Bogdan Iulian Huțucă

## **Domnul Bogdan Iulian Huțucă:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Grupul parlamentar al PNL consideră că prognoza de creștere a produsului intern brut este una optimistă, creând tendința de supraevaluare a veniturilor bugetare.

Așa cum aprecia și Consiliul Fiscal, această abordare este de natură să încline puternic balanța riscurilor, în sensul înregistrării în execuție a unui deficit bugetar peste cel proiectat.

Analizând strategia fiscal-bugetară, observăm că prognozele sunt mult mai favorabile decât cele ale Comisiei Europene, chiar și decât prognozele anterioare ale Comisiei Naționale de Prognoză.

În altă ordine de idei, trebuie să înțelegem că România încă se află sub brațul restrictiv al Tratatului de stabilitate fiscală și al regulamentelor Uniunii Europene, în sensul că, atunci când raportul dintre datoria publică și produsul intern brut este semnificativ mai mic de 60%, iar riscurile sustenabilității fiscale sunt scăzute, obiectivul pe termen mediu ar trebui să se situeze la o limită inferioară de minus 1% din produsul intern brut.

În anul 2016, așa cum știți, din cauza unor măsuri de relaxare fiscală, am înregistrat un derapaj de la obiectivul pe termen mediu, deficitul structural situându-se în jurul cifrei de 2,6%.

Ceea ce ne îngrijorează pe noi este absența unor mecanisme de ajustare în cadrul strategiei fiscal-bugetare, așa cum prevăd Legea responsabilității fiscal-bugetare și Regulamentul Uniunii Europene nr. 1.466.

Pentru a reveni la exigențele din Tratatul de stabilitate fiscală, ar fi nevoie de o ajustare anuală cu 0,5% a deficitului structural pe o perioadă de 4 ani, începând cu 2017.

În realitate, strategia fiscal-bugetară adâncește derapajul față de obiectivul pe termen mediu în anul 2017 și în anul 2018, în anul 2019 abia înregistrându-se o ajustare a acestui deficit aproape de nivelul anului 2016.

Este drept că la nivelul Uniunii Europene există state care au făcut sau au generat investiții majore în economie, având datorie publică excesivă și deficit bugetar excesiv, dar acestea, în prezent, se află într-un mecanism de ajustare, pe când noi înregistrăm o creștere majoră de deficit structural.

La toate aceste probleme, legea pe care o dezbatem astăzi ne propune o soluție, aceea de a deroga de la prevederile Legii responsabilității fiscal-bugetare, dar ignoră totuși un lucru: art. 148 din Constituția României, care menționează că consecințele aderării la Uniunea Europeană reprezintă respectarea tuturor prevederilor regulamentelor și reglementărilor comunitare, având prioritate asupra oricărei prevederi din legislația internă.

Ținând cont de acest context și de faptul că în forma prezentată proiectul de lege nu ne asigură de eliminarea oricăror riscuri la adresa sustenabilității finanțelor publice pe termen mediu, Grupul parlamentar al PNL votează împotriva acestui proiect de lege.