Șerban Constantin Valeca

Mulțumesc, domnule președinte.

Practic, ordonanța anulează două prevederi: art. 4 (2), cu care personal sunt de acord, să nu existe discriminare între cine acordă și cine retrage titlul de doctor, dar și lit. c) și d) din art. 14 (1), care prevedeau că numai Consiliul Național de Etică poate retrage titlul de doctor.

Din expunerea domnului secretar de stat, este în regulă, lasă aceasta la latitudinea universităților, numai că în lege nu există acest lucru. Deci cred că se creează un pic de vid legislativ. Cred că ar trebui totuși un amendament prin care să completeze.

Doi. Faptul că se analizează la nivel de universități. Cred că ar trebui totuși scrise niște criterii în lege, pentru că, altfel, ne vom trezi, ca și în jurisprudența normală, cu o practică neunitară. O universitate crede – subiectul fiind plagiatul – că la o pagină de plagiat trebuie retras titlul de doctor, altă universitate poate să creadă că la patru pagini, de exemplu, de plagiat nu-i retrage titlul de doctor. De aceea, cred că ar trebui trecute niște criterii specifice în lege.

Totodată, avem o problemă generală cu acest plagiat. Dacă ne uităm la țările dezvoltate, o să vedem că, de exemplu, legislația Statelor Unite nu are definit cum..., nu are definit ce e în România, ci leagă plagiatul de dreptul de proprietate intelectuală.

De aceea, cred că, cu această ocazie, ar trebui să facem și noi acest lucru. Și dreptul de proprietate intelectuală este bine definit și în legislația română, și în legislația internațională, ca să nu mai fie această discuție. Dacă ne uităm și pe forumurile internaționale, s-a ajuns ca, la trei cuvinte legate, să se considere că este plagiat. Și, atunci, dacă se leagă de dreptul de proprietate intelectuală, cred că reușim să terminăm și cu această sarabandă.

De aceea, propun reprezentantului ministerului ca, eventual, la Cameră, să vină cu aceste două amendamente care să clarifice, pentru că, altfel, intrăm în alt unghi îngust, repet, cu această practică neunitară și cu o lipsă de definiție care poate să ducă la discuții interminabile pe această temă.

Vreau să aduc aminte faptul că România se află într-o situație foarte dezavantajoasă. Pe bugetul 2014–2020 al Uniunii Europene, se propune ca să ajungem, în 2020, la 40%, în medie, studii superioare. România pleacă cu 22% studii superioare în 2014 și, cu toate eforturile, dacă le-am face, am ajunge la 28%. Or, noi în continuare presăm universitățile, facem dezbateri publice negative și vom ajunge fără forță de muncă calificată în 2020 și mai departe.

Deci cred că prin clarificarea acestor lucruri putem să revigorăm sistemul universitar.

Vă mulțumesc.