Stenogramă plen

Bună ziua, stimați colegi!

O să rog liderii grupurilor parlamentare să-și invite colegii în sală, să încercăm să facem un apel pentru a putea începe ședința.

Liderii grupurilor, vă rog să-i convocați pe colegi! Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să poftiți în sală. Îi rog pe lideri să invite toți colegii, pentru că vom face un apel nominal.

O să-l rog pe domnul secretar Mario Ovidiu Oprea să facă un apel nominal.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Bună dimineața tuturor!

La mulți ani tuturor domnișoarelor și doamnelor!

|Agrigoroaei Ionel|| |---|---| |Andronescu Ecaterina|| |Anghel Adrian|prezent| |Anghel Cristiana Irina|prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|| |Arcaș Viorel|| |Ardelean Ben Oni|| |Ariton Ion|| |Atanasiu Teodor|| |Badea Leonardo|prezent| |Badea Viorel Riceard|| |Banias Mircea Marius|| |Barbu Daniel Constantin|prezent| |Barbu Tudor|| |Bădălău Niculae|| |Bălu Marius|| |Belacurencu Trifon|prezent| |Bereanu Neculai|prezent| |Biró Rozalia Ibolya|| |Blaga Vasile|| |Boagiu Anca Daniela|| |Boboc Cătălin|| |Bodea Cristian Petru||

|Bodog Florian Dorel|| |---|---| |Boeriu Valeriu Victor|învoire| |Bota Marius Sorin Ovidiu|| |Bujor Dumitru Marcel|prezent| |Bumbu Octavian Liviu|| |Burlea Marin|prezent| |Butnaru Florinel|prezent| |Butunoi Ionel Daniel|| |Cadăr Leonard|prezent| |Calcan Valentin Gigel|| |Câmpeanu Mariana|prezentă| |Chelaru Ioan|| |Chiriac Viorel|prezent| |Chiru Gigi Christian|prezent| |Chiuariu Tudor Alexandru|| |Coca Laurențiu Florian|prezent| |Constantinescu Florin|| |Cordoș Alexandru|| |Corlățean Titus|| |Coste Marius|| |Costoiu Mihnea Cosmin|| |Cotescu Marin Adrănel|| |Crețu Gabriela|prezentă| |Cristache Iulian|prezent| |Cristina Ioan|| |Croitoru Cătălin|| |Deneș Ioan|prezent| |Dincă Mărinică|prezent| |Dobra Dorin Mircea|prezent| |Dobrițoiu Corneliu|| |Donțu Ovidiu Liviu|prezent| |Dumitrescu Cristian Sorin|| |Dumitrescu Florinel|prezent| |Dumitrescu Iulian|| |Durbacă Eugen|| |Duruț Aurel|prezent| |Ehegartner Petru|prezent| |Federovici Doina Elena|prezentă| |Fifor Mihai Viorel|prezent| |Filip Petru|prezent| |Firea Gabriela|| |Florian Daniel Cristian|| |Flutur Gheorghe|| |Frătean Petru Alexandru|prezent| |Geoană Mircea Dan||Popa Mihaela|prezentă| |---|---|---|---| |Ghilea Găvrilă|prezent|Popa Nicolae Vlad|| |Ghișe Ioan||Popescu Corneliu|| |Grapă Sebastian||Popescu Dumitru Dian|| |Grigoraș Viorel|prezent|Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton|| |Hașotti Puiu|prezent|Purec Ion Simeon|prezent| |Ichim Paul|prezent|Rădulescu Cristian|| |Igaș Traian Constantin||Rogojan Mihai Ciprian|| |Iliescu Lucian|prezent|Rotaru Ion|prezent| |Ilieșiu Sorin|prezent|Saghian Gheorghe|prezent| |Ioniță Dan Aurel|prezent|Savu Daniel|| |Iovescu Ioan|prezent|Severin Georgică|prezent| |Isăilă Marius Ovidiu||Silistru Doina|prezentă| |Jipa Florina Ruxandra||Stuparu Timotei|prezent| |Klárik László Attila|prezent|Suciu Matei|prezent| |László Attila|prezent|Șova Dan Coman|| |Lazăr Sorin Constantin|prezent|Tánczos Barna|| |Luchian Dragoș||Tămagă Constantin|| |Luchian Ion||Tătaru Dan|| |Marian Dan Mihai||Tătaru Nelu|prezent| |Marian Valer||Teodorovici Eugen Orlando|| |Marin Nicolae||Tișe Alin Păunel|prezent| |Markó Béla|prezent|Toma Ion|prezent| |Mazăre Alexandru||Todirașcu Valeriu|prezent| |Mihai Alfred Laurențiu Antonio||Tomoiagă Ștefan Liviu|| |Mihai Cristian Dănuț|prezent|Tudor Doina Anca|prezentă| |Mihai Neagu|prezent|Țapu-Nazare Eugen|prezent| |Mihăilescu Petru Șerban|învoire|Valeca Șerban Constantin|prezent| |Miron Vasilica Steliana|prezentă|Vasiliev Marian|| |Mitu Augustin Constantin|prezent|Vegh Alexandru|prezent| |Mocanu Victor||Verestóy Attila|prezent| |Moga Nicolae|prezent|Vochițoiu Haralambie|| |Mohanu Nicolae|prezent|Voinea Florea|prezent| |Motoc Octavian|prezent|Volosevici Andrei Liviu|| |Mutu Gabriel||Vosganian Varujan|| |Nasta Nicolae|||| |Năstase Ilie||**Domnul Augustin Constantin Mitu:**|| |Neagu Nicolae||Mulțumesc, domnule senator, pentru prezență.|| |Neculoiu Marius|prezent|Doamnelor și domnilor senatori,|| |Nicoară Marius Petre|prezent|Declar deschisă ședința plenului Senatului și vă a|| |Nicolae Șerban||din totalul de 164 de senatori și-au înregistrat preze|| |Nistor Vasile|prezent|cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.|| |Niță Mihai|prezent|Ședința plenului de astăzi o voi conduce asistat de|| |Nițu Remus Daniel||secretari Mario Ovidiu Oprea și Purec Ion.|| |Obreja Marius Lucian||Ordinea de zi pentru ședința de azi a fost distribuit|| |Oprea Dumitru|prezent|Sunt intervenții, doamnelor și domnilor senatori, le|| |Oprea Gabriel||ordinea de zi?|| |Oprea Mario Ovidiu|prezent|Nu sunt intervenții.|| |Oprea Ștefan Radu|prezent|Atunci vă

|Pavel Marian|prezent|Ordinea de zi a fost aprobată.|| |Păran Dorin|prezent|Programul de lucru pentru astăzi a fost distribuit:|| |Păunescu Teiu|prezent|– ora 10.00–13.00, lucrări în plenul Sena|| |Pelican Dumitru||dezbaterea inițiativelor legislative înscrise|pe ordine| |Pereș Alexandru|prezent|cu vot final, ora 12.00, pentru legile ordinare pe|| |Pop Gheorghe|concediu medical|dezbatem;|| |Pop Liviu Marian||– și, ora 13.00, lucrări în comisiile permanente.|| |Popa Constantin||Sunt intervenții legate de program?|| |Popa Florian||

||

Declar deschisă ședința plenului Senatului și vă anunț că din totalul de 164 de senatori și-au înregistrat prezența 83, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ședința plenului de astăzi o voi conduce asistat de domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Purec Ion.

Ordinea de zi pentru ședința de azi a fost distribuită. Sunt intervenții, doamnelor și domnilor senatori, legate de ordinea de zi?

– ora 10.00–13.00, lucrări în plenul Senatului – dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi, cu vot final, ora 12.00, pentru legile ordinare pe care le dezbatem;

prezent concediu medical delegație

12.00, votul final, doamna senator, și la ora 13.00 încep comisiile.

Deci nu sunt intervenții.

Vă

Intrăm pe secțiunea a II-a a ordinii de zi – inițiative legislative, dezbaterea acestora.

La punctul 1 avem Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 269 din 2009 privind Codul penal.

Dezbaterile au început ieri, dezbaterile generale, și urmează să le continuăm astăzi.

Rog colegii care doresc să intervină să se înscrie la cuvânt.

Mai dorește cineva?

Doamna Anghel, doriți să interveniți?

Ca inițiator, ați exprimat ieri punctul de vedere. La dezbateri generale, dacă doriți.

Da, OK!

Imediat.

Dacă nu mai dorește nimeni, trecem la amendamente. Deci la dezbateri generale nu mai dorește nimeni?

## **Domnul Emil Marius Pașcan**

**:**

Aici!

Da, mă scuzați. Domnul senator Pașcan Emil Marius. Microfonul 1.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

Am ascultat cu mare atenție pozițiile exprimate ieri de colegii senatori. Eu cred că, în mod injust, s-a făcut vorbire și referire exclusiv la ceea ce înseamnă libertatea de exprimare și o eventuală presiune pe care ar pune-o Codul penal sau incriminarea insultei și a calomniei prin Codul penal asupra mass-mediei.

Or, eu vreau să judecați cu dreaptă măsură și să luați în calcul că, adeseori, prin dezvoltarea comunicării electronice, prin internet, prin bloguri, rețele de socializare electronică, adeseori, audiența pe care acestea o au este chiar mai mare decât a mass-mediei.

Și, atunci, trebuie să luăm în calcul și faptul că, adeseori, persoane absolut onorabile sunt terfelite într-un mod injust, sunt bălăcărite, fără a se putea măcar apăra pe aceste canale de comunicare electronice, nefiind vorba de presă. Pe de altă parte, instanțele de judecată în situații, în spețe pe această temă sau cu acest obiect consideră că implicit comunicarea prin intermediul rețelelor de socializare electronice constituie o comunicare în spațiul public și este tratată ca atare.

De aceea, am studiat puțin și ce conțin reglementările internaționale în acest domeniu și, cu voia dumneavoastră, am să vă spun: de pildă, titlul I din partea a II-a a Tratatului instituind o Constituție pentru Europa, denumită „Carta

drepturilor fundamentale a Uniunii Europene”, este intitulat „Demnitatea”. În art. 2 pct. 61 din acest titlu, cu denumirea marginală „Demnitatea umană”, se dispune: „Demnitatea umană este inviolabilă.”, ea „trebuie respectată și protejată”.

Deci statele Uniunii Europene sunt obligate să respecte și să protejeze demnitatea umană și să ia toate măsurile necesare într-o societate democratică în acest sens, cum ar fi: de natură penală, administrativă, civilă etc.

Pe de altă parte, Constituția, prin art. 1 alin. (3), dispune:

a) demnitatea omului este o valoare supremă;

b) demnitatea omului este garantată constituțional.

Prin urmare, când Constituția dispune garantarea demnității umane, autoritățile statului sunt obligate să ia toate măsurile necesare într-o societate democratică în acest sens, deopotrivă de natură penală, administrativă, civilă etc.

Mulțumim, domnule senator. Domnul senator Grigoraș Viorel. Microfonul 2.

Distinși colegi, Stimați invitați,

Am ascultat cu mare atenție intervențiile din dezbaterea de ieri.

Îl felicit pe colegul nostru, domnul Pașcan, pentru edificarea celor convenite în inițiativă. Și, într-adevăr, ne-a vorbit foarte frumos de onoare, de demnitate... așa și este!

Personal consider că adevărul este undeva pe la mijloc. Nici să punem, pe românește spus – scuzat îmi fie termenul neacademic –, „pumnul în gură presei”, dar nici..., pe de altă parte, trebuie să avem în vedere faptul că în Constituția României noi toți suntem egali în fața legii.

Și, atunci, mă întreb și întreb... Știți că mulți demnitari, politicieni, oameni cu funcții nu sunt numai ei atacați, sunt atacați și copiii acestora. Nu este corect ca un copil de 10 ani al unui politician român să fie terfelit în presa română, locală, centrală.

Într-adevăr, noi, politicienii, suntem mai bătuciți, deși nu este corect nici lucrul acesta, dar ce aveți, fraților, cu presa?! Și, atunci, vine fireasca întrebare: deranjează pe cineva o amendă penală?

