Stenogramă plen

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Rog liderii de grup să încerce convocarea colegilor senatori, ca să putem face un apel pentru verificarea cvorumului.

O să-l rog pe domnul senator Mario Ovidiu Oprea să înceapă apelul. |**Domnul Mario Ovidiu Oprea:**||Federovici Doina Elena|prezentă| |---|---|---|---| |Bună dimineața tuturor și o primăvară<br>stre!<br>Agrigoroaei Ionel<br>Andronescu Ecaterina<br>Anghel Adrian<br>Anghel Cristiana Irina|frumoasă colegelor|Fifor Mihai Viorel<br>Filip Petru<br>Firea Gabriela<br>Florian Daniel Cristian<br>Flutur Gheorghe<br>Frătean Petru Alexandru<br>Geoană Mircea Dan|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel<br>Ardelean Ben Oni<br>Ariton Ion<br>Atanasiu Teodor<br>Badea Leonardo|învoire<br>prezent|Ghilea Găvrilă<br>Ghișe Ioan<br>Grapă Sebastian<br>Grigoraș Viorel<br>Hașotti Puiu<br>Ichim Paul|prezent<br>prezent<br>prezent| |Badea Viorel Riceard<br>Banias Mircea Marius<br>Barbu Daniel Constantin<br>Barbu Tudor<br>Bădălău Niculae<br>Bălu Marius|prezent|Igaș Traian Constantin<br>Iliescu Lucian<br>Ilieșiu Sorin<br>Ioniță Dan Aurel<br>Iovescu Ioan<br>Isăilă Marius Ovidiu|prezent<br>prezent<br>prezent| |Belacurencu Trifon<br>Bereanu Neculai<br>Biró Rozalia Ibolya|prezent<br>prezent<br>prezentă|Jipa Florina Ruxandra<br>Klárik László Attila<br>László Attila|prezent| |Blaga Vasile||Lazăr Sorin Constantin|| |Boagiu Anca Daniela<br>Boboc Cătălin|prezentă|Luchian Dragoș<br>Luchian Ion|| |Bodea Cristian Petru||Marian Dan Mihai|| |Bodog Florian Dorel||Marian Valer|| |Boeriu Valeriu Victor<br>Bota Marius Sorin Ovidiu<br>Bujor Dumitru Marcel||Marin Nicolae<br>Markó Béla<br>Mazăre Alexandru|prezent<br>prezent| |Bumbu Octavian Liviu<br>Burlea Marin<br>Butnaru Florinel<br>Butunoi Ionel Daniel<br>Cadăr Leonard|prezent|Mihai Alfred Laurențiu Antonio<br>Mihai Cristian Dănuț<br>Mihai Neagu<br>Mihăilescu Petru Șerban<br>Miron Vasilica Steliana|| |Calcan Valentin Gigel||Mitu Augustin Constantin|prezent| |Câmpeanu Mariana||Mocanu Victor|| |Chelaru Ioan||Moga Nicolae|prezent| |Chiriac Viorel|prezent|Mohanu Nicolae|prezent| |Chiru Gigi Christian||Motoc Octavian|prezent| |Chiuariu Tudor Alexandru||Mutu Gabriel|| |Coca Laurențiu Florian|prezent|Nasta Nicolae|| |Constantinescu Florin||Năstase Ilie|prezent| |Cordoș Alexandru||Neagu Nicolae|| |Corlățean Titus||Neculoiu Marius|| |Coste Marius||Nicoară Marius Petre|învoire| |Costoiu Mihnea Cosmin||Nicolae Șerban|| |Cotescu Marin Adrănel||Nistor Vasile|| |Crețu Gabriela||Niță Mihai|| |Cristache Iulian||Nițu Remus Daniel|| |Cristina Ioan||Obreja Marius Lucian|prezent| |Croitoru Cătălin||Oprea Dumitru|prezent| |Deneș Ioan||Oprea Gabriel|| |Dincă Mărinică||Oprea Mario Ovidiu|prezent| |Dobra Dorin Mircea||Oprea Ștefan Radu|| |Dobrițoiu Corneliu||Pașca Liviu Titus|prezent| |Donțu Ovidiu Liviu|prezent|Pașcan Emil Marius|prezent| |Dumitrescu Cristian Sorin||Pataki Csaba|| |Dumitrescu Florinel|prezent|Pavel Marian|prezent| |Dumitrescu Iulian||Păran Dorin|| |Durbacă Eugen||Păunescu Teiu|| |Duruț Aurel|prezent|Pelican Dumitru|| |Ehegartner Petru||Pereș Alexandru|prezent|

Bună dimineața tuturor și o primăvară frumoasă colegelor noastre! Pop Gheorghe

concediu medical

Pop Liviu Marian Popa Constantin Popa Florian Popa Ion prezent Popa Mihaela prezentă Popa Nicolae Vlad Popescu Corneliu prezent Popescu Dumitru Dian Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton Purec Ion Simeon învoire Rădulescu Cristian Rogojan Mihai Ciprian Rotaru Ion prezent Saghian Gheorghe prezent Savu Daniel Severin Georgică Silistru Doina prezentă Stuparu Timotei Suciu Matei Șova Dan Coman Tánczos Barna prezent Tămagă Constantin Tătaru Dan Tătaru Nelu prezent Teodorovici Eugen Orlando prezent Tișe Alin Păunel Toma Ion Todirașcu Valeriu Tomoiagă Ștefan Liviu Tudor Doina Anca Țapu-Nazare Eugen Valeca Șerban Constantin Vasiliev Marian Vegh Alexandru prezent Verestóy Attila Vochițoiu Haralambie Voinea Florea Volosevici Andrei Liviu Vosganian Varujan

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă propun să începem ședința plenului Senatului de astăzi.

Declar deschisă ședința și vă anunț că din totalul de 164 de senatori și-au înregistrat prezența 83, cvorumul fiind îndeplinit.

Ședința plenului o voi conduce asistat de domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Ion Rotaru.

Ordinea de zi pentru ședința de astăzi a fost distribuită. Dacă sunt intervenții legate de ordinea de zi?

Nu sunt intervenții.

Vă rog să votăm ordinea de zi.

Votați, stimați colegi. 37 de voturi pentru...

O să-i rog pe toți colegii să voteze în momentul în care am deschis votul, astfel încât să putem funcționa regulamentar.

Programul de lucru pentru această zi:

– ora 9.30–13.00, lucrări în plenul Senatului; ora 9.30: ora ministrului – dezbateri cu participarea ministrului fondurilor

europene, doamna Carmen Aura Răducu, urmată apoi de dezbaterea inițiativelor legislative și, la ora 12.00, vot final pentru inițiativele legislative cu caracter ordinar;

– ora 13.00, lucrări în comisiile permanente.

Sunt intervenții în legătură cu acest program? Dacă nu sunt intervenții, vă

Punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem ora ministrului – dezbateri cu participarea ministrului fondurilor europene, doamna Carmen Aura Răducu.

Stimați colegi,

Pentru dezbaterile parlamentare destinate orei ministrului, Biroul permanent vă propune următorul program, modalitate de desfășurare:

– prezentarea temei de către comisia permanentă de specialitate, Comisia pentru afaceri europene – 5 minute;

– prezentarea punctului de vedere al ministrului fondurilor europene, doamna Carmen Aura Răducu – 20 de minute;

– intervenții ale reprezentanților grupurilor parlamentare, precum și ale senatorilor neafiliați, în limita a 5 minute pentru fiecare grup parlamentar;

– la finalul dezbaterilor, din nou, ia cuvântul doamna ministru pentru a da lămuriri față de aspectele reliefate în intervențiile grupurilor parlamentare, maximum 10 minute. Dacă sunt observații față de acest desfășurător?

Dacă nu, vă

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,

Stimată doamnă ministru,

În primul rând, aș vrea să vă mulțumesc pentru prezența dumneavoastră în fața plenului Senatului, ținând cont și de faptul că sunteți o persoană cu care am lucrat cu mulți ani în urmă și știu cât de dedicată și de aplicată sunteți atunci când aveți chestiuni de rezolvat.

Stimați colegi,

Astăzi vom avea prilejul să avem prezentată o situație cât mai credibilă și cât mai aproape de varianta finală a absorbției fondurilor europene pe exercițiul financiar care s-a încheiat, dar, nu în ultimul rând, și pe cel care a început.

Ceea ce este cel mai important, vom avea posibilitatea să auzim de la doamna ministru un tablou corect al absorbției, absorbției nete, fără modificări din condei.

Noi, românii, avem darul descurcărelii în toate situațiile, pe care l-am folosit și în cazul fondurilor europene. Nu am fost capabili să atragem toți banii europeni și i-am fazat sau i-am convertit în bani deja luați prin contracte de împrumut de la BEI sau alte instituții financiare internaționale.

OK, putem să spunem că este un câștig pentru România – e un punct de vedere –, dar, pe de altă parte, trebuie să recunoaștem că, făcând un astfel de exercițiu, s-au diminuat de fapt fondurile din exercițiul financiar nou. Știam acum o lună – o lună, două –, erau informații că circa 7... între 7 și 9 miliarde de euro au fost necheltuite din exercițiul financiar 2007–2013 și care, din nefericire, fuseseră prezentați sau cheltuirea lor fusese prezentată ca un mare succes de către guvernarea anterioară. Dar iată că acest succes nu a fost un succes atât de mare. Sper ca acest exercițiu de defazare să conducă totuși la o rată de absorbție mult mai mare – e drept, artificială. Oricum, vom afla astăzi de la doamna ministru cifra reală.

Mulțumesc și pentru faptul că am prilejul de a prezenta faptul că, astăzi, în Comisia pentru afaceri europene vom dezbate documentul european cu nr. 587, care vizează valorificarea la maximum a fondurilor structurale și de investiții europene. Avem astfel prilejul să vedem la nivel macro anvergura acestor fonduri.

Doamnă senator, v-aș ruga să vă apropiați de final, pentru că am depășit...

Chiar m-am apropiat, dar cred că e important să avem aceste informații, domnule președinte.

În aceste condiții, doamnă ministru, vă rugăm, în numele Comisiei pentru afaceri europene și al Senatului României, să ne răspundeți la întrebările sau la acele priorități pe care dumneavoastră vi le-ați stabilit pentru anul 2016, astfel încât să deblocați fondurile europene; pentru că, toți știm să citim, aveți aceste priorități pe masă, sunt în număr de opt, vizează de la finalizarea programelor 2017 până la lansarea proiectelor pentru perioada 2014–2020, unde, din nefericire, trebuie să subliniez faptul că suntem într-o mare întârziere și, din nefericire, vă revine o sarcină foarte grea.

Ce pot să vă asigur, doamnă ministru, este că, din punct de vedere parlamentar, aveți tot sprijinul acolo unde aveți nevoie de modificări de legislație.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim doamnei senator Boagiu Anca.

Dau cuvântul doamnei ministru al fondurilor europene, doamna Carmen Aura Răducu.

Microfonul central.

## **Doamna Carmen Aura Răducu** – _ministrul fondurilor_

## _europene_ **:**

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!

Vă mulțumesc foarte mult pentru ocazia pe care mi-o acordați pentru a vă putea prezenta care este stadiul implementării programelor finanțate prin fonduri europene și ceea ce am făcut, care sunt prioritățile mele, în cele aproximativ 100 de zile de când am preluat conducerea acestui minister.

Aș vrea să vă prezint care sunt prioritățile mele pentru acest an, 2016, ceea ce urmează să fac, care sunt măsurile urgente în martie și aprilie, astfel încât să pot debloca programele existente și să ajut ca aceste programe să poată duce la o dezvoltare economică și socială.

Suntem într-o perioadă extrem de aglomerată, extrem de dificilă, în care, pentru prima dată, suntem puși într-o situație în care trebuie să încheiem perioada 2007–2013 și, în același timp, să deschidem proiectele finanțate prin 2014–2020 și, totodată, să negociem noul cadru financiar care urmează a începe din anul 2021.

În ceea ce privește 2007, începând cu luna decembrie, am încercat toate posibilitățile pentru a crește această rată de absorbție și a realiza, a utiliza cât mai bine, cât mai corect, cât mai eficient fondurile europene.

Am preluat la o rată de absorbție..., pentru că s-a discutat și doamna senator a pus întrebarea: care este rata de absorbție, am să vă spun care este situația privind acest program 2007–2013. Am preluat-o la un procent de sub 60, 59% rată de absorbție și, până la sfârșitul anului, am efectuat plăți către beneficiari până la 75%, plăți care încă nu au fost rambursate de către Comisie, având în vedere că la începutul anului se analizează – aceasta este procedura și de închidere de an, și de închidere de program – rapoartele de audit, după care se efectuează plățile. Deci, în momentul de față, avem 750 de milioane de euro la Comisia Europeană care urmează să ni se ramburseze și sperăm ca această rată

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim, doamna ministru.

O să continuăm dezbaterile...

Luați loc, pentru că vor vorbi grupurile parlamentare. Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți, înainte de a continua dezbaterile, să salut, în numele Senatului, un grup de copii, de elevi, din județul Vaslui. Sunt peste 170 de copii de la

un centru _after school_ din comuna Bogdănești, dacă nu greșesc, invitați de colegele noastre, cu ocazia zilei de 1 Martie, doamnele senator Silistru Doina și Crețu Gabriela.

Încă o dată, bine ați venit!

Continuăm dezbaterile cu intervențiile din partea grupurilor parlamentare și ale senatorilor neafiliați.

Dacă din partea Grupului parlamentar al PSD dorește cineva să ia cuvântul?

Mai târziu?

OK!

Din partea Grupului PNL? Domnul senator Oprea. Microfonul central, vă rog.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Da, sunt o groază de moldoveni acolo sus, pe care-i felicit! Că i-au adus pe cei ce vor să învețe Legislativ și Executiv și cât mai mult despre fonduri europene.

Mă adresez doamnei ministru spunându-i că, probabil, facem parte din aceeași categorie a visătorilor anilor ’90. Și am fost alături de Fundația Internațională de Management, care gestiona pe atunci cele 18,5 milioane de euro, cu Mișu Negrițoiu, cu Gabi Mățăoan și toată trupa care punea în operă astfel de proiecte europene.

Am făcut parte din Parlamentul European și am fost în Comisia de control bugetar, unde auzeam același refren: schimbați-vă la mentalitate, încercați să faceți cât mai dese rapoarte și să nu vă mai opuneți realizării lor la câte trei luni. Fiindcă anatema era asupra României, probabil, fie de la COCOLAF, fie de la OLAF, fie de la amândouă componentele, că în România toate cele cumpărate erau mai scumpe cu 30% față de nivelul Uniunii Europene.

Dumneavoastră acum ați accentuat că achizițiile sunt o problemă, că... neputința de a lua aviz de mediu și neputința de a lua aviz de construcții...

Sunt problemele vechi. Dacă le-aș spune pe cele din Iași, ați spune că sunt subiectiv, dar un deal al Iașiului a fost măcelărit, și anexa F de la proiectele europene încă n-a fost verificată. Cum un deal întreg, pe care Creangă și Eminescu îl deplângeau, primăria din perioada cât s-au dat fondurile europene... Dealul a fost făcut pulbere.

Veniți să vedeți cum cinci parcări de sute de locuri sunt în locul unei păduri făcute de ieșeni în anii ’60! Și „plângerea” era de pe vremea lui Creangă și a lui Eminescu. Dacă așa au priceput românii să ia bani europeni e jale!

Vin dintr-o universitate care cred că a creat un prim departament de management proiecte. Speriați fiind de avalanșa fondurilor europene, au făcut ceea ce dumneavoastră spuneți că este neinspirat – și eu am spus la fel, dar nu mai eram rectorul universității –, au creat un departament distinct, de management proiecte din fonduri europene, în loc să le adauge departamentului de management proiecte.

Pe plan on-line, în Iași, un doctorand de-al meu are primul site, probabil că ați auzit de el cu mulți ani în urmă, Marius Alexa, finanțare.ro. La rândul meu, împreună cu o colegă, am creat prima carte de fonduri europene pentru România în perioada 2007–2013.

Aș dori să aveți cât mai mulți și la PSD, dar, în timp ce eu făceam asta, un Boștinaru făcea _copy-paste_ la cartea mea.

Vă rog frumos să nu comunicați cu sala, domnule senator! Continuați, vă rog.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

## Nu, nu...

Dar problemele sunt de parteneriat. Încercați să faceți parteneriate. În toate universitățile din România sunt nuclee de genul ăsta și cred că nu așteaptă bani europeni, așteaptă doar implicare prin voluntariat. Ăsta este mesajul care vine de la noi. Sunt o mulțime... Anca Boagiu cred că poate oricând să țină șapte cursuri cu șapte titluri. Asta vine din zona politică, dar nu ne numim tehnocrați, atât!

Mulțumesc, domnule senator. S-a înscris la cuvânt domnul senator Teodorovici. Microfonul central.

Din partea Grupului PSD.

## **Domnul Eugen Orlando Teodorovici:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnă ministru,

Stimați colegi,

Am încercat să-mi fac niște notițe, dar, sincer să fiu, nu vă pot urmări și nu știu dacă cineva poate să vă urmărească.

Mă bucur că au plecat copilașii de la tribună, pentru că ar fi avut parte astăzi de..., sau, în fine, de fapt, au avut...

Sunt convins că ați urmărit-o!

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Vă rog mult de tot! Haideți să păstrăm liniștea, să ne respectăm și...

Sunt convins că ați urmărit-o și chiar acum îmi dau seama că...

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Domnule senator, nu intrați în dialog, vă rog să...

## **Domnul Eugen Orlando Teodorovici:**

Pentru că mă întrerupeți... Pot să vorbesc?!

Domnule Oprea, vă rog mult de tot!

Poate ne explicați dumneavoastră de proiecte POSDRU de la Iași, care au corecții financiare! Dar asta este o altă discuție.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Continuați, domnule senator.

## **Domnul Eugen Orlando Teodorovici:**

Domnule președinte, pot să vorbesc?!

Acum înțeleg, pentru că m-am întrebat de foarte multe ori de ce, în 2014 și 2013, dumneavoastră, senatorii PNL, ați semnat o moțiune simplă – de fapt, două moțiuni simple, la acea vreme –, și acum înțeleg, de fapt, motivul pentru care ați vrut să fiu atunci în Parlament, și cred că motivul a fost acela de a afla cheia succesului, modul în care, în doi ani de zile, am adus în țară, ca ministru al fondurilor europene, peste 7 miliarde și ceva de euro.

Doi ani în care România nu a pierdut niciun euro...

Vă rog să păstrați liniște în sală! Vă rog să aveți...

## **Domnul Eugen Orlando Teodorovici:**

Aveți, încă o dată, ocazia să vă notați ceea ce spun, dacă nu, puteți să luați, după aceea, stenograma acestei ședințe și puteți studia în pauză.

Doamnă ministru,

Îmi pare rău, într-un fel, că sunteți astăzi, de 1 martie, în Senat și

... ce poate fi interpretat ca fiind o moțiune simplă ad-hoc, însă mult mai rău îmi pare de fondurile europene.

Vorbeați... Și o să încerc să reiau câteva dintre ideile pe care dumneavoastră le-ați prezentat puțin mai devreme într-o ordine total întâmplătoare. Ați spus de măsuri aprilie–martie. Eu mă întreb, de trei luni de zile de când sunteți ministru al fondurilor europene, care au fost măsurile pe care dumneavoastră le-ați implementat. Din păcate, acestea nu au existat.

Spuneți că deja negociați capitolul...

Spuneți că negociați deja...

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Domnule Oprea, vă rog mult, da?! Ați avut cuvântul! Dacă doriți să-l mai luați..., dar nu v-a întrerupt nimeni.

Vă rog, să ne respectăm! Dacă doriți să mai interveniți, vă dau cuvântul ulterior fără probleme, dar lăsați-l să-l ascultăm! Fiecare are dreptul să-și exprime punctul de vedere.

Dacă v-aș fi pronunțat numele, aș fi înțeles, dar nu am făcut-o.

Domnule Teodorovici, vă rog.

## **Domnul Eugen Orlando Teodorovici:**

Deci, doamnă ministru, spuneați că deja începeți să negociați următorul cadru financiar. Haideți să-l încheiem pe acesta pe care îl aveți în derulare, de fapt, cel pe care trebuia să-l închideți, 2007–2013, cel care a început, așa cum dumneavoastră bine ați spus, și, după aceea, să vedem exact ce putem negocia pentru următorul ciclu financiar.

Ați vorbit de niște cifre, niște procente, niște noțiuni abstracte pe care, din păcate, colegii din sală nu le înțeleg foarte bine sau mulți dintre ei nu le stăpânesc, pentru că e normal să fie așa.

Vorbiți de procente. 59% ați găsit când ați ajuns la minister, 75% aveți acum, astăzi, și ați spus că aveți la Comisie 700 și ceva de milioane de euro pe care îi aveți de primit. Dacă facem o simplă transformare a acestora în procente, o să vedeți că nu ajungeți la ceea ce dumneavoastră spuneați că aveți astăzi ca procent de absorbție. Deci rugămintea este să fiți mult mai atentă la termenii pe care dumneavoastră îi folosiți.

De asemenea, vorbiți de proiecte „retroactive”. Vă reamintesc că sunt proiecte „retrospective” și sunt două idei pe care eu le-am adus în discuție, ați face bine să spuneți acest lucru; dacă nu, o să o fac eu prin scrisorile pe care vi le pot arăta. Sunt proiectele acelea retrospective pentru care statul român a cheltuit, într-un fel sau altul, bani, iar dacă demonstrezi că regulile au fost respectate, poți cere Comisiei Europene rambursarea acelor cheltuieli. Este într-adevăr una dintre singurele șanse pe care România le mai are astăzi să mai crească rata de absorbție înspre acel procent pe care nimeni nu-l credea la vremea respectivă, cel de 80%.

Eu cred că dumneavoastră discutați nu cu Comisia pentru Prognoză, care are rolul de a face previziuni, de a prognoza ceea ce se va întâmpla în economie, ci poate cu INS-ul, vizavi de ceea ce a fost în România și în economia din România ca impact pe partea de fonduri europene.

Vorbiți de un an fierbinte 2016. Eu v-am spus, și sper să fie cât mai scurt acest mandat al dumneavoastră și al Guvernului din care faceți parte, un an fierbinte în care ar trebui să vă ocupați sau să vă preocupați de ceea ce înseamnă închiderea ciclului financiar 2007–2013 și de lansarea urgentă a proiectelor pentru noul ciclu financiar. Dar, din păcate, dumneavoastră încercați să mutați Ministerul Fondurilor Europene într-un alt sediu, din păcate, în sediul Parlamentului României, un sediu – acolo unde ați primit spațiu – insalubru, care înseamnă, de fapt, luni de zile, alte multe luni de zile de investiții, de lucrări, de mutare a unui minister, în condițiile în care, cum am spus, trebuie să vă preocupați de ce înseamnă plățile urgente către cei care așteaptă de la dumneavoastră plățile.

## Ne uităm pe stenogramă!

## Doamnă ministru,

Eu nu vreau să vă mai spun foarte multe lucruri, pentru că nu sunt multe lucruri de spus, din păcate, în această zonă.

Domnule Oprea, vă rog mult de tot, nu mai interveniți! Dacă dumneavoastră pățeați la fel, nu erați confortabil! Vă rog, să-l ascultăm.

Domnule Teodorovici, vă rog să nu intrați în dialog! Continuați!

## **Domnul Eugen Orlando Teodorovici:**

O să închid, o să închid...

Da, în cazul dumneavoastră ar trebui să fie cam mulți.

Din păcate, prezența dumneavoastră în Parlament, de fapt a echipei Cioloș în Parlament, ne-a obișnuit cu prezențe care, din păcate, nu spun nimic, care, din păcate, dau speranțe deșarte.

Și, din păcate, am spus, sunteți astăzi, de 1 martie, în Senatul României, nu este bine și frumos să facem politică de 1 martie, dar nu este vorba de politică, este vorba de responsabilitate.

Și v-aș cere, doamnă ministru, să luați în considerare chiar și demisia dumneavoastră, în situația în care considerați că nu puteți să asigurați managementul acestor fonduri europene.

Vă urez succes!

Mulțumesc, domnule Teodorovici.

Are cuvântul domnul Vochițoiu, din partea Grupului UNPR.

## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**

## Doamnă ministru,

Dumneavoastră, tuturor fetelor din echipa dumneavoastră și tuturor româncelor le dorim o primăvară frumoasă! E foarte important să nu uităm că suntem azi la 1 martie. Și, bineînțeles, și bărbaților din jurul dumneavoastră!

Dar ăsta este unul din puținele lucruri frumoase pe care vi le pot spune astăzi, din păcate. Faptul că ați fost invitată...

Doriți să sistăm dezbaterile?! Că înțeleg că nu mai aveți răbdare să ascultăm.

Bun, atunci vă rog să respectăm colegii care vorbesc, da?!

Da, domnule Vochițoiu.

## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**

## Vă mulțumesc mult.

## Doamnă ministru,

Însuși faptul că ați fost invitată aici de către toate grupurile parlamentare: PNL, PSD, UNPR, UDMR, înseamnă că există o problemă în ministerul dumneavoastră. Să știți, asta este regula după care invităm aici miniștri, dar asta nu înseamnă că dumneavoastră personal aveți neapărat o vinovăție.

Însă eu aș pleca de la o afirmație pe care am auzit-o de vreo două-trei ori: să nu mai repetăm greșelile anteriorilor. Doamnă ministru,

Eu zic că ar trebui să repetați mai mult, să continuați ce au făcut bun cei dinaintea dumneavoastră, pentru că vă atrag atenția că o bună parte din echipa dumneavoastră e dinainte. Așadar asta sună, așa, a autocritică. E ceea ce ați...

Vă invit la o cafea, domnule rector, și vorbim, da?! Dar lăsați-mă să-mi țin discursul, vă rog frumos!

## Doamnă ministru,

La audierea dumneavoastră – unde v-am susținut din toată inima și în continuare credem în dumneavoastră –, v-am ridicat două probleme sistemice, să zic așa. Una dintre ele este faptul – și vine dinainte de a fi dumneavoastră ministru – că bucăți importante, sute de milioane de euro din banii aceștia europeni, sunt alocate pe principii necompetitive – rețineți! – unor ministere. Mi se pare absolut anormal ca unui minister care beneficiază oricum de fonduri guvernamentale, de taxele și impozitele românilor să îi mai faci cadou sute de milioane din bani europeni.

Păi, v-am auzit, frumos spuneați, că vreți să încurajați spiritul antreprenorial românesc. Faceți principii doar competitive, doamnă ministru, nu faceți cadou ministerelor, care oricum au bani pe care nu-i cheltuiesc. Lăsați firmele private, ONG-urile să concureze și să cheltuie acești bani în favoarea românilor.

Și a doua chestiune sistemică pe care v-am rugat să ne cereți sprijinul, dar nu ați spus, deocamdată, nimic, este ceea ce fac unii indivizi de la Autoritatea de Audit românească. Sunt acolo oameni care nu înțeleg că își primesc banii de la statul român, de la cei care implementează proiecte europene. Cum să fie peste o mie de recomandări, unele dintre ele contradictorii?! Nu ne-ați cerut sprijinul, să ne spuneți să facem o comisie de dialog, pentru că sunt oameni acolo care fac exces de zel!

Și v-am dat o speță concretă, o firmă din regiunea de vest a României, din cele o sută și ceva, firmă protejată, adică constituită din persoane cu dizabilități, a implementat un proiect și acum Autoritatea de Audit... v-a spus dumneavoastră, AM POSDRU, că, acum șapte ani, n-ați făcut ghidul corect și dumneavoastră ați tăbărât peste oamenii ăia să le luați banii, acum! Cum este posibil așa ceva, dacă... și ați recunoscut, Autoritatea de Audit POSDRU a greșit ghidul! Păi să-și asume asta! Cum să tăbărâți peste persoane cu dizabilități, să le cereți acum, după șapte ani, cu toate corecțiile financiare, sute de milioane?!

În țara aceasta am impresia că toată lumea controlează pe toată lumea, nu mai implementează nimeni! Și cred că această prigoană împotriva acestor oameni este tocmai ca să nu mai deschidă gura să vă reproșeze că n-ați deblocat nimic. Asta e o mare problemă!

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim, domnule senator.

Urmează domnul senator Motoc.

V-am notat pe fiecare.

De la Grupul liberal-conservator dorește cineva să ia cuvântul? Ca să respect ordinea. Nu.

Domnule Motoc, aveți microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu v-aș ruga, stimați colegi, ca, într-o zi ca asta, să coborâm puțin tonalitatea dezbaterilor pe relația cu doamna ministru și să intrăm în chestiuni punctuale adecvate.

În același timp, aș dori să dau un răspuns colegului meu Vochițoiu în legătură cu acele salarii „babane” despre care vorbea. Ele au fost date în mod justificat pentru niște oameni care sunt angrenați în activitatea de accesare de fonduri europene, însă, de cele mai multe ori, poziții de funcționari publici în aceste ministere le au oameni care nu au nicio legătură cu această activitate și oameni care nu au competențe în acest sens. Din acest motiv se întâmplă ceea ce se întâmplă în multe dintre ministerele din România.

Însă trec la două chestiuni punctuale, pe care i le adresez doamnei ministru.

Una dintre ele se referă la o chestiune legată exclusiv de județul Tulcea. După cum bine știți, în urma unei strategii stabilite de Banca Mondială în parteneriat cu autoritățile publice locale din județul Tulcea și din județul Constanța, există un program special. Se numește Investiții Teritoriale Integrate, care are o sumă dedicată, de aproape 1,2 miliarde de euro, pentru zona Deltei Dunării și cea adiacentă ei.

Din păcate, tot din cauza lipsei de competență, acolo unde ar trebui ea să existe, în momentul acesta, acest instrument este foarte mult întârziat pentru a intra în aplicare și, din acest motiv, aș ruga-o pe doamna ministru, ca să nu existe acea frustrare din partea celor din județele Tulcea și Constanța care ar înainta proiecte pe diversele programe din cadrul fondurilor europene, să găsească acea soluție prin care, înainte de a se aproba Strategia ET la nivel național, să se poată depune proiecte pe coșul național și acestea să fie incluse ulterior în sumele atrase pe ET, pentru că, altfel, ar exista o întârziere nejustificată din punctul de vedere al ET în zona noastră.

A doua chestiune pe care voiam să v-o adresez, doamnă ministru. Vorbeați mai înainte despre necesitatea intrării într-o perioadă de limită de conformare în privința pachetului legislativ pe achiziții publice. L-am studiat cu atenție la momentul respectiv și, așa cum constata chiar și Consiliul Legislativ, e vorba doar de o transpunere parțială a directivelor în acest domeniu, și nu de una totală, așa cum ne așteptam.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul senator Klarik Lászlo.

V-am notat, dar trebuie să iau în ordine fiecare grup parlamentar.

Doriți microfonul central?

Da.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimată doamnă ministru,

Vă mulțumim că ați acceptat invitația noastră și că participăm la un dialog privind fondurile europene.

La prima vedere, Parlamentul are doar apanaj redus privind gestionarea fondurilor europene, pentru că Parlamentul nu aprobă documentele programatice, Parlamentul nu aprobă evaluările ex-ante/ex-post, nu aprobă procedurile de lucru, dar, așa cum ați menționat și dumneavoastră, gestionarea fondurilor europene nu se desfășoară într-un sistem ermetic închis față de legislația națională. Și multe bune, și multe dificultăți privind implementarea acestor fonduri provin din legislația națională.

Așa că vă rog să considerați participarea dumneavoastră astăzi aici ca un dialog cu Parlamentul și să fiți convinsă că avem toată bunăvoința ca să dăm un ajutor privind deblocarea problemelor privind implementarea fondurilor europene.

Desigur, suntem la încheierea perioadei de programare 2007–2013. A fost o perioadă dificilă, am avut experiența fondurilor de preaderare care ne-a ajutat, dar am învățat foarte multe și în timpul mersului. Am avut probleme privind armonizarea legislației cu legislația europeană. Am avut și o criză economică care a îngreunat foarte mult implementarea proiectelor. Băncile și-au schimbat politicile de creditare. Foarte multe firme au trebuit să-și facă planurile de afaceri. Autoritățile publice s-au confruntat cu bugete reduse, s-au confruntat cu lipsă de personal. Deci am avut multe probleme. Și rezultatele nu... putem să spunem că sunt mulțumitoare, dar e bine, pot să spun că e bine că ajungem la 75–80%.

Desigur, o să faceți o evaluare ex-post, conform normelor Comisiei Europene.

Rugămintea mea ar fi să faceți și o evaluare informală privind succesele și insuccesele acestei perioade de programare, cu implicarea, cred că este foarte important, a firmelor de consultanță, pentru că ei cunosc foarte bine de ce dificultăți s-au lovit, a beneficiarilor și chiar și a parlamentarilor. Desigur, cunoaștem o grămadă de motive ale problemelor întâmpinate.

Legislația privind achizițiile publice. Foarte multe întârzieri s-au datorat unei legislații insuficient de clare sau incoerente, contestații care nu s-au mai terminat, investiții care s-au amânat ani de zile, din cauza acestor contestații, nereguli descoperite la evaluări ex-ante și corecțiile care s-au aplicat se datorează, în mare parte, acestei legislații privind achizițiile publice.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

## Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD s-a înscris domnul Titus Corlățean.

Acum. E o ordine de grupuri parlamentare. Imediat vine PNL-ul și vă dau cuvântul, doamna Câmpeanu. Microfonul central?

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnă ministru,

Cred că, dincolo de accentele, uneori, poate un pic mai aspre în dezbaterea parlamentară, care sunt firești în viața parlamentară, discuția de astăzi poate fi extrem de utilă și pentru noi, membrii Senatului, și, poate, și pentru dumneavoastră. Și eu aș lua partea constructivă a discuției, ridicând un subiect care nu știu dacă a fost evocat de colegi înainte, cel legat de Strategia Dunării, de SUERD.

Știți istoria..., a fost o întreagă discuție, uneori mai tensionată, la nivelul Uniunii Europene, al statelor membre, la nivelul Consiliului, pentru a crea ceea ce era denumit la acel moment Noua perspectivă financiară a Uniunii Europene, după 2014, un instrument special, distinct, special pentru finanțarea proiectelor din care statele care sunt în Strategia Dunării fac parte, deci să poată fi asigurată finanțarea. Din păcate, nu s-a reușit acest lucru. România, alături de alte state, a militat pentru crearea unui instrument financiar specific. Nu s-a reușit. Ceea ce înseamnă că, pentru acest ciclu de finanțare, contează foarte mult pentru a obține finanțarea diferitelor proiecte, contează foarte mult coordonarea la nivel național, în plan intern, modul în care se construiesc proiectele, cum se promovează și, bineînțeles, și modalitatea politică de a le promova.

La noi, anterior – și cred că nu s-a schimbat sistemul –, Ministerul de Externe era coordonatorul național al eforturilor, în primul rând, la nivel guvernamental, celelalte ministere, dar și la nivelul sectorului neguvernamental, care este, de asemenea, foarte important.

## Ce m-ar interesa?

## M-ar interesa două lucruri, doamna ministru:

## Prima solicitare.

Poate că astăzi va fi mai dificil în dezbatere să-mi puteți prezenta aceste elemente, dar se poate și separat, în scris.

M-ar interesa care este stadiul actual, începând cu administrația centrală, ministerele, dar și la nivelul administrației locale, și acolo erau foarte multe proiecte de interes pe care administrațiile locale le-au conturat, și, dacă e posibil, și măcar proiectele relevante la nivelul sectorului neguvernamental... Care este stadiul promovării și chiar al perspectivelor de finanțare a acestor proiecte?

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna senator Câmpeanu.

## **Doamna Mariana Câmpeanu:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnă ministru,

Cel puțin din punctul de vedere al Grupului parlamentar al PNL, să știți că discuțiile pe care vrem și am început să le purtăm cu toți miniștrii vor să ducă la o concluzie comună, ceea ce se face, ce ar trebui să se facă pentru ca lucrurile să meargă mai bine, cu ce putem noi ajuta Guvernul și cu ce Guvernul trebuie să vină în întâmpinarea propunerilor legislative ale Senatului, în așa fel încât cei care ne-au trimis în acest Parlament să fie mulțumiți de activitatea noastră, atât a noastră, cât și a Guvernului.

Așa încât am să vă rog să țineți cont că nu toată lumea vă cheamă la aceste discuții pentru a prezenta un fel de moțiune de cenzură, de care, drept să vă spun, sunt foarte mirată că vine din partea unui grup care, efectiv, este la guvernare. Așa cum spunea colegul Vochițoiu, ministerul pe care dumneavoastră îl conduceți, ca structură, organigramă și mai ales prin oamenii care au fost selectați acolo, este opera domnului ministru, actual coleg și fost coleg de guvernare, domnul Teodorovici, așa încât eu vă recomand să fiți foarte atentă.

Am văzut în prezentarea pe care am primit-o că pentru capital uman – eu sper să fie numai pentru lunile martie și aprilie – sunt prevăzuți aproximativ 1 miliard de euro, combinat și cu „programul antisărăcie”. Eu sper că nu aceasta este suma totală care se acordă, asta este convingerea mea.

Dorința mea este, și în același timp o întrebare, dacă ați făcut, în funcție de programele pe care doriți să le lansați și caietele de sarcini, condiții pentru cheltuirea acestor bani, care să se finalizeze în locuri de muncă.

Am încercat în cealaltă sesiune de accesare a fondurilor europene să introduc în punctaje o bonificație sau un procent mai mare de câștigare a acestor proiecte pentru cei care veneau cu un target exact de câte locuri de muncă formau. Pentru că știm cu toții și o recunoaștem, foarte mulți bani s-au cheltuit pe niște cursuri care s-au ținut mai mult sau mai puțin și care n-au avut nicio finalitate. Sper ca în această guvernare acest lucru să nu se mai întâmple.

Stimați colegi, mai sunt înscriși trei colegi la dezbateri. Vă propun să sistăm aici lista de dezbateri, după care să dăm șansa doamnei ministru să ne poată răspunde.

