Continu„m lucr„rile ∫edin˛ei comune a Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului.
Potrivit ordinii de zi ∫i programului de lucru aprobate, urmeaz„ s„ Óncepem dezbaterile asupra Proiectului legii bugetului de stat ∫i Proiectului legii bugetului asigur„rilor sociale pe anul 2007.
Pentru dezbaterea general„, Birourile permanente ale celor dou„ Camere propun urm„toarele: Guvernului s„ i se rezerve 60 de minute, pe care s„ le utilizeze la Ónceputul ∫i la Óncheierea dezbaterilor generale; grupurilor parlamentare din Camera Deputa˛ilor ∫i Senat, Ómpreun„, s„ li se aloce timpul corespunz„tor num„rului ini˛ial al membrilor lor, lu‚ndu-se Ón calcul c‚te 20 de secunde pentru fiecare parlamentar; deputa˛ii ∫i senatorii care nu fac parte din grupuri parlamentare s„ aib„ la dispozi˛ie, de asemenea, c‚te 20 de secunde fiecare, timp care poate fi cedat Óntre ace∫ti parlamentari sau grupurilor parlamentare.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 173/24.XI.2006
Potrivit acestei repartiz„ri a timpului de dezbatere, grupurile parlamentare, deputa˛ii ∫i senatorii deveni˛i independen˛i au la dispozi˛ie timp maxim pentru participarea la dezbateri, dup„ cum urmeaz„: Grupurile parlamentare ale P.N.L. ∫i P.D. din Camera Deputa˛ilor ∫i Grupul parlamentar al Alian˛ei D.A. P.N.L.-P.D. din Senat, 54 de minute; Grupurile parlamentare ale P.S.D., 53 de minute; Grupurile parlamentare ale P.R.M., 23 de minute; Grupurile parlamentare ale U.D.M.R., 11 minute; Grupurile parlamentare ale Partidului Conservator, 10 minute; Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale din Camera Deputa˛ilor, 6 minute; deputa˛ii ∫i senatorii f„r„ apartenen˛„ la grupurile parlamentare, 7 minute.
Sunt comentarii la aceaste propuneri ale Birourilor permanente reunite? Nu sunt.
V„ mul˛umesc.
Supun atunci votului dumneavoastr„ aceste propuneri. Cine este pentru?
V„ mul˛umesc.
Voturi Ómpotriv„?
Ab˛ineri?
Cu unanimitate de voturi, s-au adoptat aceste propuneri.
Pentru prezentarea Proiectului legii bugetului de stat ∫i a Proiectului legii bugetului asigur„rilor sociale de stat pe anul 2007, Ól invit la tribun„ pe domnul prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu.
Domnule prim-ministru, ave˛i cuv‚ntul.
## — **Domnul C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu** _prim-ministrul Guvernului Rom‚niei_ **:**
Domnule pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, Domnule vicepre∫edinte al Senatului,
Domnilor mini∫tri,
Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,
Œn orice democra˛ie, dezbaterea ∫i votarea bugetului Ón Parlament genereaz„ una dintre cele mai importante ∫i de substan˛„ discu˛ii politice. Œmi doresc ca ∫i proiectul de buget pe care Guvernul Ól aduce Ón fa˛a dumneavoastr„ s„ aib„ acela∫i rezultat.
Proiectul legii bugetului de stat pe anul 2007 ∫i Proiectul legii bugetelor asigur„rilor sociale de stat pe anul 2007 pe care vi le propun ast„zi spre adoptare sunt expresia cea mai concret„ a politicilor pe care le implementeaz„ Guvernul pentru a-∫i Óndeplini angajamentele asumate la Ónvestitur„. Filozofia noastr„ este s„ stimul„m economia, ca surs„ de bun„stare ∫i de bani, ∫i s„ avem Óncredere Ón rom‚ni, Ón inteligen˛a lor ∫i Ón for˛a lor de munc„.
Poate c„ unii se a∫teapt„ s„ vin la aceast„ tribun„ ca un fel de contabil ∫i s„ v„ prezint o Ón∫iruire de cifre seci. Da˛i-mi voie s„ v„ spun c„ nu aceasta este inten˛ia mea. Inten˛ia este de a v„ exprima, prin prezentarea bugetului, viziunea politic„ ce sintetizeaz„ cei aproape doi ani de politici guvernamentale ∫i de reforme. Stabilim prin proiectul de buget obiective tangibile ∫i d„m direc˛ia de dezvoltare pentru urm„toarea jum„tate de mandat.
Al˛ii par s„ fie l„sa˛i asurzi˛i de zgomotul s„biilor de pe scena politic„. Œi invit s„ revin„ la realitate cu o lectur„ a bugetului pe 2007. Vor vedea c„, dincolo de declara˛iile asurzitoare ale celor orbi˛i de ambi˛ii personale, la nivelul societ„˛ii, al vie˛ii reale a cet„˛enilor, am reu∫it s„ desc„tu∫„m energiile care duc la dezvoltarea ∫i modernizarea Rom‚niei.
Mai sunt unii obi∫nui˛i din trecut ca bugetul s„ fie o improviza˛ie. ™i ace∫tia se Ón∫al„. Avem o abordare coerent„, plec‚nd de la o realitate politico-economic„ incontestabil„: la 1 ianuarie 2007, Rom‚nia va deveni membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, datorit„ reformelor pe care le-am aplicat.
Al˛ii mai viseaz„ la bugete croite pentru clientela politic„. Am o veste proast„ pentru ei. Am scos din uz acest model, am schimbat radical filozofia bugetar„, am propus, pentru al doilea an consecutiv, un buget responsabil, bazat pe priorit„˛i ∫i pe proiecte de dezvoltare a Rom‚niei.
Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,
Am ar„tat p‚n„ acum ce nu este proiectul de buget pe 2007 ∫i acum haide˛i s„ vedem ce este.
Dac„ m-ar Óntreba cineva care sunt cele 3 lucruri care definesc acest buget, r„spunsul meu este urm„torul:
— Ón primul r‚nd, este cel mai elocvent ∫i obiectiv bilan˛ al primei jum„t„˛i de mandat al Guvernului pe care Ól conduc, iar bilan˛ul este evident unul pozitiv;
— Ón al doilea r‚nd, este busola pentru dezvoltarea Rom‚niei Ón perioada imediat urm„toare: identific„ obiectivele, le prioritizeaz„ ∫i asigur„ resursele pentru Óndeplinirea lor;
— Ón al treilea, dar nu Ón ultimul r‚nd, este un buget pentru cet„˛eanul rom‚n considerat cet„˛ean european, este un buget pentru o Rom‚nie european„.
Am s„ detaliez Ón continuare proiectul de buget din perspectiva acestor 3 defini˛ii.
Un obiectiv fundamental pe care ni l-am asumat chiar Ón aceast„ sal„, prin Programul de guvernare, a fost reconstruc˛ia bun„st„rii. Œn viziunea noastr„, bun„starea se ob˛ine prin munc„. De aceea, am promis s„ facem reforme care s„ Óncurajeze investi˛iile private, crearea de locuri de munc„ ∫i politici salariale corelate cu productivitatea. Indicatorii economici actuali ∫i perspectiva economic„ pe 2007 pe care se fundamenteaz„ proiectul de buget dovedesc c„ ne-am onorat angajamentele.
Punctul nodal al reformei noastre economice a fost cota unic„ de 16%, cuplat„ cu lupta Ómpotriva corup˛iei ∫i cu eliminarea Ónlesnirilor, a e∫alon„rilor, a anul„rilor de datorii, care permiteau amestecul abuziv al politicului Ón economie. Mul˛i s-au lansat Ón discursuri populiste Ómpotriva cotei unice, dar evolu˛iile din economie le-au contrazis predic˛iile sumbre.
Rezultatele se v„d: am reu∫it s„ cre∫tem veniturile la buget cu 17,7% Ón 2005 fa˛„ de 2004 ∫i cu 22,4% pe primele 3 trimestre ale anului acesta fa˛„ de anul precedent; investi˛iile str„ine au atins un volum record, de 5,2 miliarde de euro Ón 2005, tinz‚nd c„tre 8 miliarde de euro Ón 2006; veniturile nete ale salaria˛ilor au crescut Ón 2005 cu 23% datorit„ cotei unice; tendin˛a continu„ ∫i Ón 2006, c‚nd salariul mediu brut pe economie este estimat s„ creasc„ cu 16% fa˛„ de anul trecut.
Œn 2006 am reu∫it s„ avem una dintre cele mai sc„zute rate ale ∫omajului din Europa, 5%, am reu∫it s„ Ónt„rim capitalul privat, a crescut profitabilitatea pentru toate categoriile de Óntreprinderi. Ponderea Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii Ón valoarea ad„ugat„ a sporit semnificativ Ón 2005, comparativ cu 2004, iar num„rul acestora a crescut de la 164.000 la 210.000, anul trecut. Œn anul 2006 este foarte posibil s„ avem o cre∫tere a produsului intern brut care s„ dep„∫easc„ 7%, av‚nd astfel una dintre cele mai Ónalte cote de cre∫tere a produsului intern brut din Europa.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 173/24.XI.2006
Cre∫terea economic„ este, de asemenea, s„n„toas„ ∫i sustenabil„ pe termen lung, fiind evident„ cre∫terea productivit„˛ii muncii.
Guvernul pe care Ól conduc a dovedit c„ poate s„ gestioneze prin eforturi proprii, f„r„ asisten˛„ extern„, economia ˛„rii, asigur‚nd at‚t o cre∫tere economic„ s„n„toas„, c‚t ∫i respectarea echilibrelor macroeconomice.
Multe institu˛ii interna˛ionale specializate ne-au recunoscut meritele: at‚t exper˛ii Fondului Monetar Interna˛ional, c‚t ∫i agen˛iile de _rating_ ne-au Ómbun„t„˛it constant calificativele. Mai mult, raportul din acest an al B„ncii Mondiale, denumit îDoing Business in 2007“, a pus Rom‚nia pe primul loc Ón Europa la reforme destinate Ómbun„t„˛irii mediului de afaceri.
Pornind de la aceste performan˛e reale ale economiei rom‚ne∫ti, am prognozat evolu˛iile macroeconomice pentru anul 2007.
Pentru anul viitor, anticip„m o cre∫tere economic„ de 6,4%. Consider„m c„ tendin˛a de dezvoltare a sectorului privat va continua, ceea ce Ónseamn„ investi˛ii mai mari ∫i locuri de munc„ mai multe ∫i mai bine pl„tite. Infla˛ia, de asemenea, va continua s„ scad„.
Obiectivul nostru este ca, Ómpreun„ cu Banca Na˛ional„, s„ diminu„m infla˛ia p‚n„ la 4% Ón 2007, sporind astfel puterea de cump„rare a popula˛iei. Deficitul bugetar va fi de 2,8%, ceea ce ne va permite s„ finan˛„m investi˛ii majore.
Cota unic„, reformele, mai buna colectare a veniturilor la buget, eliminarea Ónlesnirilor despre care am vorbit ne-au permis s„ asigur„m pentru anul 2007 cel mai ridicat nivel de venituri din ultimii ani, ∫i anume 35,2% din produsul intern brut, comparativ cu aproximativ 29 ∫i ceva la sut„ anul acesta. Este un nivel ce corespunde bugetelor din ˛„rile europene. Este cu aproape 20% mai mult dec‚t ponderea veniturilor bugetare Ón P.I.B. corespunz„toare anului 2004. Œn bani, aceasta Ónseamn„ c„ veniturile pe 2007 se ridic„ la 38,1 miliarde de euro, adic„ mai mult de dublu dec‚t Ón 2004, c‚nd acestea au reprezentat numai 18,3 miliarde de euro.
Œn concluzie, proiectul de buget pe 2007 demonstreaz„ c„ Guvernul ∫i-a onorat p‚n„ acum angajamentele din Programul de guvernare. Am f„cut reforme, unele radicale, dar nu am dat gre∫. Chiar dac„ mai avem de recuperat distan˛a fa˛„ de celelalte ˛„ri europene, ne-am pus Ón mi∫care cu vitez„ sporit„ ∫i cu motorul turat la maximum.
Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,
Poate unii dintre dumneavoastr„ se Óntreab„ Ón ce direc˛ie merge Rom‚nia cu economia relansat„, ce facem cu resursele suplimentare pe care le avem la dispozi˛ie.
Œntrebarea este legitim„, iar busola ne arat„ Ón ce direc˛ie mergem. Dac„ ne uit„m Ón bugetul pe 2007 pe care vi-l propun spre adoptare, ∫tim ce avem de f„cut, iar prin votul dumneavoastr„ la proiectul de buget ne da˛i ∫i girul Parlamentului pentru a ne apuca de treab„.
Continu„m investi˛iile ∫i programele Ón domeniile strategice: infrastructur„, educa˛ie, s„n„tate, agricultur„ ∫i dezvoltare rural„. Prioritatea este s„ investim Ón aceste domenii ∫i s„ continu„m reformele structurale, conform Programului de guvernare.
De aceea, am planificat cel mai mare buget pentru investi˛ii alocat dup„ 1990. Œn anul 2007 Rom‚nia va avea, astfel, cu 8,2 miliarde de euro mai mult dec‚t Ón 2006 ∫i cu 22,2 miliarde de euro mai mult dec‚t Ón 2004 pentru Óndeplinirea angajamentelor asumate prin
Programul de guvernare. Ace∫ti bani nu vor fi cheltui˛i, ci investi˛i, ceea ce ne va permite s„ asigur„m sustenabilitatea cre∫terii pe termen mediu, Ón condi˛ii de echilibru macroeconomic.
Guvernul a demarat din acest an cel mai amplu program de investi˛ii Ón educa˛ie derulat vreodat„ Ón Rom‚nia. Continu„m programul Ón 2007, la un nivel de finan˛are f„r„ precedent. Este cea mai mare cre∫tere bugetar„ pentru educa˛ie dup„ 1990. Aloc„m 5,2% din P.I.B. pentru educa˛ie, apropiindu-ne de ˛inta de 6% din Programul de guvernare. Ca o compara˛ie, guvernele anterioare au ˛inut bugetul educa˛iei Ón jurul a 3 p‚n„ la 4% din produsul intern brut ani de zile. Œn 2004, bugetul educa˛iei era de 1,9 miliarde de euro. Noi am alocat de 3 ori mai mul˛i bani Ón 2007, ajung‚nd la 5,6 miliarde de euro.
Cheltuielile de capital Ón educa˛ie vor fi de 21 de ori mai mari fa˛„ de 2005. Nu e o gre∫eal„! De 21 de ori mai mari cheltuielile de capital. Ajungem la 45.160 de miliarde de lei vechi Ón 2007, comparativ cu 2.060 de miliarde de lei vechi Ón 2005.
Fondurile suplimentare din Ónv„˛„m‚nt vor merge Ón principal c„tre proiectele mari, precum campusurile ∫colare, dotarea de ∫coli ∫i laboratoare, biblioteci, ∫coli de arte ∫i meserii, construc˛ia de c„mine studen˛e∫ti. Vom continua programul de reabilitare Ón ∫coli ∫i Ón c„mine ∫i, Ón acest fel, dorim s„ asigur„m condi˛ii mai bune de Ónv„˛„m‚nt.
Bugetul anului 2007 pentru educa˛ie urm„re∫te asigurarea egalit„˛ii de ∫anse ∫i sporirea accesului fiec„rui elev, fiec„rui cet„˛ean la educa˛ie. Aducem sistemul na˛ional de educa˛ie mai aproape de cel european. Facem descentralizarea ∫i d„m o autonomie sporit„ Óntregului sistem educativ.
Œn acela∫i timp, este al doilea an consecutiv c‚nd major„m substan˛ial finan˛area pentru cercetare, Ón conformitate cu Agenda Lisabona. Œn 2004, bugetul pentru cercetare ∫tiin˛ific„ a reprezentat doar 0,18% din produsul intern brut, suma alocat„ fiind de 4.330 de miliarde de lei.
Œn schimb, sus˛inem Ón acest moment investi˛ia Ón acest domeniu. Cre∫tem aloca˛ia bugetar„ de la 12.500 de miliarde de lei Ón 2006, adic„ 0,37% din produsul intern brut, la 19.100 de miliarde, respectiv 0,5% din produsul intern brut, Ón 2007. ™i acestea sunt numai sumele care sunt alocate din fonduri publice, pentru cercetare sumele tinz‚nd c„tre 0,7% din P.I.B.
Banii nu se risipesc Óns„ la institute anonime, ca p‚n„ acum, ci merg pe finan˛are de proiecte eligibile. Facem aceste investi˛ii majore Ón educa˛ie ∫i cercetare cu o logic„ precis„: pentru Guvernul pe care Ól conduc, investi˛ia Ón capitalul uman ∫i Ón cercetare-inovare este solu˛ia pentru ca dezvoltarea Rom‚niei s„ se accelereze, ∫i astfel s„ putem s„ recuper„m c‚t mai rapid diferen˛ele care ne separ„ de celelalte ˛„ri europene. Aceste investi˛ii sus˛in cre∫terea economic„ durabil„, competitivitatea economic„ ∫i formarea de locuri de munc„ de calitate.
Un alt domeniu Ón care Ónregistr„m o premier„ este s„n„tatea.
Am alocat acestui sector Ón anul 2007 cel mai mare buget acordat p‚n„ acum, 4,12% din P.I.B. Bugetul s„n„t„˛ii este de 4,3 miliarde de euro Ón 2007, dublu fa˛„ de suma alocat„ Ón 2004, de numai 2,2 miliarde. De altfel, pentru Óntreaga perioad„ 2000—2004, caracteristic„ a fost continua diminuare a finan˛„rii pentru s„n„tate, acumularea cronic„ de arierate Ón acest sector ∫i lipsa de reform„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 173/24.XI.2006
Cu banii pe care Ói aloc„m finan˛„m programele prioritare pe care le-am anun˛at: 8 spitale regionale universitare de urgen˛„, 20 de spitale de urgen˛„ jude˛ene, modernizarea spitalelor existente, aparatur„, echipamente, programul de achizi˛ie a 1.000 de ambulan˛e, finan˛area programelor na˛ionale de s„n„tate prin Casa Na˛ional„ de Asigur„ri de S„n„tate.
De asemenea, doresc s„ subliniez c„ demar„m descentralizarea Ón domeniul s„n„t„˛ii.
Facem aceste investi˛ii pentru a cre∫te, evident, calitatea vie˛ii cet„˛eanului.
Œn egal„ m„sur„, cresc fondurile pentru agricultur„ Ón anul 2007. Scopul nostru este dezvoltarea unei agriculturi competitive pe pia˛a european„.
Am alocat acestui domeniu 2,3% din P.I.B., cu 30% mai multe resurse dec‚t Ón anul 2006 ∫i de 3 ori mai mult dec‚t a fost acordat agriculturii Ón 2004. Ace∫ti bani sunt destina˛i continu„rii programelor Ministerului Agriculturii, precum ∫i elabor„rii Planului na˛ional strategic ∫i a Planului na˛ional de dezvoltare rural„ 2007—2013, care vor permite dezvoltarea durabil„ a agriculturii ∫i a spa˛iului rural.
Finan˛„m Programul SAPARD rom‚nesc, care va func˛iona dup„ criteriile Uniunii Europene, iar Programul îFermierul“ va continua, Ón scopul asigur„rii cofinan˛„rii fondurilor europene. De asemenea, banii din buget vor fi utiliza˛i ∫i pentru realizarea politicilor agricole comunitare ∫i pentru absorb˛ia fondurilor europene.
Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,
Guvernul pe care Ól conduc nu repet„ gre∫elile trecutului. Œn trecut nu s-au f„cut investi˛ii Ón infrastructur„ pe termen lung ∫i nici pe baza unei g‚ndiri strategice sau coerente.
Propunem o politic„ sus˛inut„ pentru dezvoltarea infrastructurii ca surs„ de cre∫tere economic„ accelerat„. Aloc„m cel mai mare buget pentru investi˛ii dup„ ’90, 6,6% din P.I.B., Ón condi˛iile Ón care media cheltuielilor de capital Ón perioada anterioar„ a fost de 3%.
Direc˛iile Ón care vom utiliza ace∫ti bani sunt multiple: finan˛„m dezvoltarea ∫i modernizarea infrastructurii de transport prin continuarea proiectelor de reabilitare; d„m prioritate coridoarelor paneuropene, rutiere ∫i feroviare; programele finan˛ate prin bugetul pe 2007 au ca scop finalizarea p‚n„ Ón anul 2010 a 500 de kilometri de autostrad„ ∫i modernizarea a 3.500 de kilometri de drumuri.
Tot la capitolul investi˛ii, avem planificate lucr„ri de ap„rare Ómpotriva inunda˛iilor. Construim 9.000 de locuin˛e noi pentru tineri ∫i continu„m lucr„rile la Ónc„ 15.000. Finaliz„m Ón 2007 peste 100 de noi s„li de sport.
Am demarat Ón 2006 un program vast de modernizare a satului rom‚nesc, prin Ordonan˛a nr. 7, una dintre cele mai populare ini˛iative ale Guvernului la nivel local. Programul const„ Ón alocarea a 30.000 de miliarde de lei pentru proiecte de infrastructur„ rural„ pe perioada 2006—2009. Aloc„rile din bugetul pe 2007 ne permit s„ men˛inem acest angajament de modernizare.
Continu„m lucr„rile pentru aliment„ri cu ap„ la nivelul localit„˛ilor din mediul rural. Lans„m Programul na˛ional de construc˛ie a re˛elei de canalizare ∫i de realizare a sta˛iilor de epurare Ón localit„˛ile rurale. De asemenea, continu„m Programul na˛ional privind asfaltarea drumurilor comunale.
## Doamnelor ∫i domnilor,
Investi˛iile majore Ón aceste 4 domenii strategice vor duce la cre∫terea nivelului de trai al cet„˛enilor, concomitent cu dezvoltarea societ„˛ii rom‚ne∫ti.
Un alt semn al Ómbun„t„˛irii vie˛ii ∫i al cre∫terii economice este ∫i evolu˛ia salariilor. Œn 2007, c‚∫tigul salarial mediu brut este prognozat s„ creasc„ cu 12,4%, ajung‚nd la 12.700.000 de lei, raportat la 11.300.000 Ón decembrie 2006, fa˛„ de 10.700.000, c‚t a fost utilizat la fundamentarea bugetului asigur„rilor sociale pentru 2006. Num„rul de salaria˛i va fi mai mare cu 1,8%, ceea ce se traduce Ón aproape 100.000 de locuri de munc„.
Conform Programului de guvernare, reducem, pentru al doilea an consecutiv, cotele de contribu˛ii la asigur„rile sociale cu dou„ puncte procentuale. Aceast„ m„sur„ va sprijini dezvoltarea societ„˛ilor ∫i crearea de noi locuri de munc„. Un alt beneficiu este scoaterea la suprafa˛„ a îeconomiei gri“ ∫i, automat, asigurarea de protec˛ie social„ pentru mai mul˛i cet„˛eni.
Politica de protec˛ie social„ este un factor suplimentar care contribuie la calitatea vie˛ii cet„˛enilor.
Din p„cate, acest domeniu este ∫i cel mai vulnerabil la populismul ieftin ∫i genereaz„ discursuri demagogice. ™i, trebuie s„ o spun aici, nimeni nu are monopol asupra protec˛iei sociale, a∫a cum s-a l„sat impresia Ón trecut. De fapt, experien˛a prin care a trecut Rom‚nia ani de-a r‚ndul arat„ ce r„u face populismul ieftin prezentat drept protec˛ie social„, at‚t pentru economie, c‚t ∫i pentru nivelul de via˛„ al cet„˛enilor.
O guvernare liberal„ nu neglijeaz„ problemele sociale, dar are o abordare diferit„. Mergem pe principiul c„ cea mai eficient„ protec˛ie social„ sunt locurile de munc„ ∫i ac˛ion„m Ón acest sens. Œn plus, desf„∫ur„m programe de protec˛ie sociabil„ sustenabile, pentru cei care au nevoie.
Œn cei doi ani de guvernare am demonstrat c„ un guvern de centru-dreapta, condus de un premier liberal, poate s„ pun„ Ón aplicare politici eficiente ∫i reale de protec˛ie social„, care vin cu adev„rat Ón ajutorul celor ce au nevoie, f„r„ s„ tulbure economia.
Bugetul pe 2007 reconfirm„ aceast„ tendin˛„.
Am alocat prin proiectul de buget pentru 2007 pentru asigur„ri ∫i asisten˛„ social„ o sum„ aproape dubl„ fa˛„ de cea alocat„ Ón 2004. Bugetul pentru acest domeniu este de 11,2 miliarde de euro, reprezent‚nd 10,34% din produsul intern brut.
Bugetul de pensii cre∫te cu 18% fa˛„ de anul 2006. Numai Ón 2007 aloc„m suplimentar pentru plata pensiilor 1,12 miliarde de euro, iar bugetul total pentru pensii va fi de 6 miliarde de euro, de care vor beneficia peste 5 milioane de pensionari din Rom‚nia.
Pentru anul 2007, pensia medie va cre∫te cu 17,6% de la 1 ianuarie ∫i cu Ónc„ 3,4% de la 1 septembrie. Nivelul pensiei medii anuale va atinge 3.740.000 de lei la 1 ianuarie ∫i 3.840.000 de lei de la 1 septembrie 2007. Aceasta reprezint„ o cre∫tere cu 52% fa˛„ de anul 2004.
A∫a-zisele index„ri trimestriale utilizate Ón trecut, calculate ca medie, nu s-au situat niciodat„, din p„cate, peste nivelul infla˛iei. De aceea, Óncep‚nd cu anul 2006, c‚nd valoarea punctului de pensie a crescut cu 9,3% la Ónceputul anului ∫i, ulterior, cu Ónc„ 5%, ∫i continu‚nd cu anul 2007, c‚nd cre∫terile sunt mult mai substan˛iale, schimb„m aceast„ politic„, pentru a da cre∫teri reale pentru pensionari.
Œn Programul de guvernare ne-am angajat la o cre∫tere real„ de 30% p‚n„ la finele anului 2008 la pensii. Œn decembrie 2007, cre∫terea real„ va fi deja de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 173/24.XI.2006
27,3% fa˛„ de decembrie 2004, a∫a Ónc‚t, evident, vom putea Óndeplini u∫or acest angajament din Programul de guvernare.
Aceasta, dup„ ce Guvernul pe care Ól conduc a adus pentru prima oar„ echitatea Ón sistemul de pensii dup„ ’90, prin procesul de recalculare a pensiilor, care a durat un an de zile, fa˛„ de angajamentul pe care ni-l luasem, de doi ani.
Pensiile agricultorilor, de asemenea, cresc Ón decembrie 2007 cu 72% nominal fa˛„ de decembrie 2004, iar cre∫terea real„, