulate. ™i atunci cre„m, l„s„m loc interpret„rilor ∫i nu ∫tiu dac„ este bine.

Pe de alt„ parte, num„rul de buletine, avem Ón fiecare sec˛ie de vot cu 10% mai multe buletine. Acum, nu vreau s„ ajung la un caz extrem.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Nu. Problema n-ar fi tehnic„. Nu este tehnic„. Problema este, Óns„, alta Ón amendament. Vede˛i? Precizarea f„cut„ de domnul senator Mircea Ionescu-Quintus este determinat„ de faptul sau de acea situa˛ie c‚nd ∫tampila s-a aplicat gre∫it. Unde? Gre∫it poate s„ fie Ón afara chenarului, gre∫it poate s„ fie pe alt partid, poate s„ fie pe alt candidat ∫i a∫a mai departe. ™i se declan∫eaz„ Ón interiorul sec˛iei de votare o Óntreag„ disput„ Óntre reprezentan˛ii partidelor politice.

P„i, dac„ noi am prevedea expres c„ a˛i pus-o Ón exterior, dar Ón momentul „la cet„˛eanul Ó∫i anuleaz„

buletinul, pentru c„ el nu mai este secret Ón momentul Ón care Ól deschide ∫i vine la pre∫edinte sau la alt membru din comisia din sec˛ia de vot ∫i spune: î™ti˛i, am votat corect?“ Œn momentul acela ne g„sim Ón prima variant„, Ón prima tez„, c‚nd buletinul devine public ∫i el este nul. Deci se anuleaz„.

Pentru a doua, Óns„...

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus**

**:**

Pentru a doua este gre∫eala de op˛iune ∫i aceea nu mai e gre∫eal„, ci se aplic„ gre∫it ∫tampila.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

P„i, atunci, ca formulare, doar s„ spunem îaplic„ gre∫it ∫tampila“, Ón afara patrulaterului, dar, pentru a constata, pre∫edintele sec˛iei de votare trebuie s„ fac„ un lucru care este elementar: s„ deschid„ buletinul. Deschiz‚ndu-l, este contraven˛ie, iar Ón legea cealalt„ ∫i Ón legea aceasta este infrac˛iune, Ón momentul Ón care pre∫edintele sec˛iei Ó∫i permite s„ deschid„ buletinul de vot. Este grav, pentru c„ Ón acest fel poate s„ controleze pe oricine, ia, s„ vedem dac„ ai pus ∫tampila Ón patrulater.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus**

**:**

Numai la cererea omului care voteaz„.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Eu sunt de acord cu dumneavoastr„. Domnul senator P„unescu vorbea de acea situa˛ie a unor cet„˛eni care sunt votan˛i ∫i care sunt Óntr-o anumit„ situa˛ie.

Gravitatea este determinat„ de faptul c„ cel care ar face un abuz pe acest text de lege s„v‚r∫e∫te o infrac˛iune, dac„ Ói deschide buletinul de vot.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus**

**:**

Bine, renun˛.

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus a renun˛at la acest amendament de la art. 75 alin. 7.

Art. 76, domnule pre∫edinte, dac„-l sus˛ine˛i.

Este vorba despre perioada c‚nd membrii comisiei, ai biroului de votare voteaz„. ™i mie mi se pare c„ normal este...

Œl v„d pe domnul pre∫edinte al Academiei, s„ Ómi dea voie s„ Ól salut de aici.

...s„ voteze la sf‚r∫itul opera˛iunilor, ca s„ nu existe, ∫tiu eu, posibilit„˛i de influen˛are Óntr-o parte sau Óntr-alta.

™i atunci, eu am propus ca ei s„ voteze Ón sec˛ia Ón care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea ∫i am zis îimediat dup„ Ónchiderea sec˛iei de votare“, nu îopera˛iunii de votare“, pentru c„ e normal, dup„ Ónchiderea opera˛iunii nu se mai poate vota. Aici Ómp„rt„∫esc punctul de vedere al comisiei.

Mai vreau s„ spun c„ la toate observa˛iile de respingere se spune c„ nu am motivat. Problemele de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.VII.2004 bun-sim˛, dup„ p„rerea mea, nu trebuie motivate, mai ales Óntre juri∫ti.

Prin urmare, eu cred c„ e firesc ca membrii ace∫tia ai Biroului electoral s„ voteze imediat dup„ Ónchiderea sec˛iei, adic„ s„ voteze ultimii. Acesta este amendamentul.

## Domnule pre∫edinte,

Nu la Ónchidere, la deschidere. Ei voteaz„ primii, deci Ón loc de îdup„ Ónchidere“, s„ spunem îimediat dup„ deschiderea opera˛iunilor de votare“, dac„, bineÓn˛eles, ne Ómp„c„m ∫i cu limba rom‚n„.

Da, v„ rog, domnul deputat Hrebenciuc.

Noi Ón lege am men˛ionat c„ pre∫edin˛ii ∫i vicepre∫edin˛ii sec˛iilor de votare voteaz„ Ón sec˛ia respectiv„, nespecific‚nd exact c‚nd voteaz„, Ónainte de deschiderea sec˛iei de vot, Ón timpul, dup„ ∫i a∫a mai departe.

Domnul Mircea Ionescu-Quintus sus˛ine c„ dup„ Ónchiderea sec˛iei de vot. Este restrictiv. Dac„ vre˛i dup„ Ónchiderea sec˛iei de votare, nu avem nimic Ómpotriv„, dar nu am avut probleme niciodat„ pe un asemenea subiect.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Da, mul˛umesc.

Domnul senator Iorgovan.

## **Domnul Adrian P„unescu**

**:**

Dac„ voteaz„ la 9,05...

Este Ón afara legii, sigur.

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Vizibil emo˛ionat de prezen˛a pre∫edintelui Academiei care nu va sc„pa prilejul s„ ne cenzureze fiecare interven˛ie, Óndr„znesc, totu∫i, s„ spun c„ sub aspectul substan˛ei amendamentul este Óntemeiat, Ón opinia mea.

Textul domnului Hrebenciuc, al comisiei, las„ la latitudinea celor care formeaz„ comisia s„ voteze de c‚nd se deschide sec˛ia p‚n„ c‚nd se Ónchide, ceea ce Ón opinia autorului amendamentului nu este Ón ordine, pentru c„ se poate crea aparen˛a: cet„˛eanul care vine s„ voteze ∫i Ól vede implicat la fel ca el, ∫i procedeaz„ _propriis sensibus_ , la votare pe cel care este perceput ca fiind cenzorul legalit„˛ii procedurilor de votare, Óncepe s„ Ó∫i pun„ semne de Óntrebare, e de la partidul X, de la partidul Y, voteaz„ acum, de ce manevreaz„ buletinele la fel ca mine ∫i a∫a mai departe.

Este clar c„ legea trebuie s„ stabileasc„ un timp c‚nd anume cei care se ocup„ de administrarea opera˛iunilor de votare, de monitorizarea lor trebuie s„ voteze.

Numai c„ solu˛ia pe care o alege domnul Quintus, dup„ p„rerea mea, nu merge. Cum s„ voteze dup„ Ónchidere?! P„i, dac„ s-a Ónchis, s-a Ónchis pentru toat„ lumea. ( _Discu˛ii Ón sal„.)_

Domnule senator, Ón practic„ a∫a se Ónt‚mpl„, de fapt, ei voteaz„ primii, de obicei. Nu am considerat c„...

A∫a se Ónt‚mpl„ Óntotdeauna.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Dac„ considera˛i, specific„m Ón lege c„ voteaz„ primii ∫i asta este. ™i dac„ nu sunt to˛i prezen˛i c‚nd se deschide sec˛ia de vot ∫i vine unul mai t‚rziu?!

Nu, nu, sunt situa˛ii, ∫i mass-media le-a relatat, atunci c‚nd din sec˛iile de votare au lipsit, pentru anumite perioade, la deschidere, anumi˛i reprezentan˛i. Ei mai au dreptul s„ voteze sau nu?! C„ am prev„zut infrac˛iunea Ón lege.

S„ punem îde regul„“.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Dac„ spunem îde regul„“, vot„m p‚n„ la 9,00 seara, o facem rom‚ne∫te, a∫a, a∫ezat, c‚nd vrea fiecare, de regul„.

Eu am obliga˛ia regulamentar„ s„ Ól Óntreb doar pe domnul pre∫edinte Mircea Ionescu-Quintus dac„ Ó∫i men˛ine amendamentul Ón formularea care se g„se∫te Ón raport, pentru c„ Ón aceast„ formulare el este incorect.

Doar dac„ Ól reformula˛i, pentru c„ dup„ Ónchiderea opera˛iunilor de votare nimeni nu poate vota, nici chiar membrii sec˛iilor de votare. Dac„ Ól modifica˛i, sigur c„ Ól pun la vot imediat.

## **Domnul Mircea Ionescu** _**-**_ **Quintus**

**:**

O singur„ modificare, ca membrii s„ voteze to˛i o dat„. Pericolul este c„, dac„ voteaz„ separat, pot vota de mai multe ori. Deci to˛i o dat„, la Ónceput, la sf‚r∫it, Ónainte.

La cum se p„zesc unii pe al˛ii acolo, eu nu am emo˛ia asta, s„ ∫ti˛i.

Deci sunte˛i de acord s„ Ól modific„m ∫i s„ spunem la deschidere...

La vot!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.VII.2004

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Cum Ól pun la vot, domnule pre∫edinte?! Nu pot s„ Ól pun Ón formula respectiv„..., adic„ eu Ól pun Ón formula respectiv„, dar nici eu nu l-a∫..., imediat dup„ Ónchiderea opera˛iunilor de votare nu se poate, a˛i spus o anumit„ reformulare.

V„ rog!

## **Domnul Valentin Dinescu**

**:**

Domnule pre∫edinte,

Nici o lege nu poate s„ spun„ la ce or„ s„ voteze!

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Ave˛i dreptul, stima˛i colegi, Ón leg„tur„ cu un amendament, pe de o parte, s„ v„ expune˛i punctul de vedere, ∫i dreptul fundamental cel mai important este s„ vota˛i ∫i s„ rezolva˛i prin vot. V„ rog.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus**

**:**

De∫i nu Ómp„rt„∫esc opinia majoritar„, Ól retrag.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Art. 78, domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

De data aceasta am s„ fiu mai ferm, pentru c„ este vorba de o treab„ foarte serioas„.

Se spune a∫a, art. 78 alin. 1: îPre∫edintele biroului electoral al sec˛iei de votare suspend„ votarea pentru motive temeinice.“ Corect, p‚n„ aici totul este Ón regul„.

™i eu am spus a∫a, ad„ug‚nd, î...numai cu aprobarea pre∫edintelui biroului electoral de circumscrip˛ie“, pentru c„ aici, Ón respingere, se spune ce ne facem dac„ toate sec˛iile vor cere suspendare?! Noi ∫tim Ón ce condi˛ii se suspend„, dar este un pericol ca Óntr-un anumit moment pe care pre∫edintele Ól socote∫te favorabil sau nefavorabil unei anumite tendin˛e s„ suspende. Eu ∫tiu foarte bine, am participat la toate alegerile, ∫i dinainte de 1989, dar atunci...

Atunci nu era problem„.

Acum ∫tiu ce Ónseamn„ un abuz al suspend„rii opera˛iunii de votare. Au leg„tur„ telefonic„ permanent„, un telefon, ∫i pre∫edintele spune da, Ói explic„ de ce. Cred c„ este nevoie de o asemenea reglementare.

Rog punctul de vedere al comisiei, domnul deputat Hrebenciuc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Am plecat de la ideea c„ pre∫edintele sec˛iei de votare, c‚nd ia o asemenea decizie, o ia Ómpreun„ cu

ceilal˛i membri ai biroului de sec˛ie, dar Ón momentul Ón care are aprobarea pre∫edintelui circumscrip˛iei nu mai po˛i contesta, dac„ este cineva care nu este de acord. Nu mai ai unde s„ faci contesta˛ie, pentru c„ instan˛a urm„toare este circumscrip˛ia. Nu ne-am Ónt‚lnit cu cazuri de acest gen, nu am avut asemenea probleme deosebite, cel pu˛in nu ne-au ap„rut, nu ∫tiu, v„d c„ numai la Ploie∫ti apar...

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus**

**:**

Sunt mai b„tr‚n dec‚t dumneavoastr„.

Eu am Ón˛eles c„ a˛i f„cut referire Ónainte de 1989, dar dup„ nu prea am auzit de cazuri de acestea.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Da, mul˛umesc.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu acest amendament, formulat la...

Dori˛i s„ mai interveni˛i?

## **Domnul Ion Solcanu**

**:**

Am votat deja.

Nu am ap„sat.

...art. 78 alin. 1 de c„tre domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

Cu 40 de voturi pentru, 66 de voturi Ómpotriv„ ∫i 6 ab˛ineri, amendamentul a fost respins.

Art. 78. Mai sus˛ine˛i alineatele 3 ∫i 4? V„ rog.

Alin. 3 nu Ól mai sus˛in, iar alin. 4 spune a∫a: îpersoanele care Ón baza articolului 78 î— sunt ni∫te persoane care pot r„m‚ne Ón interiorul sec˛iei Ón caz de suspendare —“ asist„ la votare nu pot fi obligate s„ p„r„seasc„ sala de votare Ón acest timp“... Se pleac„ de la nega˛ie...

Da, comisia este de acord cu amendamentul.

Dac„ sunte˛i de acord s„ precizez pentru colegii care voteaz„, totu∫i, îpersoanele care Ón baza art. 72 asist„ la votare pot r„m‚ne Ón acest timp, la cererea lor, Ón sala de votare“. Acesta este amendamentul.

Da, am fost de acord.

Este vorba Ón art. 72 alin 3 de candida˛i sau de delega˛i acredita˛i, pentru cei care nu au reprezentan˛i. V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu acest amendament de la art. 78 alin. 4.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.VII.2004 Cu 89 de voturi pentru, 8 voturi Ómpotriv„ ∫i 5 ab˛ineri, amendamentul a fost aprobat de plen.

Am fost a∫a de sigur c„ trebuia s„ votez de aici, c„ nici nu am votat de la scaunul meu.

A˛i avut Óncredere Ón noi, domnule pre∫edinte. Art. 79 alin 1.

Art. 79 alin. 1: îPrezen˛a oric„rei persoane Ón cabinele de vot, Ón afara celei care voteaz„, este interzis„“. Foarte bine. ™i eu am spus a∫a: îPrezen˛a oric„rei persoane Ón cabinele de vot, al„turi de persoana care voteaz„, este interzis„ sub sanc˛iunea anul„rii votului“. Adic„ ce se Ónt‚mpl„ cu votul dup„ ce pre∫edintele constat„ c„ Ón cabin„ a mai intrat cineva? Se introduce Ón urn„ ∫i este bun?! Care este sanc˛iunea Ónc„lc„rii acestei reguli importante — ca omul s„ fie singur Ón cabin„ c‚nd Ó∫i exprim„ votul?!

Da, v„ rog, domnul deputat Hrebenciuc.

Prezen˛a Ón cabina de vot este pentru persoanele cu handicap, Ón principiu, al„turi de alt„ persoan„, iar anularea votului este..., practic trebuie s„ Ól anulezi Ónainte de a-l introduce Ón urna de vot. Tehnic vorbind, dac„ a ajuns Ón urna de vot, nu mai ai ce s„ anulezi, c„ nu ai cum s„ ∫tii un asemenea lucru. Plus c„ sanc˛ionezi persoana care intr„ cu el, nu pe cel care voteaz„. Cel care Óncalc„ legea este cel care intr„, dac„ este o persoan„ care nu este cu handicap, orb sau a∫a mai departe.

Deci, de data aceasta, sanc˛iunea era extins„, prin amendament, de la persoana care p„trunde Ómpreun„ cu cel care voteaz„, la cel care voteaz„, dac„ accept„.

Bun. V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu amendamentul.

Amendamentul a fost respins, Óntrunind 24 de voturi pentru, 61 Ómpotriv„ ∫i 9 ab˛ineri. La art. 99 alin. 1...

Este ultimul amendament. Am mai mult„ Óncredere acum, c‚nd am v„zut c„ unul se aprob„, unul nu. Acum ar urma îda“. Dar acum vorbesc serios. Este un amendament Óntr-o problem„ foarte, foarte important„, aceea a influen˛„rii modului Ón care oamenii voteaz„. Textul propus de comisie e a∫a: îPromisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, Ón scopul determin„rii aleg„torului s„ voteze...“. Aici este prima mea interven˛ie: îPromisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, Ón scopul influen˛„rii aleg„torului de a vota sau a nu vota

Óntr-un anumit fel“, adic„ este vorba nu numai de determinare. Determinarea are alt caracter, are pu˛in caracter coercitiv, dac„ vre˛i. Orice Óncercare de influen˛are a exprim„rii unui vot este un fapt grav. ™i noi ∫tim c‚te ∫i c‚te s-au petrecut, Ónc‚t Ón aceast„ lege, Ón care eu cred ∫i care va reglementa, pentru mult„ vreme, modul de desf„∫urare a legilor, trebuie s„ prevedem acest lucru. V„ rog s„ Óncerca˛i s„ fi˛i al„turi de interesul de a nu se mai face nimic, pentru a schimba o op˛iune sau alta a unui aleg„tor.

Da, suntem de acord cu îinfluen˛area“. ( _Rumoare._ ) O reducem la influen˛are. Care e problema? Dac„ asta vrea opozi˛ia, eu sunt de acord. Da, suntem de acord. ( _Rumoare, discu˛ii.)_

Mul˛umesc.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu acest...

Da, domnul senator ™tefan Viorel.

Domnule pre∫edinte,

Cred c„, totu∫i, r„m‚ne o problem„: a doua parte a amendamentului, cea cu acceptarea sau primirea acestora. Deci Ónseamn„ c„ ∫i aleg„torul care din neaten˛ie, sau cum evalu„m, dac„ un aleg„tor a acceptat s„ fie influen˛at... A˛i renun˛at la asta? Da. Œmi cer scuze. Mul˛umesc.

Deci, Ón aceast„ situa˛ie, v„ rog s„ observa˛i c„ alin. 1 a dat dou„ amendamente. Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus l-a sus˛inut doar pe primul.

... ∫i renun˛„ la al doilea.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot, Ón leg„tur„ cu acest amendament, Ón sensul Ónlocuirii ac˛iunii incorecte de îdeterminare“ a unui aleg„tor, cu îinfluen˛area“ aleg„torului de a vota Óntr-un anumit sens.

Amendamentul a fost aprobat de plen cu 50 de voturi pentru, 32 Ómpotriv„ ∫i 6 ab˛ineri.

Consult colegii din Senat dac„ mai sunt amendamente, cel pu˛in Ón viziunea d‚n∫ilor, care n-au fost discutate.

V„ rog, domnul senator Adrian P„unescu!

Apare o problem„ asupra c„reia noi n-am meditat Óndeajuns: cine stabile∫te care este Camera de decizie pentru legi? Cine stabile∫te?

Constitu˛ia...

26 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.VII.2004

A stabilit Constitu˛ia.

Cine? Nu, domnule pre∫edinte. E vorba, de exemplu, de aceast„ lege. Care dintre Camere va avea cuv‚ntul hot„r‚tor?

Camera Deputa˛ilor.

De ce?

A∫a am stabilit noi.

Nu, dar e aiurea... De ce? C„ nu e nici un criteriu pe care, urm‚ndu-l, s„ ajungem la concluzia c„ ea, Camera Deputa˛ilor, trebuie s„ stabileasc„.

Domnule pre∫edinte, permite˛i-mi s„ r„spund...

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul!

Prin Constitu˛ie...

Deci, pentru legile alegerilor, Camera decident„ este Camera Deputa˛ilor...

Pentru care lege? Pentru Legea alegerilor locale...

Tot ce ˛ine de legi electorale. A∫a spune Constitu˛ia...

Nu ∫tiu unde e... Care-i criteriul? Vrem ∫i noi s„ ∫tim... Pentru c„, domnule pre∫edinte, de fapt, logica potrivit c„reia Camera Deputa˛ilor trebuie s„ decid„ Óntr-o asemenea chestiune este ofensatoare pentru Senat.

Nu at‚ta timp c‚t noi am stabilit Ómpreun„...

A stabilit o comisie constitu˛ional„, am aprobat cu to˛ii Constitu˛ia...

Nu comisia constitu˛ional„... A aprobat plenul Parlamentului...

A∫a, putem s„ consider„m ∫i noi c„, eu ∫tiu, legea prin care aproba˛i organizarea Ónv„˛„m‚ntului, de exemplu, este ofensator pentru Camer„ c„ este la Senat.

Dar dumneavoastr„ ∫ti˛i c„ nu spune˛i ce trebuie. Vorbi˛i Ón afara adev„rului...

Este lege organic„ aceasta?

Este.

Legile organice au fost Ómp„r˛ite jum„tate-jum„tate Óntre Camera Deputa˛ilor ∫i Senat. N-am f„cut eu Ómp„r˛irea, am fost cu to˛ii...

Domnule pre∫edinte al comisiei, eu sunt doritor...

Dar a˛i negociat cu noi, domnule deputat?

## **Domnul Adrian P„unescu:**

...s„ ∫tiu de ce Camera decizional„ este, Ón acest caz at‚t de important, Camera Deputa˛ilor?

## **Domnul Frunda György**

**:**

A∫a scrie Ón Constitu˛ie...

A∫a am stabilit noi. V„ rog!

îPrietenul adev„rat, la nevoie se cunoa∫te“, nu la Cluj.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Mul˛umesc. Stima˛i colegi,

Nu mai exist„ formulate alte amendamente. Practic, este un text constitu˛ional care ne oblig„ s„-l respect„m. Este Ón vigoare. Noi l-am f„cut Ómpreun„. Noi l-am votat ∫i, mai mult, a fost aprobat ∫i prin referendum.

Stima˛i colegi,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.VII.2004

Mul˛umesc.

Felicit„ri, domnule deputat!

™i eu ˛in s„ v„ mul˛umesc foarte mult pentru votul acordat.

priorit„˛ilor concrete ale bugetului. V„ solicit votul dumneavoastr„, consider‚nd c„ este unul dintre cele mai importante proiecte de lege, una din esen˛ialele modific„ri care s„ duc„, Ón timp, la o c‚t mai solid„ ameliorare a ∫colii rom‚ne∫ti, at‚t din punctul de vedere al sus˛inerii ei financiare, dar, desigur, ∫i cel mai important, al calit„˛ii Ónv„˛„m‚ntului, care este, Ón fond, idealul, dar ∫i obiectivul cel mai semnificativ al oric„rui demers ˛in‚nd de modificarea legisla˛iei Ónv„˛„m‚ntului. Ne-am Ónsu∫it Ón totalitate amendamentele formulate de c„tre comisia de domeniu.

Œl invit pe domnul senator Otiman s„ prezinte punctul de vedere al comisiei.

## Stima˛i colegi,

Œn ordinea de zi suplimentar„ avem Ónscris proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii, Ón leg„tur„ cu care au fost discu˛ii Ón ∫edin˛a precedent„, dar s-a impus, urmare a interven˛iilor a trei colegi, Óntocmirea unui raport suplimentar, motiv pentru care, am Ón˛eles c„ exist„ aceast„ solicitare s„ lu„m, Ón primul r‚nd, acest proiect de lege privind Consiliul Superior al Magistraturii, da? A∫a a˛i spus sau nu? Da sau nu? Dac„ nu, mergem mai departe.

Bine. Dac„ nu v„ gr„bi˛i, atunci mergem mai departe. La punctul 5 Ón ordinea de zi, avem proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule ministru!

Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„ ∫i tineret.

## **Domnul Alexandru Athanasiu** — _ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Distin∫i colegi senatori,

Acest proiect de lege, pe care nu vreau s„-l detaliez Ón con˛inutul lui, reprezint„ o modificare esen˛ial„ a modului de finan˛are a Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar. Dup„ anul 2000, Ónv„˛„m‚ntul a cunoscut, Óntr-o prim„ faz„, o descentralizare administrativ„ care, Óns„, din p„cate, n-a fost urmat„, Óntr-un timp mai scurt, de descentralizarea financiar„. Ast„zi, colmat„m aceast„ Ónt‚rziere ∫i punem de acord descentralizarea administrativ„ cu descentralizarea financiar„. Œn esen˛„, aceasta Ó∫i propune proiectul de lege. Œn primul r‚nd, s„ dea ∫colii o mult mai mare autonomie Ón decizia asupra bugetului s„u de venituri ∫i cheltuieli.

Œn al doilea r‚nd, ∫coala se leag„ mult mai str‚ns de comunitatea local„, pe care e datoare s-o serveasc„, s-o ilustreze, ∫i de ce nu, s„-i amelioreze mecanismele, op˛iunile ∫i idealurile.

Œn al patrulea r‚nd, acest proiect de lege prevede _in terminis_ c„ aloca˛ia din buget raportat„ la produsul intern brut va cre∫te, pe un interval cuprins Óntre 2005—2007, la 6%, pun‚nd Rom‚nia Ón r‚ndul ˛„rilor care, Ón mod conving„tor, concret ∫i bine venit, Ó∫i d„ singur„ priorit„˛i pentru dezvoltarea sa ca societate ∫i pune Ónv„˛„m‚ntul, ∫i din punct de vedere al suportului financiar, Ón r‚ndul

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„ ∫i tineret a luat Ón dezbatere proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii Ónv„˛„m‚ntului, pe care a dezb„tut-o Ón dou„ ∫edin˛e succesive, lu‚nd act de faptul c„ acest proiect de modificare a legii se Ónscrie Ón ideea aplic„rii principiului de baz„ al subsidiarit„˛ii Ón administrarea chestiunilor locale, inclusiv a ∫colii, Ón domeniul financiar ∫i, Ón consecin˛„, a votat, Ón cadrul comisiei, acest proiect de lege.

Men˛ionez faptul c„ am avut avize favorabile de la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, precum ∫i de la Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului. Preciz‚nd ∫i faptul c„ aceast„ lege face parte din categoria legilor ordinare, Ói rog pe colegi s„ ia Ón dezbatere ∫i s„ voteze acest proiect de lege.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Cu o singur„ corectur„: suntem Ón prezen˛a unei legi organice. A˛i spus îordinare“.

V„ rog s„ m„ ierta˛i!

Deci, o lege organic„.

Dar voiam, domnule pre∫edinte, s„ aduc la cuno∫tin˛a colegilor c„ Ón textul raportului s-a strecurat o eroare. La punctul 28 coloana a 2-a, Ón loc de îse elimin„“ este îse abrog„“. ™i v„ rog s„ ave˛i Ón aten˛ie acest lucru. Mul˛umesc.

La ce articol?

La punctul 28, care vizeaz„ art. 51 alin. 10. Pagina 17, domnule pre∫edinte.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.VII.2004

De acord, domnule ministru?

Da.

Mul˛umesc.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale. Da, v„ rog, domnul senator Antonie Iorgovan.

## Domnule pre∫edinte, Domnule ministru,

Este Ón afar„ de orice Óndoial„ c„ acest demers legislativ este strict necesar. Etapa pe care o str„batem presupune corec˛ie ∫i corec˛ii foarte rapide, din mers, ale marilor servicii publice na˛ionale. A venit acum r‚ndul Ónv„˛„m‚ntului.

Este motivul pentru care noi sus˛inem acest proiect de lege. Este o problem„, domnule ministru, la care v-a∫ ruga s„ reflecta˛i ∫i dumneavoastr„, ∫i Ómi cer scuze c„, prins cu at‚tea altele pe alte planuri, nu am sesizat-o.

La pagina 6 punctul 14 alin. 3, avem la un moment dat urm„toarea formulare: îJusta desp„gubire se acord„ pentru fiecare caz Ón parte prin hot„r‚re a Guvernului.“

P„i Guvernul este parte Ón acest proces. Administra˛ia este Ón litigiu cu subiectul de drept la care sunt bunurile. ™i Ón orice caz, un text de Constitu˛ie spune c„ îjusta desp„gubire se acord„ prin instan˛„“ dac„ p„r˛ile nu...

Este singura chestiune asupra c„reia poate mai medit„m un pic.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Voi sublinia dintr-un Ónceput c„ sunt de acord, voi vota Ón favoarea proiectului de lege, Óns„ cu acest prilej v„ rog s„-mi da˛i voie s„ observ un lucru, dac„ nu cumva ne putem Óntreba c„ aceast„ lege s-ar impune s„ fie modificat„ nu pe felii, ci Ón ansamblu, c„, a∫a cum arat„ acum, Ón mod concret ea a devenit o lege ∫vai˛er. Se aprob„ unele modific„ri, unele propuneri, iar altele sunt respinse.

™i voi da un exemplu, ca s„ fiu c‚t se poate de concret.

De un an de zile umblu cu o ini˛iativ„, o propunere legislativ„ privind m„rirea num„rului de ore la istorie Ón Ónv„˛„m‚ntul nostru. Atacul care s-a dat prima dat„ de reprezentantul ministerului a fost c„ nu se poate modifica o lege organic„. Iat„ c„ s-a modificat acum, o modific„m acum, ∫i alte d„˛i, ∫i alte d„˛i.

Se trimite Ón raportul onoratei comisii la Strasbourg. ™i la Strasbourg am adoptat o rezolu˛ie cu istoria, am adus materiale de acolo Ón care dovedim c„ pentru elevii cu v‚rsta de p‚n„ la 17 ani obligatoriu se predau, undeva, prin vestul Europei — pentru c„ ne aliniem la Europa — c‚te 4 ore de istorie pe s„pt„m‚n„. La noi este o singur„ or„. ™i m„ Óntreb c‚nd vom corela toate aceste propuneri ∫i proiecte legislative, nu numai proiecte, dar ∫i propunerile Parlamentului, pentru c„, altminteri — am mai spus ∫i atunci c‚nd am discutat —, lu„m banii degeaba ∫i plec„m acas„, dac„ propunerile nu merg.

Deci, cu aceast„ precizare, voi vota pentru acest proiect de lege, dar este bine s„ avem Ón vedere ∫i ansamblul. Tot am‚n‚ndu-l se creeaz„ o situa˛ie, haide˛i s„ nu spunem de criz„, dar aproape de criz„.

V„ mul˛umesc.

Dac„-mi permite˛i, domnule pre∫edinte.

V„ rog, domnule ministru!

Acest text Ón vigoare — este vorba de art. 166 din Legea Ónv„˛„m‚ntului — este un text Ón vigoare, un text care cred c„, domnule coleg, l-a˛i votat cu un alt prilej. El nu este un text pe care l-am modificat noi acum. Textul exist„ ∫i a fost aprobat de c„tre Parlamentul Rom‚niei cu ceva mai mult timp Ón urm„. Noi nu am intervenit asupra acestui text. Este o discu˛ie... se poate face o discu˛ie, dar v„ reamintesc c„ este deja un acquis legislativ de data aceasta, nu comunitar, Ón sensul c„ acela∫i Senat a aprobat acest text cu ceva timp Ón urm„, dac„ nu m„ Ón∫el Ón 2001.

## V„ mul˛umesc.

V„ consult dac„ sunt alte interven˛ii. Domnul ministrul a f„cut precizarea...

Domnule senator Buzatu, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul!

## V„ mul˛umesc.

V„ consult dac„ mai sunt ∫i alte interven˛ii. Dac„ nu mai sunt...

V„ rog, domnule senator!

Stimate domnule pre∫edinte, Stimate domnule ministru,

Stima˛i colegi,

Este un lucru Ómbucur„tor ca ∫i ...Conduc„tor de institu˛ie cu un num„r de 18 facult„˛i, am sim˛it mereu aceast„ nevoie s„ fie corelate cele dou„, partea administrativ„ cu partea financiar„, ∫i a∫a cum am f„cut ∫i Ón comisie, mul˛umesc domnului ministru ∫i conducerii ministerului pentru faptul c„ s-a g‚ndit s„ coreleze cele dou„ lucruri. Sunt pentru aceasta.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

## V„ mul˛umesc.

Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii, stima˛i colegi,

Cu precizarea caracterului legii de lege organic„, o

V„ mul˛umesc.

V„ propun s„ lu„m Ón dezbatere proiectul de lege Ónscris la punctul 6, proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule ministru!

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnilor colegi,

Aceste modific„ri cuprinse Ón proiectul de Lege de modificare a Legii nr. 128/1997 nu fac dec‚t s„ pun„ de acord reglement„rile modificatoare referitoare la structura re˛elei de Ónv„˛„m‚nt, la modul de finan˛are, ∫i aici deschid o foarte mic„ paranteze. Am omis s„ spun lucrul esen˛ial, ∫i anume acela c„, potrivit legii pe care tocmai am votat-o, de acum Óncolo se aplic„ un sistem de finan˛are Ón sensul costurilor standard pe elev ∫i, practic, fiecare elev Ón mobilitatea lui ∫colar„, trec‚nd de la o ∫coal„ la alta, va pleca cu acea finan˛are care s-a stabilit, ceea ce va duce la acele ∫coli, care atrag prin ofert„ mai mul˛i elevi, o finan˛are mai bun„, deci va crea emula˛ie.

Ei bine, acest proiect de Lege privind modificarea statutului are Ón vedere, pe de o parte, profesionalizarea func˛iei de director de ∫coal„. Vrem s„ transform„m o func˛ie Óntr-o profesie. A∫a cum un celebru autor de drept administrativ — at‚t de drag colegului Iorgovan — spunea c„ ar vrea s„ fac„ din administra˛ie o a doua magistratur„ — era vorba de Petre Negulescu — tot a∫a a∫ dori ca prin votul Senatului, de aceast„ dat„ Camer„ decizional„ — spre a mai potoli din frustrarea resim˛it„ de colegul P„unescu — s„ facem, prin aceast„ lege, din func˛ia de director o profesie, profesia de director, a∫a cum ˛„rile europene la care ne uit„m c‚teodat„ cu jind, c‚teodat„ dispre˛uitor, dar Óntotdeauna ne intereseaz„ ce fac ele, au deja o asemenea structur„ a directorilor de ∫coal„, ca profesie.

Ei bine, prin aceast„ lege, managementul educa˛ional se profesionalizeaz„, conducerea ∫colii trebuie s„ fie atestat„ de o preg„tire de manager. Vrem s„-i stimul„m pe profesori s„ c‚∫tige salarii mai mari atunci c‚nd au performan˛„, s„ m„sur„m mai exact, mai concret ∫i, dac„ s-o putea, mai bine performan˛a educa˛ional„ raportat„ la evaluarea salarial„. Dorim, totodat„, s„ instituim at‚t mentoratul ca o formul„ de ameliorare a condi˛iei didactice ∫i a calit„˛ii actului de predare, vrem s„

instituim profesorul documentarist, care este important Ón economia unei ∫coli ∫i a Ónv„˛„m‚ntului Ón ansamblul s„u.

Cu alte cuvinte, dorim ∫i Ón partea statutar„ s„ realiz„m acea descentralizare decizional„ la Óndem‚na ∫colii, care s„-∫i pre˛uiasc„ mai exact ∫i mai consistent valorile din cadrul ei, d‚ndu-i ∫i p‚rghiile pentru a o face.

## V„ mul˛umesc.

Œl invit pe domnul pre∫edinte Otiman s„ prezinte punctul de vedere al comisiei.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ad„ug‚nd la cele spuse de domnul ministru faptul c„ acest proiect de lege dore∫te, de fapt, s„ compatibilizeze cele dou„ legi importante, Legea Ónv„˛„m‚ntului, respectiv, Legea Statutului personalului didactic, colegii senatori din comisie au dezb„tut ∫i au formulat mai multe amendamente Ónsu∫ite de Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, care sunt cuprinse Ón anexe. Preciz‚nd faptul c„ at‚t prezenta lege, c‚t ∫i precedenta — Ón acest caz, Camera decizional„ fiind Senatul —, precum ∫i caracterul organic al acesteia, de asemenea, faptul c„ avem avize favorabile de la toate comisiile sesizate cu avize, v„ invit„m s„ vota˛i favorabil acest proiect de lege. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.

Doamna senator Dobrescu, v„ rog!

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

De∫i ora este Ónaintat„ ∫i vrem probabil s„ parcurgem ordinea de zi, nu pot, ca om de Ónv„˛„m‚nt, s„ nu fac doar o apreciere.

Faptul c„ la Óncheierea acestei sesiuni reu∫im s„ aducem reglement„ri majore at‚t Ón ceea ce prive∫te Legea Ónv„˛„m‚ntului, c‚t ∫i Legea nr. 128/1997, aceasta despre care vorbim, a Statutului personalului didactic, aceasta Ónseamn„ c„ la ora aceasta noi suntem Ón stare s„ ne aliniem perfect Ón ceea ce prive∫te integrarea european„ prin educa˛ie.

Personal sunt mul˛umit„ ∫i Ói mul˛umesc domnului ministru c„ la dialogul care a fost la Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, legat de o reglementare, un amendament pe care ∫i eu l-am propus spre binele cadrelor didactice care fac naveta Ón mediul rural, mul˛umesc ∫i pe aceast„ cale pentru faptul c„ s-a reglementat decontul cheltuielilor de c„l„torie, iar cadrele didactice de specialitate, indiferent c„ sunt titulare sau suplinitoare, c„ au acest

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.VII.2004 statut, vor putea beneficia de decontarea cheltuielilor atunci c‚nd se deplaseaz„ Ón mediul rural, unde ∫i acolo dorim s„ subliniem egalitatea de ∫anse Ón Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar, ∫i Ói invit pe colegi s„ vot„m acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

## V„ mul˛umesc.

Alte interven˛ii?

Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii, v„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot Ón leg„tur„ cu amendamentele existente Ón raport. V„ rog s„ vota˛i!

Anexa nr. 1 cu amendamentele admise a fost adoptat„ de plenul Senatului cu 89 de voturi pentru, dou„ Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.

Cu precizarea caracterului legii de lege organic„, o

Œl consult pe domnul ministru Athanasiu dac„ particip„ ∫i la celelalte dou„ legi care au rapoarte de respingere. Nu? Da, mul˛umesc.

Atunci lu„m Ón dezbatere propunerea legislativ„ pentru completarea art. 4 din Legea nr. 752/2001.

Este prezent domnul academician Simion.

V„ rog, stima˛i colegi, chiar dac„ nu

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn ∫edin˛a din 23 iunie, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a luat Ón dezbatere propunerea legislativ„ ∫i a hot„r‚t cu unanimitate de voturi s„ adopte raport de admitere cu amendamentele cuprinse Ón anex„, care face parte integrant„ din raport.

La dezbateri au participat doamna Maia Simionescu ∫i domnul Florin Filip, vicepre∫edin˛i ai Academiei Rom‚ne.

Œn numele ini˛iatorilor a sus˛inut propunerea legislativ„ domnul deputat Marian Ianculescu.

Propunerea legislativ„ are ca obiect de reglementare completarea art. 4 al Legii nr. 752/2001 privind organizarea ∫i func˛ionarea Academiei Rom‚ne, astfel Ónc‚t s„ se permit„ Óntregirea patrimoniului Academiei

Rom‚ne cu terenurile forestiere de care a fost deposedat„ Ón mod abuziv.

Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ∫i celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 ∫i ale Legii nr. 169/1997, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, reglementeaz„ la art. 9 alin. 3 numai retrocedarea terenurilor agricole care, pe baza actelor doveditoare, au constituit patrimoniul Academiei Rom‚ne, fiind omise de la retrocedare terenurile forestiere.

De aceea, ini˛iatorii propun completarea dispozi˛iilor Legii nr. 752/2001 cu prevederi privind retrocedarea Ón proprietatea Academiei Rom‚ne ∫i a terenurilor forestiere care i-au apar˛inut, eliberarea titlului de proprietate de c„tre Comisia jude˛ean„ de fond funciar.

Comisia, Ón urma dezbaterilor ∫i ascult‚nd ∫i propunerile ini˛iatorilor, ca ∫i punctul de vedere al Academiei Rom‚ne, prin reprezentan˛ii lor prezen˛i la dezbateri, a hot„r‚t s„ reformuleze textul din ini˛iativa legislativ„, a∫a cum rezult„ din anex„.

S-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ. Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„ ∫i tineret a avizat favorabil ∫i a anexat amendamentul domnului senator Ion Vela la alin. 5 al art. 4 al Legii nr. 752/2001.

Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ a avizat, Ón unanimitate, respingerea propunerii legislative.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi, v„ rog s„-mi permite˛i s„-l invit pe domnul Eugen Simion, pre∫edintele Academiei Rom‚ne, s„ prezinte punctul de vedere Ón leg„tur„ cu aceast„ propunere legislativ„.

**Domnul Eugen Simion** _— pre∫edintele Academiei Rom‚ne_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

V„ mul˛umesc c„ ne-a˛i invitat. Nu este prima dat„, ∫i n-am plecat totdeauna cu m‚inile goale de la Senatul Rom‚niei. Sper s„ se Ónt‚mple ∫i ast„zi acela∫i lucru.

V-a∫ ruga s„ m„ asculta˛i dou„ minute. Este vorba de ceva mai important dec‚t de retrocedarea unor bunuri. Este vorba de un fenomen mai larg, legat de Academia Rom‚n„ ∫i de prezen˛a ei, prezen˛„ destul de serioas„. A Ómplinit 138 de ani.

Foarte mul˛i oameni de bine din aceast„ ˛ar„, la sf‚r∫itul vie˛ii lor sau Óntr-o Ómprejurare a vie˛ii lor, au l„sat bunurile lor materiale, prin dona˛ii bine articulate juridic, Academiei Rom‚ne. Toate aceste bunuri au fost confiscate Ón 1948, iar dup„ 1990 noi Óncerc„m s„ respect„m clauzele acelor dona˛ii. Acest lucru este foarte important ∫i i-a∫ ruga pe domnii senatori s„ ˛in„ seama de acest aspect, pentru c„, dac„ nu sunt respectate aceste clauze, exist„ — ∫i exist„ Óntr-un mod evident, ∫i noi sim˛im Ón fiecare zi — primejdia ca mo∫tenitorii, mai pu˛in filantropi, s„ revendice aceste bunuri. Este ceea ce

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.VII.2004 se Ónt‚mpl„, Ón primul r‚nd, cu cl„dirile Academiei Rom‚ne. Printr-o hot„r‚re de guvern ni s-a interzis s„ solicit„m cl„dirile Academiei Rom‚ne din toate ora∫ele. Deci, Ón momentul de fa˛„, noi nu am putut s„ solicit„m ∫i nu avem voie s„ solicit„m nici o dona˛ie f„cut„ timp de 100 ∫i ceva de ani a unei cl„diri din Bucure∫ti sau din alt„ parte.

Œn al doilea r‚nd, ast„zi este vorba de aceste p„duri, care dorim s„ se Óntoarc„ acolo unde ele au existat, adic„ Ón proprietatea Academiei Rom‚ne, ˛in‚nd seama de faptul c„ Academia Rom‚n„ are rolul pe care Ól are Ón societate ∫i putem sprijini anumite proiecte de interes na˛ional.

Eu v-a∫ ruga, domnilor senatori, dumneavoastr„ fiind oameni foarte Ón˛elep˛i, s„ ˛ine˛i seama de acest lucru. V„ rog s„ lua˛i Ón seam„ ∫i ce am spus prima dat„. Aceste cl„diri... De pild„, s„ v„ dau un singur exemplu. Este foarte ciudat c„ Academia Rom‚n„ nu are posibilitatea s„ aib„ o libr„rie Ón Bucure∫ti, Ón schimb, la Sala Dalles, care este sala Academiei Rom‚ne, acolo Ónflore∫te un comer˛ foarte temeinic, Ón timp ce noi trecem ∫i ne uit„m ∫i nu putem expune una dintre revistele noastre sau o carte a noastr„. Este imposibil s„ putem recupera aceast„ sal„. Se opune prim„ria, se opune Iscupescu, se opune Ionescu, se opune nu ∫tiu ce chichi˛„... Noi nu putem s„ d„m niciodat„ de cap„t acestei chestiuni.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V„ consult, stima˛i colegi, dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.

V„ rog, domnul senator Ungheanu!

## Domnule pre∫edinte, Domnilor senatori,

Pe mine m„ bucur„ aceast„ ini˛iativ„ legislativ„. Ea trebuie sus˛inut„. Vreau s„ v„ atrag aten˛ia c„ patrimoniul real al Academiei Rom‚ne, alc„tuit din dona˛ii acumulate Ón timp, este foarte mare, c„, prin el, Academia Rom‚n„ ar putea, dac„ l-ar putea controla Ón Óntregime, s„ satisfac„ foarte multe din proiectele, din direc˛iile de lucru pe care le are. Subliniez ∫i eu ceea ce pre∫edintele Academiei Rom‚ne, domnul Eugen Simion, a spus aici, c„ sunt dona˛ii ale Academiei pe care Academia nu le poate folosi ∫i, din acest motiv Ón plus, eu vreau s„ v„ propun s„ sus˛inem acest proiect ∫i s„ Ónt„rim Academia Rom‚n„ Ón puterea ei, pe care, de fapt, trebuie s„ i-o conferim, de a avea la Óndem‚n„ ceea ce i s-a dat Ón timp, toate dona˛iile, toate

propriet„˛ile, pentru ca, prin ele, s„-∫i joace rolul pentru care a fost constituit„.

Dac„ vrem s„ ne p„str„m identitatea cultural„ Ón momentul Ón care ne integr„m Ón Europa, trebuie s„ Ónt„rim aceast„ Academie Rom‚n„, care este subminat„ de tot felul de jocuri. A mai ap„rut ∫i o Societate Academic„, care nu se cuvenea s„-∫i Ónsu∫easc„ acest titlu. De altfel, l-am rugat odat„ pe domnul pre∫edinte al Academiei Rom‚ne s„ Óncerce s„ facem Ómpreun„ o lege Ón leg„tur„ cu eliminarea acestei concuren˛e nedorite de titulaturi.

Revin Óns„ spun‚nd c„ este necesar s„ sprijinim ini˛iativa Academiei Rom‚ne, s„ profit„m de faptul c„ acum Academia are un pre∫edinte cum n-a mai avut demult, Ón sensul c„ se preocup„ de condi˛ia material„ a Academiei, c„ a f„cut lucruri care nu s-au f„cut de foarte mult„ vreme, ∫i s„ ne d„m votul Ón favoarea acestei modific„ri de lege, care pune Academia Rom‚n„ Ón drepturile ei.

Mul˛umesc.

Domnul senator Adrian P„unescu.

A∫a cum am subliniat cu ocazia respingerii unei solu˛ii pe care Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri o d„duse, Ón grab„, cu privire la ni∫te dona˛ii ale Academiei care trebuiau predate statului, conform unui algoritm vechi ∫i must„cios, voi spune ∫i acum c„ tr„im o perioad„, din punctul de vedere al ∫tiin˛ei ∫i culturii rom‚ne∫ti, de reechilibrare a balan˛ei de pl„˛i intelectuale.

Œntr-adev„r, cum sublinia Mihai Ungheanu aici, pre∫edintele Academiei Rom‚ne este una din persoanele rare care au ∫i capacitate intelectual„ excep˛ional„, dar ∫i for˛„ social„, r„bdare ∫i s‚rguin˛„ suficiente pentru a nu se l„sa de ceea ce-∫i propun la prima Ónfr‚ngere.

Œntr-adev„r, Eugen Simion a f„cut c‚teva lucruri extraordinare ∫i noua conducere a Academiei Rom‚ne din ace∫ti ani a restituit poporului rom‚n, prin cel mai Ónalt for al s„u de g‚ndire ∫i crea˛ie, a restituit bunuri de nem„surat.

™i acest proiect, la care suntem convoca˛i acum, are acela∫i sens ∫i se cuvine, cum bine spunea criticul Ungheanu — ∫i subliniez îcriticul“, pentru c„ este vorba de o anumit„ putere special„ de a vedea r„ul —, s„-l sus˛inem ∫i s„ ducem la cap„t, c‚t ne este cu putin˛„, materialice∫te — ca timp material, vorbind — s„ ducem la cap„t proiectele de restaurare a condi˛iei Ónalte, ideale a Academiei, ∫i cu colec˛iile acelea despre care noi am mai vorbit ∫i care sunt, dup„ c‚t ne d„m noi seama, un fruct otr„vit pentru cei care Ó∫i Ónchipuie c„ vor putea jefui Academia. Dac„ vor jefui Academia, vor fi, la r‚ndul lor, deposeda˛i de bunurile pe care le vor lua nedrept. ™i, desigur, s„ sper„m c„, prin tot ceea ce face Academia, de la aceste gesturi, p‚n„ la marile colec˛ii, Ón relansarea c„rora, de fapt, Ón zidirea c„rora Eugen Simion s-a implicat profund, se va ajunge la o lumin„ mai mare, la o lumin„ mai profund„ pentru oameni. Pentru c„ nimic

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.VII.2004 nu e Ón sine ∫i pentru sine. Œn afar„ de Dumnezeu, toate sunt f„cute s„ conlucreze.

Cu c‚t vom avea mai mult drept la cultur„ ∫i mai corect ∫i mai vertical statut al omului de cultur„ ∫i ∫tiin˛„ Ón Rom‚nia, cu at‚t avoca˛ii no∫tri se vor ocupa, vor fi obliga˛i s„ se ocupe de cauze Ónalte, ∫i nu de lupta cu infrac˛iunea Ón expansiune, cu at‚t tribunalele vor fi mai goale. Deocamdat„, tr„im Ónc„ perioada de flux c„tre tribunale a multor oameni tineri, tr„im perioada de tulburare a min˛ilor ∫i tr„im perioada de penumbr„ pentru cultur„ ∫i ∫tiin˛„.

Mul˛umesc.

Domnul senator Pop de Popa, apoi domnul senator Quintus.

Ca unul care mi-am desf„∫urat activitatea 56 de ani Ón Ónv„˛„m‚ntul superior, Ón str‚ns„ leg„tur„ cu cercetarea ∫tiin˛ific„, adesea patronat„ de Academie, doresc s„ subliniez c„ sus˛in Óntru totul acest proiect de lege ∫i apelez la colegii no∫tri senatori s„-l voteze.

Academia Rom‚n„ este institu˛ia care reprezint„, practic, Rom‚nia Ón ceea ce prive∫te cultura ∫i ∫tiin˛a, at‚t pe plan intern, c‚t ∫i interna˛ional.

Consider aprobarea acestui proiect de lege ca fiind o m„sur„ reparatorie, deci nu ceva nou. Este o m„sur„ reparatorie pe care, cred, conducerea trebuie s„ o aprobe.

Eu Ól felicit pe domnul pre∫edinte al Academiei Rom‚ne, domnul Simion, care este un lupt„tor, prin defini˛ie, pe terenul culturii ∫i ∫tiin˛ei.

Reorganizarea Academiei Rom‚ne, Ón momentul de fa˛„, Ón sensul celor ap„rute Ón pres„, cred c„ va da roade mult mai bune, Ón perspectiv„, Ón activitatea cultural-∫tiin˛ific„.

V„ felicit ∫i v„ doresc succes!

Repet, doresc ca acest proiect legislativ s„ fie votat de colegii senatori.

Mul˛umesc.

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am s„ Óncerc s„ fiu foarte, foarte succint, pentru c„ am fost realmente emo˛ionat de pledoaria domnului pre∫edinte al Academiei, Eugen Simion, ca ∫i de interven˛iile colegilor mei, care m-au dus cu g‚ndul la o

situa˛ie absolut aberant„, pe care am tr„it-o p‚n„ de cur‚nd, Ón jude˛ul Prahova, c‚nd conacul Ón care Constantin Stere a scris Ón preajma Revolu˛iei a fost folosit pentru un birt, Ón cel mai detestabil Ón˛eles al acestui cuv‚nt. ™i auzeam ce se Ónt‚mpl„ cu ni∫te localuri ale Academiei, care folosesc tot unor asemenea scopuri îlucrative“.

Am fost Ón stare s„ restituim unor cet„˛eni Óndrept„˛i˛i p„duri, terenuri, imobile, ∫i nu suntem Ón stare s„ facem acest lucru fa˛„ de Academia Rom‚n„. Adic„, n-am fost Ón stare p‚n„ acum.

Doresc s„ v„ spun c„ Academia aceasta, cu care ne m‚ndrim oriunde ne ducem, este privat„ de acte de generozitate.

Dona˛ii mai pot veni, dar ce stimulent au oamenii s„ doneze c‚nd se g‚ndesc c„ peste o vreme actul lor de generozitate nu va mai fi respectat, Ónc‚t facem pu˛in acum sus˛in‚nd aceast„ ini˛iativ„ ∫i va trebui Óncet-Óncet s„ repar„m tot ceea ce s-a f„cut nedrept fa˛„ de aceast„ prestigioas„ institu˛ie a noastr„, a tuturor. Iar faptul c„ Ón fruntea ei se g„se∫te o personalitate de talia domnului Eugen Simion pe mine nu m„ mir„. Este prahovean ∫i s„ nu uit„m c„ jude˛ul Prahova a mai dat, Ón afar„ de d‚nsul, doi pre∫edin˛i ai Academiei Rom‚ne.

V„ mul˛umesc, domnule Eugen Simion, c„ sunte˛i Ón fruntea acestei institu˛ii a noastre.

Da, v„ mul˛umesc. Domnul senator Antonie Iorgovan.

Domnule pre∫edinte al Senatului, Domnule pre∫edinte al Academiei, Onorat Senat,

Este Ón afar„ de orice Óndoial„ c„ suntem Ón prezen˛a unui act normativ prin care repar„m o nedreptate. Repar„m un abuz al statului care s-a instaurat pe fondul tancurilor sovietice Ón Rom‚nia. Dar, a∫a cum s-a spus, trebuie s„ fim con∫tien˛i c„ este un Ónceput. ™i ca s„ fiu foarte concret ∫i foarte practic, domnule pre∫edinte, este o dezbatere public„, se Ónregistreaz„, se face stenogram„, este opinia public„, prin pres„, aici, prezent„. Noi, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, din 16 august suntem pe baricade.

V-am ruga s„ sugera˛i staff-ului juridic pe care Ól ave˛i la Academie s„ g‚ndeasc„ un proiect de lege general de reparare. A venit vremea s„ ne ocup„m de toate aspectele ∫i de problemele pe care le are Academia Rom‚n„.

Dup„ cum a˛i constatat ∫i dumneavoastr„, ∫i urmeaz„ imediat discu˛ia, adopt„m ast„zi Consiliul, sper s„ se adopte Consiliul Superior al Magistraturii, ∫i Ón felul acesta reforma Ón justi˛ie se cam Óncheie, la capitolul acte normative.

Un pic mai Ónainte s-au adoptat actele normative Ón materie de Ónv„˛„m‚nt, ∫i tot a∫a am adoptat acte ∫i acte normative, servicii publice na˛ionale ∫i locale au fost aduse la matca reglement„rilor europene.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.VII.2004 Ne-am ocupat de restituiri ∫i de repara˛ii, p‚n„ ∫i Ón leg„tur„ cu cet„˛enii rom‚ni care au plecat din Basarabia, Ón condi˛iile istorice cunoscute, cei care au plecat din Bulgaria de ast„zi, Ón condi˛iile istorice cunoscute. Cred c„ a venit momentul s„ ne ocup„m serios, profesional, de Academia Rom‚n„.

Pe 16 august, domnule pre∫edinte, a∫tept„m proiectul de lege.

™i Ól ∫lefuim ca s„ fie un act normativ, s„ ne fac„ cinste nou„, Senatului, ∫i bineÓn˛eles ini˛iatorului, adic„ Academiei Rom‚ne.

V„ mul˛umesc.

Da, mul˛umesc.

Domnul senator Buzatu ∫i, sper, ultimul coleg care va lua cuv‚ntul, domnul senator Eckstein.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Eu nu vreau s„ plictisesc Ón plus asisten˛a. Am ascultat cu deosebit interes interven˛iile colegilor mei care m-au precedat ∫i vreau s„ precizez c„ vorbesc mai pu˛in ca senator, vorbesc ca unul care sunt cercet„tor la Academia Rom‚n„ de exact 44 de ani ∫i cunosc anume realit„˛i care au fost descrise de domnul pre∫edinte, dinl„untru, ca s„ spun a∫a. Aici m-am referit la aceast„ situa˛ie. Academia Rom‚n„, din fericire, ne-a dat guvernul care s-a stabilit, de 138 de ani, c„ ar fi cel mai longeviv, deocamdat„, spre cinstea Academiei Rom‚ne. Acum nu vine Academia cu o cerere, Academia insist„ s„ i se recunoasc„ drepturile.

Dac„ am intervenit, am intervenit pentru c„, dac„ noi vrem s„ demonstr„m ceva, vrem s„ demonstr„m c„ suntem al„turi de Academia Rom‚n„. Acest proiect de lege ar trebui adoptat de noi Ón unanimitate.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul senator Eckstein.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

U.D.M.R.-ul a sus˛inut acest proiect Ón comisie ∫i a∫a va face ∫i Ón plen. Sunt dou„ aspecte pe care a∫ dori s„ le relev.

Œn primul r‚nd, este vorba de o m„sur„ reparatorie pe care noi, pur ∫i simplu, am uitat sau am omis s„ o abord„m c‚nd am adoptat Legea nr. 1/2000. Este clar. Toate institu˛iile care au avut p„m‚nt ∫i p„dure le-au primit Ónapoi, Ón condi˛iile legisla˛iei pe care am f„cut-o noi. Am omis. I-am dat Ónapoi terenul agricol Academiei, dar am omis s„ le d„m Ónapoi p„durile. Practic, nu facem un act de m„rinimie, ci corect„m o omisiune care a fost.

Al doilea. Acest proiect corespunde unor tendin˛e, dac„ vre˛i, contemporane ∫i moderne. Trebuie luate de pe um„rul statului anumite probleme, chiar de ordin

financiar, de a degreva statul. Nu va fi, cum s„ zic, e vorba de 3.100 hectare, at‚t s-a dat prin dona˛ie. S-a dat pe cale testamentar„ Academiei Rom‚ne, dar totu∫i cred c„ Academia va avea un mijloc Ón plus de a-∫i Óndeplini ˛elurile nobile.

Exist„ chiar ∫i printre colegii mei o mic„ confuzie Ón leg„tur„ cu pozi˛ia comisiei! Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a adoptat un raport pozitiv, de admitere, cu amendamente, amendamente cu care, din c‚te am Ón˛eles, reprezentan˛ii Academiei ∫i ini˛iatorii sunt ∫i au fost de acord. Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ a avut re˛ineri, dar eu cred, ∫i colegul meu confirm„, prin amendamente, textul este adoptabil ∫i din partea Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Dar raportul a fost Óntocmit numai de Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Declar Ónchise dezbaterile generale, stima˛i colegi, pentru c„ m„ g‚ndeam cu groaz„ ce Ónseamn„ dezbateri la Codul civil sau la legea care urmeaz„ Ón continuare, privind Consiliul Superior al Magistraturii, care au sute de articole.

V„ rog s„ observa˛i c„ exist„ raport f„cut doar de c„tre Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, cel„lalt a fost aviz din partea Comisiei pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„. Raportul este favorabil, propunerea legislativ„ nu are dec‚t dou„ alineate.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra amendamentelor existente Ón raport. V„ rog s„ vota˛i!

Amendamente adoptate de plen cu 88 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.

V„ Óntreb acum, nu este nici o problem„. Suntem Ón procedura de adoptare a legii. Œl sus˛ine˛i?

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul!

Domnule pre∫edinte,…

Numai pu˛in!

Pentru colegii senatori: amendamentul se g„se∫te Ón corpul raportului. Nu este anex„ separat„.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul!

Œntr-adev„r, ast„zi, este o lege foarte important„ pentru Academie ∫i cred c„ ini˛iativa este bine venit„. Œns„ alin. 5 prevede ca aceast„ restituire s„ se fac„ comasat Óntr-un singur loc. Motiv pentru care am venit cu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.VII.2004 amendamentul meu ∫i am propus ca restituirea s„ se fac„ pe locurile ini˛iale, din urm„toarele motive.

Cred c„ Academia Rom‚n„ nu trebuie s„ devin„ o institu˛ie care s„ exploateze terenurile forestiere, a∫a cum s-a sus˛inut Ón comisie. S-a justificat c„ mai bine s-ar Óntre˛ine ∫i s-ar exploata aceast„ proprietate. Academia Rom‚n„ este o institu˛ie de ∫tiin˛„, este o institu˛ie care coordoneaz„ activitatea ∫i valorific„ activitatea de cercetare ∫tiin˛ific„ ∫i cred c„ era foarte bine dac„ pe aceste terenuri se f„ceau centre de cercetare Ón domeniul silvic, astfel Ónc‚t s„ avem o p„dure s„n„toas„ pe Óntreg cuprinsul ˛„rii.

Œn alt„ ordine de idei, nu mi se pare normal ca unei filiale de la Ia∫i, Cluj sau Timi∫oara a Academiei Rom‚ne, c„reia i se cuvine de drept un anumit teren, s„ i se ia acest drept.

Consider c„, f„c‚ndu-se dreptate prin aceast„ lege Academiei Ón ansamblu, se dezavantajeaz„ filialele.

Din punct de vedere sentimental ∫i din respect pentru cel care a f„cut dona˛ie, cred c„ era mai bine s„ i se pun„ o t„bli˛„... dona˛ie a persoanei respective..., iar nu s„ dispar„ acest respect fa˛„ de persoana care a donat... ∫i dac„ din Mun˛ii fiarcului, se spune, au f„cut o dona˛ie de 5 hectare Academiei, s„ fie mutate aceste 5 hectare, s„ zic, Ón Mun˛ii Buz„ului...

Eu cred c„ ∫i din punct de vedere sentimental, din respect pentru cei care au f„cut dona˛ia, cred amendamentul meu este bine venit, de a se restitui acolo unde s-a f„cut dona˛ia.

V„ mul˛umesc.

Dar numai pu˛in. Sunt dou„ chestiuni, domnule senator. V„ rog s„ observa˛i prima problem„.

Alin. 5, cel la care a˛i f„cut referire, a fost eliminat din corpul legii, Ón sensul ca retrocedarea s„ se fac„ Óntr-un singur corp.

A doua problem„, pe care o spune˛i dumneavoastr„, s„ se retrocedeze pe vechiul amplasament, v„ Óntreb: dac„ nu se mai g„se∫te acolo p„dure, dac„ a fost t„iat„, dac„ s-a Ónt‚mplat, juridic, nu ∫tiu ce cu ea, nu mai d„m Academiei p„m‚ntul?! Sau s„ l„s„m a∫a cum este acum legea f„cut„ ∫i cum vom g„si situa˛ii, de la caz la caz ∫i cu rezolvarea problemei pe care a˛i ridicat-o dumneavoastr„, adic„ dac„ a fost Ón Cara∫, se d„ Ón Cara∫, deci, nu-l ducem Ón alt jude˛.

## Domnule pre∫edinte,

Eu sunt de acord, dar eu spun c„, din respect pentru cel care a cedat, s„ se dea Ón regiunea respectiv„, chiar dac„ s-ar da pe cinci regiuni, dar s„ nu se fac„ comasat Óntr-un singur loc...

Nu, s-a eliminat...

Asta a fost ideea mea...

Deci asta am precizat de la Ónceput. Acel alineat pe care Ól viza˛i dumneavoastr„ a fost eliminat ∫i s-a ∫i votat cu 91 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.

Nu a ajuns la noi forma final„. Eu ∫tiu doar din Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„ ∫i tineret ce probleme au fost ridicate.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Da. Este Ón raport, domnule senator.

Voia˛i s„ mai interveni˛i, domnule senator?

Da, da. Mul˛umesc.

Deci, stima˛i colegi, noi am votat amendamentele, am votat raportul cu 91 de voturi pentru, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra legii Ón ansamblu.

Precizez caracterul legii, de lege organic„.

A fost adoptat„ de plenul Senatului propunerea legislativ„, Ón unanimitate, cu 95 de voturi.

V„ mul˛umesc foarte mult.

## Stima˛i colegi,

V„ propun s„ lu„m Ón dezbatere o lege la fel de important„ ca ∫i aceasta, proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii.

V„ rog, doamna ministru, ave˛i cuv‚ntul.

V„ rog s„ prezenta˛i punctul de vedere al Guvernului.

## **Doamna Rodica Constantinovici** _— secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Mul˛umesc, doamnelor ∫i domnilor senatori.

V„ mul˛umim pentru r„bdare.

Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, consacr„ Ón dispozi˛iile art. 133 rolul Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independen˛ei justi˛iei.

Totodat„, legea fundamental„ stabile∫te o nou„ componen˛„ ∫i structur„ a Consiliului Superior al Magistraturii, precum ∫i noi atribu˛ii.

Œn conformitate cu prevederile constitu˛ionale, proiectul Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii urm„re∫te Ón principal stabilirea rolului Consiliului Superior al Magistraturii ca unic for cu atribu˛ii Ón evolu˛ia carierei magistra˛ilor, consolidarea autonomiei Consiliului Superior al Magistraturii prin asigurarea unui aparat administrativ ∫i a unui buget propriu, asigurarea reprezent„rii Ón Consiliul Superior al Magistraturii a judec„torilor ∫i a procurorilor de la instan˛ele ∫i parchetele de toate gradele, participarea reprezentan˛ilor societ„˛ii civile la lucr„rile plenului Consiliului Superior al Magistraturii, asigurarea eficien˛ei activit„˛ii Consiliului Superior al Magistraturii printr-o reglementare complet„ a modului de organizare ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.VII.2004 func˛ionare, a atribu˛iilor plenului ∫i sec˛iilor, precum ∫i a statutului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

Potrivit proiectului, acest organism asigur„ func˛ionarea eficient„ a sistemului judiciar ∫i respectarea legii Ón desf„∫urarea carierei profesionale a magistratului.

Structura Consiliului Superior al Magistraturii ∫i modul de alegere a membrilor sunt reglementate lu‚ndu-se Ón considerare dispozi˛iile constitu˛ionale.

Modul de desf„∫urare a alegerilor, ˛in‚nd seama de necesitatea asigur„rii unei reprezent„ri c‚t mai largi a membrilor corpului magistra˛ilor, astfel Ónc‚t Ón procesul de alegere s„ participe judec„torii ∫i procurorii de la toate instan˛ele ∫i parchetele, aceast„ participare se realizeaz„ Ón cadrul adun„rilor generale ale magistra˛ilor prin vot direct, secret ∫i personal.

## Mul˛umesc.

Œl invit pe domnul pre∫edinte sau pe domnul secretar s„ prezinte punctul de vedere al Comisiei juridice pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

## Domnule pre∫edinte,

Proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii, care, a∫a cum s-a ar„tat, vine s„ Óncununeze, de fapt, pachetul de legi privind justi˛ia, a primit raport favorabil din partea Comisiei juridice pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a Senatului, raport care a fost supus spre dezbatere plenului Senatului Ón 24 iunie 2004.

Œntruc‚t Ón cadrul acelei ∫edin˛e s-a ajuns la concluzia c„ observa˛iile f„cute de o serie de colegi senatori sunt corecte ∫i c„ acestea impun o rediscutare sau o discutare a lor Ón cadrul comisiei, aceasta a procedat la aceast„ punere Ón discu˛ie ∫i absolut toate problemele ridicate de colegii no∫tri au fost pe agenda comisiei, care s-a pronun˛at asupra lor.

Ca urmare a deciziilor luate Ón cadrul Comisiei juridice pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, s-a reformulat anexa nr. 1 la raportul comisiei, care cuprinde amendamentele adoptate de c„tre comisie ∫i care au primit acordul ini˛iatorului, ∫i, de asemenea, am procedat ∫i la o reformulare a anexei nr. 2, care cuprinde amendamentele respinse.

Prin urmare, domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi, v„ rug„m s„ supune˛i spre aprobare raportul favorabil al Comisiei juridice pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i

valid„ri, cu precizarea c„ proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

## V„ mul˛umesc.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i Ón numele grupurilor parlamentare ∫i, Ónainte de aceasta, v„ reamintesc c„ am Ónceput dezbaterea proiectului de lege cu procedur„ de urgen˛„.

V-a∫ ruga s„ ne pronun˛„m Ónc„ o dat„ Ón leg„tur„ cu dezbaterea proiectului de lege Ón procedur„ de urgen˛„.

- De acord? V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot. Mul˛umesc.

Plenul Senatului, cu 80 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri, aprob„ dezbaterea Ón procedur„ de urgen˛„ a proiectului de lege.

Œn numele Grupului parlamentar P.S.D., domnul senator Antonie Iorgovan.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul!

## Domnule pre∫edinte,

## Onorat Senat,

Dup„ un travaliu amplu, complex, pe multe planuri, aproape c„ sunt Ón situa˛ia s„ spun: oameni buni, v„ rug„m s„ ne da˛i credit ∫i s„ vota˛i acest proiect de lege, pentru c„ acum el, din punctul nostru de vedere, este un proiect care:

1. intr„ Ón consonan˛„ — p‚n„ acum nu intra Ón versiunea de data trecut„ — cu Legea fundamental„;

V„ rog s„ face˛i lini∫te Ón sal„, stima˛i colegi!

Œncepusem s„ spun c„ aceast„ autoritate, Ón viziunea pe care o contureaz„ Constitu˛ia Rom‚niei ∫i legea pe care Ómi place s„ cred c„ o vom vota, reprezint„, f„r„ nici un fel de exagerare, o provocare european„.

Œn discu˛iile pe care le-am purtat de-a lungul anilor cu exper˛ii Europei, cu magistra˛ii de carier„, ni s-a spus ∫i mi s-a spus c„ Ón materie de Consiliu Superior al Magistraturii sau Consiliul Magistraturii, Ón diferite ˛„ri, mereu se inoveaz„, mereu se creeaz„, mereu se caut„ solu˛ii. Este ∫i motivul pentru care foarte multe ˛„ri din Europa, din Uniunea European„ s-au ferit s„ reglementeze institu˛ia la nivel de Constitu˛ie, nu au nici m„car un text de trimitere, ∫i alte ˛„ri, Óntre care Germania, s-au ferit s„ creeze o asemenea institu˛ie, chiar prin lege organic„, ∫i dac„-mi este permis s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.VII.2004 amintesc un paradox, poate, undeva, chiar o ironie, expertul Uniunii Europene, care a acordat consultan˛„ Ministerului Justi˛iei s„ fie tocmai din Germania, care nu are Consiliul Superior al Magistraturii. C„ are Germania, c„ nu are, c„ au Ón unele ˛„ri sau c„ nu au aceast„ institu˛ie Ón Constitu˛ie, Rom‚nia a apreciat Ón 1990 — 1991, c‚nd ∫i-a redactat Constitu˛ia postrevolu˛ionar„, c„ nu este de conceput s„ vorbim despre stat de drept ∫i despre independen˛„ a justi˛iei f„r„ a reglementa, la nivel constitu˛ional, aceast„ institu˛ie.

Istoria aplic„rii Constitu˛iei din 1991 a demonstrat, ∫i a legii date Ón aplicarea acestei Constitu˛ii, c„ Ón ceea ce prive∫te Consiliul Superior al Magistraturii solu˛ia de atunci nu era cea potrivit„ pentru Rom‚nia. Am imaginat alt„ solu˛ie, membrii Consiliului Superior al Magistraturii sunt nuan˛a˛i acum, vorbim pe de-o parte despre magistra˛i de carier„, care reprezint„ majoritatea cov‚r∫itoare ∫i care, spre deosebire de sistemul anterior, acum sunt ale∫i Ón Adun„rile Generale ale Magistra˛ilor, iar Senatul Rom‚niei nu face altceva dec‚t s„ confirme aceast„ procedur„, adic„ verific„ ∫i valideaz„ dac„ s-au respectat procedurile legale, iar legea pe care o discut„m noi acum este tocmai actul normativ prin care se stabilesc aceste proceduri: cum se organizeaz„ adun„rile generale, la ce nivel, cine le deschide, cum se fac propunerile etc.

A doua categorie de membri sunt membrii de drept — dar am s„ revin la ei — ∫i a treia categorie sunt reprezentan˛ii societ„˛ii civile, numai doi, am spus noi, deocamdat„. Deci, doi reprezentan˛i ai societ„˛ii civile care nu trebuie s„ fie oameni politici, care nu trebuie s„ fie Ónregimenta˛i Ón partide, care nu trebuie s„ fie avoca˛i pledan˛i, care trebuie Óns„ s„ aib„ 18 ani, cel pu˛in, vechime Ón specialitate juridic„, care vor fi propu∫i de c„tre organiza˛ii profesionale ale magistra˛ilor, ale juri∫tilor, organiza˛ii care au ca obiect ap„rerea drepturilor omului, precum ∫i de c„tre facult„˛ile de drept acreditate. Se prevede o avalan∫„ de propuneri ∫i Comisia juridic„ pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri va avea cam mult de lucru Ón selectarea acestor propuneri ∫i formularea raportului c„tre plen.

Este vorba Óns„ ∫i de categoria membrilor de drept, trei sunt membri de drept. Deci, de drept, Ón Consiliul — Superior al Magistraturii fac parte, o dat„, _chief justice_ cum spun englezii —, adic„ ∫eful justi˛iei, pre∫edintele Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, ∫eful Parchetului, spunem noi, procurorul general al Parchetului de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie ∫i ministrul justi˛iei.

M„rturisesc c„ am fost unul dintre cei care m-am opus c‚t am putut prezen˛ei ministrului justi˛iei Ón aceast„ ecua˛ie. Œmi place s„ cred Óns„ c„ se va interpreta de c„tre mini∫trii care vor fi Ón justi˛ie, actualul ministru ∫i cei care vor urma, c‚t aceste texte vor fi Ón vigoare, se va interpreta sensul, filozofia textului constitu˛ional. Ministrul justi˛iei, este, Ón final, acceptat, membru de drept Ón Consiliul Magistraturii, nu ca s„ se transforme Óntr-un fel de personaj care manipuleaz„ voturile Ón Consiliul Magistraturii, ci, pur ∫i simplu, pentru a fi canalul de

leg„tur„ Óntre sec˛ii, pe de-o parte, ∫i plenul Consiliului Superior al Magistraturii, pe de alt„ parte, ∫i Executiv, implicit Parlament. Acolo se va discuta, de bun„ seam„, despre durerile instan˛elor, sub aspectul logisticii, sub aspectul spa˛iilor, problema fondurilor. Nu are cum Consiliul Superior al Magistraturii s„ rezolve asemenea probleme f„r„ implicarea serioas„, profesional„ a Executivului, indiferent cine va fi Ón fruntea acelui Executiv, f„r„ implicarea corespunz„toare a Parlamentului, indiferent cine va forma majoritatea parlamentar„.

Deci, cu alte cuvinte, f„r„ implicarea politicului, atunci cum acest Consiliu Superior al Magistraturii, Ón marea majoritate format din magistra˛i de carier„, reu∫e∫te el s„ sensibilizeze Executivul ∫i Parlamentul asupra problemelor legate de magistratur„, dar care ˛in de competen˛a Executivului sau a Parlamentului? P„i, foarte simplu s-a g‚ndit: prin prezen˛a ministrului justi˛iei.

De altfel, da˛i-mi voie s„ fac o leg„tur„ cu o lege pe care o discut„m tot ast„zi. Se ∫tie c„ unul dintre ∫efii Parchetelor, ca s„ nu-l mai nominalizez, a protestat, a f„cut conferin˛e de pres„, de ce el trebuie s„ prezinte un raport Parlamentului...

Am stat ∫i analizat noi la Comisia juridic„ pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri cu exper˛ii din Ministerul Public, Ministerul Justi˛iei, ∫i am ajuns la concluzia c„ omul are dreptate.

Da. Œn fond, de ce s„ vin„ procurorul general al unui parchet, indiferent care este acel parchet, deci, ∫eful din Ministerul Public, care este autoritate judec„toreasc„, s„ prezinte un raport de activitate Ón fa˛a Parlamentului. El trebuie s„ prezinte acest raport — ne-a venit ∫i nou„ îmintea rom‚nului cea de pe urm„“ — Ón fa˛a Consiliului Superior al Magistraturii! Vede˛i, un alt rol al Consiliului Superior al Magistraturii, numai c„ fiind ministrul justi˛iei acolo, care este Executiv ∫i implicit Parlament, pentru c„ Executivul, Ón spe˛„, Guvernul r„spunde politic numai Ón fa˛a Parlamentului. Nimic nu opre∫te un parlamentar, un deputat sau senator s„ pun„ o Óntrebare ministrului justi˛iei Ón leg„tur„ cu ceea ce s-a discutat Ón Consiliul Superior al Magistraturii. De altfel, chiar Ón legea respectiv„ introducem o precizare ∫i spunem c„, dup„ prezentarea raportului Ón Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul justi˛iei are obliga˛ia de a informa Parlamentul ∫i credem c„, Ón acest fel, echilibrul Óntre puteri, reglementat expres de art. 1 alin. (4) din Constitu˛ia revizuit„, se va respecta.

Mi-a∫ Óng„dui s„ v„ re˛in aten˛ia, doamnelor ∫i domnilor colegi, numai asupra unei nuan˛e care a f„cut obiectul interven˛iei mele data trecut„.

Œn versiunea care a venit de la Camera Deputa˛ilor, din motive care nu mai au relevan˛„, ni se propunea solu˛ia potrivit c„reia membrii Consiliului Superior al Magistraturii, de bine ce sunt ale∫i Ón adun„ri generale ale judec„torilor ∫i procurorilor, o dat„ ajun∫i Ón aceast„ func˛ie de membri Ón C.S.M., ei trebuie s„ se suspende numaidec‚t din calitatea lor de judec„tori ∫i de procurori, ceea ce Ónseamn„ c„ Ón 6 ani de mandat, dincolo de faptul c„ Ó∫i îpierdeau m‚na“, dac„ pot s„ m„ exprim Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.VII.2004 aceast„ formulare, Ón meseria noastr„, a practicienilor dreptului, ca de altfel Ón orice meserie, dac„ nu practici, devii spectator pe l‚ng„. Avalan∫a legislativ„ este cunoscut„ ∫i men˛inerea îÓn priz„“ cu fenomenul juridic este, de asemenea, strict necesar„. Cel de Sus a dorit s„ se g‚ndeasc„ altfel ∫i la Ministerul Justi˛iei, ∫i Ón comisia noastr„ ∫i pot s„ spun cu bucurie c„ s-a acceptat o solu˛ie care, dup„ mine, era de bun-sim˛. Cum s„ vorbim despre Consiliul Superior al Magistraturii, format practic din fo∫ti magistra˛i, pentru c„, de vreme ce nu mai practici magistratur„ Óntr-un fel sau altul, e∫ti un func˛ionar al magistraturii. Cum se spune la mine Ón Banat, un fel de boact„r, deci ba˛i toba prin sat despre magistratur„, dar nu faci magistratur„. Sigur c„ sunt multe solu˛ii, nu avem timpul necesar s„ re˛in aten˛ia asupra subtilit„˛ilor acestor solu˛ii, a∫a Ónc‚t afirma˛ia pe care am f„cut-o c„ solu˛ia din legea pe care o discut„m reprezint„ o provocare european„ nu este cu nimic exagerat„.

V„ mul˛umesc respectuos.

Mul˛umesc. Grupul P.R.M. dore∫te s„ intervin„?

Nu.

## Nu. Mul˛umesc.

Grupul parlamentar P.N.L.? Numai pu˛in, am spus c„ solicit punctul de vedere al grupurilor, ca s„ ∫tim ∫i cum st„m Ón final.

Grupul P.N.L., v„ rog, ave˛i cuv‚ntul. Domnul senator Popa.

## Domnule pre∫edinte,

Din p„cate noi sus˛inem un alt punct de vedere ∫i anume c„ legea nu rezolv„ nici pe departe ceea ce s-a dorit ∫i anume independen˛a real„ a puterii judec„tore∫ti. Independen˛a real„ a puterii judec„tore∫ti ar fi existat dac„ arma cea mai puternic„, bugetul, era gestionat de acest consiliu. C‚t„ vreme bugetul nu e gestionat de consiliu ∫i e gestionat de ministru, acest consiliu, declar public, este la m‚na ministrului justi˛iei. Prin mii, zeci de mii de fire interesele, p‚n„ la urm„, ajung la bani, iar puterea este a celui care gestioneaz„ banii. Am f„cut aceste amendamente, s-au respins ∫i v„ rog s„ m„ crede˛i c„ fac parte dintr-o comisie, care se nume∫te de integrare, ∫i am fost la seminarii unde s-a discutat de nenum„rate ori aceast„ problem„, exact aceast„ problem„. Da˛i puterii judec„tore∫ti independen˛a, inclusiv prin gestionarea banilor! A∫a se Ónt‚mpl„ Ón alte ˛„ri. La noi Ónc„, nu ∫tiu din ce motive, nu avem Óncredere Ón puterea judec„toreasc„, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ le d„m ∫i acest drept, s„ gestioneze propriii bani. Din aceast„ cauz„ avem rezervele noastre Ón leg„tur„ cu eficien˛a

sau mai bine - zis cu rezultatul punerii Ón aplicare a acestei legi, adic„ s„ se ajung„ la o real„ independen˛„ a justi˛iei.

Da, mul˛umesc.

Grupul P.R.M., am Ón˛eles c„ a˛i revenit asupra deciziei nepronun˛ate.

Ave˛i cuv‚ntul!

Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Grupul nostru parlamentar va vota pentru adoptarea acestei legi. Socotim c„ textele existente acoper„ Ón Óntregime toate exigen˛ele. De aceea grupul nostru parlamentar va vota legea a∫a cum a fost formulat„.

V„ mul˛umesc. Grupul U.D.M.R.?

## Domnule pre∫edinte,

Eu cred c„ aceast„ lege ar fi putut s„ fie numit„ ∫i îlegea responsabiliz„rii magistra˛ilor“. Dac„ p‚n„ Ón momentul de fa˛„ suspiciunile au fost îcu g‚rla“, cum c„ actul juridic ∫i func˛ionarea justi˛iei este sub influen˛a Politicului, eu cred c„ dup„ ce adopt„m acest act normativ, ∫i Grupul parlamentar al U.D.M.R. va vota acest proiect de act normativ, posibilitatea ca Politicul s„ influen˛eze institu˛ional func˛ionarea justi˛iei este eliminat„. Eu nu spun c„ Ón cazuri punctuale nu mai sunt porti˛e ∫i sunt de acord ∫i sus˛in cele dou„ amendamente formulate de colegul meu liberal, dar, totu∫i, esen˛a, consisten˛a acestui act normativ va elimina acest pericol, ceea ce este un lucru deosebit de mare ∫i aici, dac„ vre˛i, mingea este Ón curtea magistra˛ilor. Sunt multe critici la adresa func˛ion„rii Justi˛iei rom‚ne, greul o duc magistra˛ii ∫i de acum Ónainte ei trebuie s„ se preocupe de limpezirea rela˛iilor de a asigura o justi˛ie care nu este Óntr-adev„r p„rtinitoare, care este egal„ pentru to˛i. Cele dou„ subiecte spun eu c„ sunt probleme totu∫i majore; este vorba de gestionarea bugetelor judec„toriilor, tribunalelor ∫i cur˛ilor de apel, ceea ce Ón mod normal ar trebui s„ fie f„cute de c„tre Consiliul Superior al Magistraturii, ∫i respectiv rolul ministrului Ón acest consiliu. Proiectul, a∫a cum este formulat Ón momentul de fa˛„, prevede c„ face parte de drept din ambele sec˛ii — sec˛iile pentru judec„tori, respectiv sec˛iile pentru procurori. Acum cred c„ ministrul justi˛iei ar trebui clonat ca Óntr-o ∫edin˛„ Ón care aceste sec˛ii probabil lucreaz„ paralel s„ fie prezent ∫i Ón una ∫i Ón alta. Œn acest consiliu sunt 3 membri care nu au calitatea de magistra˛i, ceilal˛i sunt fie judec„tori, fie procurori, ace∫tia sunt reprezentan˛ii societ„˛ii civile, respectiv ministrul justi˛iei. Mi se pare a fi foarte echitabil„ solu˛ia ca ace∫ti 3 reprezentan˛i Ón C.S.M., care nu sunt magistra˛i, s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.VII.2004 aib„ drepturi egale, respectiv s„ participe la lucr„rile Ón plenul acestui consiliu care dezbate problemele de ordin general ale magistra˛ilor ∫i Ón care, desigur, este bine venit„ prezen˛a ministrului justi˛iei, dar prezen˛a dumnealui sau a dumneaei Ón sec˛ii mi se pare c„ nu este o solu˛ie potrivit„.

Da, mul˛umesc.

Da˛i-mi voie s„ Óntreb pe colegii din P.D. sau pe senatorii independen˛i dac„ doresc s„ intervin„? Dac„ nu, o rog pe doamna ministru s„... V„ rog s„ m„ ierta˛i, dori˛i s„ interveni˛i?

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Observa˛iile cu privire la neindependen˛a bugetar„ a Consiliului Superior al Magistraturii sunt Óndrept„˛ite, dar eu a∫ vrea s„ v„ spun c„ ele nu sunt de natur„ s„ Ómpiedice Grupul parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal s„ voteze aceast„ lege.

Mul˛umesc, domnule senator.

Invit pe doamna ministru dac„ dore∫te s„ prezinte succint r„spunsuri la interven˛iile colegilor. Au fost c‚teva chestiuni.

O s„ Óncep cu obiec˛iunea privind participarea ministrului justi˛iei la sec˛iile Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit dispozi˛iilor constitu˛ionale reproduse de proiectul de lege, ministrul justi˛iei al„turi de procurorul general ∫i pre∫edintele Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie sunt membri de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii. Tot potrivit dispozi˛iilor constitu˛ionale, Consiliul Superior al Magistraturii lucreaz„ Ón plen ∫i Ón sec˛ii, care sec˛ii au o oarecare specializare. Exist„ sec˛ia pentru procurori, unde, fire∫te, va participa procurorul general, ∫i sec˛ia pentru judec„tori. Art. 134 alin. (2) din Constitu˛ie prevede c„ membrii de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii nu au drept de vot Ón sec˛ii atunci c‚nd acestea ac˛ioneaz„ ca instan˛„ disciplinar„. Printr-o interpretare, _per a contrario,_ membrii de drept pot participa la sec˛ii ∫i au drept de vot atunci c‚nd nu ac˛ioneaz„ ca instan˛„ disciplinar„. Fire∫te, cum prin for˛a lucrurilor ministrul justi˛iei nu este nici judec„tor, nici procuror, acesta poate participa la activitatea sec˛iilor indiferent c„ acestea vizeaz„ procurorii sau judec„torii. Prin urmare, Ón atestarea particip„rii, ministrul justi˛iei poate, nu este obligat, s„ participe la activitatea sec˛iilor, dar nici nu i se poate interzice pentru c„ principiile de interpretare _per a contrario_ ∫i chiar excep˛iile sunt de strict„ interpretare c‚t timp textul constitu˛ional Ói interzice s„ voteze atunci c‚nd sec˛iile ac˛ioneaz„ ca instan˛e disciplinare, Ónseamn„ c„ regula este aceea a particip„rii

acestui membru de drept la activitatea sec˛iilor. Prin urmare, am g„sit c„ aceast„ participare consacrat„ prin textul de lege nu face dec‚t s„ respecte dispozi˛iile constitu˛ionale.

Da, v„ mul˛umesc.

Cu privire la chestiunile legate de buget, exist„ ∫i amendamente sub acest aspect. Rolul acestui Consiliu Superior al Magistraturii este acela de garant al independen˛ei justi˛iei. Care independen˛„ a justi˛iei Ónseamn„ c„ aceasta s„ fie Ónf„ptuit„ Ón mod egal pentru to˛i cet„˛enii, impar˛ial ∫i independent ∫i Ón numele legii de c„tre fiecare dintre magistra˛i. Rolul esen˛ial al acestui organism este cel de gestiune a carierei magistra˛ilor din care factorul executiv, iat„, este complet eliminat. Gestionarea bugetului, deci p„strarea acestei componente administrative de c„tre Ministerul Justi˛iei nu aduce absolut nici un fel de atingere independen˛ei justi˛iei Ón esen˛a sa. S-a conceput aceast„ p„strare a componentei administrative pornindu-se de la modele europene. Œn Fran˛a, Ón Italia, chiar Ón Bulgaria bugetul instan˛elor este gestionat de c„tre Ministerul Justi˛iei. Pe de alt„ parte, dispozi˛iile din proiect sunt foarte echilibrate. Œntruc‚t bugetele sunt elaborate de jos Ón sus, deci de la nevoile instan˛elor, cur˛ile de apel, potrivit Legii privind organizarea judiciar„, sunt ordonatori secundari de credite, iar bugetul negociat de Ministerul Justi˛iei, ordonator principal de credite, nu poate fi prezentat dec‚t cu avizul conform, deci obligatoriu, al Consiliului Superior al Magistraturii. Prin urmare, p„strarea atribu˛iilor de administrator de c„tre Ministerul Justi˛iei Ónseamn„ doar degrevarea acestui organism de sarcina administrativ„ pentru a gestiona corespunz„tor cariera magistra˛ilor care trebuie s„ se ocupe de Ónf„ptuirea impar˛ial„ ∫i Ón numele legii a justi˛iei. Sunt deja consacrate calitatea de ordonator principal de credite ∫i ordonator secundar pentru cur˛ile de apel, sunt consacrate aceste calit„˛i prin Legea privind organizarea judiciar„, care a fost deja adoptat„, ori acest pachet de legi, deci cele 3 legi sunt prev„zute s„ intre Ón vigoare deodat„. Am avut Ón vedere ∫i punctual dificult„˛i practice pentru c„ o parte dintre sediile Ón care func˛ioneaz„ instan˛ele au regimul juridic nel„murit. Multe sunt revendicate Ón temeiul Legii nr. 10/2001, ca s„ nu mai vorbim c„ sunt Ón curs de executare proiecte de investi˛ii privind Palatul de Justi˛ie, cl„direa cunoscut„ sub numele de magazinul îJunior“ care urmeaz„ s„ devin„ sediul instan˛ei Ón care Ministerul Justi˛iei este angajat. Or, toate aceste atribu˛ii ar fi trebuit s„ fie transferate c„tre Consiliul Superior al Magistraturii.

Da, v„ mul˛umesc, doamna ministru.

V„ rog s„ face˛i precizarea dac„ sunte˛i de acord cu amendamentele existente Ón raportul suplimentar.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.VII.2004

Suntem de acord cu toate amendamentele care au fost admise de comisie.

Da, mul˛umesc.

Deci raportul suplimentar cuprinde mai multe amendamente dec‚t Ón primul raport.

Cuprinde mai multe, suntem de acord cu toate cele admise.

Bun, mul˛umesc.

Œi consult pe colegii care au amendamente respinse. S-o lu„m Ón ordine.

La primul punct pe art. 28, renun˛.

Mul˛umesc.

imunit„˛i ∫i valid„ri care am f„cut, noi, amendamente pentru Ministerul Justi˛iei, pentru suplimentare la posturi ∫i pentru investi˛ii, iar ele nu au fost sus˛inute. De ce? Pentru c„ face parte din Executiv, iar Guvernul are interesul ca Legea bugetului s„ fie, din acest punct de vedere, s„ aib„ îrezultate“, Ón ghilimele, bune. Or noi ∫tim cine cunoa∫te cel mai bine aceste nevoi materiale Ón justi˛ie — tocmai magistra˛ii. De ce nu ave˛i Óncredere Ón magistra˛i? L„sa˛i-i s„ hot„rasc„ d‚n∫ii, s„-∫i Óntocmeasc„ ∫i aprobe proiectele de buget ∫i o s„ vede˛i dumneavoastr„ c„ lucrurile o s„ mearg„ mai bine dec‚t merg acum.

Vreau s„ v„ spun ∫i s„ v„ amintesc — dumneavoastr„ nu era˛i la vremea respectiv„ Ón func˛ie — au fost 3 cazuri, la fiecare dintre momentele discut„rii Legii bugetului, c‚nd ministerul nu a sus˛inut amendamente admise de Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri tocmai pentru ca s„ nu fie discu˛ii Ón s‚nul institu˛iei.

Da, mul˛umesc.

V„ rog, dac„ dori˛i s„ oferi˛i r„spuns colegului senator.

La 29 Ómi men˛in argumenta˛ia. Am spus adineauri: ministrul este bine dac„ nu face parte din comisie. Œl sus˛in.

Da.

Punctul de vedere, v„ rog!

**Domnul Nicolae ™erban** _— ministru - delegat la_

_Ministerul pentru Rela˛ia cu Parlamentul_ **:**

Œmpotriv„.

## Œmpotriv„.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu amendamentul sus˛inut de domnul senator EcksteinKovács Péter.

Amendament respins, Óntrunind 24 voturi pentru, 64 voturi Ómpotriv„, 2 ab˛ineri.

La punctul 3 amendament la art. 37 lit. h). Domnul senator Popa.

## Da, domnule pre∫edinte.

™i aici a∫ da un r„spuns doamnei secretar de stat. De 3 ani de zile, critica Uniunii Europene Ón direc˛ia justi˛iei este una, dar important„: lips„ resurse, at‚t umane, c‚t ∫i financiare. De fiecare dat„ se spune lucrul acesta ∫i niciodat„ ministerul nu s-a luptat, Ón Legea bugetului, pentru un buget Óntr-adev„r satisf„c„tor. Aici suntem membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplin„,

Ministerul Justi˛iei nu poate negocia un alt buget dec‚t cel avizat Ón mod obligatoriu de Consiliul Superior al Magistraturii. Pe de alt„ parte, ne-am orientat ∫i din experien˛a oarecum nefericit„ a Ungariei. Acolo, Consiliul Superior al Magistraturii este ordonator principal de credite, dar regret„ acest lucru Óntruc‚t de fiecare dat„ bugetele pe care le solicit„ nu le ob˛in, dat fiind sprijinul politic redus pe care astfel de organisme, prin for˛a lucrurilor, nu-l au. Deci cel mai bun buget pe care l-ar putea ob˛ine Consiliul Superior al Magistraturii, dac„ nu ar fi acest mecanism foarte echilibrat de elaborare ∫i negociere, ar fi cel pe care l-ar ob˛ine ∫i Ministerul Justi˛iei.

## Da, mul˛umesc.

## Stima˛i colegi,

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra amendamentului sus˛inut de domnul senator Nicolae-Vlad Popa la lit. h) a art. 37, Ón sensul Ónlocuirii atribu˛iei, a emite doar aviz Ón a Óntocmi ∫i aproba proiectul de buget. Pentru instan˛„, desigur.

Stima˛i colegi, v„ rog s„ vota˛i!

Amendament respins, Óntrunind 26 de voturi pentru, 62 voturi Ómpotriv„ ∫i 5 ab˛ineri.

La art. 52 alin. 1, domnul senator Popa a formulat un amendament prin care solicit„ eliminarea a unei p„r˛i.

Œn raportul suplimentar nu mai apare al doilea, alin. 3, dar este Ón raportul principal.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.VII.2004 Chestiunea este foarte simpl„. Se prevede, la art. 52, posibilitatea revoc„rii unui membru al Consiliului Superior al Magistraturii de c„tre acest consiliu. Ori...

Apare modificarea.

Nu, nu apare modificarea. Dac„ ar ap„rea... Eu am verificat ∫i nu apare modificarea.

Œn comisie, colegul meu spune c„ s-a acceptat, dar nu apare Ón text. Eu am v„zut c„ Ón text nu apare modificarea.

Ideea este urm„toarea: c‚t„ vreme corpul judec„torilor, procurorilor nume∫te un reprezentant Ón Consiliul Superior al Magistraturii, acesta nu poate fi revocat de ceilal˛i membri, ci numai de corpul care l-a numit. Eu ∫tiu c„ s-a aprobat, dar nu apare Ón raport.

Rog punctul de vedere al ministerului.

## Domnule pre∫edinte,

Nu am g„sit a fi acceptabil acest amendament. Este adev„rat, se Óntemeiaz„ pe principiul simetriei, numai c„, din ra˛iuni practice, nu am acceptat amendamentul, fiindc„ este vorba de neÓndeplinirea atribu˛iilor de c„tre un membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Or, prin simetrie, convocarea adun„rilor generale ∫i urmarea Óntregii proceduri ar duce la Ónt‚rzieri care, fire∫te, ar disfunc˛iona acest organism vital pentru corecta func˛ionare a justi˛iei.

## Mul˛umesc.

Œntreb colegii din Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri dac„ doresc s„ argumenteze.

Eu, ca ∫i membru al comisiei, am tras concluzia c„ acest amendament a fost adoptat Ón parte. Deci acel principiu, ca cel care nume∫te acela Ól ∫i revoc„ s-a spus c„ este prea costisitor, c„ este vorba de activitatea membrului C.S.M. Ón cadrul C.S.M.-ului. Dar eu am Ón˛eles c„ am introdus, Óntr-adev„r, un text nou care interzice ca magistratul care a s„v‚r∫it o abatere disciplinar„, pe de-o parte s„ accead„ Ón C.S.M., pe de alt„ parte, dac„ a comis o abatere disciplinar„ este retras prin efectul legii din C.S.M. Acest lucru a fost adjudecat de c„tre comisie. Adjudec‚nd acest lucru, am achiesat ∫i la faptul c„ cel care nume∫te, acela ∫i revoc„. Eu a∫a am Ón˛eles, eu a∫a am votat ∫i — cum s„ zic? — sunt acum pu˛in consternat c„ raportul suplimentar nu reflect„ acest lucru.

Par˛ial.

## Domnule pre∫edinte,

Dac„-mi permite˛i, ar fi — ca s„ dau un exemplu — ar fi ca ∫i cum un senator ar putea fi revocat de c„tre plenul Senatului dac„ lipse∫te. îNu-∫i Óndepline∫te atribu˛iile“ — v„ da˛i seama c‚t de larg este textul. îNu∫i Óndepline∫te atribu˛iile“. Este posibil ca Óntr-o institu˛ie s„ fie cineva care este mai critic, are un sim˛ mai aparte de observa˛ie ∫i deranjeaz„. Ei bine, cu acest text înu-∫i Óndepline∫te atribu˛iile“, majoritatea poate s„-l revoce. Nu este corect. Adic„ d„ posibilitatea unor abuzuri. Aici, c‚nd e∫ti ales de un corp de magistra˛i, ei au dreptul s„ te revoce ∫i putea foarte bine, printr-o norm„, s„ existe — a∫a cum am ar„tat — formula revoc„rii de c„tre cei care aleg, nemail„s‚nd aceast„ porti˛„ a excluderii cuiva doar pentru faptul c„, m„ rog, nu convine pozi˛ia respectiv„ pentru c„ o s„ vede˛i c„ se va Ónt‚mpla Ón realitate ∫i o s„ ne izbim de faptul c„ noi am Ónc„lcat un principiu care, v„ spun sincer, doamna secretar de stat, nu credeam c„ poate fi Ónc„lcat.

## Domnule pre∫edinte,

Pe de-o parte, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a apreciat c„ acest amendament nu se justific„, textul de baz„ fiind acoperitor pentru situa˛iile existente. S-a mers chiar pe ideea c„ exist„ un precedent de prestigiu, Ón sensul c„ dup„ o formul„ asem„n„toare func˛ioneaz„ ∫i Curtea Constitu˛ional„; pe de alt„ parte, alin. 3 al art. 52 a primit o nou„ formulare Ón cadrul discu˛iilor din comisie, la care din p„cate colegul nostru, domnul senator Popa, nu a avut posibilitatea s„ participe nici ast„zi ∫i este prins ca atare Ón cuprinsul amendamentelor admise.

Da, mul˛umesc.

Dac„ dori˛i s„ mai argumenta˛i suplimentar, doamna secretar de stat?

Atribu˛iile sunt foarte strict reglementate, deci este exclus„ orice form„ de abuz, iar revocarea este realizat„ de plenul Consiliului Superior al Magistraturii care este format din ni∫te magistra˛i de excep˛ie, pretindem noi.

Domnul senator Frunda.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc. Domnul senator Eckstein.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Intervin ∫i eu ca jurist, Ón primul r‚nd. Cred c„ acceptarea amendamentului poate fi Óntemeiat„ pe dou„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.VII.2004 argumente foarte importante. Pe ceea ce a spus ∫i doamna secretar de stat, a similitudinii, tot a∫a cum e∫ti numit numai a∫a po˛i fi ∫i revocat, nu Ón alt fel. ™i un al doilea principiu, foarte important pentru via˛a judec„torilor, cel al stabilit„˛ii. Am Óncercat acum s„ fac un exerci˛iu teoretic. Dac„ s-ar putea, eu cred c„ foarte rar se va ajunge la asemenea cazuri. Cred c„ prevederea este mai mult teoretic„ dec‚t cu r„d„cini practice. Dar tocmai pentru c„ acest lucru este ∫i pentru a evita capcana posibilit„˛ii de a spune c„ exist„ anumite influen˛e politice asupra unui membru care este mai nepl„cut Ón comisie — tocmai ceea ce spunea domnul senator Popa — cred c„ ar fi bine s„ accept„m acest amendament. Eu cred c„ nu are efecte foarte... nu are efecte pragmatice, iar din punct de vedere a teoriei juridice, cred c„ este mai aproape de ceea ce vrem noi s„ facem, al stabilit„˛ii judec„torului din Consiliul Superior al Magistraturii, al neimplic„rii Politicului, a stabilit„˛ii acestui consiliu, a faptului ca nimeni s„ nu poat„ fi mi∫cat de acolo. Cert este c„ el va fi acolo 6 ani. Dac„ nu-∫i face treaba, se trag concluziile necesare. A veni ∫i a-l demite, de fapt, c„ asta este, dup„ 2-3 ani ∫i a aduce pe altcineva, dup„ p„rerea mea, ar fi nebenefic. Printr-o g‚ndire mai elastic„, cred c„ am putea accepta aceast„ solu˛ie care cred c„ are mai multe argumente teoretice ∫i de construc˛ie democratic„, dec‚t efecte practice.

V„ mul˛umesc.

## Stima˛i colegi,

V„ rog s„ revenim la text ∫i la amendament pentru c„ noi am adus argumente suplimentare nu pe amendamentul care este formulat. V„ rog s„ observa˛i c„, potrivit art. 52 alin. 1, se stabile∫te foarte clar c„ poate fi revocat unul dintre membrii ale∫i ai Consiliului Superior al Magistraturii, Ón dou„ situa˛ii: Óntr-o prim„ situa˛ie, atunci c‚nd cel Ón cauz„ nu mai Óndepline∫te condi˛iile legale pentru a fi membru ales Ón C.S.M. ∫i nimeni nu contest„ acest lucru ∫i nici procedura, cine face propunerea, cine hot„r„∫te pentru c„ este stabilit Ón text ∫i nu exist„ amendament. Acest lucru Ól hot„r„∫te plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

™i cea de-a doua situa˛ie, la care a f„cut amendament domnul senator Popa, Ón situa˛ia neÓndeplinirii atribu˛iilor de serviciu, dar nu este contestat„ procedura, nu este contestat cine decide pentru c„ nu este amendament. Plenul decide. Altcineva cine s„ decid„?

Dac„-mi permite˛i, el este legat de urm„torul amendament.

Nu, v„ rog, noi discut„m pe amendamente. Legea are 80 de articole.

Haide˛i s„ facem o... A˛i explicat, din punctul meu de vedere, gre∫it.

La vot!

V„ rog s„-l ascult„m.

Domnul senator Popa a formulat amendamentul.

La amendamentul de la alin. 1 trebuie eliminat„ sintagma îsau Ón cazul neÓndeplinirii atribu˛iilor Ón cadrul Consiliului Superior al Magistraturii“.

™i cu ce am gre∫it? Am spus c„ sunt dou„ situa˛ii...

Exact! ™i aceast„ situa˛ie a neÓndeplinirii am transferat-o Óntr-un nou alineat, alin. 3, îÓn cazul neÓndeplinirii atribu˛iilor Ón cadrul Consiliului Superior al Magistraturii de c„tre unul din membri sau... pre∫edintele Consiliului Superior al Magistraturii poate propune revocarea acestuia c„tre corpul care l-a ales Ón Consiliul Superior al Magistraturii“. Asta este leg„tura logic„ Óntre prima eliminare a acestei sintagme ∫i rezolvarea Ón fond a problemei acesteia a neÓndeplinirii atribu˛iilor.

Mul˛umesc.

## Stima˛i colegi,

A˛i ascultat argumente pro, argumente contra amendamentului propus de c„tre domnul senator, a˛i ascultat punctul de vedere ∫i al colegilor din Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i punctul de vedere al ministerului.

O singur„ precizare a∫ vrea s„ fac.

V„ rog!

Mi-e greu s„ accept faptul c„ spunem c„ acest Consiliu Superior al Magistraturii este garantul independen˛ei justi˛iei ca dup„ aceea s„-l b„nuiesc c„ ar putea s„ se comporte abuziv, Óndep„rt‚nd un membru printr-o procedur„ incorect„. E o prezum˛ie inacceptabil„!

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

## Da, mul˛umesc.

V„ rog, stima˛i colegi, s„ ne pronun˛„m prin vot Ón leg„tur„ cu amendamentul... ( _Discu˛ii Ón sal„.)_ V„ rog s„ vota˛i! S„ nu coment„m. V„ rog s„ vota˛i!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.VII.2004 Amendamentul a fost respins, Óntrunind 29 de voturi pentru, 59 voturi Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri.

Amendamentul de la punctul 5 nu-l mai sus˛ine˛i, domnul senator Popa, pentru c„ era legat de cele din precedent.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

**:**

Da, ∫i urm„torul la fel, era legat de...

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Da, mul˛umesc.

Fa˛„ de aceast„ situa˛ie, stima˛i colegi,

V„ rog s„ accepta˛i, stima˛i colegi, c„ exist„ o serie de gre∫eli, c‚teva gre∫eli gramaticale am observat Ón raport. Acestea le vom corecta pentru c„ doar n-o s„ supun la vot s„ scoatem un îi“ dintr-un cuv‚nt sau s„ punem virgula unde trebuie.

Felicit„ri!

Mul˛umim foarte mult.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

V„ adresez rug„mintea s„ accepta˛i, mai avem dou„, trei proiecte de lege, care au caracter organic. ( _Discu˛ii Ón sal„.)_

™i m‚ine le discut„m pe cele care sunt ordinare. Haide˛i, c„ acum suntem Óntr-un cvorum acceptabil. V„ rog! Nu mai avem multe legi, s„ nu v„ facem probleme. Deci, le lu„m numai pe cele cu caracter organic, pentru c„ sunt prezen˛i foarte mul˛i colegi.

V„ rog, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Punctul 3, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr.41/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii cadastrului ∫i a publicit„˛ii imobiliare nr.7/1996.

V„ rog!

Deci, s„ le lu„m pe cele organice, pe lista suplimentar„, pozi˛ia 3.

Celelalte legi, legile cu caracter ordinar, pentru c„ sunt prezen˛i ∫i reprezentan˛ii Executivului, le vom lua m‚ine dup„-amiaz„, la ora 15,00.

V„ rog, ini˛iatorul, prezenta˛i punctul de vedere al Guvernului.

**Domnul Florin Ciobanu** _— secretar de stat Ón Oficiul Na˛ional de Cadastru, Geodezie ∫i Cartografie_ **:**

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Elementul esen˛ial al Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 41/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii cadastrului ∫i a publicit„˛ii imobiliare nr. 7/1998 este crearea unui sistem unic de Ónregistrare a drepturilor reale asupra propriet„˛ii imobiliare, prin reorganizarea activit„˛ilor de cadastru ∫i publicitate imobiliar„ Ón cadrul unei agen˛ii na˛ionale Ónfiin˛ate Ón subordinea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor.

Potrivit Legii nr. 7 din 1996, activit„˛ile de cadastru se desf„∫urau de c„tre Oficiul Na˛ional de Cadastru, Geodezie ∫i Cartografie, cu unit„˛ile sale subordonate, de c„tre ministere care realizau cadastru de specialitate, iar activitatea de publicitate imobiliar„ se derula prin birourile de carte funciar„.

Pentru eliminarea paralelismelor ∫i a neconcordan˛elor Ón procesul decizional, s-a creat cadrul organizatoric pentru Ónfiin˛area unei institu˛ii, capabile s„ coordoneze Ón mod unitar aceast„ activitate.

**:**

Nu mai citi˛i, v„ rug„m!

V„ mul˛umesc.

Domnul senator, v„ rog!

Œi rog pe colegii din Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri s„ prezinte raportul.

Domnule pre∫edinte,

Vreau s„ fac precizarea c„ raportul este comun cu cel al Comisiei pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului.

Œn ∫edin˛a din 24 iunie 2004, cele dou„ comisii au luat Ón dezbatere proiectul de lege ∫i au hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, s„ adopte raport de admitere, cu un amendament la art. 20 alin. 1[2] .

Œn cadrul dezbaterilor, cele dou„ comisii au adoptat, Ón unanimitate, urm„torul amendament, la punctul 10 din proiectul de lege, respectiv, la art. 20 alin. 1[2] , cu urm„torul cuprins: îOcuparea postului de registratori...“

Domnule vicepre∫edinte,

Avem raportul, noi suntem oameni serio∫i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.VII.2004

î...se va face Ón urma sus˛inerii unui concurs organizat de c„tre Agen˛ia Na˛ional„. Candida˛ii trebuie s„ fie licen˛ia˛i ai unei facult„˛i de drept acreditate ∫i s„ aib„ o vechime de cel pu˛in 5 ani Ón activitatea juridic„“.

Œn consecin˛„, supunem, spre aprobare ∫i adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, Ómpreun„ cu proiectul de lege.

Œn raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice ∫i urmeaz„ s„ fie adoptat potrivit prevederilor art. 76 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„ Ón 2003.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale sau dac„ dori˛i s„ v„ pronun˛a˛i Ón leg„tur„ cu amendamentul?

Domnul senator Popa, ave˛i cuv‚ntul!

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

A∫ vrea s„ Óntreb reprezentan˛ii Guvernului: eu am f„cut un proiect, de anul trecut, Ón leg„tur„ cu modificarea Legii cadastrului, c‚nd s-a spus ∫i s-a promis c„ se face o lege, nu o ordonan˛„ — din nou, o ordonan˛„ —, ca noi s„ lu„m act c„ Domnia sa, Guvernul, legifereaz„. Din nou lu„m act c„ se legifereaz„ la Guvern, iar noi suntem pu∫i Ón a aproba, Ón regim de urgen˛„ etc. etc.

S-a schimbat Constitu˛ia, se pare c„ la Guvern nu se ∫tie acest lucru, exist„ aceast„ situa˛ie de ani de zile ∫i nu s-a Ónt‚mplat nimic, ∫i acum suntem pu∫i Ón fa˛a unui fapt Ómplinit.

Critic aceast„ pozi˛ie a Guvernului. Nu era normal s„ avem ordonan˛„, era normal ca aceast„ lege s„ fie discutat„, pentru c„ sunt multe alte probleme de rezolvat Ón materie de cadastru Ón Rom‚nia, ca s„ func˛ioneze bine sistemul.

™i aici este reparat sau, mai bine-zis, este o Óncercare, un nou experiment, dar nu cred c„ asta este rezolvarea. ™i, Ón nici un caz, pe calea ordonan˛ei de urgen˛„.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Deci, domnule coleg, b„nuiesc c„ a˛i citit sau c„ a˛i r„mas Ón perioada campaniei electorale, pentru c„ a˛i fi v„zut c„, Ón conformitate cu Constitu˛ia, Ónc„ din preambulul ordonan˛ei de urgen˛„ este prev„zut„ expres necesitatea adoptarea acestui act normativ pentru finalizarea negocierilor.

A∫adar, nu ne g„sim Ón prezen˛a unei ordonan˛e care a Ónsemnat un moft, ci, dimpotriv„, o ordonan˛„ impus„ de termenul fatidic — 30 iunie.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

**:**

Domnule pre∫edinte, de doi ani de zile se discut„!

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Da. V„ mul˛umesc.

V„ rog, dac„ sunt ∫i alte interven˛ii pe textul de lege?

Deci, la declara˛ii politice, am avut Ón urm„ cu 5 ore. V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra amendamentului existent Ón raport.

Amendament aprobat de plenul Senatului cu 67 de voturi pentru, 7 voturi contra ∫i 10 ab˛ineri.

Precizez caracterul legii de lege organic„, absolut necesar„ pentru finalizarea ader„rii la Uniunea European„ ∫i o

La punctul 4 avem propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 215/2001 — Legea administra˛iei publice locale. Raport de respingere, este adev„rat. ( _Discu˛ii Ón sal„.)_

Rog punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Domnule pre∫edinte,

Œn ∫edin˛a din 24 iunie 2004, comisiile au luat Ón dezbatere propunerea legislativ„...

Sus˛ine˛i raportul?

Da.

Mul˛umesc.

Da, bineÓn˛eles. ( _Discu˛ii Ón sal„.)_

Reprezentan˛ii Guvernului, de acord cu respingerea propunerii legislative?

## **Domnul Mircea Alexandru** _— secretar de stat Ón_

_Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

Da, domnule pre∫edinte.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale? Nu.

Mul˛umesc.

44 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.VII.2004

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri. V„ rog s„ vota˛i!

Plenul Senatului, cu 81 de voturi pentru, 2 voturi contra ∫i 5 ab˛ineri, aprob‚nd raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i Comisiei pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului, pe cale de consecin˛„, respinge propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 215/2001.

Punctul 5 — propunere legislativ„ privind comasarea terenurilor agricole. Raport de respingere.

Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, punctul de vedere.

Ne men˛inem raportul de respingere, domnule pre∫edinte.

Din partea Executivului este cineva? Deci, raport de respingere.

Nu este nimeni.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra raportului Óntocmit de Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Plenul Senatului, cu 89 de voturi pentru, 1 vot contra ∫i 4 ab˛ineri, aprob„ raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i, pe cale de consecin˛„, respinge propunerea legislativ„ privind comasarea terenurilor agricole.

Punctul 7 — proiectul de Lege privind fondurile de pensii administrate privat. Procedur„ de urgen˛„. Lege organic„.

V„ rog, ini˛iatorii!

Comisiile sesizate Ón fond — Comisia economic„ ∫i Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat!

## **Domnul Ion Giurescu** _— secretar de stat Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prezentul proiect de lege introduce pilonul al doilea de pensii, reglement‚nd Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea sistemului fondurilor de pensii administrate privat, atribu˛iile Comisiei de supraveghere a fondurilor de pensii, precum ∫i garan˛iile acordate participan˛ilor la fond.

Proiectul de lege promoveaz„ urm„toarele principii: obligativitatea particip„rii la noul sistem, egalitatea de tratament pentru to˛i participan˛ii, contributivitatea, capitalizarea ∫i investirea activelor Ón mod pruden˛ial.

Prin prezentul proiect de lege se ia Ón calcul obligativitatea persoanelor p‚n„ la v‚rsta de 35 de ani, nou intrate Ón pia˛a muncii, de a participa la acest

sistem, ∫i, de asemenea, facultativ, pentru persoanele p‚n„ Ón 45 de ani.

Suntem de acord cu amendamentele propuse de comisiile reunite: Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ ∫i Comisia economic„.

V„ mul˛umesc.

Œi rog pe colegii no∫tri din partea celor dou„ comisii s„ prezinte raportul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Cu majoritate de voturi, membrii celor dou„ comisii au hot„r‚t s„ Óntocmeasc„ raport favorabil, cu amendamentele prezentate Ón Anexa nr.1.

Singurul amendament respins se g„se∫te Ón Anexa nr.2 la acest raport.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

V„ consult, doamnelor ∫i domnilor senatori, dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.

Are cuv‚ntul domnul senator Cioc‚rlie.

V„ rog!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am dou„ amendamente la amendamente, cu care nu m„ Óndoiesc c„ domnul secretar de stat, Ion Giur„scu, va fi de acord, mult mai repede dec‚t este, de obicei, Ón comisie, unde probeaz„, cu mult„ competen˛„, o Ónd„r„tnicie maxim„ fa˛„ de amendamentele noastre.

Deci, la art. 7, amendamentul 2 la art. 7 Ón care se prevede: îContractul de societate civil„ Óncheiat Óntre minimum 100 de membri fondatori...“, substantivul îmembrii“ trebuie scris cu un singur îi“. De altfel, am‚ndou„ observa˛iile sunt formale.

Aici, sunt de acord.

Mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Sunt convins c„ ve˛i fi de acord ∫i la amendamentul 3, la art. 24, unde Ón formularea amendamentului s-a sc„pat ce era mai important, îActivele fondurilor de pensii se investesc Ón interesul exclusiv al participan˛ilor“. Verbul îse investesc“ a fost sc„pat ∫i trebuie ad„ugat, ca s„ nu plece de la Senat Óntr-o formul„ Ón care amendamentul Ó∫i pierde tot Ón˛elesul.

Da. V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale. Nu sunt interven˛ii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.VII.2004 Œn leg„tur„ cu amendamentul respins, Ól sus˛ine cineva? Este un amendament respins, dar nu ∫tiu al cui este.

Este amendamentul domnului senator Bindea. Nu e prezent Ón sal„.

Da. Deci Ón leg„tur„ cu amendamentele admise sunte˛i de acord?

Da, domnule pre∫edinte.

Cu toate, da?

Da.

Nu ∫tiu, la mine este punctul 14. N-are importan˛„, important este s„ rezolv„m problema. V„ rog!

Rog unul dintre colegii din Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ s„ fie preg„tit, doar Ón situa˛ia Ón care se vor solicita explica˛ii suplimentare.

La punctul 1 avem varianta Senatului.

La punctul 2 avem text comun.

La punctul 3 —varianta Senatului.

La punctul 4 ∫i 5 — Senat.

Deci, avem un singur text comun. V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i. V„ rog!

Domnule pre∫edinte,

Pentru coeren˛a textului, la pagina 4, punctul 4, r‚ndul penultim, este nevoie de o virgul„... ( _Rumoare Ón sal„.)_

Las„, domnule, c„ eu ∫tiu ce spun. E necesar„ aceast„ virgul„ aici.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Suntem de acord cu virgula.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

S„ ne pronun˛„m, Ón primul r‚nd, asupra amendamentelor admise existente Ón Anexa nr.1 la raport. V„ rog s„ vota˛i!

Amendamente aprobate de plenul Senatului cu 86 de voturi pentru, 1 vot contra ∫i 6 ab˛ineri.

Cu precizarea caracterului legii de lege organic„, o

La punctul 1 — propunere legislativ„ privind reabilitarea func˛ional„ a cl„dirilor de locuin˛e. Avem raport de respingere, putem s„ o facem m‚ine f„r„ probleme.

Punctul 14, v„ rog, stimate colege ∫i stima˛i colegi, avem... ( _Discu˛ii Ón sal„.)_

Am f„cut acest punct.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Cum s„-l face˛i? C‚nd l-am f„cut?

Nu, sta˛i pu˛in!

Punctul 14 este raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr.1/1999 privind regimul st„rii de asediu ∫i regimul st„rii de urgen˛„.

La noi este punctul 15.

Sunte˛i de acord? ( _Rumoare Ón sal„.)_

Nu. Sta˛i pu˛in, unde aici?

Nu Ón˛eleg.

Unde, unde punem virgula, dumneavoastr„ a˛i spus s„ punem virgul„ aici, unde?

Am explicat, r‚ndul penultim, deci dup„ îfundamentale prev„zute la art. 3, numai Ón m„sura Ón care situa˛ia o cere,...“; asta este virgula care lipse∫te, asta este ce am propus. ( _Discu˛ii Ón sal„.)_

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

De acord.

Stima˛i colegi,

Fiind o chestiune de gramatic„ a limbii rom‚ne, nu supunem la vot. Mul˛umim domnului senator Ungheanu pentru c„ ne-a atras aten˛ia.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra solu˛iilor propuse Ón raportul comisiei de mediere. V„ rog s„ vota˛i!

Cu 91 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere, solu˛iile au fost adoptate de plen.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.VII.2004 S„ mai rezolv„m o chestiune, stima˛i colegi, toate celelalte legi care nu le-am luat Ón dezbatere ∫i care au caracter ordinar le lu„m Ón dezbatere m‚ine la ora 15,00, da?

La ora 14,00! ( _Discu˛ii Ón sal„.)_

Numai pu˛in, v„ rog, noi discut„m ce probleme avem m‚ine. Nu sunt mai mult de 7-8 acte normative, pe parcursul a o jum„tate de or„...

Miercuri!

Nu, dar miercuri avem ∫edin˛a de plen. L„sa˛i a∫a, la ora 15,00, pentru c„ avem ∫i ∫edin˛a Biroului permanent. La ora 15,00 le lu„m Ón dezbatere ∫i le rezolv„m.

Numai pu˛in! V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile, nu am terminat ∫edin˛a.

Stima˛i colegi,

Domnul senator Gheorghe Bunduc, senator P.R.M. Ón Circumscrip˛ia electoral„ nr. 38, Tulcea, a Ónaintat pre∫edintelui Senatului demisia, Óntruc‚t, Ón aceast„ perioad„ Domnia sa, Ón urma alegerilor locale, a dob‚ndit o nou„ calitate care Ól face incompatibil cu mandatul de senator. Motiv pentru care da˛i-mi voie s„-l Óntreb dac„ Domnia sa sus˛ine demisia Ónaintat„ domnului pre∫edinte Nicolae V„c„roiu?

Ave˛i cuv‚ntul!

Da, domnule pre∫edinte, Ómi men˛in aceast„ demisie, m„rturisesc c„ o fac cu regret, Óntruc‚t, dup„ 8 ani de munc„ Ón Senat, simt aceast„ stare de regret, pentru c„ Ón ace∫ti ani am lucrat destul de eficient, am colaborat, Ón primul r‚nd, cu colegii mei din P.R.M., cu colegii din P.S.D., din P.N.L., P.D. ∫i U.D.M.R. Le mul˛umesc tuturor c„ au fost al„turi de mine Ón demersurile pe care le-am Óntreprins.

Vreau s„ mul˛umesc ∫i domnilor pre∫edin˛i ai Senatului din aceast„ perioad„, domnul Petre Roman, domnul Mircea Ionescu-Quintus ∫i domnului Nicolae V„c„roiu ∫i, Ón mod cu totul deosebit, colegilor de la Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt ∫i ∫tiin˛„, cu care am lucrat Ón ace∫ti ani.

V„ mul˛umesc ∫i dumneavoastr„, v„ doresc o activitate rodnic„, iar eu v„ promit c„, prin munca pe care o voi desf„∫ura, voi Óncerca s„ fiu la Ón„l˛imea misiunii pe care am primit-o.

V„ mul˛umesc ∫i v„ doresc mult„ s„n„tate. ( _Aplauze.)_

## Stima˛i colegi,

Da˛i-mi voie ca Ón numele dumneavoastr„ ∫i Ón numele Biroului permanent s„ mul˛umesc domnului

senator Bunduc pentru cuvintele ∫i g‚ndurile pe care ni le-a transmis ast„zi ∫i, de asemenea, s„ Ól felicit at‚t pentru activitatea Ón cadrul Senatului, c‚t, mai ales, s„ Ói ur„m succes Ón activitatea viitoare Ón administra˛ia public„ jude˛ean„ Tulcea.

Da˛i-mi voie, av‚nd Ón vedere demisia Domniei sale, s„ declar vacant postul de senator Ón Circumscrip˛ia electoral„ nr. 38, Tulcea, urm‚nd ca Grupul parlamentar P.R.M. s„ fac„ propuneri pentru validarea senatorului supleant de pe lista respectiv„.

Stima˛i colegi,

V„ facem cunoscut c„, Ón conformitate cu prevederile art. 17 alin. 2 ∫i 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, s-au depus la secretarul general al Senatului urm„toarele legi:

— Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii;

— Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995.

- Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii

- nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

™i Legea alegerilor!

Nu, Legea alegerilor am trimis-o la Camer„.

Domnule pre∫edinte, V„ rog...

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul!

Avem la punctul 13 o ini˛iativ„ legislativ„, este raport de respingere, este aici ini˛iatorul. V„ rog s„ termin„m ast„zi cu aceast„ ini˛iativ„.

Ce ini˛iativ„?

Propunerea legislativ„ privind Statutul de Autonomie al f nutului Secuiesc. Vrem ca de m‚ine s„ intre Ón vigoare ∫i noi suntem calea decizional„...

Stima˛i colegi,

Vor dori mul˛i colegi s„ ia cuv‚ntul, de aceea am l„sat-o pentru m‚ine dup„-amiaz„.

Dac„ nu accepta˛i, nu am ce face.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.VII.2004

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Sunte˛i de acord s„ nu intervenim pe ini˛iativ„ Ón numele grupurilor parlamentare, ci doar s„ vot„m? ( _Discu˛ii Ón sal„.)_

## **Domnul Tri˛„ F„ni˛„**

**:**

Nu este bine! Procedur„!

V„ rog, procedur„!

Domnule pre∫edinte,

Dup„ p„rerea mea ∫i cred c„ nu numai a mea, avem colegi care vorbesc cam mult ∫i des. De asta ajungem la ora 20,00 s„ fim Ón sala _Omnia_ .

Eu nu vreau s„ fac aluzie numai la domnul Iorgovan care este vorbitor de meserie, dar, haide˛i, s„ limit„m timpul, nu?!

Dar domnul senator Puskás s„ ∫ti˛i c„ a intervenit pentru prima dat„.

Sau domnul Popa sau..., m„ rog, sunt situa˛ii, asta nu Ónseamn„ c„ Ón detrimentul calit„˛ii dezbaterilor.

V„ mul˛umesc.

Sta˛i pu˛in, nu am Ón˛eles finalitatea interven˛iei, domnule senator Tri˛„.

Stima˛i colegi,

V„ reamintesc c„ m‚ine diminea˛„ avem ∫edin˛a Birourilor permanente reunite, m‚ine, diminea˛„, v„ rog s„ v„ rezolva˛i toate problemele la comisii ∫i m‚ine dup„-amiaz„ ne vedem la orele 15,00. ( _Discu˛ii la masa prezidiului.)_

Rog colegii s„ fac„ lini∫te, Óntruc‚t domnul senator Pop dore∫te s„ sus˛in„ interpelarea.

V„ rog s„ lua˛i act Ón stenogram„ c„ reprezentantul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor ofer„ r„spuns domnului senator Dan Avram. Nu este prezent, v„ rog s„ i-l Ónainta˛i Ón scris. Mul˛umesc.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, doamna senator!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea este adresat„ doamnei ministru Elena Dumitru ∫i con˛inutul este urm„torul:

îUrmare a numeroaselor reclama˛ii din partea fo∫tilor angaja˛i ai Combinatului de prelucrare a minereurilor neferoase S.C. _Pheonix_ , Baia Mare, prin care sesizeaz„ faptul c„ cei disponibiliza˛i nu beneficiaz„ de Óncadrare Ón condi˛ii speciale de munc„, respectiv pensionarea la v‚rsta de 45 ani ∫i 20 ani vechime, de∫i ei au fost Óncadra˛i Ón grupa I de munc„.

Av‚nd Ón vedere faptul c„ Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.025 din 2003 privind metodologia ∫i criteriile de Óncadrare a persoanelor Ón locuri de munc„, Ón condi˛ii speciale, se face referire ∫i la activitatea desf„∫urat„ Ón cadrul Combinatului _Pheonix_ , v„ rug„m s„ ne comunica˛i de ce ace∫tia nu beneficiaz„ de prevederile acestei hot„r‚ri, av‚nd Ón vedere faptul c„ Ón aceast„ situa˛ie se g„sesc peste 100 de persoane.

Solicit r„spuns scris ∫i oral. V„ mul˛umesc.

Senator Maria Ciocan, din partea Grupului P.R.M.“

Mul˛umesc.

Domnul senator Pop, am Ón˛eles c„ a˛i renun˛at la interpelare sau nu?

Nu.

Nu a˛i renun˛at. Ave˛i cuv‚ntul, atunci!

Domnule pre∫edinte,

Eu nu am spus nim„nui c„ am renun˛at.

Am citit pe chipul dumneavoastr„ c„ sunte˛i optimist ∫i de aceea...

Nu, s„ ∫ti˛i c„ chipul meu Ómi schimb„ interiorul.

Haide˛i s„ v„ vedem exteriorul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea este adresat„ domnului prim-ministru Adrian N„stase.

îSenator Pop Dumitru, Circumscrip˛ia electoral„ Mure∫. Grup parlamentar P.R.M.

Obiectul interpel„rii: îUnde sunt banii, domnilor de la guvernare?!“

Domnule prim-ministru,

Œn anul 2003, Curtea Suprem„ de Justi˛ie a consfin˛it anularea contractului de v‚nzare-cump„rare a S.C. _Balneoclimaterica_ — S.A. Sovata, Óncheiat ilegal de reprezentan˛ii A.P.A.P.S. cu S.C. _Salina_ Budapesta.

Cu toate c„ a˛i luat act despre aceasta, p‚n„ ast„zi nu a˛i Óntreprins nimic concret pentru preluarea de c„tre autorit„˛ile ∫i institu˛iile statului nostru de drept, Rom‚nia, a patrimoniului societ„˛ii, ca proprietate de stat.

Œn acest fel, v„ face˛i vinovat de abuz ∫i neglijen˛„ Ón serviciu, de Ónc„lcare a prevederilor Legii nr. 78/2000, motiv pentru care v„ Óntreb ce m„suri urgente ve˛i lua pentru ducerea la Óndeplinire a unei hot„r‚ri judec„tore∫ti

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.VII.2004 irevocabile, prin care s-a desfiin˛at contractul de v‚nzare a societ„˛ii.

Ce m„suri ve˛i dispune pentru ca cei Ón drept s„ preia integral patrimoniul S.C. _Balneoclimaterica_ — S.A. Sovata ∫i ce ve˛i considera necesar a fi Óntreprins de autorit„˛ile Óndrituite ale statului, pentru tragerea la r„spundere, cercetarea ∫i trimiterea Ón judecat„ a celor ce se fac vinova˛i de v‚nzarea ilegal„ a respectivei societ„˛i, ac˛iune care a adus mari prejudicii materiale statului rom‚n?

îŒntrebare adresat„ domnului prim-ministru Adrian N„stase ∫i ministrului afacerilor externe, domnul Mircea Geoan„.

Obiectul Óntreb„rii:

## Domnule prim-ministru,

destr„marea U.R.S.S.-ului, v„ Óntreb ce face˛i, concret, pentru a Ómpiedica distrugerea monumentelor, a cimitirelor ∫i a celorlalte l„ca∫uri de spiritualitate ∫i cultur„ rom‚neasc„, supuse azi, sistematic, unui plan prin care se urm„re∫te ∫tergerea oric„rei urme materiale care s„ mai ateste apartenen˛a ve∫nic„ a acestor teritorii la neamul rom‚nesc ∫i Rom‚niei?

C‚nd ve˛i demonstra c„ a˛i Ón˛eles rolul ∫i locul pe care Ól ocupa˛i ∫i ve˛i solicita forurilor interna˛ionale anularea _de facto_ a consecin˛elor odiosului pact HitlerStalin care, de prea mult„ vreme, divizeaz„ Ónc„, ru∫inos ∫i anacronic Uniunea European„?“

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ mul˛umesc. Stima˛i colegi,

Da˛i-mi voie s„ declar Ónchis„ ∫edin˛a Senatului. Mul˛umesc tuturor colaboratorilor pentru sprijin. V„ doresc o sear„ bun„!

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti

∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 224.09.71/150, fax 225.00.43, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

> **ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 98/6.VII.2004 con˛ine 48 de pagini.**

Pre˛ul 91.200 lei