Din partea Grupului parlamentar al UNPR, domnul Șerban Mihăilescu. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. La mulți ani, doamna ministru!

Ne bucurăm că sunteți printre noi.

Prefer să vorbesc de aici, pentru că nu pot să suport mesajele care vor veni din partea cealaltă, dacă vorbesc. Domnului Oprea îi va fi greu să vorbească întors spre mine, să facă tot felul de chestiuni.

Dar, totuși, doamna ministru, ce pot să vă anunț este că nu voi lua în viața mea un fond european, nici dacă mi-ar da cineva. E o decizie proprie, pentru că la câte plângeri primesc legate de activitatea post această chestiune, efectiv, nu mai știu ce să le spun.

Vreau să fiu foarte specific. Nu poți să termini un proiect, să fie avizat de toate organele europene și pe urmă să vină încă o autoritate română și să ceară toți banii înapoi, după vreo cinci ani.

Adică v-aș ruga foarte mult, ca să fiu concret pe treaba asta, pentru că asta produce o exasperare teribilă și aveți foarte puține cazuri de oameni care mai îndrăznesc a doua oară. Prima dată poate îi apucă entuziasmul, fac, dar, pe urmă, când văd în ce intră și hățișul birocratic, renunță. Asta vă spun cu certitudine.

Pentru dumneavoastră, două chestiuni:

Prima chestiune. Citiți cu atenție reclamațiile pe care le primiți. Nu dumneavoastră. Deci dumneavoastră primiți o tonă de reclamații, care, în mare parte, ascund și adevăruri. Nu sunt toate de trimis la coș și de invocat o decizie anterioară. O să vedeți acolo adevărate drame, de la anumiți oameni care au fost de bună-credință la vremea aceea și pe urmă a ieșit o chestiune necomercială, nefinanciară și, din contră, cu multe necazuri.

În al doilea rând, vreau totuși, în numele grupului nostru, să vă ofer un mărțișor.

Vă mulțumesc _. (Aplauze.)_

## Mulțumim, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Bota s-a înscris și, din partea PNL, domnul Dincă Mărinică. Și încheiem lista.

Microfonul 3, vă rog, domnule senator.

## **Domnul Marius Sorin Ovidiu Bota:**

Ceremonii!

Mulțumesc.

## Doamna ministru,

Așa cum a spus și antevorbitorul meu, sper ca și această zi sau după această zi să faceți astfel încât accesarea fondurilor europene nu numai să fie accelerată, dar să se deruleze în condiții optime și beneficiarii fondurilor să aibă cât mai multe probleme... cât mai puține probleme și cât mai multe avantaje.

Sper că nu mă repet dacă altcineva înaintea mea a ridicat acest subiect pe care vreau să-l spun. S-a introdus o nouă procedură MySMIS. V-am trimis și o interpelare. Am primit, bineînțeles, un răspuns de la cineva din subordinea dumneavoastră, nu știu dacă l-ați și văzut sau nu, în orice caz, răspunsul nu m-a mulțumit, de aia am vrut să vă repet întrebarea. Instruirea utilizării acestui nou mecanism de licitare nu știu cine o face, în orice caz, toți consultanții au ridicat problema sau cel puțin toți cu care eu am avut contact în ultima perioadă și ne-au spus că nu știu cum să procedeze. Nu știu cum îl vor utiliza. Dacă întreabă la ADR-uri, fiecare dă din umeri sau fiecare acolo are altă problemă mai presantă și nu se preocupă de ceea ce urmează să vină, iar acest mecanism urmează, de luna viitoare, probabil, să fie utilizat și nimeni nu știe cum.

Mulțumesc.

## Mulțumim, domnule senator.

Din partea Grupului PNL, domnul senator Dincă Mărinică. Microfonul central.

Am încheiat intervențiile din partea domnilor senatori. O s-o rog pe doamna ministru să pregătească cuvântul de final.

## **Domnul Mărinică Dincă:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamna ministru,

În primul rând, vreau să vă felicit pentru prezentare. Eu personal consider că, dintre toți miniștri care s-au prezentat la acest microfon în ultimii trei ani de zile, sunteți numărul 1, fără a vă flata.

Îmi cer scuze în numele colegului meu care a spus că nu a înțeles nimic din prezentarea dumneavoastră. El trebuia să fie primul care să înțeleagă cel mai bine, pentru că a fost la fonduri europene. De altfel, văd și diferența de viziune. Dumneavoastră vorbiți de politici, vorbiți de programe, vorbiți de atingerea unor ținte. Dumnealui vorbește de sedii. Comparația, din păcate, nu vreau s-o fac, deși ar merita, pentru că, atunci când era ministrul fondurilor europene, doar semna ordinele de plată. Contractele erau făcute de alți miniștri și în alte guvernări, dar bineînțeles că, atunci când îți mor lăudătorii, vii aici la microfon și povestești cât de bun ai fost.

## Doamnă ministru,

Am o singură întrebare. În calitatea pe care am avut-o în administrația publică locală, am lucrat cu fonduri europene, am fost unul dintre cei care au susținut un plan integrat de dezvoltare urbană la un pol de creștere, Craiova. Din păcate, în momentul de față, nu sunt trași toți banii, au mai rămas încă 16 milioane de euro. Întrebarea este nu numai pentru acest pol de creștere sau nu numai pentru acest program privind planul integrat de dezvoltare urbană, este vorba de tot ce înseamnă POR, și nu numai. Mai sunt posibilități ca anul acesta să mai poată fi trași bani, chiar dacă a trecut data de 31 decembrie 2015?

Vă mulțumesc.

Și vă felicit încă o dată!

Mulțumim, domnule senator.

## Stimați colegi,

O să-i rog pe liderii de grup să-i anunțe pe colegii senatori ca, într-un sfert de oră, să vină în plen, pentru că o să începem – estimez – dezbaterile pe ordinea de zi.

O să o rog pe doamna ministru, pe final, să încerce să răspundă, acolo unde este cazul, și v-aș ruga să vă încadrați în 10–15 minute, doamnă ministru.

Microfonul central, vă rog.

Așa...

Aș vrea să vă mulțumesc foarte mult pentru întrebările și discuțiile purtate și îmi sunt extrem de utile și o să țin cont de toate aceste recomandări.

În ceea ce privește... și deja multe sunt deja în linie cu ceea ce ați spus dumneavoastră și vreau să le aplic, și am început ca, de exemplu, sistemul universitar – și sunt și eu un fost cadru didactic –, am început deja, avem o mare experiență și un mare potențial la nivelul universităților și deja vreau să folosesc, și am folosit încă de anul trecut Institutul Politehnic, Facultatea de Construcții și chiar merg prin țară, Facultatea de la Iași, de la Craiova, de la... Sunt peste tot nuclee de experiență și expertiză și ei ne dau viitoarele generații. Deci în absolut toate programele deja am început, urmează să includ universitățile.

În al doilea rând, împreună cu ele, am început cu Facultatea de Construcții..., toată documentația de elaborare a proiectelor de infrastructură, de la studiul de fezabilitate, studiul tehnic, aplicația pentru Comisie, autorizații și contractul de finanțare, întreaga documentație are probleme tehnice și legislative și aș vrea să fie refăcută pentru a nu mai avea situația existentă privind proiectele de infrastructură. Și cred că multe lucruri, dacă această documentație se schimbă, multe lucruri, și se simplifică, și se armonizează, și nu mai sunt blocajele... De exemplu, să vă spun: contractul actual de construcții spune că durata de garanție a unei autostrăzi este de 365 de zile, că litigiile se fac la Curtea de la Paris, deci sunt lucruri anormale pe care trebuie să le modificăm și să le schimbăm pentru a avea o documentație clară: și bună, și proiecte bune.

Referitor la sediu. Mulțumesc pentru întrebare.

Acest sediu este închiriat și multe din sediile ministerului sunt închiriate. În primul rând, suma este exorbitantă și nu mi-am putut permite să mai plătesc din banii publici, plus banii Uniunii Europene, 50% – 50%, să plătesc din banii publici aceste sume și mi-am dorit să fac proiecte. Deci în loc să fac... să plătesc chiria pe 4-5 ani prefer să fac un spital în România.

Am căutat o clădire publică, pentru că există clădiri publice. Și am reușit în corpul B din clădirea dumneavoastră, din păcate, într-o stare de depreciere și niciun minister nu avea fondurile ca să poată să o repare... Am făcut rost de fonduri norvegiene. Dacă știți, este un program norvegian și urmează să ne dea 1,5 sau 2 milioane de euro pentru repararea acoperișului acestei clădiri și pentru dotare.

Vă rog să concentrați, doamna ministru, da?

## **Doamna Carmen Aura Răducu:**

## Da. Da. Da.

Ce am observat? Ce îmi doresc referitor la Ministerul Fondurilor Europene, care trebuie să fie o emblemă de profesionalism? Îmi doresc să devină un minister european și ceea ce am observat în general în minister și în administrație: nu există un sistem de instruire. Instruirea acelor... Fluctuația de personal este foarte mare, trebuie să existe... O să fac un sistem de instruire și perfecționare profesională, pentru că sunt lucruri care trebuie știute: regulamente europene, proiecte europene și o să încerc, periodic, să se creeze acea echipă care poate să facă instruirea la nivelul ministerelor, la ministerul de linie: cum se face un proiect, cum se monitorizează un proiect.

Sunt lucruri care se învață, poate, în ani de zile. Aș vrea să dau din experiența și din ceea ce știu, să se transmită mai departe și acest minister să poată funcționa ca un etalon în România.

La fel, am foarte multe planuri și încerc în timpul acesta scurt să le pun în aplicație.

Vă mulțumesc foarte mult.

Poate nu am reușit să răspund la toate.

Dezvoltare urbană. Foarte mult... și v-aș povesti. Am făcut Planul de mobilitate pentru Craiova și îmi doresc foarte mult să se aplice.

Referitor la bani. Există o categorie de proiecte neterminate care se continuă prin banii autorităților locale. Încercăm să analizăm toate aceste proiecte, sunt vreo 400 de proiecte, să găsim o soluție de a fi finanțate. Am încercat. M-am întâlnit cu Trezoreria, cu sistemul bancar, să vedem dacă se găsește o soluție, dar săptămâna viitoare.

Încercăm, facem tot posibilul să găsim o soluție pentru proiectele neterminate, pentru a le finanța.

Încă o dată, o să aveți ușile deschise la orice întrebare, vă stăm, suntem la dispoziția dumneavoastră, la dispoziția Parlamentului României pentru orice întrebare și orice problemă aveți, să vă ajutăm, pentru că ăsta este rolul nostru.

Vă mulțumim foarte mult.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim și noi doamnei ministru pentru participare. Continuăm, stimați colegi, ședința cu secțiunea a II-a a ordinii de zi.

Dați-mi voie, vă rog, având în vedere că au apărut mai mulți colegi în sală, să mai întreb o dată dacă, referitor la ordinea de zi, sunt propuneri, modificări și, dacă nu, să mai votăm încă o dată ordinea de zi, stimați colegi, da? Pentru astăzi.

Am deschis votul.

Vă rog.

Merge?

46 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere.

Nu a funcționat?

Nu!

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Colegii de la tehnic, mai încercăm o dată? Mai încercăm o dată, stimați colegi.

Da, doamna Anghel, v-am văzut. Așteptați să votăm. 68 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, o abținere. Ordinea de zi a fost aprobată.

Doamna Anghel, doriți să interveniți? Pe procedură, ce doriți?

Vă rog, scurt, 3... Microfonul 3.

30 de secunde.

Cu tot respectul, doamna ministru, poate puteți să fiți atentă puțin?

Doamnă, asta nu este procedură, doamna Anghel.

Pentru doamna, e pe procedură.

Am avut dezbateri două ore. N-ați fost în sală? Ați avut...

Deci Legea nr. 115 din 28 iunie 1999...

Vă rog.

...privind responsabilitatea ministerială prevede la art. 8: constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoarea de la un an la cinci ani...

Vă rog, doamna Anghel.

...următoarele fapte săvârșite de membrii Guvernului...

Puteți să depuneți o întrebare sau interpelare.

...în exercițiul funcțiunii lor.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Vă rog să-i tăiați microfonul doamnei Anghel.

Haideți să mergem pe ordinea de zi, doamna Anghel.

Nu am identificat procedura mai devreme. Vă rog mult...

Stimați colegi,

Trecem la ordinea de zi, la inițiative legislative.

Punctul 1 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 290/2004 privind cazierul judiciar.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a-și prezenta punctul de vedere.

Doamna Anghel, suntem în procedură de dezbateri.

Să vină chestorii!

O să rog un chestor să ne ajute să ne putem desfășura ședința liniștit.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat de la Ministerul Afacerilor Externe, domnul Victor Micula.

Microfonul 10.

## **Domnul Alexandru Victor Micula** – _secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul își propune instituirea competenței legale a misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare ale României din străinătate de a elibera adeverințe cu valoarea juridică a unor certificate de cazier judiciar, pe baza verificărilor efectuate în evidențele autorităților române competente.

Se prevede, totodată, destinația exclusivă a acestor adeverințe pentru uzul extern și li se reglementează durata maximă de eliberare, și anume 10 zile, și perioada de valabilitate, care este de șase luni, identică cu cea a certificatelor de cazier eliberate în țară.

De asemenea, se adaugă Ministerul Afacerilor Externe, inclusiv misiunile diplomatice și oficiile consulare din străinătate, la lista exhaustivă a instituțiilor naționale care sunt conectate la evidențele informatizate prin cazierul judiciar, ca premisă tehnică pentru procedura de eliberare a adeverințelor menționate.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Mulțumim.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, doamna senator Federovici Doina, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Pentru această propunere legislativă... Pentru acest proiect de lege, Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil.

De asemenea, un aviz favorabil au transmis și comisiile sesizate în această procedură, respectiv Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, dar și Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

În consecință, în data de 16 februarie 2016, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au hotărât, cu majoritatea de voturi ale celor prezenți, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim, doamna senator. Sunt intervenții? Domnul senator Nicolae Vlad Popa. Microfonul 2.

**Domnul Ion Rotaru**

**:**

Și Titus.

## Stimați colegi,

În sfârșit, o ordonanță de urgență care, într-adevăr, reprezintă o urgență pentru România. Avem milioane de cetățeni care... cinstiți – subliniez, cinstiți –, care au nevoie de aceste acte, care au nevoie de cazier pentru a dovedi la locul de muncă sau la alte instituții faptul că sunt „curați”.

Lipsea. Veneau în România ca să scoată un asemenea document. E firesc ceea ce s-a întâmplat și trebuie s-o votăm, în unanimitate.

Mulțumesc.

S-a înscris la cuvânt și domnul senator Titus Corlățean. Microfonul 4 sau... Da, microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Câteva scurte comentarii.

Este absolut judicioasă această... acest act normativ și evident că-l vom vota.

Este important să subliniem, în același timp, că aceste competențe suplimentare acordate ambasadelor, oficiilor consulare ale României, ca tehnică juridică, prin actul normativ pe care-l vom vota..., acest act normativ nu modifică doar Legea privind cazierul judiciar, în realitate, modifică acte normative ale Ministerului de Externe privind competențele ambasadelor și oficiilor consulare.

Fac doar această remarcă de tehnică legislativă, pentru că lucrul acesta n-a prea fost luat în considerare la redactarea actului normativ.

Și o ultimă chestiune. Vreau doar să-i solicit secretarului de stat de la Ministerul de Externe ca centrala MAE să se gândească, să aibă sub observație următorul aspect, plecând de la cazierul judiciar. Din practica altor state – deocamdată, noi nu ne-am lovit în mod concret de o astfel de situație –, dar, din practica altor state care au fost condamnate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, de exemplu, pe articolul 6 paragraf 1 – încălcarea dreptului la un proces echitabil –, deci în domeniul penal, condamnarea statului respectiv a antrenat, în plan intern, ca măsură individuală reparatorie modificarea cazierului judiciar.

Dacă noi, în viitor, ne vom lovi, și posibil să ne lovim de astfel de situații, unui om condamnat penal în România, care câștigă la Strasbourg, la Curtea Europeană, pe articolul 6 paragraful 1, statul român va avea obligația să modifice cazierul judiciar.

Astăzi, în România, nu avem o normă internă care să permită acest lucru, ca urmare a unei condamnări la Curtea Europeană.

Și voiam să semnalez Ministerului de Externe să se gândească la acest aspect. Deocamdată, nu am avut probleme, dar în viitor nu se știe.

Și pentru că secretarul de stat e prima oară când ia cuvântul – e un secretar de stat nou –, îi doresc succes în activitatea sa.

Mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

Domnule senator Filip Petru, mai doriți să interveniți? Microfonul 4.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ce aș vrea să spun este că, într-adevăr, această ordonanță rezolvă o problemă care, până acum, însemna un consum foarte mare de timp.

Discuțiile din cadrul Comisiei pentru politică externă, la care au fost prezenți și reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, dar și reprezentanți ai Ministerului de Interne, care se ocupă, efectiv, cu cazierul, au subliniat un lucru foarte important pe care aș vrea să-l spun și, până la urmă, să felicit cele două ministere, care au creat un cadru instituțional și tehnic cu aplicabilitate imediată. Adică, practic, din punct de vedere soft, din punctul de vedere al pregătirii tehnice, sistemul poate să funcționeze în momentul în care această ordonanță are legea de aprobare și, bineînțeles, este promulgată.

Salut și eu acest sistem foarte practic pe care sunt convins că românii care trăiesc în străinătate îl vor folosi și fac apel, cu această ocazie, și la colegii care vor avea ocazia de a se întâlni cu români din diaspora să le aducă la cunoștință această facilitate pe care Guvernul, respectiv Legislativul, le-o oferă.

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc. Mai sunt intervenții? Nu mai sunt.

Vă propun să încheiem dezbaterile generale.

Înainte de a continua, având în vedere faptul că programul nostru s-a decalat și că, la ora 12.00, conform programului votat, am fi avut votul pe legile ordinare, vă propun ca, în continuare, pentru timpul rămas până la ora 13.00, să avem dezbatere și vot după fiecare lege.

Dacă sunteți de acord cu această modificare, deschid votul.

71 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere. Programul a fost modificat.

În consecință, mergem mai departe, și anume la punctul 1.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Punctul 2 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aderarea României la Convenția internațională de la Nairobi privind îndepărtarea epavelor, adoptată la Nairobi la 18 mai 2007.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne prezenta proiectul de lege, domnul Aurel Stanciu, secretar în Ministerul Transporturilor.

Microfonul 8.

## **Domnul Ion Aurel Stanciu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Transporturilor_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor,

Domnilor senatori,

În temeiul acestei convenții internaționale, după intrarea ei în vigoare, statul român va trebui să se asigure:

1. că navele cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 300, indiferent de pavilionul în care se află, intrate în zona de jurisdicție a României, în care se aplică prezenta convenție, respectă cerințele acesteia;

2. că sunt respectate condițiile de emitere și de valabilitate a certificatului de asigurare a navelor înmatriculate sub pavilion român sau existența unei alte garanții financiare;

Mulțumim, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru transporturi și energie, domnul senator Petru Ehegartner, să ne prezinte raportul.

Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Membrii Comisiei pentru transporturi și energie au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere.

Comisia pentru transporturi și energie supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim, domnule senator.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Proiectul a fost adoptat de către Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Cameră decizională.

Punctul 3 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 1 din Legea nr. 147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern. Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Domnul senator Cordoș. Microfonul 5. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Foarte pe scurt. Prin această propunere legislativă am dorit să completăm art. 1 al Legii nr. 147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern, astfel încât să se compenseze taloanele speciale de călătorie la alegerea beneficiarului, contravaloarea acestora în bani, evitând, astfel, specula și evaziunea fiscală.

În realitate, se constată existența unor situații în care pensionarii, din cauza vârstei înaintate, a sărăciei, nu mai folosesc această facilitate a statului, ajungând să vândă aceste tichete speculanților pe niște sume de bani derizorii.

Pentru a remedia această situație, trebuie să se creeze cadrul legal ca aceste tichete de călătorie să poată fi compensate în bani de către Ministerul Transporturilor, în semn de respect pentru pensionari.

Prin urmare, față de toate aceste argumente, am elaborat prezenta lege.

Aș vrea să mai fac precizarea – și o să vă rog, când veți considera – că a fost depus un număr de trei amendamente, care au fost respinse de comisie și pe care aș vrea să le susțin încă o dată în plen, care vin să completeze această propunere legislativă, în sensul de a se putea deconta doar 50% din contravaloarea reală a acestor servicii și câteva care țin de modificări doar ca și... nu de fond, ci de formă. Și, nu în ultimul rând, să se introducă și un nou alineat: „Persoanele cu handicap grav, precum și persoanele cu handicap accentuat pot opta pentru compensarea în bani de către Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice a 50% din contravaloarea călătoriilor pe un an calendaristic pe care nu le folosesc”, iar aceste lucruri au fost solicitate de asociațiile persoanelor cu dizabilități din România.

Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne prezenta punctul de vedere, domnul secretar de stat din Ministerul Transporturilor, Aurel Stanciu.

Microfonul 8.

## Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Deoarece, în prezent, cupoanele, taloanele sunt folosite numai de o parte a pensionarilor, compensarea cupoanelor ar genera costuri suplimentare ca urmare a faptului că aceste sume ar trebui să se acorde tuturor pensionarilor.

Vreau să vă informez că, în cursul anului 2014, pentru transportul a 2.125.000 de pensionari, Ministerul Transporturilor a decontat către CFR Călători suma de 37.810.618 de lei. La această sumă trebuie adăugate sumele decontate celorlalți operatori feroviari, auto și navali.

De asemenea, Ministerul Transporturilor consideră că această compensare a tichetelor de călătorie, emise pensionarilor în baza Legii nr. 147/2000, ar trebui să fie efectuată de către Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, întrucât acest minister gestionează sumele alocate de la bugetul de stat pentru pensionari.

În acest..., în sensul celor prezentate, Ministerul Transporturilor nu susține promovarea Propunerii legislative pentru completarea art. 1 din Legea nr. 147/2000. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul domnului senator Petru Ehegartner, pentru a ne prezenta un raport comun al Comisiei pentru muncă și Comisiei pentru transporturi. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială și ai Comisiei pentru transporturi și energie au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de respingere, cu amendamente respinse.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru transporturi și energie supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt intervenții.

Ați mai avut, ca inițiator, domnule Cordoș. Mai doriți să luați cuvântul?

Vă rog, scurt.

Microfonul central.

Da, domnule președinte. Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Întotdeauna când este vorba de problemele celor mulți vreți să fiu scurt. O să fiu scurt, dar acest aspect nu va putea oricum... și nu vor putea fi rezolvate situațiile reale.

Proiectul prezentat în fața dumneavoastră, astăzi, vine dintr-o realitate.

## Domnule ministru,

Dacă ne facem că nu vedem este problema dumneavoastră. Problema rămâne. Dacă vreți să decontați în continuare, așa cum o faceți și acum, pe lucruri fictive, și nu vreți să vedeți realitatea, iarăși, puteți să o faceți în continuare.

Dacă spuneți că ar genera costuri suplimentare, eu vă spun că nu ar genera costuri suplimentare, ar fi o reducere cu peste 30% a sumelor pe care statul le plătește astăzi, iar banii sunt banii statului, nu sunt... și banii sunt ai tuturor. Aceste facilități le creăm pentru toată lumea, dar, dacă sunt persoane care nu pot să beneficieze..., în loc să beneficieze alții fictiv, mai bine, prin această lege, am reglementa această situație. Ați spus că trebuie să beneficieze toți pensionarii. Da, așa și este prevăzut în proiectul legislativ, prin amendamente, la solicitarea la începutul anului a acestui lucru. Și o să vedeți că aceste sume rămân.

Eu vreau să vă rog și să vă atrag atenția că ar trebui să analizați mai bine acest mesaj pe care oamenii simpli din România vi-l transmit și prin intermediul meu, și al tuturor celorlalți parlamentari, pentru că am avut dezbateri foarte multe în comisiile de specialitate, și le mulțumesc membrilor comisiei pentru că au înțeles. Au spus că, tehnic, nu există această posibilitate.

Eu vă spun că, dacă ne-am apleca cu seriozitate asupra ei, am putea să o rezolvăm.

Știu că avem un raport de respingere, puteți să respingeți această lege, dar încă o dată vă spun, aceste probleme vor rămâne.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Mai sunt intervenții?

Nu mai sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de respingere, cu amendamente respinse.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Raportul de respingere a fost respins. Propunerea legislativă a fost...

Avem și amendamente respinse. Se susțin amendamentele respinse? Domnul senator Cordoș.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Le-am parcurs în prezentarea mea și o să le spun foarte, foarte scurt.

Art. 1, articol unic. „Alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, se modifică după cum urmează: față de textul inițial, art. 65 se elimină, apoi la...”

Deci, domnule senator, susțineți primul amendament respins...

Îl susțin.

...din anexa de la raport numărul curent 2, art. 1, da?

Da.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

## Bun.

Vă

Următorul amendament.

Domnule senator... Microfonul 4, vă rog.

Mă iertați! Art. 1.

Deci la amendamente respinse suntem acum, domnule senator. Am adoptat amendamentul respins de la numărul curent 2, care a fost adoptat de către plenul Senatului. Mai avem un amendament la punctul curent 3, art. II.

Da, am să-l citesc acum. Mulțumesc.

Art. II: Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:

După alin. (7) al art. 24 se introduce un nou alin. (7[1] ), cu următorul cuprins: „Persoanele cu handicap grav, precum și persoanele cu handicap accentuat pot opta pentru compensarea în bani de către Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice a 50% din contravaloarea călătoriei pe an calendaristic.”

Mulțumesc.

Acestea sunt toate amendamentele.

Da. Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

## Da?

## Scuze!

Aș vrea să revăd puțin încă un amendament care era trecut și pe care îl aveți și dumneavoastră în față.

Păi, am votat, domnule senator.

...care este pe raportul comisiei, care spune tot așa: „Prin derogarea de la prevederile alin. (1) și alin. (2), pensionarii sistemului public de pensii și alte sisteme proprii de asigurări sociale pot opta la primirea tichetelor de călătorie pentru compensarea în bani de către Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice a 50% din contravaloarea acestora.”

Sunt, de fapt, două, care sunt separate.

Domnule Cordoș,

Poziția 3, tot amendamentul în integralitatea lui include și acest alineat.

Am înțeles.

Adică l-am votat.

Am înțeles. Bine. Mulțumesc.

L-ați susținut puțin mai devreme, da?

Da. Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Bun. Deci nu mai sunt amendamente respinse, care pot fi susținute în plen.

Vă propun atunci să continuăm votul și să votăm propunerea legislativă, cu amendamentele admise în plen.

Am deschis votul, stimați colegi.

Punctul 4 de pe ordinea de zi...

Vă rog, domnule senator Motoc, microfonul central.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Cred că toți din această sală ne dorim ca pensionarii să o ducă mai bine și să aibă, eventual, mai mulți bani.

Însă, dacă ne uităm cu atenție la ceea ce am votat astăzi – ce ați votat dumneavoastră, noi nu am votat –, ar trebui ca banii care sunt alocați pentru alte tipuri de servicii puse la dispoziția nu numai a pensionarilor, ci și a altor categorii, mai mult sau mai puțin defavorizate..., să fie transformate deci aceste servicii în bani. De exemplu, de ce n-am cere să se dea banii înapoi pentru cei care nu apelează la acele analize medicale sau de ce nu le-am da banii înapoi elevilor care nu doresc să mănânce mărul sau acea cutie cu lapte pe care o primesc în fiecare zi.

Eu cred că este o abordare total greșită și care nu are nimic de a face cu altceva decât cu un populism exagerat.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

## Bine, domnule senator.

Mulțumim. Punctul 4...

Domnule senator Cordoș, doriți să interveniți? Microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,

Nu este nici pe departe intenția noastră, iar ceea ce ați menționat, domnule coleg, senator Motoc, nu are nicio legătură cu realitatea. Aici vorbim de dreptul acestor

persoane, de persoanele care nu folosesc aceste tichete, din cauza problemelor pe care le au din cauza sărăciei și problemelor cu dizabilitățile. Iar aceste persoane folosesc acești bani pe care-i primesc, jumătate față de dreptul pe care l-ar avea, tot pentru a se deplasa cu alte mijloace proprii. Așa că comparația dumneavoastră nu este corectă, nu este vorba de niciun populism, doar este vorba de a încerca să îndreptăm o eroare, care s-a perpetuat în mai mulți ani, de a încerca să nu plătim atât de mulți bani unor speculanți în acest domeniu.

Acesta este adevărul și vă mulțumesc pentru înțelegere.

## Mulțumim.

Am încheiat dezbaterile.

Trecem la punctul următor de pe ordinea de zi, punctul 4, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii poliției locale nr. 155/2010.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Sunteți inițiator, domnule Obreja?

Da, vă rog, domnule senator Obreja, microfonul 6, din partea inițiatorilor.

## Stimați colegi,

La această inițiativă legislativă o să vă rog să fiți un pic focusați pe ce vă spun. E o inițiativă a întregii Comisii pentru apărare din Senat, a domnilor senatori. Aviz pozitiv de la Comisia pentru apărare.

Într-adevăr, ea are un raport de respingere din partea Comisiei de administrație; în schimb, este vorba despre ce am mai susținut și pentru care a fost retrimisă la comisie.

Uniformele Poliției Locale din unele localități din România seamănă până la sinonimicitate cu uniformele poliției circulației. Acest lucru duce la încurcături și la depășirea atribuțiunilor pe care Poliția Locală le face în anumite zone, chiar și în București. Dacă este nevoie, putem aduce documente întregi, care să justifice..., video, imagini foto, declarații care susțin acest lucru. Este o simplă inițiativă care propune ca Guvernul, Guvernul să emită norme, care să nu mai..., care să împiedice acest lucru și să stabilească sancțiuni.

De aceea, v-aș ruga ca, la vot, pentru raport, să dăm vot negativ, deci de respingere a raportului, și inițiativei legislative vot de admitere.

Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne prezenta punctul de vedere.

Domnul secretar de stat de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Cezar Soare. Microfonul 9.

## **Domnul Cezar Radu Soare** – _secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Demersul legislativ nu este susținut de Ministerul Dezvoltării, pentru că avem Hotărârea Guvernului nr. 1.332/2010, care reglementează aceste lucruri. Și, de asemenea, pentru că în 2010 administrația era la Ministerul Administrației și Internelor, iar acum este la Ministerul Dezvoltării; printr-o comisie interministerială între Ministerul Dezvoltării și Administrației Publice și Ministerul Afacerilor Interne vom avea un nou regulament-cadru în termen. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, domnul senator Ioan Deneș. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Ca urmare a trimiterii de către plenul Senatului spre reexaminare a propunerii legislative în ședința din 9 februarie 2016, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor, menținerea raportului de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul suplimentar de respingere, împreună cu propunerea legislativă aferentă.

Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții? Domnul senator Petru Filip. Microfonul 4 îl doriți?

Mulțumesc, domnule președinte.

Pe fond, cred că argumentațiile Comisiei pentru apărare sunt corecte, mergând de la următorul principiu: cine controlează și plătește, și hotărăște asupra modului în care un anumit serviciu se prezintă în spațiul public.

Într-adevăr, chestiunile legate de suprapunerea dintre poliția națională, pe compartimentul de circulație, dar nu numai, cu Poliția Locală sunt evidente și le vedem peste tot. Cred că propunerea legislativă ar trebui să lase permisiv administrațiilor publice locale dreptul ca în anumite situații, funcție de..., să hotărască asupra particularizării, mă rog, hainelor, care, oricum, intră în sistemul de drepturi pe care administrația locală le-o dă celor care lucrează în Poliția Locală.

Deci cred că, dacă tot discutăm despre descentralizare, discutăm despre autonomie publică locală; de fiecare dată când le dăm anumite drepturi de a decide, ne întoarcem la administrația centrală să hotărască, adică lucrăm cu două elemente de judecată. Pe de o parte, spunem că le dăm autonomie; pe de altă parte, spunem: a!, păi, dăm hotărâre de guvern să hotărască asupra... Acum discutăm un caz particular, dar sunt foarte multe situații de acest gen.

De aceea, cred că propunerea pe fond, discutând despre autonomie publică pe un serviciu important al administrației locale, este bine-venită, dar cred că ar trebui găsită formularea legată de un lucru permisiv. Se poate de către administrația publică locală, în funcție de politica pe care fiecare administrație o ia la nivelul comunității respective. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Grigoraș Viorel. Microfonul 2.

Fără doar și poate, încurcăturile de pe străzile orașelor patriei sunt tot mai frecvente. Eu aș veni cu o sugestie pentru Guvern: decât să ne luptăm prin legi..., dumneavoastră aveți normele de aplicare. Într-adevăr, toți ne temem că efortul bugetar... Nu. Prin norme. Înseși uniformele, la 3-4 ani, nu știu când se înlocuiesc... Atunci puteți veni cu modificări. La fel și pentru însemne, și pentru mașinile din dotare, ca, într-adevăr, să fie o distincție clară între Poliția Rutieră și Poliția Locală.

Mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator. Domnul senator Dobra Dorin Mircea. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Semnalez, ca un senator al acestei țări, că nici nu este prima oară când ceva în legătură cu Ministerul Administrației, ceva în legătură cu Comisia pentru administrație..., nu e în stare să realizeze că totuși ceea ce semnalăm nu ne închipuim, ci observăm. De data asta răspunsul este că există un ordin și că asta e.

Dar oamenii ăștia, săracii, spun și mai vin și colegi și spun: domnule, seamănă în mod intenționat echipamentele Poliției Locale, sunt făcute în mod intenționat să arate ca ale poliției naționale, să producă impact și, în felul acesta, să se folosească de credibilitatea unei instituții greu construite și apărate, credibilitatea poliției naționale.

Nu, domn’le. Există un ordin și, dacă există, înseamnă că am suprimat realitatea. Ceea ce dânșii reclamă nu mai există. Nu e prima oară. Încerc și eu să înțeleg cum e să gândești administrativ. Tot încerc să înțeleg cum e să...

Cred că sunt tipuri de gândire paralele, aici e marea mea problemă, dar, domnule ministru, dumneavoastră ați vorbit cu poliția națională, cu reprezentanții ei? Să vă spună că asta este și problema Domniilor Lor. Și că ar fi trebuit să veniți cu o soluție, se pot face amendamente, oamenii ăia sunt de toată buna-credință. Și ăla e unul dintre primele lucruri pe care le reproșează cei de la Poliția Rutieră în special.

Ceea ce se întâmplă în fiecare municipiu, reședință este aproape nepermis. Există un ordin, am înțeles, deci nu avem o problemă, nici măcar că e neaplicat, și aia ar fi tot treaba noastră, că există un ordin și nu este aplicat. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Deneș, microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Această propunere legislativă a fost retrimisă la comisie pentru ca inițiatorii să vină cu amendamente, cu modificări la forma inițială care a fost discutată în Comisia pentru administrație. Acest lucru nu s-a întâmplat. Adică forma pe care o avem acum este exact cea pe care am discutat-o atunci când s-a solicitat retrimiterea la comisie.

Abordarea, domnule senator antevorbitor... e adevărat, e o diferență între a discuta o propunere legislativă pe modelul filozofic sau pe modelul pragmatic, adică al oamenilor care au lucrat în administrația publică locală. Diferența față de prevederile care sunt și până acum stipulate, și am făcut referire data trecută la ele, este că această propunere, de fapt, vine, ceea ce spunea și domnul senator care vorbise anterior, vine și ia descentralizarea pe care noi încercăm să o facem la UAT-uri să o ducem..., să o centralizăm din nou la Guvern. Adică să spunem Guvernului: verifică dacă UAT-urile fac acest lucru și, dacă nu le fac, sancționează-i, ceea ce din punctul de vedere al unui membru al Comisiei pentru administrație nu pot să fiu de acord cu această abordare.

De aceea am așteptat amendamente, modificări, ca să venim să găsim o soluție prin care să respectăm acest principiu de autonomie locală și de descentralizare pe care noi ni-l dorim cu toții.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții, dau cuvântul inițiatorului pentru... A! Îl las pe domnul Pașcan.

Vă rog.

Domnul senator Pașcan. Microfonul 1.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să aveți și vedere periferică. De mult m-am înscris.

Nu mă ajută secretarii, domnule senator.

## Nicio problemă.

Vreau să vă spun următorul lucru: și Poliția Locală, și poliția clasică, municipală sau orășenească, sau cum i-o fi zicând, fac același lucru: aplică legea. Și, la nivel local, Poliția Locală respectă, aplică prioritar hotărârile consiliului local, veghează la buna desfășurare a manifestărilor, apără spațiile verzi etc. Și poliția cealaltă, cu atribuțiile ei...

Eu nu cred că ar trebui să pornim de la un principiu greșit, că trebuie obligatoriu să le diferențiem ca costumație, echipament, poate, în temeiul acestui principiu, și să judecăm că unii sunt mai presus decât ceilalți.

Câtă vreme aplică legea și veghează la respectarea ei, eu cred că trebuie să-i privim cu egal respect. Și, din acest punct de vedere, v-aș da și exemplul altor state cu democrații mult mai consolidate decât a noastră. În Germania e aproape la fel. În Statele Unite e aproape la fel, ba, mai mult, acolo, Poliția Locală are un rol mult mai important decât cealaltă poliție, este mult mai aproape și în relație mult mai directă cu cetățeanul.

Așadar, stimați colegi, cred că este o falsă problemă.

Să veghem ca aceste instituții _in integrum_ să respecte legea, să o apere, să o facă cu fermitate și să apere și cetățenii cinstiți, pentru că ăsta este rolul lor. Din acest punct de vedere, eu cred că vorbim despre aceeași idee, dar o facem în mod diferit.

Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Obreja. S-a mai înscris și domnul Bumbu. Dacă vreți, ca inițiator, să aveți la sfârșit cuvântul? Dacă nu, vă dau acum cuvântul, domnule Obreja. Domnul senator Bumbu. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Fac numai o intervenție scurtă.

Îmi pare rău că trebuie să-l contrazic pe colegul meu. În Statele Unite uniforma este complet diferită. Poliția Federală, Poliția Statală și cea Locală au uniforme complet, complet diferite, pentru că și prerogativele, ca și la noi, sunt complet diferite. Și e normal, uniforma și-o impun cei care o poartă prin atitudine, prin comportament și prin stima pe care și-o impun ei în fața celorlalți.

Mulțumim, domnule senator. Mai sunt intervenții?

Nu mai sunt.

Dau cuvântul la închiderea dezbaterilor domnului senator Obreja, inițiatorul propunerii legislative. Microfonul central.

Stimați colegi, suntem în fața unui caz clasic, poate minor, dar clasic.

Societatea civilă sesizează onor unei comisii, pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, din Senat o problemă. Această comisie în integralitatea ei se constituie în inițiator al unui minor act legislativ prin care se încearcă împiedicarea asemănării dintre echipamentele Poliției Locale cu cele ale poliției circulației naționale.

Domnule reprezentant al Ministerului de Interne, Domnilor reprezentanți ai Guvernului,

Vă rugăm, faceți – de fapt, asta se dorește –, faceți acele norme și sancțiunile necesare, pentru că normele există, chiar dacă le reclamați acum că nu mai țin de Ministerul de Interne, ci țin de Ministerul Administrațiilor. Acest Guvern să facă acele norme care să aplice sancțiuni, dacă nu se aplică, pentru că nu se aplică și uniformele seamănă, ca să împiedicăm situațiile în care doamne sau oameni mai slabi cu firea, într-o după-amiază, din București sau dintr-un oraș al României, când nu sunt supravegheați de camere de luat vederi, să fie băgați în ofensivă și să nu vă spun la ce se ajunge.

Asta vă rog, stimați colegi, să votăm. Este o inițiativă legislativă. Mi-a spus cineva că e o tichie de mărgăritar. Cui îi trebuie?

Nu, domnule! A venit de la cetățeni, o comisie întreagă s-a sesizat. Colegilor, vă rog să dăm acest vot pentru trecerea inițiativei.

Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

Domnul senator Igaș Traian dorește o scurtă intervenție. Microfonul 2.

Și vă propun să închidem dezbaterile.

Ordinea de zi are 22 de puncte, de-abia suntem la punctul

- 4 și mai avem o jumătate de oră de dezbatere. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Voiam doar să completez ce s-a spus aici și să vin cu câteva lucruri noi. Ce înseamnă un lucru incomplet făcut! Dacă, la un moment dat, atunci când s-a luat decizia să se înființeze Poliția Locală, s-ar fi trecut parte din Poliția Română în subordinea administrației – și aici vorbim de ordine și siguranță publică –, plătiți tot de statul român, cu oameni profesioniști, cu oameni pregătiți în domeniul acesta, nu ajungeam astăzi să dezbatem această inițiativă legislativă.

A fost o anumită reținere la acel moment să se facă acest lucru, lucru care eu cred că, într-o perspectivă nu foarte îndepărtată, se va întâmpla. Ordinea și siguranța publică în orașele mari va trece în totalitate în subordinea administrației locale, în condițiile în care se va face și regionalizarea, și reorganizarea administrativă.

De aceea, e bine, atunci când luăm decizii, să le luăm în cunoștință de cauză, bine fundamentate, ca să nu avem efecte adverse pe parcurs.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Vă propun, având în vedere că această inițiativă legislativă face parte din categoria legilor organice, dar are termen de adoptare tacită pe 2 martie, adică mâine, să fim de acord să facem votul pentru ea acum, pentru că luni deja e tardiv.

Mâine!

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Facem o verificare prin vot. Sunteți de acord cu această...

## **Domnul Liviu Titus Pașca**

**:**

Mâine!

## Mâine?

O lăsăm pentru mâine?

OK! Atunci vot mâine, în plenul..., în sesiune de vot din plen de la ora 12.00, probabil.

Mergem, atunci, mai departe, punctul 5 de pe ordinea de zi, Propunere legislativă pentru completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarului public.

Declar deschise dezbaterile generale. Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a ne prezenta punctul de vedere, domnul secretar de stat Cezar Soare, Ministerul Dezvoltării Regionale. Microfonul 9.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Vreau să fac câteva precizări.

Analizând această propunere legislativă privind completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarului public, care are număr la Senat b502/2015, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice susține prezenta inițiativă legislativă, cu amendamentul de a fi corelată această inițiativă cu cele două inițiative înregistrate la Senat sub nr. b504/2015, respectiv propunerea legislativă nr. 675/2015, și cu nr. b517/2015, respectiv propunerea legislativă nr. 683/2015.

Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule secretar de stat.

Nu avem cum să le corelăm în plen. Probabil că inițiativele își vor urma toate cursul și, în final, la Cameră vor fi contopite.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului să ne prezinte raportul, domnul senator Deneș Ioan. Microfonul 7.

În ședința din 16 februarie 2016, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă aferentă.

Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții? Domnul senator Nicolae Vlad Popa. Microfonul 2.

## Stimați colegi,

Credeam că n-o să mai ajungem în situații de genul acesta, când o comisie, care are mai multe rapoarte, vine cu un singur raport și le lasă pe celelalte două la păstrare.

Domnul reprezentant al Guvernului are dreptate. Și o să vă explic de ce această lege trebuie susținută și votată de dumneavoastră.

Există trei proiecte. Sunt două care vin cu o lege specială care înființează Ziua funcționarului public și vine această lege cu amendarea Legii Statutului funcționarului public, o cale cât se poate de logică, în care inserează ziua de..., acea zi este Ziua funcționarului public.

Diferența între aceste trei proiecte este că două sunt de la fosta putere, adică PSD–UNPR, separat, și celălalt este de la PNL, adică aceasta.

Domnii de la comisie, că de-aia e o majoritate, au hotărât, și nu pot să definesc decât că au cugetat foarte bine, că acel proiect al PNL-ului este prost, deși el este bun și e susținut de Guvern, și celelalte două, care, încă o dată spun, prevăd același lucru..., sunt proaste.

Cum Dumnezeu ați putut face treaba asta – mă întreb încă o dată –, pentru că toate trei vorbesc despre Ziua funcționarului public? Acesta este proiectul simplificat și într-o lege corect pusă problema, fără, încă o dată spun, acele prevederi din legile dumneavoastră, care vorbesc de bani, de evenimente, de susținere financiară... Acele proiecte vorbesc de acest... Acest proiect este simplu și vorbește de Ziua funcționarului public și e firesc ca funcționarii publici din România să aibă o zi și această zi să fie prevăzută în Statutul funcționarului public. E o logică de tehnică legislativă. Vă mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

## Mulțumesc.

S-au mai înscris la cuvânt domnul senator Petru Filip...

A ridicat înaintea dumneavoastră, domnule Deneș. Domnul senator Petru Filip. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ieri am avut curiozitatea să scot de pe site-uri – e foarte greu să găsești datele toate comasate – câte zile am definit noi și cei de dinaintea noastră ca zile de recunoaștere a importanței unei anumite, mă rog..., aproape 365 au câte o zi.

Ce am găsit? O să-mi permit... Sunt trei pagini, e adevărat, dar pentru memorie o să vi le citesc... în fiecare zi ce ar trebui să sărbătorim sau cei care au o anumită pregătire s-o sărbătorească: 7 ianuarie – Nașterea Domnului, 14 ianuarie – Tăierea împrejur, Sfântul Vasile, 15 ianuarie – Ziua comemorării lui Mihai Eminescu, Ziua națională a culturii, 29 ianuarie – Ziua procuraturii, 1 februarie – Ziua autonomiei locale și a lucrătorului din administrația locală, 11 februarie – Ziua mondială a bolnavilor, 15 februarie –, mă rog, Întâmpinarea Domnului, 21 februarie – Ziua internațională a limbii materne, 1 martie – Mărțișor – felicităm doamnele! –, 2 martie, mâine – Comemorarea eroilor căzuți în conflictul de pe Nistru, 20 martie – Ziua internațională a francofoniei, 22 martie – Ziua internațională a apei, 4 aprilie – Ziua contabilului, 5 aprilie – Ziua salvatorului...

Ați sărit 8 Martie, domnule senator.

## **Domnul Petru Filip:**

23 aprilie – Ziua bibliotecarului, 24 aprilie – Ziua lucrătorului din gospodăria de locuințe și deservire comunală, 11 mai – Ziua internațională a asistenței sociale, 15 mai – Ziua lucrătorului în cultură, 17 mai – Ziua lucrătorului din telecomunicații, 4 iunie – Ziua lucrătorului bancar, 10 iunie – Ziua grănicerului, 19 iunie – Ziua lucrătorului medical și farmacistului, 23 iunie – Ziua funcționarului public, atenție!, 1 iulie – Ziua formării inspectorului fiscal, 3 iulie – Ziua internațională a cooperativelor, 10 iulie – Ziua lucrătorului din ramura piscicolă, 17 iulie – Ziua controlorului din comerț, 31 iulie – Ziua lucrătorului din domeniul relațiilor funciare, 7 august – Ziua feroviarului, 14 august – Ziua lucrătorului din construcții, 15 august – Ziua financiarului, 4 septembrie – sunt două: Ziua lucrătorului sistemului vamal și Ziua lucrătorului din ramura gazului, 9 septembrie – Ziua lucrătorului serviciului de informații și securitate, 17 septembrie – Ziua lucrătorului din silvicultură, 18 septembrie – Ziua lucrătorului social, 25 septembrie – Ziua economistului, 5 octombrie – Ziua pedagogului, 9 octombrie – Ziua Poștei, 15 octombrie – Ziua femeilor din mediul rural, 19 octombrie – Ziua lucrătorului justiției, 22 octombrie – Ziua lucrătorului din transportul auto și gospodăria drumurilor, 30 octombrie – Ziua automobilistului, 10 noiembrie – Ziua internațională a tineretului, 13..., mă rog, Ziua internațională a nevăzătorului, 27 noiembrie – Ziua lucrătorului din agricultură și industrie prelucrătoare, 18 decembrie – Ziua Poliției și Ziua energeticianului.

Nu, sunt multe celelalte. Sunt multe, dar nu le-am citit. Sper că zile mai am!

Problema este însă – asta apropo de această situație –, nu am mai trecut zilele limbilor: limba română, limba bulgară, limba maghiară, limba..., toate..., cehă, slovacă. Asta a fost în anul trecut.

Deci fiecare zi a anului are câte o zi, așa încât rugămintea mea ar fi ca această propunere legislativă să fie întoarsă – nu e sarcina mea, poate că a președintelui de comisie sau

a unuia dintre lideri –, să fie retrimisă la comisie, să se ia tot acest nomenclator, să vadă dacă nu cumva nu se suprapune pe ceva existent. Adică chiar intrăm în derizoriu. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Deneș Ioan. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Oricum avem raport de respingere și vom avea și o zi a funcționarului public, dar, probabil, nu pe propunerea aceasta. Argumentul pentru care această propunere a fost respinsă este că această propunere venea să modifice Legea nr. 188/1999, care e Statutul funcționarului public. Cealaltă propunere era o nouă propunere legislativă, nr. 683, dacă-mi aduc aminte bine, care nu modifica Legea funcționarului public. Așa se face și la Ziua învățătorului o nouă lege, nu se modifică Legea învățământului, precum și la alte zile.

Oricum, cea care a primit raport de admitere în comisie, pe toate trei le-am discutat în aceeași zi în comisie, acea lege este..., încorporează prevederile acestei propuneri și este un pic mai completă decât inițiativa căreia i-am dat raport de respingere.

Deci nu am avut în vedere, în cadrul comisiei, nimic legat de inițiatori, din ce zonă politică fac parte. Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Pașcan Emil Marius. Microfonul 1.

## Mulțumesc.

Stimați colegi,

Eu cred că nu este niciun fel de pericol dacă avem zile destinate sau adresate unei profesii, unei specializări. Ca și în cazul acesta, avem peste un milion de funcționari publici.

De altfel, aceste sărbători sau zile sunt pur simbolice, întrucât se adresează acelei categorii, acelei bresle, și găsesc modalități simbolice de a o sărbători, de a se acorda distincții, de pildă, et cetera.

Ceea ce cred eu însă că este greșit, câtă vreme în Comisia pentru administrație am discutat trei proiecte cu același subiect, având ca numitor comun aceeași zi propusă pentru Ziua funcționarului public, iată că, astăzi, judecăm oarecum dezechilibrat și în necunoștință de cauză, neavându-le în față și pe celelalte două.

Adică nu pricep cum Biroul permanent dă la comisie cele trei..., Comisia pentru administrație..., cele trei proiecte odată, ne pronunțăm în aceeași zi, iar când ajung la plen..., ajunge doar unul dintre cele trei.

Prin urmare, în calitate de vicelider, solicit reîntoarcerea la comisie și să revină în plen, când le vom avea pe toate trei, pentru a le judeca în cunoștință de cauză pe toate trei. Altminteri, dați-mi voie să cred că judecăm pur subiectiv, în funcție de inițiatori, pentru că cel care n-a venit la comisie..., cel care n-a venit astăzi la plen este cel al unor colegi de la PSD.

Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc.

A făcut o propunere un vicelider.

Vă

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Da, două săptămâni.

Microfonul 1, vă rog.

Sunt două variante.

Două săptămâni, pentru două săptămâni. Am deschis votul.

68 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, două abțineri. Propunerea a fost adoptată.

Se retrimite la comisie pentru două săptămâni.

Punctul 6 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 500/2004 privind folosirea limbii române în locuri, relații și instituții publice.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne prezenta punctul de vedere, domnul secretar de stat în Ministerul Culturii, Irina Cajal, microfonul...

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare abrogarea unor articole din Legea nr. 500/2004.

Potrivit expunerii de motive, inițiatorul dorea evitarea situației în care nicio instituție din România nu poate monitoriza mesajele care sunt transmise prin intermediul emisiunilor în limba maghiară, acestea nefiind subtitrate.

Comisia pentru administrație a dat aviz negativ, Comisia pentru drepturile omului, la fel, aviz negativ.

Propunerea legislativă a fost luată în dezbatere de Comisia pentru cultură și media și, respectiv, de Comisia pentru învățământ, știință și tineret în ședințele din 24 noiembrie și 8 decembrie.

În cursul dezbaterilor a fost evidențiat faptul că nu se poate pune problema subtitrării emisiunilor transmise în direct în limbile minorităților naționale, iar pentru transmisiile înregistrate reglementarea există și este stabilită prin lege.

În urma dezbaterilor, cele două comisii au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți – 12 voturi pentru, două voturi împotrivă și două abțineri –, să adopte raport comun de respingere.

În fond, este vorba de o suprareglementare. Legea este ordinară. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dacă sunt intervenții. Domnul senator Tánczos Barna. Microfonul central.

Doamna secretar de stat! Microfonul 10.

## **Doamna Irina Sanda Marin-Cajal** – _subsecretar de stat_

## _în Ministerul Culturii_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum rezultă din argumentele cuprinse în expunerea de motive, propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 500/2004 privind folosirea limbii române în locuri, relații și instituții publice.

Inițiatorii consideră că, așa cum minoritățile au dreptul de a transmite mesaje în limba lor maternă, în mod similar, populația vorbitoare de limba română are dreptul de a putea urmări aceste emisiuni create și transmise pe teritoriul României.

Analizând propunerea legislativă, constatăm că, prin modificarea acestui act normativ, propunerea legislativă nu-și va atinge scopul, întrucât, sub aspectul tehnic, este dificil de tradus emisiunile de televiziune transmise în direct în limbile minorităților naționale.

Ministerul Culturii nu susține Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 500/2004 privind folosirea limbii române în locuri, relații și instituții publice. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

## Dragi colegi,

Avem astăzi pe ordinea de zi mai multe inițiative legislative care, să reformulez un pic, nu vorbesc despre folosirea limbii române, vorbesc mai mult despre nefolosirea limbilor minorităților naționale în diverse instituții și situații.

Un lucru este cert: scopul acestor inițiative legislative este anularea unor drepturi pe care le-a garantat legislația din România minorităților naționale. Sunt inacceptabile aceste încercări de reduceri de drepturi, de anulări de drepturi și contravin, în egală măsură, unor convenții și tratate internaționale pe care România le-a acceptat, pe care le-a asumat și le-a și implementat în legislația națională.

Cred sincer că diversitatea, caracterul multicultural al României fac din România o țară mai bogată, mai frumoasă, mai colorată și nu cred că asemenea inițiative, asemenea încercări trebuie susținute.

Mulțumesc comisiilor de specialitate care au respins toate aceste inițiative legislative în comisii, aprobând rapoarte de respingere, și vă rog ca în votul din plen să susținem rapoartele de respingere.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte, senatorul Georgică Severin, pentru a ne prezenta raportul comun al Comisiei pentru cultură și al Comisie pentru învățământ. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule senator. Mai sunt intervenții?

Domnul senator Nicolae Vlad Popa. Microfonul 2.

## Stimați colegi,

N-aș fi luat cuvântul, dacă, într-adevăr, nu este a nu știu câta oară când apar, în an electoral, evident, asemenea încercări – eu le spun ultranaționaliste – de a zgândări, de a supăra..., de a supăra, într-un fel, o parte din cetățenii României, în așa fel încât eu sau cetățeanul, care întâmplător a devenit deputat, să obțin voturi.

Este rău că se ajunge... Și, încă o dată spun, nu e prima oară, mai aveți un... o încercare a aceluiași cetățean deputat și mai sunt încă..., la Comisia noastră pentru drepturile omului au venit în jur de opt sau nouă asemenea proiecte, toate cu aceeași țintă, cu aceeași orientare de a supăra o minoritate sau mai multe minorități.

Nu este corect! Ar trebui, într-adevăr, să avem reacție față de aceste încercări, încă o dată spun, care nu folosesc nimănui.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

## Mulțumim.

Dacă nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale și vă propun să trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Punctul 7 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului

nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare. Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Domnul senator Pașcan Emil Marius. Microfonul 5.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cât se poate de concis, este vorba de un proiect legislativ care prevede constituirea unui fond audiovizual care să susțină emisiunile de cultură și educație, proiectele acestor emisiuni să le susțină financiar..., practic se... dintr-o contribuție anuală de 5% din veniturile realizate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice care retransmit serviciile de programe de televiziune prin intermediul acestor rețele.

Sumele aferente acestei contribuții reprezintă cheltuială deductibilă la calculul profitului impozabil. Contribuția se aplică asupra totalului veniturilor realizate, din care s-a dedus taxa pe valoarea adăugată.

Suma astfel colectată în fondul audiovizual se împarte în mod egal, prin decizie a CNA, posturilor private de televiziune declarate libere la retransmisie, situate pe primele 12 poziții în lista „must-carry”, stabilită potrivit legii, pentru realizarea de programe culturale, educative, de știri, informații și dezbateri, precum și pentru realizarea sau difuzarea de documentare.

Aceste proiecte vor fi analizate de către o comisie din care fac parte trei membri ai Consiliului Național al Audiovizualului, doi reprezentanți ai televiziunilor, doi reprezentanți ai Ministerului Culturii, doi reprezentanți ai operatorilor de cablu și doi reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale, respectiv mass-media.

Mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne prezenta punctul de vedere.

Doamna secretar de stat Irina Cajal, Ministerul Culturii. Microfonul 10. 10!

Domnul de la tehnic! Acum s-a aprins 9... În final, s-a aprins 10, da.

Mulțumesc, domnule președinte.

Potrivit expunerii de motive, inițiativa legislativă are drept scop instituirea unei contribuții de 5% în sarcina furnizorilor de servicii de retransmitere a programelor de televiziune, în scopul constituirii, din această contribuție, a fondului audiovizual, care ar urma să fie gestionat de Consiliul Național al Audiovizualului. Din acest fond vor fi alocate resurse financiare pentru realizarea de emisiuni sau programe culturale, educative, documentare, știri sau dezbateri.

Susținerea din fondul audiovizual a unor programe de știri sau informații este nejustificată. Mai mult de atât, procedura stabilită prin propunerea legislativă instituie criterii discriminatorii de alegere a beneficiarilor fondurilor, cum ar fi indicele de audiență, afectând astfel libera concurență între operatorii economici din domeniul audiovizual.

Având în vedere cele menționate, Ministerul Culturii nu susține adoptarea propunerii legislative în forma prezentată. Vă mulțumesc.

Mulțumim, doamna secretar de stat.

Dau cuvântul domnului senator Georgică Severin, președintele Comisiei pentru cultură. Microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru buget, finanțe a transmis un aviz negativ comisiei.

Propunerea legislativă a fost luată în dezbatere de Comisia pentru cultură în mai multe date, în 24 noiembrie, 8 decembrie și 2 februarie a.c., în prezența președintelui CNA, doamna Laura Georgescu. Din partea Guvernului, la ședință a participat domnul Alexandru Oprean.

Punctul de vedere al CNA a fost acela că, în măsura în care există în momentul de față o serie de măsuri necesare pentru asigurarea tranziției de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală, o asemenea propunere ar intra în contradicție cu măsuri ale legislației europene în ceea ce privește domeniul concurenței, în special reglementările comunitare în materia ajutoarelor de stat.

În același timp, în data de 8 decembrie 2015, au fost invitați să participe la o ședință a comisiei reprezentanți ai Consiliului Concurenței, Asociației Române de Comunicații Audiovizuale, Asociației de Comunicații Electronice, Asociației Operatorilor Mobili din România, precum și reprezentanți ai principalelor posturi de televiziune din România.

În mare majoritate, cei prezenți au susținut următoarele idei:

Posturile de televiziune cuprinse în lista „must-carry” sunt libere la transmisie și ar fi discutabilă în acest context introducerea unei taxe tocmai în favoarea lor. Mecanismele pieței libere ar trebui lăsate să funcționeze fără imixtiunea statului, care, pentru constituirea acestui fond, ar colecta o taxă de la societăți comerciale private și ar distribui fonduri altor societăți comerciale private.

Instituirea unei taxe plătite de operatorii serviciilor de cablu TV ar conduce la mărirea taxelor plătite de abonații acestora.

Reprezentanții Consiliului Concurenței au fost de acord că această taxă ar constitui o schemă de ajutor de stat, susceptibilă de a încălca legislația Uniunii Europene în domeniul concurenței și, în consecință, nu pot susține propunerea legislativă.

Pentru toate aceste argumente, Comisia pentru cultură și media a hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Mulțumim, domnule președinte. Mulțumim pentru raport.

Dacă sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Da. Domnul senator Barbu. Microfonul 2.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Este atipic și asimetric ce se propune: să iei 5 procente nu din venituri, ci din profit – dar nu asta contează, nu contează din ce –, de la niște agenți economici privați, așa este, și să le îndrepți către agenți economici privați, așa este. Aparent, nu e în regulă.

Acum vorbim despre ce? Vorbim despre presa din România, primele 12..., primii 12 radiodifuzori stabiliți în mod clar de ordinea dată de rating de audiență. Deci CNA-ul n-ar face niciun arbitraj, cum susține în mod greșit domnul

Severin, CNA-ul n-ar aplica decât o măsurătoare și un procent.

Doi. Vorbim de o presă care trăiește din ce în ce mai greu pe o piață de publicitate din ce în ce mai bizară – și mă abțin a o comenta..., ce înseamnă „bizar” –, dar, repet, România nu este în situația țărilor normalizate din acest punct de vedere. Vreau doar să spun atât: presa din România trăiește din bani pe care îi obține, într-o mare parte, făcând publicitate medicamentelor. Uitați-vă, vă rog frumos, la calupurile de publicitate, să vedeți cam cât la sută reprezintă publicitate la medicamente!

Și vreau să mai spun ceva, ca să înțeleagă doamnele și domnii senatori... Profit să spun: să vă dea Dumnezeu sănătate, doamnelor, de 1 martie!

Deci anul trecut, adică în 2015, a crescut într-un procent alarmant vânzarea de medicamente în România. Sunt două variante, doamnelor și domnilor: ori s-a îmbolnăvit într-un procent alarmant poporul român în ultimul an, ori efectul publicității televizate și radiodifuzate este acesta.

Deci ce vreau să spun este așa: proiectul acesta legislativ are ca scop unic nu defavorizarea unui agent economic în favoarea altuia, ci depresurizarea instituțiilor audio/video de ceea ce înseamnă banul obținut din publicitate.

Acest cuantum pe care..., termin într-o frază, domnule președinte, acest cuantum de 5 procente ar fi într-o situație de..., prea mult spus, criză, într-o situație specială, ar fi o măsură specială și nu ar afecta cu nimic banii pe care îi plătește românul, pentru că sunt convins că s-ar putea face din ceea ce înseamnă deducere de fonduri, deducere de bani din profit. Adică statul român ar găsi soluțiile să ajute instituțiile de presă.

De ce primele 12? E o întrebare. Poate primele 15, poate primele 10. Asta stabilește, în înțelepciunea lui, Parlamentul, că de aia e legiuitorul țării!

Nu voiam să vă întrerup sau să vă grăbesc, domnule senator, dar programul pe care l-am votat s-a terminat.

Permiteți-mi să continuăm dezbaterile mâine – în plenul de mâine vom continua dezbaterile pe acest proiect legislativ – și să declar închisă ședința Senatului de astăzi.

Vă mulțumesc.

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.00_

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|942752]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 31/9.III.2016 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei