Aron Belaºcu

## **Domnul Aron Belaºcu:**

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Stimaþi colegi,

Pentru cã tot s-a vorbit aici de criticã constructivã, vreau sã vã asigur din capul locului cã vom face o criticã constructivã ºi, dacã nu va fi constructivã, am cel puþin un coleg care ºi-a desfãºurat activitatea în acest sector pe care îl voi aborda astãzi ºi poate sã mã contrazicã.

Cu permisiunea dumneavoastrã voi vorbi astãzi despre cooperaþia din România. În ultimele luni, pe diferite canale, contacte directe, mass-media, ne-au parvenit informaþii neliniºtitoare cu privire la acþiunile concertate, iniþiate ºi coordonate de Guvern, vizând destabilizarea actualelor structuri cooperatiste din România. Îngrijorarea noastrã s-a dovedit a nu fi zadarnicã, întrucât actuala putere din România, partidul-stat P.S.D. a pritocit în tainã proiectul unei ordonanþe de urgenþã care, pusã în aplicare, va echivala cu o nouã naþionalizare a sectorului cooperatist, ce va constitui un adevãrat dezastru pentru întregul sistem ºi slujitorii acestuia.

De ce în tainã? Pentru cã se încalcã, de fapt, legea fundamentalã a þãrii, Constituþia. Parlamentul a adoptat Legea specialã de abilitare a Guvernului pentru anumite ordonanþe pe timpul vacanþei parlamentare, dar numai în domenii care nu fac obiectul legilor organice ºi numai în cazuri excepþionale (a se vedea art. 114 din Constituþie). Or, examinând ordonanþa de urgenþã în cauzã, observãm cã aceasta cade sub incidenþa art. 72 alin. (3) lit. k) din Constituþie, având ca obiect regimul juridic al proprietãþii, iar, potrivit aceluiaºi articol lit. l), regimul general privind raporturile de muncã, ambele putându-se reglementa numai prin legi organice. Este adevãrat cã ordonanþa de urgenþã nu a fost publicatã, dar nu mai era decât un pas pentru a fi publicatã.

Chiar fãcând abstracþie de faptul cã actul normativ în cauzã este de domeniul legii organice, ne întrebãm care este urgenþa. Pentru cã ordonanþa de urgenþã este necesarã ºi se justificã numai când apare cu adevãrat o urgenþã în societate, urgenþã care nu a putut fi rezolvatã cu ajutorul legislaþiei de pânã acum. Or, în condiþiile în care Legea privind cooperaþia meºteºugãreascã a fost adoptatã de Senat în anul 1998, aflându-se în prezent în atenþia Camerei Deputaþilor, ºi care prin semnãturile a peste 100.000 de cooperatori ºi membrii familiilor acestora a primit un larg suport din partea celor care sunt direct implicaþi, nu pricepem nicicum nici graba, nici hãrnicia ºi, mai ales, grija Guvernlui de a se ocupa de un domeniu, sã nu uitãm, patrimoniu privat, lege care mai aºteaptã doar girul Camerei inferioare a Parlamentului.

Nu este suficient cã în cadrul Ministerului pentru Întreprinderile Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþie o parte a personalului trudeºte din greu la elaborarea unor proiecte de ordonanþe de urgenþã care sfideazã Constituþia ºi bunulsimþ economic, în timp ce proiecte de lege elaborate de specialiºti în materie, precum cea a cooperaþiei meºteºugãreºti, se pierd pe circuitul legislativ. Sunt cheltuiþi inutil banii contribuabililor pentru rezultate iluzorii, fiind angrenate în aceste acþiuni importante resurse umane ºi materiale.