Aurel Ardelean

## **Domnul Aurel Ardelean:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Declara˛ia politic„ pe care doresc s„ o sus˛in ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„ se refer„ la situa˛ia rom‚nilor din Ucraina, situa˛ie care constat c„ preocup„ foarte pu˛in autorit„˛ile rom‚ne.

Rom‚nia ∫i Ucraina sunt dou„ state care aspir„ la un loc Ón spa˛iul european, numai c„ dincolo de aparen˛ele oferite Europei, exist„ realit„˛i neconcordante din partea a cel pu˛in uneia dintre aceste dou„ ˛„ri.

Nu avem semne c„ Rom‚nia sau interesele sale ar conta c‚tu∫i de pu˛in Ón Ucraina. De∫i semnatare ale unui acord bilateral ce prevede, printre altele, recunoa∫terea ∫i acordarea de drepturi minorit„˛ii rom‚ne∫ti ∫i, Ón contrapartid„, celei ucrainene, se pare c„ aceste prevederi nu sunt respectate.

Œn timp ce Rom‚nia recunoa∫te oficial existen˛a minorit„˛ii ucrainene, Ucraina omite s„ recunoasc„ faptul c„ pe teritoriul ei tr„iesc, dup„ statisticile oficiale ale ultimului recens„m‚nt din 2001, aproximativ 500.000 de rom‚ni autohtoni, reprezent‚nd 0,8% din totalul popula˛iei, constituind, astfel, a treia etnie, ca importan˛„.

Din surse neoficiale, se pare c„ num„rul rom‚nilor ar fi Ón jur de un milion, r„sp‚ndi˛i Ón mai multe zone: Transcarpatia, sudul Basarabiei, regiunea Cern„u˛i, regiunea Herson.

Ucrainenii au repus Ón circula˛ie teza moldovenismului, din frica c„ vreodat„ Rom‚nia va dori s„-∫i revendice teritoriile, dar nici dup„ semnarea Tratatului de bun„ vecin„tate, din 1997, prin care ˛ara noastr„ renun˛a, Ón mod clar, la preten˛iile teritoriale, autorit„˛ile nu au recunoscut comunitatea rom‚neasc„, continu‚nd mult mai hot„r‚t politica de dezna˛ionalizare a comunit„˛ii rom‚ne∫ti de pe Óntreg teritoriul ucrainean.

Rom‚nia a adaptat politica fa˛„ de minorit„˛ile na˛ionale dup„ standardele europene, acord‚nd minorit„˛ii ucrainene sprijin financiar din bugetul de stat, adic„ din banii contribuabilului rom‚n. Minoritatea ucrainean„, de∫i nu foarte numeroas„, Ón jur de 60.000 de cet„˛eni, are reprezentare parlamentar„, ∫i este normal s„ fie a∫a.

Nu doresc Ón niciun fel s„ considera˛i c„ aceste lucruri ar fi un repro∫. Doresc doar s„ eviden˛iez modul diferit Ón care cele dou„ ˛„ri Ón˛eleg s„ respecte minorit„˛ile na˛ionale. Modelul rom‚nesc de respectare a drepturilor minorit„˛ilor este recunoscut Ón plan european. Ucraina, Ón schimb, care nu recunoa∫te comunitatea rom‚neasc„, aduce argumente Ón fa˛a oficialilor rom‚ni de genul nerespect„rii drepturilor minorit„˛ii ucrainene ∫i a principiului parit„˛ii.

Nu suntem oare capabili s„ facem fa˛„ unei Europe unde demnitatea na˛ional„ se constituie Óntr-un principiu al rela˛iilor de prietenie Óntre state?

Este de vin„ proasta preg„tire Ón plan istoric ∫i numai a celor care sunt pu∫i s„ ne reprezinte interesele ca stat ∫i ca na˛iune?

Actualmente, Ón nord-estul regiunii Transcarpatia, aproape de Polonia ∫i la c‚teva sute de metri de Slovacia, exist„ dou„ comunit„˛i rom‚ne∫ti, satele Mircea ∫i Poroscovo. Nu figureaz„ Ón niciun document istoric. Nici chiar Ón cele din Ucraina. Cu toate acestea, la vreo 50 de km de Ujgorod, tr„iesc, la limita s„r„ciei, peste 1.000 de rom‚ni.