Nicolae Vlad Popa

Aș vrea să corectez o afirmație pe care a făcut-o un domn coleg, și anume că în Legea proprietății intelectuale trebuie să se rezolve chestiunile acestea.

În Legea proprietății intelectuale, într-adevăr, este prevăzut plagiatul ca o infracțiune, pentru că este un furt intelectual. Din păcate, este o fractură din punctul de vedere al modului în care este sesizată această infracțiune de furt intelectual. Și anume numai – și asta este scris în lege – persoanele care au fost copiate, deci cei care sunt plagiați, pot să se plângă. Dacă nu se plâng persoanele respective, plângerea nu contează, nu are nicio valoare, câtă vreme în lege este stipulat precis cine are voie să se plângă. Nu se poate plânge oricine, chiar dacă plagiatul lovește în interesele tuturor celor care cred că-n lumea aceasta academică există respectul față de proprietatea intelectuală.

Și ne aflăm..., spun eu, o fractură, pentru că există situații în care cei care au fost copiați nu se plâng, atenție – și-mi asum răspunderea acestei afirmații –, pentru că ei au scris tezele respective, s-au copiat pe ei.

Deci chestiunea aceasta a ajuns în această zonă în care trebuie să găsim o soluție pentru plagiat. Nu putem să lăsăm doar persoanele care, încă o dată spun, se consideră vătămate să facă aceste plângeri. Interesul este general și trebuie să susținem, până la urmă, și în zona proprietății intelectuale, a dreptății, care ne privește pe fiecare dintre noi.