Dau cuvântul doamnei ministru al fondurilor europene, doamna Carmen Aura Răducu.
Microfonul central.
## **Doamna Carmen Aura Răducu** – _ministrul fondurilor_
## _europene_ **:**
Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!
Vă mulțumesc foarte mult pentru ocazia pe care mi-o acordați pentru a vă putea prezenta care este stadiul implementării programelor finanțate prin fonduri europene și ceea ce am făcut, care sunt prioritățile mele, în cele aproximativ 100 de zile de când am preluat conducerea acestui minister.
Aș vrea să vă prezint care sunt prioritățile mele pentru acest an, 2016, ceea ce urmează să fac, care sunt măsurile urgente în martie și aprilie, astfel încât să pot debloca programele existente și să ajut ca aceste programe să poată duce la o dezvoltare economică și socială.
Suntem într-o perioadă extrem de aglomerată, extrem de dificilă, în care, pentru prima dată, suntem puși într-o situație în care trebuie să încheiem perioada 2007–2013 și, în același timp, să deschidem proiectele finanțate prin 2014–2020 și, totodată, să negociem noul cadru financiar care urmează a începe din anul 2021.
În ceea ce privește 2007, începând cu luna decembrie, am încercat toate posibilitățile pentru a crește această rată de absorbție și a realiza, a utiliza cât mai bine, cât mai corect, cât mai eficient fondurile europene.
Am preluat la o rată de absorbție..., pentru că s-a discutat și doamna senator a pus întrebarea: care este rata de absorbție, am să vă spun care este situația privind acest program 2007–2013. Am preluat-o la un procent de sub 60, 59% rată de absorbție și, până la sfârșitul anului, am efectuat plăți către beneficiari până la 75%, plăți care încă nu au fost rambursate de către Comisie, având în vedere că la începutul anului se analizează – aceasta este procedura și de închidere de an, și de închidere de program – rapoartele de audit, după care se efectuează plățile. Deci, în momentul de față, avem 750 de milioane de euro la Comisia Europeană care urmează să ni se ramburseze și sperăm ca această rată
să depășească 75%, cât am făcut preț până în prezent, prin două mecanisme:
În primul rând, faptul că putem include proiecte retroactive până în 31 martie 2016, proiecte finanțate de la bugetul de stat începând cu anul 2007 până în 2015.
Deci este o ocazie unică, în care am putea ridica rata de absorbție chiar până la 100%. Și aș fi putut să fac acest lucru, doar că am următoarele probleme: majoritatea proiectelor finanțate de la bugetul de stat, proiecte publice finanțate de la bugetul de stat, din păcate, nu îndeplinesc condițiile legale, conform legislației naționale, în principal privind respectarea achizițiilor publice, avizul de mediu și avizul de construcție. Deci foarte multe proiecte în prezent nu au aviz de construcție sau aviz de mediu. Acesta este motivul pentru care nu știu dacă reușesc, dar mi-aș fi propus din tot sufletul... și am avut ocazia să pot să măresc rata de absorbție, să ajungă până aproape de 100%, acțiuni care au fost făcute de alte state membre și au depășit gradul de 95%.
Deci îmi propun ca să ajung măcar la gradul de 80%. Și acest lucru îl voi vedea în lunile următoare, până la mijlocul anului acesta, deși închiderea de program urmează să aibă loc în martie 2017. Deci ultima plată. Se mai pot face o plată intermediară în iunie 2016 și o plată finală în 2017, când se vor lua în considerație toate analizele privind proiectele încheiate, inclusiv neregulile și problemele identificate la nivel de program.
Din păcate, această rată de absorbție... Într-adevăr, România este pe ultimul loc în ceea ce privește rata de absorbție, din motivele pe care le știți și dumneavoastră, și, în plus, chiar astăzi am o altă veste proastă, că una din plățile pe Programul Regional de Resurse Umane a fost întreruptă din cauza neregulilor înregistrate în anii 2012–2014.
Din păcate, aceste programe au avut mari probleme de-a lungul implementării lor, între anii 2007 și 2015, atât la elaborarea ghidurilor, cât și la selecția proiectelor, cât și la implementarea lor.
Am să fac o analiză detaliată – și am început împreună cu Comisia Națională de Prognoză –, care a fost impactul acestor fonduri, al politicii de coeziune pe perioada aceasta privind fondurile structurale.
Am finanțat în această perioadă peste 16.000 de proiecte. Aș vrea să vă spun că impactul a fost unul pozitiv și, deși am aceste probleme cu multe nereguli sau cu plăți întrerupte, totuși foarte mulți beneficiari au dat mare atenție și au avut grijă de proiectele lor și au avut impact real. Și, împreună cu Comisia Națională de Prognoză, am început niște analize privind ce sectoare au fost finanțate și ce impact au avut aceste fonduri asupra indicatorilor macroeconomici. Și, în prezentarea pe care v-am dat-o, se vede că fondurile europene au contribuit la creșterea economică, la investițiile străine, la aducerea de investiții străine, la creșterea salariului mediu pe economie. Sunt indicatori macroeconomici care, categoric, au avut influență pozitivă cu ajutorul fondurilor. Această analiză a fost făcută numai cu suma de 12 miliarde investite în această perioadă.
Vă dați seama ce important ar fi dacă am putea utiliza întregul buget alocat României pe perioada următoare. Și avem o alocare de peste..., de aproximativ 45 de miliarde, dacă luăm toate sumele alocate pe toate programele, atât la nivel național, cât și fonduri gestionate de la bugetul... direct de către Comisia Europeană.
Și este important ca toată lumea, nu numai autoritățile de management și organismele intermediare, dar ministerele, autoritățile locale să facă mai multe eforturi pentru
a implementa cu succes această ocazie unică pe care o avem pentru a dezvolta țara noastră, pentru a o duce la creștere economică și socială.
Așa cum prezenta doamna senator, aceste fonduri finanțează aproape toate domeniile economice și sunt extrem de valoroase, și pot duce la creșteri și o stabilitate, și un progres economic extraordinar de mari.
Deci, din analizele făcute, ele au un impact considerabil și, după cum știți și dumneavoastră, am prezentat indicatorii în această analiză făcută, am prezentat indicatorii pe care ni i-am propus inițial, câți kilometri de drumuri, câte locuri de muncă create, câte întreprinderi urmau să fie asistate sau sprijinite, la începutul perioadei, prin documentele de programare și câți au fost realizați la sfârșitul programului.
Din analizele făcute, ne-am dat seama că, în principal, s-au realizat foarte bine indicatorii pentru proiectele mici, proiectele implementate la nivelul autorităților locale sau la nivelul societăților, la mediul privat. Proiectele mici au mers mai bine, proiectele mari, din păcate, au mers destul de prost, mai ales cele în infrastructura de drumuri, proiecte care, din păcate, au nevoie de o perioadă mare de pregătire și implementare, și lipsa..., și problemele în pregătirea lor au dus la realizarea unor indicatori scăzuți și la imposibilitatea de a finanța aceste proiecte în totalitate prin fonduri europene.
Din această cauză, având în vedere această analiză, lecțiile învățate, ceea ce... recomandările foarte multe primite de la Autoritatea de Audit... Și aș vrea să vă spun că avem peste o mie de recomandări, o mie de recomandări primite atât de la Autoritatea de Audit, cât și de la serviciile Comisiei Europene pe diferite programe și încercăm în această perioadă să vedem cum să îmbunătățim sistemul de management și control, care are foarte multe deficiențe și care nu răspunde cerințelor de gestionare a fondurilor europene. Asta este prioritatea mea, pentru ca în următoarele luni să pot crea un sistem de management și de control stabil, corect, care să poată gestiona, să nu mai existe corecțiile financiare extrem de mari și multe, care sunt făcute pe bugetul de stat.
În acest sens, pentru perioada următoare, încercăm să luăm măsuri nu numai de accelerare a implementării programelor și proiectelor, dar, totodată, de realizare a unui total alt sistem de implementare, începând de la sistemul informatic, aplicația informatică MySMIS, prin care toate comunicările pe care le avem cu beneficiarii urmează să fie numai în sistem electronic; evitarea interferărilor în cadrul proiectelor și a modificărilor, pentru că au avut loc modificări ale ghidurilor, unele au câte o sută – 110 modificări ale ghidului în timpul implementării au fost făcute –, și să încercăm să nu mai avem aceste modificări ale ghidului în timpul implementării jocului. Deci să fie un sistem stabil și, totodată, să se simplifice sistemul, să nu mai avem acele rapoarte de câte o mie de pagini făcute la programele de resurse umane.
Deci ne propunem o simplificare drastică a sistemului de management și control la nivelul AM-ului și la nivelul organismelor intermediare.
De asemenea, ne propunem un mai mare sprijin al beneficiarilor, pentru că, de fapt, proiectele nu le facem noi, în ministere, ci le fac beneficiarii. Și trebuie ajutați efectiv și sprijiniți și la nivelul lor să ajungă informația corectă și clară prin mijloace simple.
Vom stabili și urmează să creăm acele „call center” la nivel central și local, plus puncte de informare și puncte de sprijin. În fiecare județ, 2-3 persoane vor fi alocate pentru a putea sprijini beneficiarii în a avea acces la informația corectă privind informațiile.
Ceea ce ne propunem în următoarea perioadă este să finalizăm acest sistem SMIS, care, la începutul mandatului, era din trei bucățele de trei sisteme care nu funcționau, și am încercat, după mai multe licitații nereușite, să încercăm cu forțe proprii să realizăm poate cel mai important sistem de gestionare a fondurilor pe care-l are România în acest moment. Și sunt foarte mândră de ceea ce s-a făcut în aceste luni prin acest sistem, și sper să meargă totul bine. S-a făcut de o echipă din Ministerul Fondurilor, împreună cu STS-ul, care ne ajută, au angajat o echipă de 20 de informaticieni și lucrează sâmbătă și duminică, zi și noapte, pentru a finaliza în timp acest sistem care nu era funcțional și nu era făcut la începutul lui noiembrie, la mijlocul lui noiembrie, când am preluat mandatul.
Acest sistem informatic începem să-l testăm, începând..., am dat un comunicat de presă, în perioada 8–18 martie va fi testat de toți..., de beneficiarii și potențialii beneficiari, după care – el include deja o mare parte din ghidurile ce urmează să fie lansate pe următoarea perioadă –, după care vom începe la lansarea efectivă a programelor 2014–2020.
Ceea ce îmi propun pentru accelerarea..., afară de sistemul de sprijin beneficiari, simplificare, să încerc să accelerez cât mai mult – și pregătit niște ghiduri – standardizarea. Deci îmi doresc să existe o standardizare a documentelor. Până în prezent, fiecare autoritate de management – și avem 10 autorități de management – avea un contract diferit, declarații pentru beneficiari diferite, ghiduri diferite. Am încercat și am făcut o standardizare a acestor documente. Cuprinsul ghidurilor este același acum. Contractul de finanțare este același și mult simplificat față de înainte. Am reușit să simplificăm și să standardizăm documentele pe care trebuie să le aducă beneficiarul, declarațiile pe care trebuie să le aducă beneficiarul și, în continuare, chiar dacă nu am făcut totul, încercăm, pe parcurs, în această perioadă, până la sfârșitul lunii martie, să simplificăm cu ajutorul propunerilor primite de la beneficiari, să simplificăm cât mai mult procedura extrem de anevoioasă cu care toți beneficiarii, din păcate, au fost confruntați.
În ceea ce privește următoarea perioadă, pentru fonduri structurale și de investiții, acele 23-24 de miliarde pe care le avem de gestionat; în primul rând, avem, din păcate, o sumă de 3 miliarde pe care o includem în acest program, care provine din proiectele fazate neterminate și pentru a le..., s-a dispus și s-a agreat cu Comisia Europeană includerea lor în această perioadă. Deci 3 miliarde din Programul Infrastructură Mare vor fi incluse și finanțate, și se fac în acest moment contractele de finanțare, se primesc notificările de la Comisie, au fost analizate, cheltuială cu cheltuială, și se includ în program. Ele reprezintă peste 50%, din păcate, din suma alocată pentru infrastructura de drumuri din perioada 2014–2020 și infrastructura de mediu.
După care, cu toată viteza și cu tot efortul, încercăm să lansăm cât mai repede, începând cu 18 martie, după testarea sistemului, un pachet de șase ghiduri din Programul Operațional Regional, ghiduri finalizate, care ocupă un buget de 1,7 miliarde de euro, deci, din totalul de 6,6 miliarde de euro alocați Programului Regional, peste 1,7–1,77 de miliarde de euro din Programul Regional, pe șase componente: infrastructura județeană, drumuri, eficiență energetică, clădiri rezidențiale, realizarea patrimoniului (deci proiecte de patrimoniu național), dar și microîntreprinderi. În prezentare aveți măsurile pe care ni le propunem și aceste componente vor fi lansate în luna martie.
De asemenea, prin POIM – Programul Infrastructură Mare, urmează să se lanseze, în lunile martie și aprilie, toate
componentele care presupun cereri de proiecte către autorități locale sau întreprinderi privind biodiversitate, apă, canalizare, măsuri de securitate. Deci toate acestea vor fi lansate..., ghidurile sunt aproape gata și vor fi lansate în lunile martie și aprilie.
La fel, ne-am făcut o planificare pe întreg anul și vrem... deci o foarte strictă planificare atât pe fiecare ghid... și v-aș spune că, în prezent, avem peste 120 de ghiduri la care lucrăm și componente la care lucrăm. Bineînțeles că am ținut cont și vom ține cont în aceste ghiduri să reparăm toate greșelile trecutului, făcute de... anterior, în perioada anterioară, și să respectăm regulile impuse prin regulamentele europene. Deci vom încerca să includem și noile cerințe ale programului, urmând ca, în perioada acestui an, cât suntem la guvernare, să putem lansa peste 70% din suma alocată pe 2014–2020.
Există program, Programul Regional dorește, 95%, să fie lansat și, de asemenea, încercăm să depășim această sumă de 70% și să lansăm cât de mult posibil, pentru că aceste proiecte sunt foarte conștientă că duc la dezvoltare economică, socială.
Aș vrea să vă spun de o altă activitate pe care o duc extrem de intens. Este faptul că, pe această perioadă de programare, diferit față de perioada anterioară, se cer acele condiționalități ex-ante, acele politici. Deci nu putem lansa programele și un număr de proiecte finanțate prin programele operaționale dacă nu se îndeplinesc condiționalitățile impuse în timpul negocierilor cu Comisia Europeană și prevăzute în Acordul de parteneriat aprobat în 2014 sau în programele operaționale aprobate în 2015.
Avem în prezent un număr de 36 de condiționalități. Ele reprezintă politici naționale orizontale sau politici sectoriale. O mare parte din ele trebuiau realizate în anul 2015 și altele le putem realiza până în decembrie 2016.
Și am să vă spun câteva din ele. Din cele 36, până în prezent, au fost realizate 13 condiționalități. Deci mai avem încă 23 de condiționalități nefăcute și vreau să vă spun că este o situație foarte, foarte, dificilă, pentru că nerealizarea lor poate să ducă, în 2018, la blocarea acestor fonduri.
Realizarea fiecărei condiționalități înseamnă..., nu trimitem doar o hârtie la Bruxelles și asta este totul, ci ele intră, după negocieri prealabile, intră prin sistemul informatic oficial, după care are loc „ _inter-service consultation_ ”, consultarea cu alte direcții generale, și o aprobare, o decizie oficială a Comisiei că acea condiționalitate a fost îndeplinită. Și aș vrea să vă spun că am făcut un memorandum în Guvern în această săptămână, deoarece am avut întâlniri... Aceste condiționalități nu sunt făcute la nivelul fondurilor europene, ele sunt condiționalități naționale, la nivelul întregii țări și la nivelul fiecărui minister în parte, am făcut întâlniri cu fiecare minister și fiecare ministru de resort pentru a stabili exact care sunt măsurile, ce se poate face și pentru a găsi soluțiile. De exemplu, așteptăm firme de consultanță care au licitații cu anii, să încercăm soluții interne, ce putem face fiecare ca să rezolvăm aceste condiționalități, și încercăm în acest memorandum..., care este disponibil și public, am prezentat că, numai pentru realizarea acestor 23 de condiționalități, este necesar să modificăm și să facem un pachet legislativ de norme și legislație de 34 de documente și acte normative. Sunt vreo cinci legi și restul hotărâri de guvern.
În ceea ce privește pachetul legislativ, cu mare drag, vă rog, dacă se poate, să accelerăm realizarea pachetului privind achizițiile publice, care este extrem de important, și vă mulțumim din suflet pentru sprijinul dumneavoastră, pentru că data de 18 iunie este termenul-limită... 18 aprilie este
termenul-limită în care România trebuie să aplice directivele nr. 23, 24, 25 ale Comisiei Europene, pachetul de achiziții publice, și ajutorul dumneavoastră este extrem de important pentru a finaliza aceste... acest pachet legislativ, după care să aprobăm, prin hotărâre de guvern, normele de aplicare, după care să instruim beneficiarii – mult mai bine decât s-a făcut în trecut – privind modul cum să se aplice aceste achiziții și să nu mai avem problemele trecutului, dureroase, de neregularități și de tăieri din fonduri, și de dificultăți în asigurarea bugetului autorităților locale pentru finanțarea proiectelor.
Și știu foarte bine, că am lucrat ani și ani de zile cu autoritățile române și știm problemele pe care le-au întâmpinat din cauza unui cadru legislativ cu dificultăți și care nu a putut fi implementat coerent.
Deci ne propunem..., avem foarte mari ambiții pentru ca în acest an să punem pe o stare solidă și clară, și corectă gestionarea fondurilor europene.
Aș vrea să vă mai spun două lucruri. Ceea ce ne-am propus la nivelul Guvernului – și poate pentru prima dată să reușim – să nu mai fie diferența asta: fonduri europene, fonduri naționale. Toate sunt fonduri publice, sunt banii noștri, sunt banii țării. Să nu mai avem proiecte de școli: așa se finanțează prin fondul structural, așa se finanțează prin bugetul de stat. Să corelăm aceste fonduri și să avem pachete de finanțare împreună, legate, bugetul de stat...
Am schema pentru copii, pentru nou-născuți, de finanțare a screeningului la naștere sau a sistemului de vaccinare, sau instruirea medicilor, împreună se folosesc fonduri europene..., sau repararea școlilor, sau repararea spitalelor, se folosesc împreună fondurile europene și fondurile naționale, pentru a merge pe același sistem, pentru a fi transparent, nu oamenii să fie zăpăciți: cum folosesc contractul ăsta sau contractul ăsta, că sunt reguli separate. Aș vrea să existe o integrare a acestor... a acestor fonduri, pentru a avea mai mult impact și... mai utile.
Unul din primele pachete pe care Guvernul le-a lansat este acest „pachet antisărăcie”, când începem să punem de-a lungul vieții... ce asistență putem să oferim de-a lungul vieții omului, începând de la naștere, pe fiecare etapă din viață, ce se poate face de la bugetul național sau diferite programe, astfel încât impactul să fie cât mai mare. Și cele trei lucruri pe care vrem să le realizăm pentru a scoate oamenii din sărăcie, în special în regiunile care au produsul intern brut mult, mult sub media Uniunii Europene, ajunge la 40%, ca zona Vaslui, zona N–E sau orașele pe care le știm cu toții și care au mari probleme și vrem să le scoatem din această stare, este ca să avem programe... Cele trei domenii sunt educație, sănătate și găsirea locurilor de muncă.
Și o să vedeți că în programele pe care îmi doresc să le lansez o să vedeți antreprenoriat, foarte mult antreprenoriat, cât pot de mult să fie, să se finanțeze locuri de muncă, crearea de companii noi, IMM-uri, microîntreprinderi, cât mai mult să fie ajutați oamenii să-și creeze businessul lor, cât mai mult să fie instruiți, să meargă la școală, să aibă acces la sănătate. Pentru că, am observat, în 2007–2013, foarte puțini bani s-au dat pe domeniul sănătate și educație – 1%, 1,5% din total fonduri structurale.
Un alt domeniu pe care vrem să-l lansăm, vom face în continuare încă un pachet privind competitivitatea și sperăm ca prin aceste măsuri pe care le luăm efectiv să punem bazele unui sistem care să aibă impact asupra...
Iar a doua problemă, să nu uit, mi-aș dori, pentru că am participat – și aș vrea să v-o spun –, pentru că am participat la elaborarea bugetului pe acest an și am avut ocazia în două perioade de programare să particip la elaborarea bugetului
Comisiei Europene, care este pe o perioadă de șapte ani, cum e 2007–2013 sau perioada anterioară, am participat la elaborarea bugetului Comisiei Europene și îmi doresc, dacă, din toamnă, încercăm să elaborăm bugetul pentru noua perioadă, să încercăm să modificăm și să avem o altă abordare a bugetului. O dată, este importantă această abordare multianuală, extrem de importantă pentru finanțarea proiectelor mari de investiții și, în al doilea rând, o abordare pe programe, pe programe de dezvoltare.
În cadrul Comisiei, de exemplu, se face pe politica de coeziune, pe politica agrară, pe politica de justiție, pe diverse politici. La noi se face pe fiecare minister. Ar trebui schimbată puțin, o abordare mai modernă, pe politicile efectiv de dezvoltare a țării. Și, în urma analizei pe care vreau s-o fac privind utilizarea fondurilor europene, o să fac niște propuneri privind politicile naționale pe care ar trebui să le avem și pe care ar fi bine să le implementăm și, atunci, cred că efectul fondurilor europene și al fondurilor de la bugetul de stat ar fi diferit.
Vă mulțumesc foarte mult.
Răspund cu mare drag și cu mare plăcere la întrebările dumneavoastră.
Aș vrea să vă spun că am venit cu tot dragul și cu toată buna-credință în acest minister, pentru a aplica experiența de peste 16 ani: 14 ani am lucrat la Comisia Europeană, negocieri, am coordonat Programul PHARE și capitole de aderare la Comisia Europeană, după care am lucrat la Comisia Europeană și apoi în țară. M-am reîntors..., sunt dintre românii care s-au reîntors și care ar vrea să facă ceva pentru țară.
Vă mulțumesc foarte mult pentru ajutorul dumneavoastră și pentru orice întrebare ușile ministerului sunt deschise și sfaturile, recomandările dumneavoastră sunt extrem de bine-venite, și vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.