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Nicolae Vlad Popa. Microfonul 2.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**

Am luat cuvântul pentru că văd că n-am reușit să explic lucrurile, să le explic în așa măsură încât colegii mei să mă înțeleagă.

Am vorbit despre riscul unei politici penale dure, pentru că, în momentul în care ajungi la a incrimina insulta și calomnia, acea politică penală poate fi caracterizată drept dură. De ce spun lucrul acesta? Pentru că posibilitatea – și am subliniat acest lucru –, posibilitatea abuzului, a folosirii abuzive a acestei căi, a acestui mijloc, penal, de data aceasta, este un risc enorm pentru libertatea de exprimare. Am spus-o și o subliniez!

Am 40 de ani în meserie, în meseria de avocat, și am văzut zeci, sute de cazuri în care s-a folosit abuziv, în vremea când insulta și calomnia erau incriminate ca faptă penală, revin, s-a folosit abuziv și efectele au fost dezastruoase!

Eu încă o dată spun: calea civilă este o cale ușoară, care poate prin niște daune morale stabilite de instanță să echilibreze și să-l atenționeze pe cel care face o afirmație să nu o facă decât în situația în care acea afirmație este reală.

O spun, aici, este o problemă de care colegii mei s-au plâns, și anume că pe zona virtuală, pe internet, ascunderea, nesemnarea unei sesizări, identitatea rămânând ascunsă, este foarte greu să acuzi pe cineva sau, mai bine zis, să-l chemi în judecată.

Există posibilitatea aflării, pe calea unei expertize, a celui care a produs acel prejudiciu. Este posibilă îmbunătățirea procedurii în materia identificării „făptașilor” în zona virtuală, dar asta este o altă problemă.

Noi aici tratăm o chestiune gravă, și anume dacă insulta și calomnia în România sunt fapte penale și pot fi folosite ca mijloc chiar împotriva unei libertăți pe care am câștigat-o cum am câștigat-o.

E fals, domnilor colegi – și aici vorbesc de colegii mei care au luat cuvântul mai înainte –, să contrapunem această libertate de expresie unei fapte penale sau, mai bine zis, apărării demnității cu mijloace penale. O spun și majoritatea celor cu care am discutat. Din păcate, nu s-a luat o decizie de grup. Eu o susțin ferm: nu voi fi de acord cu incriminarea acestor fapte. Este foarte periculos să se întâmple în România anilor 2016 un asemenea lucru și modul în care s-a prezentat de către inițiatoare, ca fiind o reacție la lezarea intereselor proprii, nu justifică în niciun caz această inițiativă.

Mulțumim, domnule senator.

Dacă nu mai sunt înscrieri, o să o rog pe doamna senator Anghel, în calitate de inițiator, să aibă un cuvânt la finalul dezbaterilor.

Microfonul central.

Vă rog.

Îi voi răspunde prima dată domnului Popa: bateți câmpii cu grație, ca de obicei!

Am terminat răspunsul pentru domnul, acum voi merge pe ceea ce este în lege.

Discutăm despre o inițiativă legislativă de completare. Nimeni și nimic nu interzice unui senator al României să facă o completare, având în vedere faptul că Legea Codului penal și cea a celui de procedură penală au fost aprobate prin asumare. Deci n-au fost discutate.

Mai mult decât atât, există o inițiativă legislativă în Camera Deputaților în care se spune: „Potrivit raportului făcut de Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților, față de deciziile CCR, Parlamentul trebuie – nu spune că are posibilitatea s-o facă sau să n-o facă – să pună în acord Codul penal cu deciziile CCR și să clarifice legislația, pentru a nu mai exista interpretări eronate în justiție.”

Vorbim, după aceea, despre avizul sau punctul de vedere al Ministerului Justiției.

Doamnă, Ministerul Justiției sau Guvernul nu face decât să dea un aviz exclusiv din punctul de vedere al legalității. Și aici, jos, aveți și ce explică lucrul acesta. Explicați-mi unde ar fi ilegalitatea? În momentul în care s-ar încălca un articol din Constituție, în momentul în care s-ar încălca un articol din Convenția europeană a drepturilor omului..., dar și acolo libertatea de expresie este limitată și e garantată demnitatea umană. Unde este punctul de vedere al legalității? Deci nimeni nu v-a întrebat de oportunitate – și n-aveați voie să faceți lucrul acesta – sau dacă dumneavoastră considerați că e bine sau rău să încălcați o decizie a Curții Constituționale, așa cum Înalta Curte a încălcat decizia Curții și a primit, după aceea, smetia de rigoare, prin care i s-a răspuns de către Curte că Înalta Curte și-a depășit cu mult atribuțiile.

După aceea, vorbim despre efectele... Prezenta decizie – vorbim din 2013, codul era deja asumat –, de la data publicării sale în Monitorul Oficial, determină restabilirea pentru viitor a efectului general obligatoriu al Deciziei Curții Constituționale nr. 62/2007. Despre ce discutăm?! Știe toată lumea că deciziile Curții Constituționale – ne convin, nu ne convin – sunt obligatorii! Știe toată lumea că sunt peste 74 de articole ale Codului penal sau de procedură penală care au fost declarate neconstituționale de Curtea Constituțională și trebuie să facem în așa fel încât să intrăm într-un stat de drept, în legalitatea Constituției și să le modificăm, pentru că așa spune Curtea.

Mulțumim, doamna senator.

Domnul senator Severin Georgică ar dori să mai intervină și vă propun să încheiem dezbaterile generale.

Microfonul 4.

Vă mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Am ascultat aproape cutremurat ceea ce s-a spus aseară și astăzi. Noi vorbim de o societate în care votăm de fiecare dată, cu multă nonșalanță, „legi Big-Brother”. Noroc cu Curtea Constituțională, că le trimite înapoi! Votăm să fim ascultați și ne și bucurăm, și, pe urmă, ne lăudăm.

Starea de frică o știți foarte bine, când foarte mulți dintre noi se duc... hai să vorbim dincolo sau hai să-mi las telefoanele undeva!

Am început să spunem că suntem urmăriți. Unii poate chiar sunt, dar văd că nu realizăm că ceea ce se propune acum nu este decât o armă uriașă, pe care o dăm tuturor celor care, la un moment dat, vor dori să închidă gura adversarilor politici. Eu n-o să spun niciodată „dușmani”, „inamici”, pentru că nu suntem în politică să ne dușmănim, ci doar să avem idei diferite. Vom fi în situația, cei care nu vor mai fi parlamentari sau care sunt primari, sau care sunt în situația de a conduce instituții, oricând să poată fi trimiși în penal, pentru că au făcut o afirmație despre adversarul lor politic.

O să-mi spuneți: trebuia să fie atent ce spune! Păi, haideți să vă spun eu! Dacă ați fi făcut cineva dintre dumneavoastră sau dintre cetățeni, sau dintre ziariști afirmații despre nume celebre, care sunt acum trimise în judecată – vezi dosarele Microsoft, vezi doamne celebre, domni celebri, milionari –, dacă am fi vorbit despre instituția care se ocupă de restituirea proprietăților și de sutele de milioane, dacă legea pe care unii doresc s-o repună acum în funcțiune ar fi fost în vigoare, acei ziariști ar fi fost condamnați, toți care ar fi spus, ar fi susținut..., ar fi fost condamnați pentru insultă, ca, după 2, 3, 4 ani, când justiția – să zicem – a prins aripi, să se dovedească că nu erau insulte și că erau adevăruri. Asta vrem?! Chiar nu realizăm ce dăm pe mâna celor care, într-un fel sau altul, controlează societatea?!

Faptul că suntem politicieni. Ne-am asumat să fim persoane publice, viața noastră, din nefericire sau din fericire, trebuie să fie o oglindă. Dacă ne-am asumat acest lucru, să înțelegem că ne-am expus, ne expunem și asta nu ne dă nouă posibilitatea de a fi mai altfel. Experiențele noastre, pozitive sau negative, în acest sens, ni le-am asumat când am vrut să fim politicieni, dar nu trebuie să-i înarmăm pe cei care vor să transforme democrația într-o dictatură cu așa ceva.

Domnule senator, mulțumim. Domnul senator Șerban Nicolae. Microfonul 3.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Poate n-am fost eu suficient de explicit ieri. Insulta și calomnia sunt fapte antisociale într-o societate normală. Ele și acum sunt sancționate, dar doar sub aspect civil, pecuniar.

Să spunem că nu e bine să sancționăm, câtă vreme admitem că, civil, se poate sancționa, reprezintă, în opinia mea, o fractură logică. Și am mai spus-o și ieri, dar poate nu am reușit să mă fac bine înțeles, nu sunt un foarte bun vorbitor.

Când o faptă este considerată de societate ca prejudiciantă, ca antisocială, ca producând o vătămare unor raporturi firești între oameni, este sancționată doar pecuniar, înseamnă că ea nu are gravitatea unei infracțiuni, nu prezintă acel pericol social pe care, mai nou, unii îl confundă cu pericolul concret pentru ordinea publică – dar nu stau să fac acum detalii – al unei infracțiuni.

De aceea, aș vrea să se înțeleagă că insulta este o onoare adusă demnității, calomnia presupune o minciună. Aș vrea să se înțeleagă. Calomnia este o minciună spusă cu bună știință despre o altă persoană în public cu scopul de a produce o vătămare acelei persoane.

Eu n-am cum să apăr calomnia, dreptul la calomnie, cu tot respectul! Chiar dacă și eu sunt victima unor calomnii și a unor insulte..., că n-am exercitat o acțiune în instanță și, cu experiența a 20 de ani de avocatură, este altceva. Dar rămâne o faptă antisocială gravă. De aia, în Constituția noastră am spus că libertatea de exprimare nu poate aduce atingere onoarei, reputației, demnității.

În toată Europa civilizată se sancționează penal. Noi sancționăm doar civil, dincolo de faptul că – cei care-și amintesc, probabil, de Caragiale și de schița „Judecata”, era la un moment dat o replică: „Și, cu onoarea mea nereperată, cum rămâne?!” – onoarea și demnitatea, atunci când sunt vătămate, efectul sancțiunii pecuniare nu are și caracter integral reparatoriu.

Dacă cineva este victima unui furt și se găsește obiectul furat, el este restituit. E adevărat, dacă cineva fură un teren de 60 de milioane de euro, se restituie și terenul și e obligat să plătească și 60 de milioane de euro, dar s-a reparat prejudiciul, s-a readus în situația inițială. Onoarea și demnitatea nu pot fi refăcute prin faptul că ai primit niște bani. Ba, mai mult decât atât, cei care se simt lezați în demnitate și onoare nu au cum să facă dovada îndestulării lor prin bani, să-și cuantifice demnitatea și onoarea. De aceea, de multe ori, aceste procese se termină prin respingerea acțiunilor și ceea ce este mai grav este că cel care a comis acea minciună – repet, calomnia este o minciună, o afirmație falsă făcută în public – va spune public: „Am avut dreptate, cutărică este un infractor, cutărică este un incestuos, cutărică este un pedofil” și așa mai departe, orice altă afirmație sau imputație gravă.

Mulțumim, domnule senator. Doamna senator Gabriela Crețu. Microfonul 3.

Și vă rog să închidem dezbaterile, pentru că au început chiar de ieri și au vorbit toate grupurile parlamentare prin mai mulți reprezentanți.

## **Doamna Gabriela Crețu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Dar vreau să fiu și eu o dată împotriva colegului meu Georgică Severin, cu care gândesc, de obicei, cam în aceeași manieră.

Stimați colegi și stimată presă,

Presa nu calomniază! Toate mijloacele de comunicare în masă demne de acest nume nu calomniază, nu insultă, nu defăimează! Ele critică, denunță abuzul, denunță excesul, respectând normele profesionale cunoscute și asumate. Cele care calomniază poartă ilegitim numele de mijloace de comunicare în masă și presa adevărată ar trebui să se apere de ele.

Amintea Șerban în dezbaterea de ieri de aria calomniei. Aria calomniei a fost scrisă într-o epocă inocentă: să repetăm, să repetăm, că poate, poate rămâne ceva! În epoca internetului totul rămâne: adevărul incomod, la fel ca și minciuna sfruntată.

Or, stimați colegi, într-o lume în care onoarea și demnitatea omului n-ar conta, calomnia ar putea fi luată drept compliment. Dar, în lumea în care demnitatea umană este baza tuturor drepturilor și libertăților, pe ea este construit întregul eșafodaj al drepturilor omului, pe demnitatea egală a ființei umane, nu putem face acest lucru, căci, dacă îl facem și nu-i respectăm omului demnitatea, la ce i-ar mai trebui libertate de expresie?!

Mulțumesc mult.

Mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Inițiativa, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Raportul și votul pe propunerea legislativă vor fi luni, ora 17.00.

Punctul 2 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru interzicerea organizațiilor politice cu caracter comunist.

Domnul senator Mihai Fifor, liderul Grupului PSD. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Solicităm retrimiterea la comisie pentru două săptămâni.

Avem o propunere de retrimitere la comisie pentru două săptămâni.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Am deschis votul.

76 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere. Propunerea legislativă este retrimisă la comisie pentru două săptămâni.

Punctul 3 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2015 pentru prorogarea termenului prevăzut la alin. (4) al art. II din Ordonanța Guvernului nr. 22/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 64/2008 privind funcționarea în condiții de siguranță a instalațiilor sub presiune, instalațiilor de ridicat și a aparatelor consumatoare de combustibil.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne exprima punctul de vedere, doamna secretar de stat în Ministerul Economiei, Comerțului, Anca Chiser. Microfonul 9.

Proiectul de lege are ca obiect prorogarea termenului prevăzut la alin. (4) al art. II din Ordonanța Guvernului nr. 22/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 64/2008 privind funcționarea în condiții de siguranță a instalațiilor sub presiune, instalațiilor de ridicat și a aparatelor consumatoare de combustibil, termen până la care urmează să se aprobe prescripția tehnică pentru stabilirea condițiilor și cerințelor tehnice de autorizare a persoanelor fizice și persoanelor juridice ce efectuează verificări tehnice în vederea autorizării, funcționării și verificării tehnice în utilizare în instalațiile și echipamentele prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 64/2008.

În prezent, singura entitate care efectuează aceste verificări este Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune (CNCIR), iar autorizarea altor persoane fizice și juridice să efectueze aceste verificări reprezintă o liberalizare a pieței în acest domeniu, solicitarea de prorogare a termenului fiind motivată de necesitatea realizării unui studiu de impact, având în vedere implicațiile de ordin economic, social și de mediu, cu efect asupra bugetului general consolidat.

Mulțumim, doamnă secretar de stat.

Dau cuvântul președintelui Comisiei economice, domnul senator Țapu-Nazare, microfonul 7, pentru a ne prezenta raportul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința din data de 23 februarie, în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu unanimitatea de voturi ale membrilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise, care se regăsesc în anexa la raport.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu amendamente admise, și proiectul de lege.

Mulțumim, domnule senator. Dacă sunt intervenții? Domnul senator Dumitru Oprea. Microfonul central.

Explicația adusă de secretarul de stat este un refren atât de vechi, încât eu m-am săturat să-l tot aud și m-am documentat în lumea celor care se ocupă de domeniul cu pricina.

Doar atât aș vrea s-o rog pe doamna ministru secretar de stat să ne spună: cât timp, de cât timp mai aveți nevoie ca să faceți studiul ăla de impact, fiindcă subiectul este mascat sub un astfel de argument? Liberalizați piața!

Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții?

Nu mai sunt.

Doamna secretar de stat, doriți să-i răspundeți domnului senator sau... Bine.

Dacă nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Vom avea vot pe proiectul de lege la ora 12.00, astăzi.

Punctul 4 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2016 pentru modificarea art. 28 alin. (4[1] ) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii și libertatea de a furniza servicii în România.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne prezenta punctul de vedere, doamna Delia Popescu, președintele Agenției pentru Agenda Digitală a României. Microfonul 8.

## **Doamna Delia Popescu** _– președintele Agenției pentru Agenda Digitală a României_ **:**

## Bună dimineața!

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea de ordonanță vizează corectarea unei erori din textul inițial, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2009, în sensul clarificării entității publice ce are responsabilitatea aplicării amenzilor pentru neînregistrarea autorităților competente în Punctul de Contact Unic Electronic.

Această corecție a fost făcută prin această propunere de ordonanță, iar entitatea publică desemnată este Agenția pentru Agenda Digitală a României.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui Comisiei economice, industrii și servicii, domnul senator Țapu-Nazare, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința din 23 februarie, în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu unanimitatea de voturi ale membrilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise, care se regăsesc în anexa la raport.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu amendamente admise, și proiectul de lege.

Mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Domnul senator Dumitru Oprea. Microfonul central, vă rog.

Nu aș dori decât o lămurire: de ce o eroare materială din 2009 abia în 2016 este sesizată și corectată și care este eroarea materială?

Mai sunt alte intervenții? Nu mai sunt.

Doamnă președintă, puteți să-i răspundeți domnului senator?

Vă rog. Microfonul 8.

Această eroare a fost îndreptată de abia acum în sensul în care entitatea publică ce fusese desemnată la nivelul anului 2009 prin reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului a fost desființată, iar obligațiile și responsabilitățile au fost preluate de către Agenția pentru Agenda Digitală. Motiv pentru care, fiind în coordonarea agenției în momentul aceasta, trebuia promovat un astfel de act normativ.

Țin să reamintesc că Punctul de Contact Unic Electronic este o responsabilitate de țară, fiind impus prin directivă europeană.

Mulțumesc.

## Mulțumim.

Dacă nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale. Votul asupra proiectului de lege îl vom avea astăzi, la ora 12.00.

Punctul 5 de pe ordinea de zi, Lege pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat și pentru completarea art. 44 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative.

Este o reexaminare la solicitarea Președintelui României. Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Valentin Iliescu, secretar de stat.

Microfonul 10.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** _– secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!

Apariția acestui proiect de lege în dezbaterea Senatului e determinată de faptul că Președintele României a solicitat reexaminarea legii trimise la promulgare în data de 9 decembrie. În motivarea cererii de reexaminare se precizează că soluția legislativă adoptată de Parlament pentru modificarea art. 10 alin. (3) din Legea nr. 411/2004, respectiv pentru completarea art. 44 din Legea nr. 204/2006, este de natură să genereze incertitudine juridică și lipsă de previzibilitate în aplicarea normei juridice.

Față de solicitarea Președintelui României, Guvernul nu a formulat un punct de vedere.

La dezbaterile din Comisia de muncă au fost prezenți și au susținut un punct de vedere reprezentanții ASF.

În punctul de vedere prezentat în cadrul comisiei s-a spus foarte clar că argumentele susținute de reprezentantul ASF, cu privire la faptul că textul acestei legi nu poate fi susceptibil de a crea incertitudine juridică sau lipsă de predictibilitate, întrucât cadrul legislativ secundar nu poate exceda cadrului...

Domnule Iliescu, dacă nu aveți un punct de vedere al Guvernului, de ce ne povestiți...

Am spus că nu există, dar am vrut să...

## Da? OK!

Mulțumim mult de tot, o să ascultăm raportul comisiei, care ne va lămuri.

Vă rog mult de tot, microfonul 7, domnul senator Alexandru Frătean, președintele Comisiei pentru muncă, să ne prezinte raportul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum începuse domnul secretar de stat, trebuie să vă spun că am avut o dezbatere foarte aprofundată pe acest text și act legislativ în Comisia pentru muncă, și anume am constatat că textul legii nu poate fi susceptibil de a crea incertitudine juridică sau lipsă de predictibilitate, întrucât cadrul legislativ secundar nu poate exceda cadrului legal

primar, precum și faptul că, potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea ASF, această instituție are competența de a emite norme pentru aplicarea Legii nr. 411/2004 și a Legii nr. 204/2006.

În consecință, Comisia pentru muncă, cu majoritate de voturi, supune Senatului raportul de admitere a legii în forma trimisă la promulgare.

Legea este ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vreau să reamintesc tuturor colegilor că este vorba de o modificare care ține nu de calitatea neapărat a acțiunilor sau a drepturilor membrilor vizavi de banii pe care îi iau în aceste situații, ci de modificări administrative, adresă, denumire și așa mai departe ale acestor tipuri de organizații. Mulțumesc foarte mult.

Mulțumim, domnule senator. Dacă sunt intervenții?

Domnul senator Dumitru Oprea, microfonul central.

Mie nu mi se pare că e corect ca Legislativul să prezinte punctul de vedere al ASF-ului, care ASF se află sub controlul Parlamentului. Dar știți foarte bine că a creat o serie de nemulțumiri. Neîncrederea asta a societății civile și a asiguraților, în general, o vedeți zi de zi. Nu ne convingeți că ASF-ul spune „da”.

Dacă nu aveți punctul de vedere al Guvernului, care, prin Constituție, este obligatoriu, de ce veniți cu dezbaterea așa...? Adică ce a spus Președintele României este zero, comisia consideră că nu s-a întâmplat nimic, propunerea inițială este valabilă. Păi, nu e corect, cât timp Guvernul României nu a reformulat punctul de vedere, așa cum este în Constituție!

Da, domnule senator, aveți dreptate, mulțumim. Dacă mai sunt intervenții?

Nu mai sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Votul pentru această lege va fi astăzi, la ora 12.00.

Punctul 6 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 165 din Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este.

Nu este inițiatorul prezent.

Atunci dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne exprima punctul de vedere, domnul Valentin Iliescu. Microfonul 10.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Inițiativa legislativă aflată în dezbaterea Senatului are ca obiect de reglementare modificarea art. 165 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, preconizându-se ca, la determinarea punctajului anual ce determină calculul pensiei pentru persoanele care au desfășurat activitate retribuită în acord global, să se ia în considerare și sumele pentru care s-au plătit contribuțiile de asigurări sociale.

Guvernul nu susține o asemenea formulă, este.., din mai multe motive. Dacă-mi permiteți, o să fiu foarte scurt și o să vă prezint câteva puncte de vedere.

Dispozițiile legale în vigoare prevăd în mod expres că formele de retribuire obținute în acord global nu vor fi luate în calcul la stabilirea/recalcularea drepturilor de pensie, întrucât nu au constituit sporuri cu caracter permanent și nu au făcut parte din baza de calcul al pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2014.

Referindu-ne la acordul global, este un lucru foarte important pe care vreau să-l aveți în vedere. Trebuie reținut faptul că, așa cum era reglementat de legislația de salarizare anterioară datei de 1 aprilie 2001, acesta nu reprezenta un spor la salariu, ci o formă de retribuire în funcție de realizarea unei lucrări sau a unui produs. Cu alte cuvinte, angajații puteau obține o retribuție mai mică chiar decât salariul tarifar.

Din aceste motive, dar și din altele, care țin de faptul că, pentru a pune în aplicare o asemenea lege, ar trebui să cerem pensionarilor dovada veniturilor încasate ca urmare a faptului că au fost retribuiți în acord global, acest lucru presupunând mergerea la arhive sau la foști angajatori care poate nu mai există, precum și faptul că unii dintre pensionari, ca urmare a recalculării acestei pensii, ar fi nevoiți să aibă niște debite de plătit, Guvernul susține soluția Comisiei pentru muncă și vă propune respingerea acestui proiect legislativ.

## Mulțumim, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul domnului senator Alexandru Frătean, președintele Comisiei pentru muncă, să prezinte raportul comisiei.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere a acestei inițiative.

În consecință, supune plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Legea este organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc frumos.

## Mulțumesc.

La dezbateri generale, doamna senator Mariana Câmpeanu.

Microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

Foarte scurt, am să vă spun că am constatat de data aceasta, la analiza acestei propuneri legislative, că simțul de răspundere atât al Guvernului, cât și al comisiei a fost pe măsură.

Vreau să vă reamintesc că absolut în nicio lege până la Legea nr. 19 acordul global nu a constituit bază de calcul.

Deci nicio legislație nu a prevăzut ceva și nu putem să venim astăzi să modificăm legi din 1900 toamna.

În al doilea rând, prin aplicarea ei, așa cum a prezentat și Guvernul, s-ar putea ca unele persoane nu numai să aibă o pensie micșorată, dar chiar să fie obligate să plătească niște debite. E adevărat că multe persoane, mulți pensionari au câștigat în justiție, dar aceia au avut acte doveditoare că au plătit contribuție pentru acordul global.

Aș vrea să mai fac o remarcă, că, ieri, într-adevăr, ați dat dovadă din nou de simț de răspundere și cele două propuneri legislative nu au trecut, tot de modificare a Legii pensiilor. Vreau să vă reamintesc că deficitul la pensii reprezintă 4 miliarde de euro, ceea ce înseamnă 2,6% din PIB. Dacă vom continua cu măsuri populiste, la anul probabil că întregul deficit al țării va fi format din deficitul la pensii.

Vă rog din nou ca la orice propunere care va veni să dați dovadă de responsabilitate ca și astăzi. Vă mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim, doamnă senator.

Dacă mai sunt intervenții?

Nu mai sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Votul va fi luni, ora 17.00.

Punctul 7 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorilor, dacă sunt prezenți. Nu sunt.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne prezenta punctul de vedere, domnul secretar de stat Valentin Iliescu...

A! Avem! Mă scuzați! Inițiatorii stau în banca lor, special amenajată, și nu am văzut pe nimeni.

Mă scuzați, domnule secretar de stat, să-l ascultăm pe inițiator.

Microfonul 6.

## Stimați colegi,

Nu este, până la urmă, o chestiune de a inventa roata, ci este o chestiune de a moderniza un cod al muncii și de a încerca să fim și noi în avangarda unor astfel de schimbări.

Propunerea legislativă este una destul de simplă și se referă la faptul că, și în Statele Unite, de exemplu, și în alte țări, a început să se facă ca fiecare angajator, împreună cu angajatul, să-și poată stabili norma de muncă și de 10 ore pe zi, cu respectarea celor 40 de ore pe săptămână. Respectiv fiecare angajator care poate stabili o astfel de chestiune să aibă posibilitatea să dea angajatului – la cererea angajatului, evident – să aibă trei zile libere pe săptămână. În Statele Unite, deja 43% din companii aplică astfel de practici.

Aș aminti aici că există mulți oameni care lucrează 10 ore pe săptămână, dar nu beneficiază de trei zile..., 10 ore pe zi, dar nu beneficiază de cele trei zile libere care sunt posibile în urma unui astfel de ritm de muncă. Sunt trei zile în care oamenii se pot odihni. Și sunt foarte mulți care lucrează, de exemplu, în construcții, în agricultură, în banking și în alte domenii, care ar putea să facă față unui astfel de ritm de muncă, foarte mulți lucrând, repet, și astăzi câte 10 ore pe zi, fără să primească cele trei zile.

Dacă noi vom reglementa că există această posibilitate și o specificăm clar în lege, cred că se va mai crea un avantaj: în ziua în care acei oameni nu vin la serviciu se creează alte locuri de muncă pentru cei care doresc să obțină productivitate și, evident, profit.

Cam acestea ar fi argumentele și spun..., nu inventăm roata, ci, eu spun, modernizăm legislația românească. Din 2003 este această lege, Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, care poate fi modernizată, să fim și noi o dată avangardiști.

Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Microfonul 10.

Nu mai reiau lucrurile spuse de inițiator, o preocupare foarte corectă în privința flexibilizării timpului pe care lucrătorii îl efectuează.

Vreau însă să spun că legislația actuală, art. 112 și art. 113 din Codul muncii, Legea nr. 53/2003, în concepția Guvernului, sunt acoperitoare, sunt întru totul puse de acord cu Directiva 2003/88/CE privind organizarea timpului de lucru, adoptată de Parlamentul European și Consiliu.

Aș vrea un singur lucru să spun, înainte de a susține că Guvernul susține raportul de respingere al comisiei de specialitate. Citindu-vă alin. (2) al art. 113, care spune chiar așa, și este o suprapunere perfectă cu ceea ce cere inițiatorul: „În funcție de specificul unității sau al muncii prestate, se poate opta și pentru o repartizare inegală a timpului de muncă, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână.”, considerăm că acest text vine și rezolvă integral problema ridicată de inițiator.

Vă mulțumesc.

Da, mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru muncă și familie, domnul senator Alexandru Frătean, să prezinte raportul.

Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Și noi am apreciat preocuparea pentru domeniu, un domeniu extrem de disputat, discutat în Uniunea Europeană, cel puțin, și la noi, de asemenea.

Alături de argumentele cu care a venit Guvernul, în discuția comisiei a mai fost discutat și un aspect constituțional, și anume faptul că în alin. (3) al art. 41 din Constituția României, republicată, se prevede că durata normală a zilei de lucru este, în medie, de cel mult 8 ore. Deci avem și o conotație constituțională de care trebuie să ținem cont.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare raportul de respingere a propunerii legislative.

Legea este organică, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Apreciem totuși preocuparea pentru acest domeniu a colegilor.

Mulțumesc frumos.

Mulțumim, domnule senator. Dacă sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Votul va fi luni, ora 17.00.

Punctul 8 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorilor, dacă sunt prezenți. Nu sunt prezenți.

Atunci dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă aflată acum în dezbaterea Senatului are ca obiect de reglementare modificarea art. 114 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii, în sensul acordării posibilității de cumulare a pensiilor mici cu pensia de urmaș a soțului decedat, fără însă ca acest cumul să depășească suma totală de 900 de lei.

Guvernul, ca și comisia de specialitate, nu agreează o asemenea soluție, considerând că se încalcă principiul egalității de tratament a asiguraților, în sensul că nu toate persoanele supraviețuitoare pot cumula pensia proprie cu cea de urmaș.

Așa că vă rog să fiți de acord cu soluția comisiei de specialitate, de respingere a acestei inițiative legislative.

Mulțumim, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie, domnul senator Alexandru Frătean. Microfonul 7.

## Mulțumesc frumos.

În urma unor dezbateri detaliate, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Vă supunem spre dezbatere și adoptare raportul de respingere a propunerii legislative.

Legea este organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc frumos.

Mulțumim, domnule senator. Dacă sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Votul va fi luni, ora 17.00.

Punctul 9 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2016 pentru modificarea Legii nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne exprima punctul de vedere, domnul secretar de stat András Király, Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice. Microfonul 8.

## **Domnul Király András György** _– secretar de stat_

_în Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Pentru întărirea autonomiei universitare și uniformizarea atribuțiilor și responsabilităților la toate nivelurile de studii universitare, inclusiv doctorat, este necesară modificarea prevederilor Legii nr. 206/2004.

Instituțiile de învățământ superior organizează ciclul III de studii universitare – studii universitare de doctorat. În acest sens, admiterea, școlarizarea, precum și emiterea diplomei de doctor se realizează de către acestea. Prin urmare, autonomia universitară se exercită numai cu condiția asumării răspunderii publice, sens în care instituțiile de învățământ superior sunt obligate să emită și să respecte Codul de etică și deontologie profesională aprobat de senatul universitar.

Având în vedere rolul și atribuțiile Consiliului Național de Etică, precum și faptul că acordarea calității de conducător de doctorat, respectiv acordarea titlului de doctor sunt materializate în acte administrative emise de instituții de specialitate, sancțiunile cu privire la aceasta nu pot fi aplicate de Consiliul Național de Etică prin retragerea acestor calități, întrucât încalcă principiul simetriei actelor administrative: cine emite și retrage.

Mulțumim, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul doamnei senator Ecaterina Andronescu, președintele Comisiei pentru învățământ. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum a prezentat domnul secretar de stat, ordonanța de guvern vine și anulează din Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică articolul care stabilea competențele Consiliului Național de Etică de a evalua

și a decide în legătură cu abaterile de la etica profesională și, evident, și sancțiunile pe care acest consiliu le putea acorda.

Comisia a analizat și vă propune un raport de admitere a conținutului ordonanței de urgență, fără amendamente.

O să venim, probabil, în perioada imediat următoare și cu ordonanța care modifică același conținut în Legea învățământului, în felul acesta să completeze și Legea învățământului această opțiune pe care Guvernul a luat-o. Vă mulțumesc.

Mulțumim, doamna senator.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Domnul senator Valeca.

Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Practic, ordonanța anulează două prevederi: art. 4 (2), cu care personal sunt de acord, să nu existe discriminare între cine acordă și cine retrage titlul de doctor, dar și lit. c) și d) din art. 14 (1), care prevedeau că numai Consiliul Național de Etică poate retrage titlul de doctor.

Din expunerea domnului secretar de stat, este în regulă, lasă aceasta la latitudinea universităților, numai că în lege nu există acest lucru. Deci cred că se creează un pic de vid legislativ. Cred că ar trebui totuși un amendament prin care să completeze.

Doi. Faptul că se analizează la nivel de universități. Cred că ar trebui totuși scrise niște criterii în lege, pentru că, altfel, ne vom trezi, ca și în jurisprudența normală, cu o practică neunitară. O universitate crede – subiectul fiind plagiatul – că la o pagină de plagiat trebuie retras titlul de doctor, altă universitate poate să creadă că la patru pagini, de exemplu, de plagiat nu-i retrage titlul de doctor. De aceea, cred că ar trebui trecute niște criterii specifice în lege.

Totodată, avem o problemă generală cu acest plagiat. Dacă ne uităm la țările dezvoltate, o să vedem că, de exemplu, legislația Statelor Unite nu are definit cum..., nu are definit ce e în România, ci leagă plagiatul de dreptul de proprietate intelectuală.

De aceea, cred că, cu această ocazie, ar trebui să facem și noi acest lucru. Și dreptul de proprietate intelectuală este bine definit și în legislația română, și în legislația internațională, ca să nu mai fie această discuție. Dacă ne uităm și pe forumurile internaționale, s-a ajuns ca, la trei cuvinte legate, să se considere că este plagiat. Și, atunci, dacă se leagă de dreptul de proprietate intelectuală, cred că reușim să terminăm și cu această sarabandă.

De aceea, propun reprezentantului ministerului ca, eventual, la Cameră, să vină cu aceste două amendamente care să clarifice, pentru că, altfel, intrăm în alt unghi îngust, repet, cu această practică neunitară și cu o lipsă de definiție care poate să ducă la discuții interminabile pe această temă.

Vreau să aduc aminte faptul că România se află într-o situație foarte dezavantajoasă. Pe bugetul 2014–2020 al Uniunii Europene, se propune ca să ajungem, în 2020, la 40%, în medie, studii superioare. România pleacă cu 22% studii superioare în 2014 și, cu toate eforturile, dacă le-am face, am ajunge la 28%. Or, noi în continuare presăm universitățile, facem dezbateri publice negative și vom ajunge fără forță de muncă calificată în 2020 și mai departe.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc.

Doamna senator Ecaterina Andronescu. Microfonul central...

De unde doriți dumneavoastră. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este justificată intervenția domnului senator Valeca, dar vreau să comunic, cu această ocazie, că, în săptămâna trecută, Guvernul a venit cu completări la această ordonanță și rezolvă problemele pe care domnul Valeca le-a ridicat aici, dar nu le rezolvă în sensul că universitățile au responsabilitatea integrală, ci mai degrabă Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Academice.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumim, doamna senator.

Doamna senator Popa Mihaela. S-a înscris, domnule senator, înainte. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor, Domnule secretar de stat,

Revin cu rugămintea de a renunța la ordonanțe de urgență și repet ceea ce i-am spus și domnului ministru al educației în Comisia pentru educație, este nevoie de o comisie interinstituțională în care Parlamentul să fie parte..., reprezentanți ai Parlamentului să poată participa la aceste dezbateri. Altfel, asistăm la un heirupism din acesta, prin ordonanțe, în care suntem puși în fața unor inițiative care vin, uneori, pe bandă rulantă. Am cerut și-n anii trecuți și celorlalți miniștri ai educației, văd că fenomenul se repetă. Avem specialiști în comisiile de educație, oameni care chiar sunt din domeniul educației, și eu cred că Parlamentul trebuie să devină acea instituție puternică.

Aș vrea să inițiați acea comisie interinstituțională în care Parlamentul să fie parte.

Mulțumesc.

Mulțumim, doamna senator. Domnul senator Nicolae Vlad Popa. Microfonul 2.

Aș vrea să corectez o afirmație pe care a făcut-o un domn coleg, și anume că în Legea proprietății intelectuale trebuie să se rezolve chestiunile acestea.

În Legea proprietății intelectuale, într-adevăr, este prevăzut plagiatul ca o infracțiune, pentru că este un furt intelectual. Din păcate, este o fractură din punctul de vedere al modului în care este sesizată această infracțiune de furt intelectual. Și anume numai – și asta este scris în lege – persoanele care au fost copiate, deci cei care sunt plagiați, pot să se plângă. Dacă nu se plâng persoanele respective, plângerea nu contează, nu are nicio valoare, câtă vreme în lege este stipulat precis cine are voie să se plângă. Nu se poate plânge oricine, chiar dacă plagiatul lovește în interesele tuturor celor care cred că-n lumea aceasta academică există respectul față de proprietatea intelectuală.

Și ne aflăm..., spun eu, o fractură, pentru că există situații în care cei care au fost copiați nu se plâng, atenție – și-mi asum răspunderea acestei afirmații –, pentru că ei au scris tezele respective, s-au copiat pe ei.

Deci chestiunea aceasta a ajuns în această zonă în care trebuie să găsim o soluție pentru plagiat. Nu putem să lăsăm doar persoanele care, încă o dată spun, se consideră vătămate să facă aceste plângeri. Interesul este general și trebuie să susținem, până la urmă, și în zona proprietății intelectuale, a dreptății, care ne privește pe fiecare dintre noi.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim. Domnul senator Tánczos Barna.

Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Domnule secretar de stat,

Nu aș fi vrut să intervin, deși, principial, nu pot să fiu de acord cu soluția Guvernului în ceea ce privește ordonanța de urgență.

Nu sunt un specialist în domeniu, dar, prin similitudine sau comparând metoda propusă prin ordonanță, legiferată prin ordonanță de către Guvern, cu alte domenii, constatăm că, practic, instituția care emite un document oficial, a doua zi, este... are dreptul să revoce același document.

Este o soluție greșită, pentru că responsabilitatea emiterii acelui document scade extraordinar de mult, în momentul în care aceeași instituție, oricând, a doua zi, a treia zi, poate să spună că: „Am greșit, îmi cer scuze și retrag acel titlu de doctor.”

În administrația publică, aceste soluții sunt permise doar pentru eventuale erori materiale. Responsabilitatea emiterii unui titlu de doctor în urma unui doctorat, în urma unui plus adus științific în acel domeniu, scade vertiginos în momentul în care, la orice sesizare, aceeași instituție, practic, poate să revoce documentul respectiv. Asta este prima problemă.

A doua, care, în lumina tehnocrației, este inacceptabilă, este ceea ce ne-a spus doamna ministru, că același Guvern, același minister, a doua zi, înțeleg că a mai venit cu o ordonanță și reglementează același domeniu.

Păi, este inacceptabil, dragi colegi! Vorbim de oameni care se pricep, nu mai conduc politicienii care habar nu au, care nu știu să facă ordine în învățământ!

A venit tehnocrația peste Ministerul Învățământului și ne trezim cu ordonanțe de urgență una după cealaltă, pe aceeași temă, și ni se spune să votăm această ordonanță, pentru că cealaltă o să aducă o soluție și mai bună. Eu, sincer, nu mai înțeleg nimic, domnule secretar de stat. Îmi sunteți drag, îmi sunteți și mi-ați fost coleg, dar eu nu mai pricep nimic din ceea ce face Ministerul Învățământului în acest domeniu.

Mulțumesc.

Mulțumim. Domnul senator Valeca. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

S-a vorbit mai devreme de ceea ce prevede Legea proprietății intelectuale.

Eu sunt cel care am inițiat, în 2003, și prima noțiune de etică în cercetare am introdus-o în legea cercetării și în Statutul cercetătorilor în 2003. De atunci s-a introdus noțiunea de „etică”. Apoi s-a dezvoltat.

Ceea ce am spus eu, stimate coleg, este că trebuie să facem o reglementare unitară, s-o legăm de dreptul de proprietate intelectuală, așa cum e în Statele Unite, că, altfel, se ajunge la o sarabandă prin care să existe procese internaționale – trei cuvinte legate între ele, se face proces pentru drept de proprietate intelectuală sau pentru... Și, atunci, trebuie să reglementăm cumva. Eu asta am solicitat.

Bineînțeles că nu numai autorul, că autorul poate fi mort, ci o altă instituție sau..., în sfârșit, dar trebuie cumva reglementată, că, altfel, nu închidem această sarabandă și ne batem joc de învățământul universitar. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Dumitru Oprea și, la final, doamna... OK! Domnul senator Dumitru Oprea. Microfonul central.

Voiam să vă propun ceva la program.

Cred că vom asista la un proces interminabil, pentru că avem și un exemplu la polul contrar. Când un anumit grup politic din Parlament a avut și controlul pe Guvern, un ministru interimar al educației, peste noapte, a făcut pulbere tot, inclusiv CNATDCU – Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare. Într-o noapte! Și a numit politic – și se poate verifica – un nou CNATDCU, încât mă tem că și ducerea spre universități conduce la același lucru, fiindcă, venind din mediul educațional, lucrurile sunt mult mai complexe decât au fost sancționate de unii colegi de aici.

Când conducătorul tezei de doctorat este și în comisia CNATDCU – o dată în calitate de conducător, a doua oară în calitate de decan de facultate, care numește comisia –, el este în spatele tuturor acestor fărădelegi. Mai este și în comisia consiliului național CNATDCU, da? Ce să așteptăm?

Când este un lanț trofic al raptului universitar, niciodată, orice statut ar avea universitatea aia, nu va putea fi învestită cu încrederea că va face lumină.

Propunerea domnului Valeca cred că este cea care ne va scoate din zona asta de umbră, pentru că – să mă ierte

Dumnezeu! – a copiat cât? Există în mediul academic acel blackboard pe care-l folosim la lucrări de licență, la lucrări de master, la lucrări de doctorat și, dincoace, nu există un astfel de lucru.

Am ajuns în faza în care o lucrare a unui cercetător de pe un alt continent este confiscată cu totul în limbă străină și persoana respectivă este doctor. S-a întâmplat undeva, în țara asta. Și, întâmplător, autorul cărții în limbă străină a admirat, a admirat existența unui grup de cercetare în România, ca, de fapt, când a luat lucrarea respectivă din expo-vitrina universității, să constate că era propria-i lucrare. Și, atunci, s-a operat cu luarea titlului de doctor și, retroactiv, promovarea, fiindcă era conferențiar universitar, și luarea de salariu în plus, și toate degradările posibile.

Cum atunci s-a putut, iar acum o tot ținem și nu avem...

Doamna președinte de comisie a spus corect: s-a făcut în etape. Dar de ce noul ministru nu poate să opereze cu aceeași celeritate, numind pe criterii academice, pe concurs, o nouă echipă care să facă evaluarea asta, să aibă puterea de a ieși din zona de umbră? Că, de fapt, România este, nu învățământul, nu Senatul, nu numai Guvernul. Deci scoaterea acestui subiect trebuie făcută cu celeritate și nu: lungește-mi, Doamne, zilele! Că așa se conturează din momentul de față. Ați observat, nici ministrul nu știe ce să mai spună, fiindcă, dacă lasă autonomia, ajungem la punctele descrise anterior. Dacă vine un alt organism, este acuzat că nu știu de ce face, dar pe Legea privind dreptul de autor și copyrightul lucrurile sunt foarte clare. Atunci hai să ne ducem în zona aia pentru evaluare, că, altfel, procesul pare a fi interminabil.

Mulțumesc. Doamna senator Ecaterina Andronescu. Microfonul 7.

Vă mulțumesc foarte mult.

Aș vrea să mai aduc o clarificare, și anume atribuțiile Consiliului Național de Etică și sancțiunile pe care acest consiliu le putea acorda erau prevăzute în două legi distincte: în Legea aceasta nr. 206/2004 și în Legea învățământului.

Guvernul, prin această ordonanță care se află astăzi în fața votului dumneavoastră, a modificat doar Legea nr. 206/2004, nu a modificat și Legea învățământului. Și, acum, vine ordonanța următoare cu clarificările și cu modificarea acelorași articole și din Legea învățământului.

Eu sper ca noi, în Comisia pentru învățământ, să găsim o formulă care să fie și funcțională în același timp, și care să scoată din dezbaterea publică un subiect care nu este cel mai important subiect al sistemului național de învățământ. Dar, din păcate, este un subiect care discreditează, de câte ori este adus în dezbaterea publică, discreditează nedrept, spun eu, sistemul de învățământ, sistemul de învățământ superior.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Barbu Daniel. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea va continua gândul tocmai exprimat de doamna ministru Andronescu.

Nu știu dacă Consiliul Național de Etică a lucrat așa cum legea îi încredința misiunea.

Ceea ce pot constata în acest moment este că problema, ca atare, este una politică, și nu academică. Și mă tem că prevederile propuse astăzi de Guvern, prin ordonanță de urgență, nu fac decât să politizeze încă și mai radical această chestiune.

Numai cine nu a lucrat într-o universitate își poate închipui că, într-o universitate, profesorii sunt animați numai de obiective academice. O universitate este un spațiu politic, tot atât de politic ca Parlamentul sau un partid.

Soluția propusă de Guvern politizează în plus, pentru că deja putem constata pe cazurile de plagiat denunțate public, pe drept sau pe nedrept – nu voi emite o judecată de fond –, sunt universități – Universitatea de Vest, o și numesc – care nu se mișcă, și nu se mișcă din rațiuni politice, și universități care se mișcă – Universitatea din București – din aceleași rațiuni politice. Sigur, sensul e diferit. Politica partizană e diferită, dar gestul e, ca atare, politic.

Deci nu facem decât să stârnim viespare în fiecare din universitățile românești, dacă această ordonanță de urgență va fi transformată într-o lege, pentru că chestiunea plagiatului nu este o chestiune individuală, nu este vorba de o persoană care, întâmplător, ocupă o funcție publică importantă, care comite un rapt intelectual. Este vorba de culturi academice. Aceste cazuri care au fost denunțate sunt toate circumscrise unor anumite zone, unde nu a existat, tradițional, cultura vigilenței împotriva plagiatului, cultura onestității intelectuale.

Problema este deci mult mai gravă și mult mai serioasă. Nu e vorba de indivizi incorecți. E vorba de culturi academice care trebuie rectificate și numai membrii respectivelor comunități academice le pot rectifica.

Dacă ordonanța de urgență va fi preschimbată în lege, ceea ce se va întâmpla este exact opusul. Cu alte cuvinte, universitățile vor deveni teatre politice de bătălie. Deja colectează toate universitățile, asemenea altor instituții, denunțuri. Toată lumea denunță pe toată lumea și comisiile de etică ale universităților vor deveni adevăratele centre de comandă, ceea ce mi se pare inacceptabil.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim, domnule senator. Doamna senator Gabriela Crețu. Microfonul 3.

Domnule Deneș, vă rog să păstrați liniștea în sală.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Și eu aș vrea să spun că această temă trebuie discutată mai puțin partizan și mult mai serios, pentru că suntem tentați să dăm soluții care nu vor contribui la soluționarea niciunuia dintre cele două aspecte ale problemei: plagiatul și creșterea contribuției la dezvoltarea teoretică, tehnologică și la inovare a tezelor de doctorat.

Și aici vreau să fac câteva precizări foarte succinte astăzi. Universitățile fac cercetare fundamentală sprijinită din bani publici. Rezultatul cercetării trebuie să fie liber.

Transformarea într-o problemă de piață, de copyright, nu rezolvă decât, eventual, problema descoperirii lipsei de caracter, nu a creării adevăratelor caractere dedicate cercetării și științei.

În al doilea rând, să nu uităm un lucru: diplomele, doctoratele se acordă după un proces extrem de îndelungat, nu se iau. În aceste condiții, așa cum spunea colegul, anterior, e vorba de o cultură a sistemului care trebuie schimbată.

Avem 197 de școli doctorale. Trebuie să evităm, pe cât e posibil, complicitățile interne din cadrul acestor universități, pentru că numărul de doctori, valoarea presupusă a acestor lucrări sunt criterii de evaluare și s-ar putea ca universitățile să nu fie deloc tentate să-și retragă propriile titluri. Sau să asistăm la bătălii partizane în interiorul universităților, căci nu văd de ce, dacă un organism național de filtrare în care erau oameni de valoare națională recunoscută a făcut totuși greșeli, presupuse, sau nu a reușit să rezolve, așa cum voia toată lumea, o problemă, de ce credem că la nivelul fiecăreia din multiplele universități care există în România acest lucru s-ar putea realiza? Dimpotrivă. Eu cred că trebuie să păstrăm un filtru național, pentru că, astfel, se creează și o emulație, un fel de competiție între universități, care știu că nu e suficient să acorde la nivelul universității acel titlu, ci că el va mai trece printr-un filtru în care se va putea face o comparație cu o lucrare din același domeniu, realizată la altă universitate, sub conducerea altui profesor.

Deci, repet, cred că inițiativa Guvernului trebuie pusă în paranteză sau respinsă și să găsim o soluție cu adevărat bună, care să depășească temele momentului. Mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

## Mulțumesc, doamna senator.

Înainte de a trece la următorul coleg înscris la cuvânt, vă rog, stimați colegi, având în vedere ora, să fiți de acord cu o propunere de modificare a programului. Aveam la ora 12.00 planificat votul final pe legile ordinare. Având în vedere că dezbaterile au fost destul de consistente, vă propun să facem votul final pe legile ordinare pe care le-am dezbătut azi la 12.30, să putem continua dezbaterile și pe alte proiecte legislative.

Dacă sunteți de acord,

Programul a fost modificat. 12.30, votul pe legile ordinare dezbătute astăzi.

Totodată, o să-i rog pe liderii grupurilor parlamentare să-și anunțe colegii să vină în sală.

Continuăm dezbaterile pe punctul înscris la nr. crt. 9 pe ordinea de zi.

Domnul senator Hașotti. Microfonul 2.

Vă mulțumesc.

Sigur, s-au spus niște lucruri foarte interesante, foarte frumoase. Cred că toată lumea a atins chestiuni care fac referire la adevăruri despre învățământul universitar românesc, aflat într-o situație disperată, după opinia mea.

Înainte de toate, vreau să mă raliez cu totul la ceea ce a spus domnul senator Daniel Barbu. Cred că Domnia Sa a punctat cel mai corect chestiunile în discuție. Aș mai adăuga faptul că situația dezastruoasă din învățământul românesc, care are foarte multe cauze, se datorează, poate, în primul rând, faptului că există foarte multe universități private, unde nu se face carte, care au devenit, pur și simplu, niște instituții în care se face business, care au devenit niște universități unde părinții, pentru confortul lor, își trimit acolo copiii cu credința, cu speranța că vor avea o diplomă.

Universitățile private, multe dintre ele, nu toate, dar mult prea multe, în loc să fie o provocare la concurență pentru învățământul de stat, care, prin forța lucrurilor, este mai rigid în tendința asta de evoluție, nu fac acest lucru.

În al treilea rând, trebuie să recunoaștem că... eu însumi, de fapt, știu foarte bine lucrări de doctorat care sunt la nivelul lucrărilor de licență de acum 20, 30 de ani, dacă nu chiar mai jos.

Ce se întâmplă? Ce facem? Ce facem noi ca for legislativ, ce face Guvernul?

Și mai este încă ceva. Aici, în Senat, am avut un coleg – îl vedeți la televizor, nu mai este senator – care și-a dat două doctorate în trei luni la Chișinău. 3.000 de euro fiecare. Știu foarte bine acest lucru. Mi s-a propus și mie. I-am spus: domnule, stai, că eu mi-am dat doctoratul foarte, foarte mulți ani în urmă.

Nu cumva acest Consiliu de Etică ar trebui să ia la puricat și aceste lucrări care s-au dat nu la Sorbona, nu la Cambridge, dar la Chișinău, da? Nu cumva ar trebui să vedem ce fel de doctorate au fost cele care s-au dat și prin alte părți?

Am să închei spunând că avem obligația – și de mulți ani trenează, a spus și domnul senator Oprea niște lucruri foarte adevărate, ce s-a întâmplat la un moment dat –, avem obligația ca..., știți, s-a semnat odată un pact pentru educație, pact care nu a fost..., practic, a rămas literă moartă. Nu știu dacă doamna senator, doamna ministru Andronescu, este de acord cu mine. A rămas literă moartă.

Mulțumim, domnule senator. Domnul senator Dumitrescu Cristian. Microfonul 3.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor colegi,

O să încerc să fiu foarte scurt. Cred că problema doctoratelor, cine le acordă, cine le ia înapoi, dacă este cazul, e o problemă reală și e o problemă care preocupă societatea românească, în măsura în care, sigur, aceasta a devenit extrem de politizată, această problemă în sine.

Problema însă este mult mai complicată. Școlile doctorale și doctoratul sunt vârful educației românești. Deci vorbim de ciclul III, Bologna, vorbim, de fapt, de vârful, ca să spun așa, sistemului educațional. Și aici există o mare preocupare.

Părerea mea personală, după un timp în care am funcționat și eu în Comisia pentru învățământ atâta timp și în învățământ, lucrurile nu se vor așeza până când nu vom face o reformă structurală începând de jos în sus. Aceste modalități și aceste metode de ajustare...

Vorbeam cu distinsul meu coleg, domnul rector și profesor Popa: cum să faci CNACTUL prin concurs? Păi CNACTUL este summumul societății academice funcționale, nu vorbesc că Academia este vârful, dacă vrei, al științei și recunoașterii. Ai un număr de două mâini de locuri, trei mâini, câți sunt acolo, 40 de persoane. Cum să faci concurs? Dar nu-ți vine nimeni la concurs. Deci problema care se pune derivă din cum construim instituțiile și sistemul instituțional, și nu de la vârf, de sus. Dacă o să rezolvăm această problemă cu...

Eu am votat „pentru”, ca să fie ridicată diploma de doctorat. Cum o să facă, nu știu, pentru că, legal, va fi extrem de complicat, la nivel de universitate. Dar vă întreb eu pe dumneavoastră – mulți sunteți profesori universitari – nu se deschide o cutie a Pandorei acolo? Nu cumva o să înceapă fiecare să-și studieze, că nu cred eu că mediul acesta academic este așa o... un element de excepțională comprehensiune între toată lumea. E un mediu ca oricare altul.

Eu n-am fost de acord, de exemplu, să fie băgați în aceeași oală demnitarii, în sensul de politicieni, parlamentarii profesori universitari cu celelalte funcții de conducere din sistemul de învățământ. Pentru că deschizi o cutie a Pandorei, în sensul că oricare se duce și-l dă pe șeful la... și știți cum e. Ați văzut, colega noastră ne-a spus. E suficient să te bage într-un proces de ăsta de evaluare și deja te-a umplut de tot felul de lucruri care sunt greu de șters.

Mulțumesc, domnule senator.

S-a mai înscris la cuvânt domnul senator Bumbu și vă propun să închei dezbaterile pe această..., pe acest proiect de lege.

Domnul Bumbu. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Oricât m-oi strădui ca să fiu mai scurt, nu pot, dar intervenția să fie mai scurtă, cu certitudine, da.

Am o senzație că mă aflu într-o piesă sau asist la o operă a lui Eugen Ionescu, a lui Samuel Beckett, a lui Kafka pentru... sau, mai popular spus, că asist la o poziție în care căruța e înaintea cailor. O să mă explicitez.

În perioada proletcultistă, cei mai vechișori știm, ne amintim că existau facultățile muncitorești. Erau luați muncitori, care erau trimiși la facultate, ulterior făceau și liceul. Și se lăudau mai mult cu liceul decât cu facultatea.

Acum am ajuns în situația când se spune referitor la unii autori că au scris mai multe cărți decât au citit sau că și-au dat doctoratul înainte de a face facultatea. Și-au dat doctoratul, pe urmă au făcut facultatea. Toate acestea nu sunt decât o expresie a faptului că doctoratul a căzut în derizoriu.

Nu dau exemple concrete, când un profesor de renume a venit cu două sacoșe de doctorate vechi, să-mi aleg o temă și să o adaptez la condițiile actuale și să fie..., să mă înscriu printre cei care primesc doctoratul. Consider că riscul și sarcina le revin tocmai celor care coordonează doctorate, celor care le evaluează, și nu să căutăm să inventăm legi, care să facă ce? Fără o reformă profundă morală în sistem... Deci mi-am asumat această poziție cu riscul de a – știu eu? – supăra niște somități, dar realitatea asta este. Întâi reformă în sistem... morală, indiferent de nivelul intelectual sau de poziția de erudiție pe care se află.

Vă mulțumesc.

Domnule senator, mulțumim. Doamna Andronescu.

Și vă propun să închidem dezbaterile pe acest proiect. Doamna senator, microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Fără îndoială, educația stârnește de fiecare dată dezbateri și lucrul acesta este un lucru pozitiv. Dar, din păcate, aici s-au spus și foarte multe lucruri care sunt

departe de realitatea sistemului. Nu avem dreptul să spunem că sistemul este un dezastru, pentru că nu este așa. Putem să spunem: sistemul este eterogen, dar, iertați-mă!, eu pot să spun că în universitatea din care vin nu se întâmplă asemenea lucruri. Și cred că sunt foarte multe universități care pot să spună, ai căror reprezentanți pot să spună ceea ce spun și eu.

De aceea nu cred că este momentul ca în Senatul României să aruncăm cu toate cuvintele urâte asupra universităților serioase, care își văd, normal și corect, de ceea ce au de făcut.

Nu neg că sunt și situații de derapaj. Nu există pădure fără uscături. Dar de aici până a pune pe toată lumea în aceeași grămadă calea este lungă. De aceea vreau să-i respectăm pe profesorii care sunt serioși, care sunt profesioniști și care, în mod normal, în orice ciclu de învățământ își îndeplinesc misiunea cu profesionalism și pentru ei merită... și ei merită tot respectul.

Dacă sunteți de acord cu mine, vă invit, domnule senator, să mergem împreună în ce universitate vreți dumneavoastră și o să vedeți că am dreptate, și în ce școală vreți dumneavoastră, și o să vedeți că, de asemenea, am dreptate. Sunt școli bune și școli mai slabe, sunt universități foarte bune și mai slabe, sunt de acord, dar de aici și până a spune că în toate este un dezastru calea este lungă și nu pot să fiu de acord.

Acum, întorcându-mă la lege, cred că, așa cum am dezbătut în Comisia pentru învățământ, în acest moment, ar trebui..., vă propun să dăm, prin votul nostru, crez Guvernului... credit Guvernului și să trecem această ordonanță, noi nu suntem Cameră decizională, iar cu ordonanța următoare să încercăm să găsim o soluție care să fie funcțională și care, într-adevăr, să ne scoată de sub aceste etichete teribil de păguboase pentru sistemul românesc de învățământ superior.

Să nu uităm că învățământul superior este o piață, să nu uităm că toată lumea se uită la absolvenții noștri de liceu și că, dacă, în urmă cu 10 ani, universitățile străine veneau cu ofertă în România o dată la doi ani și numai în București, acum vin de 4-5 ori pe an în fiecare centru universitar. Cred că lucrul acesta spune destul de multe lucruri.

Mulțumim, doamnă senator.

Domnul senator Oprea Dumitru dorește o scurtă intervenție.

Microfonul central.

Doar o frază numai. Am tot respectul față de domnul Bumbu pentru propunerile legislative pe domeniul agriculturii, viața satului și așa mai departe. Este un expert. Dar, domnule Bumbu, s-au dus vremurile în care oricine se pricepe la orice, iar educația nu e atât de bulversată pe cât credeți dumneavoastră. Mai sunt și oameni care își fac foarte frumos datoria. Și să generalizați cu atâta lejeritate că, aici, se dă cu banul ca să-ți iei o lucrare de doctorat... Ăia nu sunt în România, sunt în altă parte. Probabil că, dacă ați confundat teritoriul românesc cu alte teritorii, e grav.

Nu suntem... doamna ministru a și spus: pădure fără uscături nu-i... Încercăm să eliminăm uscăturile, dar nu să le generalizăm.

Mulțumesc. Stimați colegi, Vă propun...

Bun. Domnul Hașotti. Și doamna Popa. Și dumneavoastră mai doriți? Microfonul 2.

Cred că am fost, oarecum, greșit înțeles. Nu am spus că tot învățământul românesc este un dezastru. Am spus că sunt foarte multe universități private care nu au niciun fel de legătură cu învățământul superior românesc și unde se dau lucrări de doctorat.

Și, dacă nu există pădure fără uscături – și închei –, depinde câte uscături sunt. Că dacă e o uscătură – e 1%; dacă sunt 40 sau 50 de uscături – 50%. Depinde câte uscături sunt.

Nu neg că sunt dascăli absolut extraordinari, de nivel european. Nu neg că avem universități unde se face carte. Dar sunt foarte multe universități, mai ales private, unde nu se face carte.

Nu putem fugi de acest adevăr.

Doamna Popa. Doamna senator Popa Mihaela. Microfonul 2.

Și încheiem dezbaterile. Gata. Vă rog frumos.

## **Doamna Mihaela Popa:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Vorbea aici colegul meu, domnul senator Hașotti, despre uscături.

Stimați colegi, avem nevoie...

Uscături în mediul universitar!

Stimați colegi, avem nevoie de o asemenea dezbatere pentru învățământul obligatoriu. În momentul în care învățământul obligatoriu va fi performant, și zona universitară va fi performantă.

A fost o dezbatere amplă despre doctorate și despre universitate. Nu facem nimic fără un învățământ obligatoriu performant și bun, și de calitate.

Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, stimați colegi.

Declar încheiate dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Votul asupra lui la 12.30, fiind proiect din categoria legilor ordinare.

Punctul următor pe ordinea de zi... proiectul... propunerea...

Punctul 10. Propunere... 10. 10! Da. Mă scuzați, stimați colegi.

Propunerea legislativă pentru abrogarea art. 4[2] din Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă inițiatorul este prezent, îi dau cuvântul.

Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne exprima punctul de vedere, domnul secretar de stat Király András.

Microfonul 8.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimate doamne,

Stimați domni senatori,

Practic, cele două propuneri legislative se leagă una de cealaltă.

Punctul de vedere al Guvernului este nefavorabil în această situație, având în vedere că art. 4 alin. (3) a fost abrogat de punctul 1 al articolului unic din Ordonanța Guvernului nr. 2/2016 pentru modificarea Legii nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare, iar în titlul propunerii legislative este precizat faptul că se urmărește abrogarea art. 4[2] din Legea nr. 206/2004, iar în cuprinsul articolului unic se menționează că se abrogă, de fapt, art. 4[2] alin. (3).

Deci avem un punct de vedere nefavorabil.

Mulțumim.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru învățământ, doamna senator Ecaterina Andronescu, președintele comisiei.

Vă mulțumesc.

Această propunere legislativă are exact același conținut cu ordonanța pe care tocmai am dezbătut-o. Întrucât ordonanța a apărut în ianuarie, această propunere legislativă a apărut în februarie, la circa 4 săptămâni, noi vă propunem un raport de respingere pentru propunerea legislativă. Ceea ce a avut comisia de spus a spus la ordonanța anterioară și, ca urmare, aici, vă propunem un raport de respingere. Vă mulțumesc.

Mulțumim, doamnă senator. Mai sunt intervenții? Nu sunt intervenții. Declar încheiate dezbaterile generale. Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Vot la ora 12.30, astăzi.

Punctul 11 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2015 pentru suspendarea prevederilor art. 23 alin. (1) lit. c) și k) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna Simona Man, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Microfonul 9.

## **Doamna Simona Allice Man** _– secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați senatori,

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține acest proiect și acest proiect vizează interzicerea mișcării animalelor în perioada 6 decembrie–24 aprilie, ceea ce ar... – și impunerea stabulației permanente –, ceea ce ar determina îmbolnăviri grave ale animalelor și ar crea pierderi majore în rândul efectivelor de animale, iar limitarea mișcării în ferestrele iernii conduce implicit la degenerarea genetică a populațiilor de ovine, din rasele de ovine, fapt ce constituie o pierdere importantă a patrimoniului zootehnic național, având în vedere că majoritatea fermelor din România sunt ferme cu creștere în sistem extensiv, care nu au surse de apă proprie, iar interzicerea deplasării animalelor la sursele de apă naturale, respectiv râuri, lacuri, izvoare, generează boli metabolice cauzate de insuficiența consumului de apă și conduce la diminuarea semnificativă a efectivelor de animale.

Limitarea numărului de câini care însoțesc și păzesc turmele, cirezile favorizează atacurile permanente ale animalelor...

Concentrați, doamnă secretar de stat...

...sălbatice asupra turmelor și cirezilor, conducând la pierderi însemnate ale efectivelor de animale.

Totodată, este de notorietate faptul că pe teritoriul României, în ultima perioadă, s-au înmulțit, într-un ritm accelerat, efectivele de lupi, urși și, mai nou, au apărut și alți prădători, care atacă frecvent turmele de animale, producând pagube importante crescătorilor.

În consecință, vă rugăm să aprobați acest proiect de lege.

Mulțumim.

Dau cuvântul doamnei senator Doina Silistru, președintele Comisiei pentru agricultură, care ne va prezenta un raport comun, împreună cu Comisia pentru mediu.

Al doilea lucru se referă la pericolul care îi paște pe oieri dacă nu pot ieși pe pășune în perioada decembrie–aprilie. Nu sunt întru totul de acord cu motivele enumerate de doamna secretar de stat. Sunt conștient de faptul că stabulația liberă, ferma extensivă presupun și mișcarea animalelor și pe timp de iarnă, dar lucrul cel mai important în acest caz este ca aceste animale să fie lăsate libere doar pe terenurile pe care le deține, le stăpânește proprietarul animalelor. Nu oriunde, nu peste tot, nu oricând, ci în condiții strict stabilite de legislație sau de reguli care sunt luate la nivelul comunităților locale.

În Legea pajiștilor, la inițiativa mea, în momentul de față, există un articol care permite fiecărei administrații publice ca, prin consiliul local, să aprobe regulament de pășunat. Acest regulament trebuie aprobat cât mai repede în toată țara în fiecare comună, astfel încât problemele cu pășunatul să fie rezolvate sau cât de cât canalizate într-o albie normală, a normalității.

Numărul de câini cred că este o temă falsă. Legea spune..., deși nu este în legea în care ar trebui, este în Legea vânătorii și ar trebui să fie stipulat în Legea pajiștilor, dar exista o prevedere legală care stipula numărul maxim de câini care pot însoți turma în timp de zi. Putea să aibă ciobanul 100 de câini la stână, dacă erau legați. În continuare, acești câini care umblă liberi și în pădure, și pe câmp creează foarte multe probleme atât fermierilor, cât și turiștilor, probleme celor care se duc să facă sport, de exemplu, în pădure. Nu cred că este soluția cea mai bună.

Aștept soluția ministerului, soluție promisă și care nu vine, din păcate, pentru reglementarea acestei probleme în Legea pajiștilor, pentru că acolo trebuie reglementată această problemă.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În urma dezbaterilor care au avut loc în cele două Comisii, pentru mediu și pentru agricultură, vă supun spre dezbatere și adoptare un raport de admitere, fără amendamente.

Precizez că proiectul de lege are caracter organic, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim, doamnă senator.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Ulterior, domnule Pelican, nu la acest proiect. A! OK! Atunci să încheiem dezbaterile și imediat...

Domnul senator Tánczos Barna. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Avem de-a face cu o ordonanță de urgență, un act normativ, care a fost adoptată la presiunea străzii. Este primul lucru care ar trebui evitat. Nu cred că, în urma unor proteste, prima soluție este, repede, să suspendăm un act normativ care a fost adoptat de Parlament. Este o chestiune de principiu.

Doamna senator Anghel. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mă întreb de ce totuși o inițiativă înregistrată pe 2 februarie ajunge în Senat, iar inițiativa mea legislativă 696 din data de 15 decembrie, care este lege și nicidecum nu suspendă niște lucruri, nu a apărut, deși am cerut-o în regim de urgență.

Probabil că Guvernul este mult mai îndrituit să facă legi decât este Parlamentul. Asta este situația.

Nu văd de ce am suspenda lucrurile acestea când avem o lege, o inițiativă legislativă în privința numărului de câini la o stână de oi și este aberant – o spun încă o dată, am spus-o și în fața celor 4.000, 5.000 de oieri care au venit în curtea Parlamentului și o spun și aici –, este aberant să spui că la munte ai voie cinci câini. Păi, dacă eu am 100 de oi și celălalt are 10.000 de oi, cum să limitezi?

De ce să apărăm drepturile vânătorilor?

În fond și la urma urmelor, vânătorul care vine și vânează pe terenul omului, acolo unde își pășunează oile, cere cuiva dreptul de a vâna? Se spune că respectivii câini sperie vânatul. Păi, ce, e proprietatea vânătorului? Dacă e animal pe terenul meu, e proprietatea mea, normal este să-mi ceri acordul să vânezi pe terenul meu. Iar oile... se spune – spuneau ciobanii, nu spun eu – că sunt anumite tipuri de oi pe care nu poți să le ții închise în țarc, pentru că mor, pentru că nu dau lapte ca lumea, pentru că se strică lâna, pentru că nu știu din ce motive, că habar nu am eu de lucrurile astea, dar spun ei. Cum să le ții închise în țarc luni de zile, când ei au concesionate terenuri?

Este aberant să am proprietate sau să plătesc concesiune pentru un teren, iar legea să-mi interzică ce să fac eu pe terenul meu. Prin urmare, normal ar fi ca respectiva ordonanță a domnilor să fie respinsă și, în regim de urgență, să intre propunerea legislativă a mea și a cui mai vrea să o semneze, pentru că nu vreau, neapărat, să fie a mea, în așa fel încât să terminăm odată problema aceasta și în așa fel încât să ne respectăm cuvântul dat, pentru că, în momentul în care au fost 5.000 de oameni în curtea Parlamentului, Comisia pentru agricultură a semnat un protocol. Dar cum se întâmplă de obicei la noi, semnăm ca să avem ce să încălcăm. Au uitat și vor să uite, crezând că respectivii nu se vor mai întoarce.

Mulțumim. Domnul senator Vochițoiu. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În primul rând, vreau s-o felicit pe doamna ministru secretar de stat Man Simona și colectivul ministerului pentru faptul că au rezolvat, chiar și așa, parțial, această problemă, dar am luat cuvântul să recomand acestui Guvern, actualului Guvern să dialogheze mai mult cu națiunea română, pentru că și ieri, la Mioveni, a fost nevoie de alte mii de oameni să iasă în stradă, să ceară niște lucruri care pot fi rezolvate, sigur, mult mai greu, autostrada până la Sibiu, dar unul simplu, contract colectiv de muncă pe ramură...

Săptămâna trecută, în Valea Jiului, mii de oameni au ieșit în stradă să ceară acestui Guvern să ia niște măsuri să continue industria extractivă în România.

Deci am venit să insist încă o dată ca acest Guvern să nu mai fie un guvern autist, în sensul că nu înțelege ce vrea poporul român.

Deci cred că acest exemplu, să fie nevoie să vină ciobanii României să rupă ușile Parlamentului, ca acest Guvern să aibă o reacție, mi se pare totuși prea mult. Mulțumesc mult de tot.

Mulțumesc.

Domnul senator Frătean Alexandru. Microfonul 3.

Poate că, hai să spunem, m-aș ralia abordării domnului senator Tánczos Barna, care a punctat foarte corect o serie de aspecte, dar n-aș vrea să se înțeleagă din această discuție că există o lege care protejează, eu știu?, vânătorii sau știu eu ce alte pasiuni care suferă astăzi oprobriul public.

Legile României trebuie să protejeze patrimoniul României. Și, dacă e să gândim absolut în termenii Constituției și ai legii, vânatul este un patrimoniu național. Ecosistemele sunt un patrimoniu național, iar noi avem obligația să găsim soluțiile ca aceste lucruri să fie respectate și protejate și pentru viitorul acestei țări, și al copiilor noștri, dacă stau să mă gândesc bine.

Așa că aș vrea să abordăm lucrurile cu mai puțin populism, cu mai puțină patimă și să ne gândim la toate aspectele unei probleme. Mi-ar fi plăcut ca în discuția cu crescătorii de oi, absolut respectabili..., de altfel și noi mâncăm brânză și ne plac mieii..., dar poate ne gândim ce înseamnă să plimbăm oile toată iarna pe pășune și dacă, în acest caz, subvenția pe pășune mai este, hai să spunem, un drept al proprietarului pășunii respective, câtă vreme subvenția pe pășune înseamnă și o pauză în pășunat, și lucrări agricole specifice. Mă întreb dacă subvenția pe oaie mai este justificată câtă vreme nu cumpăr furaje ca să-mi țin oile în staul și nu le îngrijesc așa cum spun normativele care ne acordă aceste subvenții.

Sunt convins că, dacă s-au făcut erori în aceste materii, organele statului au luat și măsurile cuvenite, însă nu vreau decât să subliniez faptul că e nevoie să privim cu deschidere și cu responsabilitate toate aspectele unei probleme și nicidecum să cedăm, chiar dacă sunt justificate, unor presiuni de forță, pentru că, altfel, ducem Parlamentul și democrația în derizoriu.

Nu vreau să închid fără să mă întreb: oare toți angajații stânelor au carte de muncă și plătesc taxe și impozite la stat? Pentru că iată un alt aspect al problemei pe care cu toții ar trebui să-l abordăm.

De aceea, cred că o soluție, hai să spunem, salutară și de a salva situația ar fi o ordonanță de urgență, însă eu cred că o asumare politică a unui parlament responsabil pe o lege care să regleze toate subiectele și structuri ale statului capabile să impună respectul și funcționarea acestor legi..., de fapt, astea sunt soluțiile corecte.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Vă propun să întrerupem dezbaterile în acest moment, să procedăm, conform programului pe care l-am adoptat la votul asupra propunerilor legislative dezbătute deja, după care revenim asupra dezbaterilor și, eventual, continuăm cu vot pe ordinare, dacă reușim să mai încheiem vreun punct de pe ordinea de zi.

Domnule Pelican, între timp, mă scuzați, puteți să faceți anunțul.

Microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Nu aș fi luat cuvântul dacă nu aș fi sesizat inducerea, poate din neștiință, nu neapărat din rea-intenție, a unor teme false într-o discuție extrem de serioasă.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Voiam să fac doar un simplu anunț: domnul senator Ehegartner Petru va activa acum în Comisia pentru dezvoltare și strategie economică, iar domnul senator Remus Daniel Nițu va activa în Comisia pentru mediu. Vă mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Stimați colegi,

Vă

Revenim la votul asupra legilor ordinare pe care le-am dezbătut astăzi.

Punctul 3 din ordinea de zi de astăzi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2015 pentru prorogarea termenului prevăzut la alin. (4) al art. II din Ordonanța Guvernului nr. 22/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 64/2008 privind funcționarea în condiții de siguranță a instalațiilor sub presiune, instalațiilor de ridicat și a aparatelor consumatoare de combustibil.

Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament admis, a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Raportul, cu amendamentul admis, este supus votului. Am deschis votul.

88 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere. Raportul, cu amendamentul admis, a fost adoptat.

Proiectul de lege privind aprobarea ordonanței a fost adoptat.

Punctul 4 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2016 pentru modificarea art. 28 alin. (4[1] ) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii și libertatea de a furniza servicii în România.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Punctul 5 de pe ordinea de zi de astăzi, Legea pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat și pentru completarea art. 44 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative.

Vă reamintesc că ne aflăm în fața unei cereri de reexaminare a legii, cerere transmisă de Președintele României.

Raportul comisiei este de admitere a legii în forma transmisă la promulgare, respectiv de respingere a obiecțiilor din cererea de reexaminare formulată de Președintele României.

Legea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Au fost adoptate raportul și legea în forma transmisă inițial.

Punctul 9 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2016 pentru modificarea Legii nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege, proiectul făcând parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 10 de pe ordinea de zi de astăzi, Propunerea legislativă pentru abrogarea art. 4[2] din Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Revenim la ordinea de zi, la punctul 11.

Continuăm dezbaterile.

Mai erau înscriși la cuvânt... domnul senator Klárik László. Mai doriți să interveniți? Nu?

Și domnul senator Tudor Barbu?

Nu mai doriți.

Atunci declar încheiate dezbaterile generale și vă propun să trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Proiectul de lege privind aprobarea ordonanței a fost adoptat.

Punctul 12 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 5/2016 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne exprima punctul de vedere, doamna Simona Man, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați senatori,

Proiectul de act normativ vizează intensificarea sistemului de control al autorităților competente în rândul operatorilor prin desemnarea unor laboratoare de referință pentru situațiile în care există sesizări, notificări cu privire la încălcarea legislației în domeniu.

Astfel, se mărește credibilitatea produselor ecologice și, odată cu acestea, se eficientizează și controlul asupra modului în care organismele de inspecție și certificate aprobate de MADR își îndeplinesc atribuțiile pentru care au fost mandatate.

Toate aceste măsuri vor contribui la îmbunătățirea sistemului de agricultură ecologică prin creșterea gradului de încredere a consumatorilor în produsele ecologice, precum și prin garanția că producătorii agricoli care au optat pentru acest sistem de agricultură respectă normele legislative în vigoare.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține inițiativa legislativă.

Mulțumesc.

Mulțumim, doamna secretar de stat.

Dau cuvântul doamnei senator Doina Silistru, președintele Comisiei pentru agricultură.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură, în urma... și a avizelor favorabile primite de la Comisia pentru mediu și Comisia economică, a dezbătut acest act normativ și vă propune pentru dezbatere și adoptare un raport de admitere, cu amendamente respinse.

Caracterul legii este ordinar; Senatul, primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, doamna senator.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Pereș Alexandru.

Domnul senator Pereș Alexandru. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamna secretar de stat,

Onorați colegi,

Sigur, eu sunt perfect de acord cu cele spuse în expunerea de motive și prezentate de doamna secretar de stat aici, dar, personal, mă deranjează un singur lucru, că esența sau o parte din esența acestui proiect de lege privind aprobarea Ordonanței nr. 5/2014, de modificare și completare a unei Ordonanțe nr. 34 din 2000, ar putea să fie, de fapt, modalitatea de a stabili resurse financiare necesare funcționării și consolidării acestui compartiment important din cadrul Ministerului Agriculturii care are ca atribuție efectuarea controlului la operatorii de produse agroalimentare ecologice pe trasabilitate și conformitatea produselor.

Deci, pe fond, o solicitare legală și normală, conform și cu legislația națională și comunitară, dar uitată la bugetare, pentru că acest compartiment o să trebuiască să crească, necesitățile și legislația comunitară solicitând aceste inspecții și certificări, și, sigur, Ministerul Agriculturii. Acest compartiment are nevoie de personal, probabil, de fonduri de la bugetul de stat.

Ministerul Finanțelor, cunoaștem cu toții, e generos în a-ți acorda această creștere de personal dacă vii și cu suma în spate și spui de unde faci rost de aceste sume de bani pentru retribuirea acestor inspectori.

Păi, atunci, apelăm, și nu spunem nici în expunerea de motive și nici în raportul comisiei că, de fapt, vorbim, în esență, de o taxă, o taxă pe care o punem acestor organisme de certificare și de... pentru conformitatea produselor, dar aceste organisme probabil că-și vor lua, recupera aceste taxe de la producătorii agricoli, de la fermieri, de la cei pe care astăzi îi sprijinim ca să dezvolte o agricultură ecologică.

Tocmai..., poate că este o idee și așa ar trebui să și fie, dar problema se pune în felul următor: pe lângă Codul fiscal, care este și așa destul de împovărător pe ceea ce înseamnă producătorul agricol, mai venim și cu o taxă suplimentară nu pe toți, pe cei care, sigur, fac agricultură ecologică.

Poate că este bine, dar, aici – dacă-mi permiteți, domnule președinte –, am un amendament, pentru că raportul este un raport de adoptare, un raport favorabil, dar are un amendament respins de comisie.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

## Mulțumim.

Am înțeles, domnule senator. Deci amendamentul dumneavoastră este susținut, considerat susținut. Când ajungem la votul asupra raportului, o să vă rog să-l citim împreună, ca să fim siguri că vorbim despre același lucru.

Mai sunt alte intervenții?

Nu mai sunt alte intervenții.

Atunci declar încheiate dezbaterile asupra proiectului de lege și vă propun să

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Întâi amendamentul.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Da, știu ce am de făcut. De ce... nu mă lăsați nici să vorbesc?

Deja ați...

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente respinse.

Întâi

Deci, domnule Pereș, amendamentul de la alin.... nr. crt. 1 din anexa la raport referitor la art. 8 alin. (3), da? Aprobarea organismelor...

Citesc eu, domnule Pereș. Vă rog să mă urmăriți.

Domnule Pereș, îl citesc eu. Vi-l citesc și să urmăriți, să vedem dacă e în regulă: „Aprobarea organismelor de inspecție și certificare se realizează contra unei taxe care se face venit la bugetul de stat. Taxa se stabilește pentru fiecare domeniu pentru care organismele de inspecție și certificare cer aprobare, iar cuantumul acesteia se aprobă prin ordin comun al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului finanțelor publice. Contravaloarea taxei nu va fi cuprinsă în tariful perceput de aceste organisme de la producătorii de produse agroalimentare ecologice.”

## Corect?

Supun votului dumneavoastră amendamentul pe care l-am citit.

23 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă, 3 abțineri.

Amendamentul nu a întrunit numărul necesar de voturi.

29 la 26!

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Pentru a putea fi adoptat, trebuie să aibă 43 de voturi.

Amendamentul respins nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Vă

41 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă, 3 abțineri.

Proiectul de lege privind aprobarea ordonanței de urgență nu a trecut.

Vă

Să terminăm votul și imediat vă dau, domnule...

8 voturi pentru, 40 de voturi împotrivă, 6 abțineri.

Nici proiectul de lege privind respingerea ordonanței nu a fost adoptat.

În această situație, având în vedere că niciuna din variante nu a întrunit majoritatea necesară, votul asupra proiectului de lege va fi reluat într-o ședință viitoare, stimați colegi.

## Stimați colegi,

Având în vedere cvorumul de lucru de 83 de senatori care trebuie îndeplinit pentru a putea desfășura ședințele și constatând că și la ultimul vot am avut mult mai puțini senatori, vă propun, din lipsă de cvorum, să închidem acum ședința, cu 5 minute înainte de a termina programul de lucru.

Înainte de a declara ședința închisă, dați-mi voie, în numele Senatului, să felicităm și noi doamnele și domnișoarele din România și să le urăm o primăvară frumoasă!

Vă mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|942813]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 37/16.III.2016 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei