Stenogramă plen

Rog doamnele ºi domnii senatori sã-ºi ocupe locurile în salã.

Declar deschisã ºedinþa Senatului de astãzi.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Stimaþi colegi,

Onoratã audienþã,

Înainte de toate vã rog sã-mi permiteþi sã spun ”Bun venitÒ la acest început de nouã sesiune, a cincea sesiune a Senatului României din aceastã legislaturã.

Sunt convins cã vacanþa a însemnat ºi o încãrcare a bateriilor. Vreau, de asemenea, sã vã mulþumesc pentru activitatea care s-a derulat în aceastã vacanþã parlamentarã în comisiile permanente, fapt care ne-a permis sã pregãtim aºa cum se cuvine începutul de sesiune.

De asemenea, din informaþiile pe care le am, s-a derulat o bunã activitate în circumscripþiile electorale, aºa cum am prevãzut, câte zece zile din fiecare lunã, colegii senatori sã fie prezenþi în teritoriu.

Sesiunea care începe astãzi aº spune cã este o sesiune cu totul specialã, pe de-o parte pentru cã suntem, cum se spune, pe ultima lungime de undã, pe ultima sutã de metri, sperãm sã avem succes, iar semnalele sunt pozitive în aceastã direcþie, în ceea ce priveºte invitarea României la Summit-ul de la Praga pentru a deveni membrã a NATO.

La aceastã acþiune am participat cu toþii ºi vreau sã mulþumesc tuturor senatorilor, indiferent de partidul pe care îl reprezintã, pentru cã a existat un consens, a existat o susþinere din partea tuturor.

S-au derulat, pe linie parlamentarã, dupã cum ºtiþi, o serie de acþiuni în þãri membre ale Uniunii Europene, cu vecinii noºtri ºi astãzi este apreciatã contribuþia pe care Senatul României, Parlamentul României a adus-o alãturi de celelalte instituþii ale statului la realizarea acestui obiectiv major pe care îl avem pentru anul 2003. Aceeaºi activitate intensã sper sã o derulãm ºi în lunile care urmeazã.

De asemenea, vreau sã mulþumesc celor care ne-au reprezentat, prin delegaþiile noastre comune cu Camera Deputaþilor, în diferite organisme internaþionale, Adunarea Parlamentarã a Consiliului Europei, OSCE, NATO, Adunarea parlamentarã a Mãrii Negre ºi aºa mai departe.

Un al doilea motiv de apreciere pozitivã este acela cã am reuºit în cele patru sesiuni ordinare ale Senatului, mai precis sunt trei, pentru cã luna decembrie din 2000 a fost legatã, mai ales, de alegeri ºi negocieri, ceea ce am reuºit este, respectiv, obiectivul pe care ni l-am propus, sã soluþionãm toate proiectele de legi petrecute ºi în proporþie de peste 95% acest lucru s-a reuºit.

Avem astãzi în Senat 117 proiecte de legi, dintre care 25 constituie proiecte de legi care au prioritate maximã, mai ales cele douã legate de integrarea în NATO, mã refer la proiectul de Lege privind declararea averilor demnitarilor ºi proiectul de Lege privind partidele politice. Vor sta în atenþia noastrã pentru a le soluþiona pânã la jumãtatea lunii septembrie.

De asemenea, sunt alte 23 de proiecte de legi care condiþioneazã accelerarea negocierilor privind integrarea României în Uniunea Europeanã.

În acelaºi timp, Guvernul, în vacanþa parlamentarã, a emis o serie de ordonanþe în baza abilitãrii pe care a primit-o din partea noastrã. Va trebui sã gândim un calendar astfel încât sã reuºim sã pãstrãm prin ritmul mai accelerat de legiferare, sã fim în pas cu tot ce înseamnã abordarea unor proiecte de legi, inclusiv iniþiative legislative, ceea ce ne permite de altfel, la ora actualã, sã putem vorbi ºi de un efort mai mare pentru documentare, pentru informare, pentru dezbateri mai serioase în comisii, astfel încât sã creascã calitatea actului de legiferare în formula care ne vine direct de la comisiile care dau avize ºi elaboreazã rapoarte de fond pentru diferitele proiecte de lege.

De asemenea, stimaþi colegi, trebuie sã apreciem, chiar dacã ne convine sau nu, activitatea pe care presa acreditatã la Senat a derulat-o în perioada celor patru sesiuni ordinare.

Sunt convins cã vor face acelaºi lucru ºi cu mai mare forþã în aceastã sesiune. Ne bucurã cã sunt alãturi de noi pentru cã numai sub aceastã formulã putem sã transmitem informaþii cãtre alegãtorii noºtri, cãtre populaþia României ºi le promit cã vom face tot ce este posibil sã aibã condiþii cât mai bune de lucru în Senatul României, aºa cum sunt convins cã doriþi ºi dumneavoastrã colegilor din Senat.

Cu aceste câteva cuvinte sã ne dorim succes în cea de-a cincea sesiune ordinarã a Senatului ºi sã începem aceastã sesiune, în primul rând, în aceastã zi de 2 septembrie, cu ceea ce este mai important, sigur, alegerea noului Birou permanent al Senatului.

## Stimaþi colegi,

Înainte de asta se vã informez cã din totalul de 140 de colegi senatori ºi-au anunþat prezenþa 127, avem ºapte colegi absenþi motivat ºi 3 colegi care sunt tot absenþi motivat, având probleme de sãnãtate.

Conducerea lucrãrilor este asiguratã, în prima parte, de cãtre subsemnatul, ajutat de cãtre cei doi colegi, domnul senator Mihai Ungheanu ºi domnul senator Constantin Nicolescu, cei doi secretari ai Biroului permanent al Senatului.

Aveþi în mapele dumneavoastrã ordinea de zi. Dacã aveþi observaþii la ordinea de zi?

Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã votaþi.

Cu 117 voturi pentru, nici un vot împotrivã, 3 abþineri ordinea de zi a fost aprobatã.

Programul de lucru, dupã cum vedeþi, este de la ora 15,00 la ora 19,00.

Dacã sunt observaþii legat de programul de lucru? Nu sunt observaþii.

Vã rog sã votaþi.

Cu 116 voturi pentru, un vot împotrivã ºi 4 abþineri, programul de lucru a fost aprobat.

Fac un apel legat de telefoanele mobile, sã respectãm hotãrârea pe care noi am aprobat-o. Vã rog sã le închideþi.

## Stimaþi colegi,

Trecem la primul punct al ordinii de zi, alegerea noului Birou permanent al Senatului.

În conformitate cu prevederile art. 26 din Regulamentul de organizare ºi funcþionare a Senatului, alegerea vicepreºedinþilor, secretarilor ºi chestorilor care compun Biroul permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare.

În aceastã sesiune nu sunt modificãri, mã refer la algoritm, comparativ cu sesiunea anterioarã ºi þin sã vã precizez urmãtoarele:

Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), douã locuri de vicepreºedinþi, Grupul parlamentar al Partidului România Mare, un loc de vicepreºedinte, Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, un loc de vicepreºedinte.

La secretari: Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), un loc de secretar, Grupul parlamentar al P.R.M., un loc de secretar, Grupul parlamentar al Partidului Democrat, un loc de secretar, Grupul parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, un loc de secretar al Senatului.

Cele douã posturi de chestori revin ca ºi în sesiunea trecutã: un post Grupului parlamentar P.S.D. (socialdemocrat ºi umanist) ºi un post Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

## Stimaþi colegi,

Înainte de a da cuvântul preºedinþilor grupurilor parlamentare vã propun sã alegem o comisie de numãrare a voturilor care sã fie formatã din cinci persoane. Fiecare grup sã nominalizeze câte o persoanã. Rog liderii de grup...

Domnul preºedinte Solcanu.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist) propunem pe domnul senator Florin Hriþcu.

Vã mulþumesc foarte mult.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul preºedinte Corneliu Vadim Tudor.

Îl propunem pe domnul senator Vasile Horga.

Vã mulþumesc foarte mult.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Domnul senator Aurel Panã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, vã rog, doamna preºedinte Norica Nicolai.

Domnul Mircea Teodor Iustian.

Vã informez cu acest prilej cã doamna senator Norica Nicolai este noul lider de grup al Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal.

Din partea Grupului parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, domnul Verest—y Attila.

Din partea Grupului parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România îl propunen pe domnul S—gor Csaba la comisia de numãrare a voturilor.

Vã mulþumesc.

Dacã sunt observaþii legat de comisia de numãrare a voturilor? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 120 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, douã abþineri, comisia de numãrare a voturilor a fost aprobatã.

Permiteþi-mi sã dau cuvântul acum preºedinþilor de grupuri parlamentare pentru a ne prezenta propunerile pentru Biroul permanent al Senatului.

Domnul preºedinte Solcanu, vã rog, douã propuneri pentru vicepreºedinþi, una pentru secretar ºi una pentru chestor.

Îngãduiþi-mi sã le fac pe toate.

Vã rog.

...Pentru a nu mai reveni la microfon.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist) propune pentru funcþia de vicepreºedinþi pe domnii senatori Alexandru Athanasiu ºi Doru Ioan Tãrãcilã, pentru funcþia de secretar pe domnul senator Constantin Nicolescu, pentru funcþia de chestor pe domnul senator Victor Apostolache.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare, domnul preºedinte Corneliu Vadim Tudor, un loc pentru vicepreºedinte, unul pentru secretar ºi unul pentru chestor.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare merge cu aceeaºi echipã pentru Biroul permanent: vicepreºedinte, domnul profesor doctor Gheorghe Buzatu, secretar, domnul profesor doctor Mihai Ungheanu, ºi chestor, domnul colonel în rezervã Dumitru Badea.

Vã mulþumesc foarte mult.

Pentru Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, pentru funcþia de vicepreºedinte.

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal îl propune pe domnul senator Paul Pãcuraru.

Domnul senator Paul Pãcuraru.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat, pentru un post de secretar.

Domnul senator Romeo Octavian Hanganu.

Domnul senator Romeo Octavian Hanganu. ªi Grupul parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, pentru un loc de secretar.

Grupul parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România propune pentru funcþia de secretar pe domnul senator Valentin-Zolt‡n Pusk‡s.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Domnul senator Pusk‡s. Vã mulþumesc foarte mult.

Au fost preluate propunerile.

Stimaþi colegi, votul este pe buletinele de vot, deci vor fi trei buletine de vot: pentru cei patru vicepreºedinþi, un buletin, pentru cei patru secretari, un buletin, ºi pentru cei doi chestori, un buletin.

În conformitate cu prevederile art. 125 alin. (2) din Regulamentul de organizare ºi funcþionare a Senatului, veþi primi aceste trei buletine de vot, ºtampilate pentru a fi valabile, iar în condiþiile în care lãsaþi neatinse numele ºi prenumele candidaþilor înseamnã cã buletinul este valabil, în condiþiile în care tãiaþi numele ºi prenumele, înseamnã cã sunteþi împotrivã.

Pentru ca buletinul sã fie valabil în permanenþã nu trebuie sã avem ca numãrul de candidaþi sã depãºeascã numãrul de posturi, nu este cazul la ora actualã. |Rog sã se aducã, dacã sunt fãcute,|buletinele de vot.|Feldman Radu Alexandru|prezent| |---|---|---|---| |misia de numãrare a voturilor sã preia buletinele ºi sã||Filipaº Avram|absent| |distribuie în salã.||Filipescu Cornel|prezent| |Rog sã poftiþi.||Florescu Eugeniu Constantin|absent| |Vã rog, domnul Hriþcu, domnul Panã, vã rog sã des-||Flutur Gheorghe|prezent| |eþi ºi sã arãtaþi urnele de vot ca sã|vedem cã sunt în|Frunda Gyšrgy|absent| |ine.||Gãucan Constantin|absent| |Cine citeºte lista senatorilor?||Gogoi Ioan|prezent| |Îi rog pe doi dintre colegii din comisia de numãrare a||Guga Ioan|prezent| |urilor sã pofteascã, în partea dreaptã, cu buletinele de||Hanganu Romeo Octavian|prezent| |. Domnul secretar Nicolescu va face|apelul. Veþi primi|Hârºu Ion|prezent| |etinele ºi vã rog sã verificaþi ca buletinele sã poarte||Hoha Gheorghe|prezent| |verso ºtampila.||Honcescu Ion|prezent| |**Domnul Constantin Nicolescu:**||Horga Vasile<br>Hriþcu Florin|prezent<br>prezent| |Acatrinei Gheorghe|prezent|Ilaºcu Ilie|prezent| |**Domnul Nicolae Vãcãroiu:**||Iliescu Ion<br>Ionescu-Quintus Mircea|prezent<br>prezent| |Vã rog sã poftiþi sã vã luaþi buletinele pentru vot.||Iorga Nicolae Marian|absent| |**Domnul Constantin Nicolescu:**||Iorgovan Antonie<br>Iustian Mircea Teodor|absent<br>prezent| |Poftiþi la vot.||Kereskenyi Alexandru|prezent| |Alexa Constantin|absent|Leca Aureliu|prezent| |Alexandru Ionel|prezent|Lupoi Mihail|prezent| |Apostolache Victor|prezent|Maior Liviu|prezent| |Athanasiu Alexandru|prezent|Marcu Ion|absent| |Badea Dumitru|prezent|Marinescu Simona Anamaria|absent| |Balcan Viorel|prezent|Mark— BŽla|prezent| |Bãdulescu Doru-Laurian|absent|Matei Vintilã|prezent| |Bãlan Angela Mihaela|prezentã|Matei Viorel|prezent| |Bãlãlãu Constantin|prezent|Mãrgineanu ªtefan Gheorghe|prezent| |Belaºcu Aron|prezent|Mihordea Mircea|prezent| |Belu Ioan|absent|Mocanu Vasile|prezent| |Bichineþ Corneliu|absent|Munteanu Tudor Marius|prezent| |Bindea Liviu-Doru|prezent|Nedelcu Mircea|prezent| |Bîciu Constantin|prezent|NŽmeth Csaba|prezent| |Brãdiºteanu ªerban Alexandru|absent|Nicolaescu Ioan|prezent| |Bucur Dionisie|prezent|Nicolaescu Sergiu Florin|prezent| |Bunduc Gheorghe|prezent|Nicolai Norica|prezent| |Buzatu Gheorghe|prezent|Nicolescu Constantin|prezent| |Cârciumaru Ion|absent|Novolan Traian|absent| |Ciocan Maria|prezentã|Onaca Dorel-Constantin|absent| |Ciocârlie Alin Theodor|prezent|Oprescu Sorin Mircea|absent| |Codreanu Dumitru|prezent|Opriº Octavian|prezent| |Constantinescu Dan|prezent|Otiman Pãun-Ion|prezent| |Constantinescu Eugen Marius|prezent|Paleologu Alexandru|absent| |Cozmâncã Octav|absent|Panã Aurel|prezent| |Crãciun Avram|prezent|Panã Viorel Marian|prezent| |Cristolovean Ioan|prezent|Pastiu Ioan|prezent| |Dina Carol|prezent|Pãcurariu Iuliu|prezent| |Dinescu Valentin|prezent|Pãcuraru Nicolae Paul Anton|prezent| |Dinu Marin|prezent|Pãtru Nicolae|prezent| |Dobrescu Maria Antoaneta|prezentã|Pãunescu Adrian|prezent| |Dumitrescu Viorel|prezent|Penciuc Corin|prezent| |Duþã Vasile|absent|Pete ªtefan|prezent| |Eckstein-Kov‡cs PŽter|prezent|Petre Maria|prezentã| |Fabini Hermann Armeniu|prezent|Petrescu Ilie|prezent| |Fãniþã Triþã|prezent|Plãticã-Vidovici Ilie|prezent|

Filipaº Avram absent ”Proces-verbal referitor la rezultatul votului privind Florescu Eugeniu Constantin absent alegerea secretarilor Senatului. Frunda Gyšrgy absent Procedându-se la numãrarea voturilor, din primul tur Gãucan Constantin absent de scrutin, cu privire la alegerea secretarilor Senatului, Iorga Nicolae Marin absent s-au constatat urmãtoarele:

Vã rog sã îl ascultãm pe preºedintele comisiei de numãrare a voturilor, domnul senator Hriþcu Florin.

Domnule senator, vã rog sã ne prezentaþi cele trei procese-verbale.

”Proces-verbal referitor la rezultatul voturilor privind alegerea vicepreºedinþilor Senatului.

Procedându-se la numãrarea voturilor, din primul tur de scrutin, cu privire la alegerea vicepreºedinþilor Senatului, s-au constatat urmãtoarele:

Ca urmare a faptului cã au întrunit, la primul tur de scrutin, votul majoritãþii senatorilor, sunt declaraþi aleºi ca vicepreºedinþi ai Senatului, în conformitate cu art. 26, 27 ºi 28 din Regulamentul Senatului, republicat, domnii senatori: Athanasiu Alexandru, Tãrãcilã Doru Ioan, Buzatu Gheorghe ºi Pãcuraru Paul.

”Proces-verbal referitor la rezultatul votului privind alegerea secretarilor Senatului.

Procedându-se la numãrarea voturilor, din primul tur de scrutin, cu privire la alegerea secretarilor Senatului, s-au constatat urmãtoarele: Ñ numãrul total al senatorilor 140 Ñ numãrul total al votanþilor 122 Ñ voturi valabil exprimate 122 Domnul senator Nicolescu Constantin a obþinut: Ñ voturi pentru 122 Domnul senator Mihail Ungheanu a obþinut: Ñ voturi pentru 116 Ñ voturi împotrivã 6 Domnul senator Pusk‡s Valentin-Zolt‡n a obþinut: Ñ voturi pentru 115 Ñ voturi împotrivã 7 Domnul senator Romeo Octavian Hanganu a obþinut: Ñ voturi pentru 121 Ñ voturi împotrivã 1

Ca urmare a faptului cã au întrunit, la primul tur de scrutin, votul majoritãþii senatorilor, sunt declaraþi aleºi ca secretari ai Senatului, în conformitate cu art. 26, 27 ºi 28 din Regulamentul Senatului, republicat, domnii senatori: Nicolescu Constantin, Ungheanu Mihai, Pusk‡s ValentinZolt‡n ºi Romeo Octavian Hanganu.

Încheiat azi, 2 septembrie.Ò

”Proces-verbal referitor la rezultatul votului privind alegerea chestorilor Senatului.

Procedându-se la numãrarea voturilor din primul tur de scrutin, cu privire la alegerea chestorilor Senatului, s-au constatat urmãtoarele:

|statat urmãtoarele:|| |---|---| |Ñ numãrul total al senatorilor<br>Ñ numãrul total al votanþilor|140<br>122| |Ñ voturi valabil exprimate|122| |Domnul senator Apostolache Victor a obþinut:<br>Ñ voturi pentru<br>122|| |Domnul senator Badea Dumitru:|| |Ñ voturi pentru|117| |Ñ voturi împotrivã|5|

Ca urmare a faptului cã au întrunit, la primul tur de scrutin, votul majoritãþii senatorilor, sunt declaraþi aleºi chestori ai Senatului, în conformitate cu art. 26. 27 ºi 28 din Regulamentul Senatului, republicat, domnii senatori Apostolache Victor ºi Badea Dumitru.

Încheiat astãzi, 2 septembrie.Ò

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Stimaþi colegi,

Sã îi felicitãm pe colegii noºtri, care au fost aleºi în Biroul permanent, ºi sã le dorim succes.

Dupã cum aþi observat, nu am avut decât un singur buletin nul. Unul dintre colegii noºtri, nici dupã a cincea sesiune, nu a înþeles cã numele ºi prenumele se taie ºi nu se încercuieºte numãrul curent. Se mai întâmplã. Probabil cã din grabã.

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

De ce nu a fãcut acelaºi lucru ºi la celelalte douã buletine?

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Înainte de a face prima ºedinþã de Birou permanent... Nu pot sã vã dau explicaþia necesarã, domnule senator.

## Stimaþi colegi,

Înainte de a ne retrage pentru o scurtã ºedinþã de Birou permanent, de 10 minute, aici, în spate, ºi a lua o pauzã, am dori, pentru cã deja au avut loc ºedinþele de grup, pentru informarea dumneavoastrã, sã cunoaºtem, în primul rând, dacã sunt modificãri la nivelul conducerii grupurilor parlamentare, preºedinte, vicepreºedinte.

Grupul parlamentar social-democrat ºi umanist. Nu sunt modificãri.

## **Domnul Ion Solcanu**

**:**

Nu sunt.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Nu sunt modificãri.

La Grupul parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Corneliu Vadim Tudor.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Sper sã discutãm ºi modificarea componenþei unor comisii...

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vorbim de grup!

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

În privinþa grupului nostru parlamentar, domnul senator Gheorghe Bunduc, care era secretarul grupului, primind o altã însãrcinare, a fost înlocuit de pãrintele-senator, Ioan Aurel Rus, în funcþia de secretar.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal?

Grupul liberal are un nou lider, în persoana doamnei senator Norica Nicolai, vicepreºedinþi ai grupului sunt domnul senator Gheorghe Flutur ºi domnul senator Nicolae-Vlad Popa, iar secretar, domnul senator Ion Sârbulescu.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Vã mulþumesc.

La Grupul democrat dacã sunt modificãri? Nu sunt. Vã mulþumesc.

La Uniunea Democratã a Maghiarilor din România dacã sunt modificãri la nivelul conducerii grupului?

## **Domnul Verest—y Attila**

**:**

Nu sunt modificãri.

8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 120/12.IX.2002

Vã mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi,

Legat de comisiile permanente, stimaþi colegi, vã anunþ cã, în conformitate cu algoritmul pe care l-am stabilit în luna decembrie, convenit între liderii grupurilor parlamentare, se produc în aceastã sesiune urmãtoarele modificãri:

Preºedinþia Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã este preluatã de cãtre Grupul parlamentar România Mare. Pânã acum, preºedinþia a fost deþinutã de Grupul parlamentar social-democrat ºi umanist.

În cadrul Comisiei pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã, funcþia de secretar revine Grupului parlamentar România Mare ºi a fost deþinutã pânã acum de Grupul social-democrat.

Preºedinþia Comisiei pentru drepturile omului ºi minoritãþi este preluatã de Grupul naþional liberal. Pânã acum a fost deþinutã de Uniunea Democratã a Maghiarilor din România, cãreia îi revine funcþia de vicepreºedinte, în locul colegilor de la Grupul România Mare.

Acestea sunt modificãrile faþã de sesiunea anterioarã. Sigur, vor avea loc alegeri.

Dacã colegii lideri de grup doresc sã informeze legat de propunerile care vor fi, în ceea ce priveºte conducerea unor comisii pe care le au?

Domnul preºedinte Corneliu Vadim Tudor, vã rog.

Domnule preºedinte,

Onoraþi colegi,

Grupul parlamentar al Partidului România Mare propune, pentru funcþia de preºedinte al Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã, pe domnul senator Nicolae Pãtru.

Conform algoritmului, funcþia de vicepreºedinte al aceleiaºi comisii revine, pentru sesiunea aceasta, tot partidului nostru; rãmâne în continuare domnul senator Dumitru Codreanu.

Am propus ºi un coleg senator pentru funcþia de secretar al Comisiei pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã. E vorba de domnul senator Gheorghe Bunduc.

La Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, pentru cã se face aceastã rocadã, domnul senator Nicolae Pãtru trece la Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã. În locul Domniei sale, pentru funcþia de secretar, propunem pe domnul senator Corneliu Bichineþ. Deci, la Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, secretar Corneliu Bichineþ.

În sfârºit, o chestiune care nu þine de algoritm, ci de faptul cã domnul senator Eugeniu Constantin Florescu absenteazã din þarã pentru o perioadã mai lungã ºi nu dorim sã meargã mai slab Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã, unde Domnia sa era secretar. Noi îl propunem ºi dumneavoastrã dispuneþi, vã rugãm sã fiþi de acord ca funcþia de secretar la

Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã sã fie atribuitã domnului senator Eugen Marius Constantinescu.

Vã mulþumesc foarte mult, domnule preºedinte.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã ceilalþi colegiÉ

Domnul vicepreºedinte Paul Pãcuraru, vã ascultãm. Grupul parlamentar al P.N.L.

Grupul parlamentar al P.N.L. preia conducerea Comisiei pentru drepturile omului ºi minoritãþi ºi îl propune pe domnul senator Iustian Mircea Teodor, senator de Constanþa.

Dacã mai sunt, pentru informarea noastrã, da?

Grupul parlamentar al U.D.M.R. preia vicepreºedinþia Comisiei pentru drepturile omului ºi minoritãþi ºi îl propunem, în continuare, pe domnul senator Gyšrgy Frunda. A fost preºedinte pânã acum.

Vã mulþumesc foarte mult.

Deci înþeleg cã nu mai sunt comunicãri de fãcut.

Stimaþi colegi, sigur, sunt propuneri. Mâine comisiile se vor întruni, se supun la vot, conform regulamentului, aceste propuneri, dupã care o sã vã informãm asupra deciziei comisiior permanente.

Vã rog sã fiþi de acord sã luãm o pauzã de 10 minute.

Rog Biroul permanent sã ne întrunim aici, în sala din spate, pentru 10 minute, stimaþi colegi, dupã care ne vom relua lucrãrile. Deci, o pauzã de 10 minute, nu mai mult, ºi rugãmintea este sã rãmâneþi în salã. Vã rog frumos.

## PAUZÃ * * * DUPÃ PAUZÃ

Stimaþi colegi, vã rog sã vã ocupaþi locurile în salã. Deci a avut loc prima ºedinþã a Biroului permanent nou ales, s-a aprobat programul de lucru, pentru a vi-l supune aprobãrii dumneavoastrã, pentru perioada 3Ñ7 septembrie ºi ordinea de zi. Aºadar, vã propunem ca marþi ºi miercuri sã se lucreze în comisii, joi, ºedinþa de plen a Senatului, de la ora 9,00 la ora 13,00, vineri ºi sâmbãtã, activitãþi în circumscripþiile electorale. Vã rog, dacã sunt observaþii legat de programul de lucru pentru perioada 3Ñ7 septembrie? Dacã sunt observaþii? Dacã nu, vã rog sã votaþi.

Cu 89 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a aprobat programul de lucru al Senatului în perioada 3Ñ7 septembrie 2002.

Dacã sunt observaþii la ordinea de zi pentru joi? Dacã nu, vã rog sã votaþi.

S-a aprobat cu 90 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere.

Stimaþi colegi, conform programului nostru, în continuare, vom trece la constituirea unor comisii de mediere.

Comisia de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege privind organizarea ºi funcþionarea Agenþiei Naþionale de Presã ”RompresÒ, comisie de mediere, dupã cum ºtiþi, formatã din 7 colegi senatori desemnaþi de grupurile parlamentare.

Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 4 propuneri, vã rog.

Domnule preºedinte, vã propunem din partea grupului nostru pe urmãtorii colegi senatori: domnul Grigore Zanc, domnul Ion Solcanu, doamna Nora Cecilia Rebreanu ºi domnul Gheorghe Hoha.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al P.R.M., o propunere.

Propunem pe domnul senator Mihai Ungheanu.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al P.D., o propunere.

Domnul senator Radu Vasile.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al P.N.L., o propunere. Doamna senator Norica Nicolai, vã rog.

transmiterii virusului ºi protecþia persoanelor afectate de HIV/SIDA.

Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri.

Propunem pe domnul senator Ioan Pop de Popa, domnul senator Ion Iliescu ºi domnul senator Sorin Mircea Oprescu.

Grupul parlamentar al P.R.M., douã propuneri.

Domnii senatori Mircea Nedelcu ºi Ion Cârciumaru.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al P.N.L., o propunere.

Domnul senator Corin Penciuc.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al U.D.M.R., o propunere.

Doamna senator Vajda Borbala.

Vã mulþumesc. Sunt obiecþii? Nu.

Vã rog sã votaþi.

Comisia de mediere a fost aprobatã cu 81 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 4 abþineri.

Comisia de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 125/1998 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Agenþiei Naþionale a Medicamentului, deci, comisie de mediere alcãtuitã din 7 persoane.

Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri.

Domnul senator Radu Alexandru.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Dacã sunt obiecþii? Dacã nu,

4 abþineri, comisia de mediere a fost aprobatã.

Comisia de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege privind prevenirea

Propunem pe doamna senator Fevronia Stoica, domnul senator Ioan Pop de Popa ºi domnul senator Ion Iliescu.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al P.R.M., douã propuneri.

Domnii senatori Ilie Ilaºcu ºi Constantin Gãucan.

10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 120/12.IX.2002

Vã mulþumesc. Grupul parlamentar al P.D., o propunere.

Vã mulþumesc. Sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Domnul senator Ion Vela.

Vã mulþumesc. Grupul parlamentar al U.D.M.R., o propunere.

Doamna senator Vajda Borbala.

Vã mulþumesc. Obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 85 de voturi pentru, un vot împotrivã, 4 abþineri, a fost aprobatã constituirea comisiei de mediere.

Comisia de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 24/2002 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 9/2001 privind unele mãsuri în domeniile culturii ºi artei, cultelor, cinematografiei ºi dreptului de autor, deci, constituirea comisiei de mediere.

Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri.

Cu 90 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri, s-a aprobat constituirea comisiei de mediere.

De asemenea, comisia de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri proprietate publicã ºi privatã a statului cu destinaþie agricolã ºi înfiinþarea Agenþiei Domeniilor Statului.

Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri.

Propunem pe doamna senator Elena Sporea ºi pe domnii senatori Viorel Matei ºi Vasile Mocanu.

Vã mulþumesc. Grupul parlamentar al P.R.M., douã propuneri.

Domnii senatori Dumitru Codreanu ºi Nicolae Pãtru.

Vã mulþumesc. Grupul parlamentar al P.N.L., o propunere.

Domnul senator Gheorghe Flutur.

Propunem pe domnii senatori Grigore Zanc, Gheorghe Hoha ºi doamna senator Nora Cecilia Rebreanu.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al P.R.M., douã propuneri.

Vã mulþumesc. Grupul parlamentar al U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Pete ªtefan.

Domnii senatori Mihai Ungheanu ºi Eugen Marius Constantinescu.

Vã mulþumesc. Grupul parlamentar al P.D., o propunere.

Domnul senator Radu Vasile.

Vã mulþumesc. Grupul parlamentar al P.N.L., o propunere.

Vã mulþumesc. Sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Comisia de mediere a fost aprobatã cu 90 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 3 abþineri.

Comisia de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii cinematografiei.

Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 4 propuneri.

Propunem pe domnul senator Ion Solcanu, domnul senator Grigore Zanc, doamna senator Nora Cecilia Rebreanu ºi domnul senator Gheorghe Hoha.

Domnul senator Radu Alexandru.

Vã mulþumesc. Grupul parlamentar al P.R.M., o propunere.

Domnul senator Mihai Ungheanu.

Vã mulþumesc. Grupul parlamentar al P.D., o propunere.

Domnul senator Radu Vasile.

Vã mulþumesc. Grupul parlamentar al U.D.M.R., o propunere.

Vã mulþumesc. Sunt obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Comisia de mediere a fost aprobatã cu 85 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere.

Comisia de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 44/1998 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare naþionalã în România.

Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri.

Domnul senator Kereskenyi Alexandru.

Vã mulþumesc. Sunt obiecþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi constituirea comisiei de mediere. Comisia de mediere a fost aprobatã cu 79 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere.

Trecem la comisia de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea ºi controlul integrat al poluãrii.

Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri.

Propunem pe domnii senatori Marin Dinu, Ion Seche ºi Traian Novolan.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al P.R.M., douã propuneri.

Domnii senatori Mircea Nedelcu ºi Constantin Bîciu.

Vã mulþumesc. Grupul parlamentar al P.N.L., o propunere.

Domnul senator Ion Sârbulescu.

Propunem pe domnii senatori Ioan Pop de Popa, Ion Iliescu ºi Laurenþiu-Mircea Popescu.

Vã mulþumesc. Grupul parlamentar al P.R.M., douã propuneri.

Domnii senatori Ilie Ilaºcu ºi Ion Cârciumaru.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al P.D., o propunere. Legat de poluare.

Domnul senator Ion Vela.

Vã mulþumesc. Grupul parlamentar al P.N.L., o propunere.

Domnul senator Corin Penciuc.

Vã mulþumesc. Grupul parlamentar al U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Pete ªtefan.

Vã mulþumesc. Sunt obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi comisia de mediere.

S-a aprobat cu 88 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 3 abþineri.

Stimaþi colegi, am epuizat ºi acest punct de pe ordinea de zi.

Trecem la declaraþii politice, pânã la ora 19,00. Deci avem timp la dispoziþie.

Vã amintesc: Grupul parlamentar al P.S.D. (socialdemocrat ºi umanist) are la dispoziþie 38 de minute, Grupul parlamentar al P.R.M., 22 de minute, Grupul parlamentar al P.N.L., 10 minute, Grupul parlamentar al P.D., 10 minute, Grupul parlamentar al U.D.M.R., 9 minute ºi colegii independenþi, 6 minute.

Dau cuvântul domnului senator Adrian Pãunescu din partea Grupului parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist).

Domnule senator, vã rog, aveþi cuvântul.

12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 120/12.IX.2002

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Trãiesc cu uimire ideea cã suntem la un nou început ºi cu tristeþe împrejurarea cã atâtea câte sunt continuã sã se manifeste în rãu în viaþa noastrã socialã, în viaþa noastrã economicã; eu cred cã toamna pe care o începem ºi pe care o resimþim ºi ca pe un spor de vârstã ne obligã la o atitudine mai tranºantã, **pentru marea operã ce trebuie începutã înãuntrul þãrii, operã de relansare economicã, moralã, socialã ºi, desigur, politicã. Relansare care trebuie sã însemne redescoperirea producþiei, a producþiei performante, pentru cã este singurul temei pe care se poate construi România de mâine.**

Avem foarte multe **ecouri la politica externã a României de azi ºi toate acestea ne dau, cu atât mai mult, obligaþia unei politici interne eficiente ºi urgente.** Din pãcate, nu ne putem, deocamdatã, lãuda cu o stare de spirit bunã a oamenilor în legãturã cu ceea ce se face pentru restructurarea întreprinderilor la care ei lucreazã, pentru relansarea producþiei de bunuri materiale ºi spirituale care sã fie argumentele unei noi politici fiscale, ºi nu ne putem lãuda nici cu noi fronturi de investiþii, aºa cum am sperat, am clamat ºi cerem, din nou, sã se petreacã.

Totuºi, **în condiþiile în care nu ni se recunoaºte, ca partid de guvernãmânt, ceea ce am reuºit în politica externã, în relaþiile cu autoritãþile mondiale ºi europene, e greu sã exprimãm noi înºine o criticã onestã, o chemare la ruperea ritmului, un apel la adevãr.**

Se intensificã Ñ ºi probabil cã lucrurile vor decurge astfel pânã la alegeri Ñ atacurile nedrepte la adresa politicii Guvernului ºi a politicii partidului de guvernãmânt. Nu se poate sã nu observãm cã, **pentru prima oarã de la 22 decembrie 1989 încoace, un guvern obþine credibilitate în faþa unor autoritãþi mondiale, dispuse mai degrabã sã caute noduri în papurã, decât sã împleteascã respectiva papurã pentru o rogojinã a somnului general.** ªi, în condiþiile în care totul este înjurat, totul este spurcat, totul este bãlmãjit, e imposibil pentru niºte oameni ca noi (pentru un om ca mine) sã exprimãm (ºi) acele critici constructive de care este nevoie în orice operã colectivã în care binele ºi rãul se împletesc, uneori, pânã la a crea confuzii în ochii unor oameni neatenþi sau rãu intenþionaþi.

**:**

Cu o garoafã!

Cum?!

Cu garoafe!

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Da, voiam sã spun cu o jucãrie din Þara Piticilor: neagrã, micã ºi urâtã!

Porumbul nu existã, nu existã, de asemenea, nici amintirea grâului.

Unii oameni au îndrãznit, din caracter ºi din disperare, sã mai recolteze ceva grâu pentru care au cheltuit de trei, patru ori mai mult. Au scos 300 kilograme de grâu dintr-un hectar, pentru cultivarea cãruia ºi pentru culegerea cãruia au cheltuit infernal în raport cu ceea ce au obþinut.

Toamna aceasta are în ea ºi un anumit miracol al anesteziei, încã plutim prin aerul mieriu, încep sã miroase cele câteva budane pline de struguri care aºteaptã sã devinã vin, e o romanþã în frunzele care cad. **Dar iarna care va veni va fi cumplitã.**

Am plecat din judeþ marcat de responsabilitatea pe care o avem faþã de aceºti oameni din sud. Atrag atenþia Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor cã autoritãþile agricole judeþene din Dolj Ñ spre deosebire, de exemplu, de ceea ce am putut afla despre autoritãþile din Timiº, care s-au implicat mult mai mult, deºi nu au o situaþie atât de gravã ca la noi, în Dolj Ñ s-au comportat aproape iresponsabil.

**Existã o anumitã tehnicã a minciunii convenabile pe care, pe scarã ierarhicã, o fac sã circule ºi cei mici, ºi cei medii, ºi uneori ºi cei mari care vor neapãrat veºti bune.** Nu se poate aºa ceva! Sã terminãm cu minciuna! Aici nu mai e vorba de nimic, nimeni dintre cei de faþã nu e de vinã, din generaþia actualã, cã în Dolj Ñ ca ºi în atâtea alte locuri Ñ s-au distrus sistemele de irigaþii. Þin minte cã un prim-ministru spunea: **”Tâmpit e Ceauºescu ãsta! Auzi, vorbeºte despre irigaþii acolo unde plouã!Ó.** Pãi, ploua, pentru cã erau sisteme de irigaþii ºi se crea microclimatul necesar ploilor. ªi acum tragem consecinþele ºi ale dispariþiei sistemului de irigaþii, dar ºi ale unei catastrofe naturale ºi, probabil, ºi ale unui rãzboi care a fost foarte aproape de graniþele celor douã judeþe, un rãzboi cu consecinþe necunoscute. Toate acestea se combinã ºi, iatã, în Dolj ºi în Mehedinþi este un prãpãd.

Am încercat, am vorbit cu unul, cu altul. Unii cred cã rãul trebuie lãsat pe seama particularilor, particularii sã rezolve. E pãmântul lor, nu?! Pãmântul este al oamenilor, sã-ºi facã ei treaba! Este o idee periculoasã, iar noi suntem partid social-democrat pentru cã problema aceasta noi o punem altfel, cu faþa la oameni. Spre cinstea sa, **primul-ministru, cãruia i-am telefonat de douã ori: sâmbãtã seara ºi asearã, a reacþionat aºa cum se cuvine sã reacþioneze un om responsabil, în perioada aceasta, de destinul, ca sã zic aºa, executiv al României. A reacþionat în aºa fel încât mi-a dat speranþa cã nu vor fi lãsaþi de izbeliºte, nu vor fi lãsaþi sã moarã de foame, nu vor fi lãsaþi sã se omoare între ei, pentru un blid de grãunþe, þãranii, ºi muncitorii, ºi intelectualii din Dolj ºi din Mehedinþi.**

Ei bine, pentru cã suntem în teritoriul agriculturii sã ne uitãm puþin spre munte. În acest an se petrece un eveniment foarte important al muntelui pe continent, **”EUROMONTANAÒ.** Este una dintre vechile pledoarii ale celui care vã vorbeºte ºi ale celor pe care el a reuºit sã îi adune la vechea sa revistã **”FlacãraÒ,** pentru Carpaþii României.

Din pãcate, încã nu s-a fãcut la nivelul naþional nici Agenþia Naþionalã a Muntelui, care ar trebui sã fie rãspunsul nostru la aceastã **”EUROMONTANAÓ,** ºi nici suficient pentru considerarea, îngrijirea ºi exploatarea munþilor la nivelul aºteptat.

Dacã în câmpie un an pierdut nu este catastrofal, în munte aceste decenii de ºovãialã pot crea probleme insolubile. Pãmântul care este tras în jos de ploile care creeazã aluviuni nu se mai întoarce niciodatã acolo. Avem exemplul unei þãri ca Elveþia, unde gospodari de superclasã au cãrat cu sacii pãmântul în munþii stâncoºi, nerodnici ai acelei þãri. S-a creat agriculturã montanã, acolo unde nici caprele negre nu urcã totdeauna. E un mare pãcat ca niºte munþi, în general rodnici ºi primitori cum sunt Carpaþii, sã fie lãsaþi de izbeliºte. Existã la ora de faþã ºi o anumitã tendinþã de respingere a numelui unui om care a fãcut enorm pentru aceºti Carpaþi ºi care a îndrãznit sã se opunã politicii de dãrâmare a civilizaþiei montane ºi sã ajungã pânã în faþa preºedintelui de atunci al þãrii, Nicolae Ceauºescu, ºi sã-i spunã, cu toate riscurile, cã sistematizarea ºi colectivizarea comunitãþilor de munte reprezintã, în realitate, crime. Acest om Ñ Radu Rey Ñ a ajuns sã-i plictiseascã pe unii contemporani care vorbesc despre el ca ºi când e un bãiat de pe coclauri: **”Ne-am sãturat de bãiatul ãsta, mai vrem ºi un nou-nãscut.Ò** Ba chiar mai mult decât atât, existã intenþia, pentru a scãpa de gura lui Rey, care se zbate pentru munþi de 30 de ani, ca el sã fie pensionat. De aici, **de la tribuna Senatului, ridic vocea mea pentru dreptate ºi pentru acest om, pe care, dacã existã intenþia vreunui demnitar de a-l omorî, a gãsit calea de a-l omorî: sã-l pensioneze.** Eu cred, însã, cã mai avem nevoie de mari specialiºti, ºi el este cel mai bun specialist al nostru în probleme de munþi ºi în probleme de civilizaþie ºi economie a muntelui. Dar important este, pe de altã parte, ca România sã rãspundã interesului european pentru munþi creând Agenþia Naþionalã a Muntelui. Nu e nici un fel de invenþie a unor bãºtinaºi îndemânatici, este un mod de a ne pune de acord cu Europa, din care tocmai constatasem cã facem parte.

Mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar România Mare are cuvântul domnul senator Aron Belaºcu.

## **Domnul Aron Belaºcu:**

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Stimaþi colegi,

Pentru cã tot s-a vorbit aici de criticã constructivã, vreau sã vã asigur din capul locului cã vom face o criticã constructivã ºi, dacã nu va fi constructivã, am cel puþin un coleg care ºi-a desfãºurat activitatea în acest sector pe care îl voi aborda astãzi ºi poate sã mã contrazicã.

Cu permisiunea dumneavoastrã voi vorbi astãzi despre cooperaþia din România. În ultimele luni, pe diferite canale, contacte directe, mass-media, ne-au parvenit informaþii neliniºtitoare cu privire la acþiunile concertate, iniþiate ºi coordonate de Guvern, vizând destabilizarea actualelor structuri cooperatiste din România. Îngrijorarea noastrã s-a dovedit a nu fi zadarnicã, întrucât actuala putere din România, partidul-stat P.S.D. a pritocit în tainã proiectul unei ordonanþe de urgenþã care, pusã în aplicare, va echivala cu o nouã naþionalizare a sectorului cooperatist, ce va constitui un adevãrat dezastru pentru întregul sistem ºi slujitorii acestuia.

De ce în tainã? Pentru cã se încalcã, de fapt, legea fundamentalã a þãrii, Constituþia. Parlamentul a adoptat Legea specialã de abilitare a Guvernului pentru anumite ordonanþe pe timpul vacanþei parlamentare, dar numai în domenii care nu fac obiectul legilor organice ºi numai în cazuri excepþionale (a se vedea art. 114 din Constituþie). Or, examinând ordonanþa de urgenþã în cauzã, observãm cã aceasta cade sub incidenþa art. 72 alin. (3) lit. k) din Constituþie, având ca obiect regimul juridic al proprietãþii, iar, potrivit aceluiaºi articol lit. l), regimul general privind raporturile de muncã, ambele putându-se reglementa numai prin legi organice. Este adevãrat cã ordonanþa de urgenþã nu a fost publicatã, dar nu mai era decât un pas pentru a fi publicatã.

Chiar fãcând abstracþie de faptul cã actul normativ în cauzã este de domeniul legii organice, ne întrebãm care este urgenþa. Pentru cã ordonanþa de urgenþã este necesarã ºi se justificã numai când apare cu adevãrat o urgenþã în societate, urgenþã care nu a putut fi rezolvatã cu ajutorul legislaþiei de pânã acum. Or, în condiþiile în care Legea privind cooperaþia meºteºugãreascã a fost adoptatã de Senat în anul 1998, aflându-se în prezent în atenþia Camerei Deputaþilor, ºi care prin semnãturile a peste 100.000 de cooperatori ºi membrii familiilor acestora a primit un larg suport din partea celor care sunt direct implicaþi, nu pricepem nicicum nici graba, nici hãrnicia ºi, mai ales, grija Guvernlui de a se ocupa de un domeniu, sã nu uitãm, patrimoniu privat, lege care mai aºteaptã doar girul Camerei inferioare a Parlamentului.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat are cuvântul domnul senator Aurel Panã.

## **Domnul Aurel Panã:**

Dupã îndelungata secetã, iatã cã ploile din ultima vreme ne demonstreazã cã se poate ºi mai rãu. Forþa apelor dezlãnþuite ca un bivol negru distruge în câteva minute agoniseala strânsã cu sudoare în mai multe vieþi de om. Totuºi, în asemenea situaþii dramatice, existã din partea unor oficialitãþi multã satisfacþie, meschinã zic eu. Cum altfel poþi sã cataloghezi entuziasmul ºi mândria patrioticã a conducerii Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor care doreºte sã ne demonstreze cã vom avea belºug mare la toamnã? Dacã vor raporta, ca în cazul grâului, peste 1.990 kg la hectar, atunci sigur la porumb vor fi peste 15 tone, iar la furaje pentru animale, ”cãcãlãu, Mãria ta.Ò

Stai ºi te întrebi, ca proasta-n târg, dacã vom avea unde pune atâta belºug. Sunt ºi eu foarte curios sã aflu câþi þãrani din judeþul Giurgiu au recoltat aproape 2 tone de grâu la hectar. Dacã la noi în judeþ producþia a fost de 600 pânã la 800 kg la hectar, vã daþi seama cã în alte pãrþi, altele decât Bãrãganul ºi Burnasul, unde tot 800Ñ900 kg s-au obþinut, au fost producþii record de peste 4.600 kg la hectar, din moment ce de pe aproape 2,2 milioane hectare însãmânþate de grâu s-au obþinut aproape 4,3 milioane tone de grâu.

Eu le înþeleg entuziasmul legat de ploi. Acestea au ºters urmele raportãrilor privind banii cheltuiþi pentru irigaþii. Mai poate cineva sã conteste documentaþia pentru folosirea a peste 2.000 de miliarde lei pentru irigaþii?

ªi atunci ce se mai gândesc marii strategi ai sãrãcirii noastre, în frunte cu inestimabilul lor conducãtor, premierul Adrian Nãstase?

Dacã tot au reuºit la Cornu sã demonstreze cât de bine trãiesc românii prin reprezentanþii lor de frunte, dacã tot la Cornu reprezentanþii de frunte au dezvoltat ferme model care brãzdeazã râuri de lapte amestecat cu gãlbenuº de ou ºi dacã tot spre Cornu se îndreaptã fonduri externe ºi interne pentru mai binele barosanilor zilelor noastre, atunci de ce ”CornuÕ abundenþeiÒ sã nu se reverse ºi peste români? Dar nu oricum. Pentru P.S.D. ºi Guvernul condus de Adrian Nãstase nu conteazã cã 60% din populaþie trãieºte în sãrãcie lucie ºi trebuie sã aleagã dacã sã foloseascã bruma de bani pentru mâncarea copiilor sau sã mai cumpere o hainã, o pereche de gumari sau caiete pentru copiii care merg la ºcoalã.

Pentru Partidul Social Democrat ºi Guvernul condus de Adrian Nãstase nu conteazã cã 20% din populaþia þãrii se aflã într-o sãrãcie extremã, nu au bani nici pentru pâine. Pentru P.S.D. ºi Guvernul condus de Adrian Nãstase nu înseamnã nimic strigãtul de disperare ºi durere al celor 5 milioane de pensionari care trebuie sã trãiascã cu mai puþin de 1,5 milioane lei pe lunã. ªi atunci ”CornuÕ abundenþeiÒ se va revãrsa peste elevi cu lapte ºi cornuri 5 zile pe sãptãmânã. Doamne, ce minunãþie! Îþi trimiþi copilul la ºcoalã ºi acolo primeºte un pahar de 200 ml cu lapte ºi un corn sau covrig de 80 de grame.

Da. Totul e comparativ cu trecutul.

Are cuvântul din partea P.N.L. domnul senator Radu F. Alexandru.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Nu am nici o îndoialã cã fiecare dintre noi, dacã am fi invitaþi la cel mai academic seminar ºi s-ar vorbi despre pluripartitism, am putea þine referate dintre cel mai temeinic pregãtite ºi cel mai temeinic articulate.

Dacã am vorbi despre opoziþie, cu siguranþã cã fiecare dintre noi ne-am putea dovedi vocaþia pentru democraþie, pentru statul de drept, pentru respectul pentru opoziþie.

Dacã vin azi în faþa dumneavoastrã la începutul unei noi sesiuni, vin pentru a vã spune cã nu o datã Ñ ºi cu sincerã durere Ñ am fost martorul felului în care, în Parlamentul României, în primul rând prin gura premierului ºi atât de des în gura dumneavoastrã, stimaþi colegi ai partidului de guvernãmânt, am vãzut cu câtã uºurinþã aþi trecut peste cuvântul opoziþiei, cu câtã uºurinþã ne-aþi minimalizat, ne-aþi desconsiderat ºi nu ne-aþi acordat acea elementarã prezumþie de nevinovãþie ºi de bune intenþii.

Dacã vreunul dintre noi ar fi îndrãznit sã arate în faþa plenului situaþia din agriculturã Ñ nu dintr-un judeþ sau altul, deoarece tragedia este cã situaþia din agriculturã nu este aºa cum a fost invocatã într-un judeþ sau altul, ci este peste tot în þarã Ñ, nu aþi fi întârziat sã ne întrebaþi: ”Dar electronistul vostru ce a fãcut?Ò ªi nu-l apãr pe cel ce a fost ministrul agriculturii în guvernarea 1996Ñ2000.

Dacã un coleg a venit cu un punct de vedere exprimat în limbajul pe care distinsul coleg considerã cã este cel mai adecvat, preºedintele nostru, un om chibzuit ºi un om pe care nu o datã am încercat sã demonstrez cã-l preþuiesc sincer ºi sper cã încercãrile mele au fost percepute ca atare, distinsul nostru preºedinte nu se poate abþine la acel comentariu ”Dar înainte cum era?Ò. Toþi ºtim cum era înainte ºi nici unul nu avem dreptul sã ne mândrim cum a fost înainte, pentru cã acest ”înainteÒ dureazã de 12 ani. Nu dureazã de un numãr de ani în care, vezi Doamne, cei care au guvernat între 1996Ñ 2000 sunt vinovaþi de tot rãul. Este un rãu pe care trebuie sã ºi-l asume întreaga clasã politicã ºi toate guvernele care au guvernat în acest interval.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Vã mulþumesc, domnule senator.

Îmi cer scuze, iar intervenþia nu a fost întâmplãtoare. Dacã vorbeaþi dumneavoastrã ce a vorbit colegul dinainte, nu spuneam nimic, dar nu are voie sã vorbeascã unul care a condus agricultura 4 ani. Îmi cer scuze pentru afirmaþie.

Are cuvântul doamna senator Elena Sporea din partea Partidului Social Democrat (social-democrat ºi umanist).

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În declaraþia mea voi face referire la un capitol extraordinar de important ce ne aºteaptã pentru integrarea în Uniunea Europeanã, ºi anume dezvoltarea ruralã.

Încã din ianuarie 1995 au fost stabilite douã obiective fundamentale pentru Comisia Europeanã: consolidarea Uniunii Europene ºi pregãtirea extinderii acesteia. Astfel, dupã crearea cadrului necesar, la 16 iulie 1997 preºedintele Santer a prezentat Parlamentului European ”Agenda 2000Ò, strategia detaliatã a Comisiei pentru consolidarea ºi lãrgirea Uniunii în primii ani ai secolului XXI.

Agenda 2000 este o strategie pentru consolidarea creºterii capacitãþii concurenþiale ºi de asigurare a locurilor de muncã, pentru modernizarea politicilor fundamentale ºi pentru extinderea graniþelor Uniunii prin întinderea ei spre est pânã în Ucraina, Belarus ºi Republica Moldova.

În urma unei evaluãri minuþioase a stadiului de pregãtire pentru aderarea þãrilor candidate din Europa Centralã ºi de Est s-a considerat posibilã începerea negocierilor cu Ungaria, Polonia, Estonia, Republica Cehã ºi Slovenia, þãri care se aflã cel mai aproape de îndeplinirea criteriilor stabilite de Consiliul Europei la reuniunea de vârf de la Copenhaga din 1993.

În acelaºi timp, porþile au rãmas deschise pentru Bulgaria, România, Letonia, Lituania, Slovenia, care au fost invitate sã încheie parteneriate cu Uniunea Europeanã pentru a le sprijini astfel în procesul lor de pregãtire pentru intrarea în Uniune.

În Agenda 2000 se afirmã cã extinderea Uniunii ”va presupune substanþiale costuri suplimentare pentru cei 15 membri actualiÒ, deºi cheltuielile respective vor fi eºalonate pe o perioadã lungã de timp. Comisia estimeazã cã aceste costuri se vor ridica la 75 de miliarde euro.

Agenda 2000 formuleazã 3 deziderate de care Uniunea Europeanã trebuie sã rãspundã, ºi anume: consolidarea ºi reformarea politicilor Uniunii, astfel încât ele sã poatã face faþã procesului de lãrgire, asigurând în acelaºi timp o creºtere durabilã, un nivel mai ridicat de ocupare a forþei de muncã ºi condiþii de trai mai bune pentru cetãþenii Europei; negocierea lãrgirii Uniunii ºi pregãtirea susþinutã, în acelaºi timp, a tuturor þãrilor candidate pentru momentul aderãrii; finanþarea procesului de lãrgire, intensificarea pregãtirilor ºi elaborarea politicilor interne ale Uniunii.

2. Acordarea plãþilor, condiþionatã de standardele de mediu înconjurãtor, siguranþã alimentarã, bunãstare animalã ºi de siguranþã ocupaþionalã.

3. Creºterea substanþialã a sprijinului Uniunii Europene pentru dezvoltarea ruralã prin modularea plãþilor directe acordate, excepþie fãcând micii fermieri.

4. Introducerea unui nou sistem de audit al fermelor.

## Vã mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar România Mare are cuvântul domnul senator Mihai Lupoi.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Cu riscul de a mã adresa la o zecime din salã, sper sã nu vã adorm în continuare, vreau sã vã aduc la cunoºtinþã un eveniment deosebit de grav, petrecut în judeþul Braºov.

În noaptea de 31 august spre 1 septembrie 2002, pe raza judeþului Braºov a fost comis un act de o gravitate, am spune noi, fãrã precedent. Incredibil, dar adevãrat, Monumentul ostaºilor români cãzuþi între 1916Ñ1919 în rãzboiul pentru întregirea neamului a fost profanat.

Facem aceastã afirmaþie, întrucât asupra lui a fost aruncatã, probabil cu cãldarea, vopsea de culoare neagrã ºi roºie, acoperindu-se, în felul acesta, înscrisuri sacre pentru poporul român. Ne place sã credem cã acest grup statuar nu intrã sub incidenþa Ordonanþei Guvernului nr. 31/2002.

Partidul România Mare protesteazã vehement în faþa acestei noi provocãri sãvârºite de oameni care nu au nimic sfânt.

Menþionãm cã în jurul monumentului de pe valea Timiºului se aflã crucile mormintelor bravilor soldaþi români cãzuþi în lupta pentru fãurirea României Mari.

Cerem organelor abilitate, respectiv Parchetului General ºi Ministerului de Interne sã declanºeze în regim de urgenþã o anchetã care sã-i gãseascã pe vinovaþi ºi sã dispunã trimiterea acestora acolo unde le este locul, adicã dupã gratii.

Poporul român este un popor tolerant, dar el nu va permite niciodatã manifestãri de acest gen, iar celor care nu înþeleg acest lucru le reamintim cã va veni o zi când asemenea fapte care nu-ºi au locul într-o societate civilizatã vor fi sancþionate drastic.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul senator Triþã Fãniþã, din partea Grupului social-democrat ºi umanist.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Înainte de a mã referi la douã probleme punctuale, curente, din activitatea agricolã din aceastã toamnã, îmi permit sã-i rãspund domnului coleg Panã Aurel, care a rãmas sub influenþa manifestãrilor de ieri ale partidului din care face parte ºi a ajuns pânã acolo încât sã confunde restaurantul cu sala de aºteptare. Vorbeºte aici de cornuri, de agriculturã, de bãlãrii, iar se întoarce la primul-ministruÉ Ce legãturã au toate astea cu activitatea noastrã? Dacã are, într-adevãr, lucruri corecte ºi reale, nu are decât sã le facã cunoscute într-o declaraþie politicã serioasã, aºa cum ne-au învãþat colegii sãi de partid în activitatea de pânã acum. Îl dezaprob.

Îi mulþumesc domnului senator, marele nostru maestru Pãunescu, pentru preocupãrile sale din agriculturã. Domnia sa a vãzut numai douã judeþe. Parcã a fãcut o referire ºi la Olt. Sunt mult mai multe judeþe în situaþia pe care aþi descris-o, dar trebuie sã vã spun cã vom avea parte de o toamnã asprã. Una din problemele care m-au determinat sã iau cuvântul este faptul cã, în prezent, în agriculturã Ñ ºi cã dau exemplu un judeþ în care am fost patru zile la rând, Constanþa Ñ nu existã un litru de motorinã. Toate tractoarele, private, de stat, câte mai sunt ele, nu lucreazã din lipsã de motorinã. Astãzi au avut promisiuni cã va sosi o cisternã de 20.000 de litri, împrumut din judeþul Prahova, pentru sutele de tractoare care aºteaptã sã are, sã pregãteascã patul germinativ, sã însãmânþeze, sã fertilizeze, sã erbicideze, sã irige, pentru culturile dubleÉ ªi câte alte lucrãri agricole, transporturi etc. nu sunt în aceastã perioadã?

Îl rog pe domnul preºedinte al Senatului, cu autoritatea sa, sã intervinã pentru a se lua mãsurile necesare, în vederea punerii la punct a sistemului de distribuþie, pentru cã aici probabil cã este vorba numai de modul cum este organizatã distribuirea, pentru ca astfel de situaþii sã nu se mai repete.

A doua problemã, de o gravitate excepþionalã, pe care eu am am ridicat-o în întâlnirile pe care le-am avut în cadrul partidului nostru, doresc sã o ridic ºi în Senat Ñ pãcat cã sala este goalã Ñ se referã la aplicarea Legii nr. 1/2000.

Vã mulþumim, domnule senator Triþã Fãniþã.

Dau cuvântul domnului senator Gheorghe Acatrinei, din partea Grupului parlamentar România Mare.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Onorat Senat,

Declaraþia mea politicã este înjghebatã pe baza unor discuþii pe care le-am avut cu electoratul în municipiul Vatra Dornei. ªi pe mine, ºi pe ei ne doare sufletul pentru cazinoul care era unul din monumentele cele mai importante ale acestui municipiu Ñ de fapt, sunt trei din acestea în þarã, Vatra Dornei, Sinaia ºi Constanþa Ñ, care a fost ridicat prin grija primarului Vasile Diac, care a pãstorit aceastã localitate aproape 30 de ani, fiind realizatã între 1896Ñ1898, clãdire care, la ora actualã, riscã sã se prãbuºeascã.

Sunt de acord cã avem foarte multe greutãþi în toate sectoarele, dar tot aºa de bine trebuie sã spun cã avem ºi lucruri de care am putea sã ne ocupãm mai mult pentru a pãstra edificiile de o valoare deosebitã pe care le avem în toate localitãþile þãrii.

De aceea, aº vrea sã informez Senatul cã, printr-o Hotãrâre a Guvernului, respectiv 622 din 1995, Cazinoul balnear Vatra Dornei a fost trecut în proprietatea publicã a statului ºi, bineînþeles, în administrarea Consiliului Local al Municipiului Vatra Dornei.

Pânã în anul 1990 aici au continuat lucrãri aprobate de fosta guvernare într-un ritm susþinut. Din 1990 încoace, ritmul acestor lucrãri a încetinit aproape în totalitate, iar acum Ministerul Culturii nu a mai prevãzut pentru reabilitarea acestui cazinou, pentru anul 2002, nici o sumã de bani.

Sigur, municipalitatea, pentru a reuºi sã facã faþã totuºi acestor lucrãri, a emis obligaþii pe plan municipal în valoare de 5 miliarde de lei, deci un împrumut de la populaþie.

Tot aºa a procedat ºi din bugetul local. A prevãzut 5 miliarde pentru aceastã destinaþie, pentru întreþinerea acestui cazinou, refacerea lui. Banii sunt insuficienþi.

Or, pentru Vatra Dornei acest obiectiv de o valoare deosebitã este foarte important, mai ales cã toþi vizitatorii, nu numai români, dar ºi cei care vin din Germania, din Franþa, din Israel, din Spania, din Bulgaria, din Rusia ºi alþii, admirã foarte mult, în primul rând, bogãþiile care sunt în aceastã zonã ºi acest cazinou care pãstreazã o tradiþie deosebit de valoroasã a poporului nostru.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc, domnule senator. Ultimul vorbitor, domnul senator Sergiu Nicolaescu. Vã ascultãm.

## **Domnul Sergiu Nicolaescu**

**:**

Domnule preºedinte, renunþ, pentru cã eu voiam sã spun ceva despre Afganistan ºi de faptul cã am fost acoloÉ

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

E dreptul dumneavoastrã. Probabil cã data viitoareÉ Stimaþi colegi, a fost ultima luare de cuvânt.

Închidem ºedinþa noastrã de astãzi. Vã dorim o activitate plinã în comisii, pentru ziua de mâine ºi de poimâine. Bineînþeles, ne revedem joi.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78,

E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 120/12.IX.2002 conþine 20 de pagini.**

Preþul 18.580 lei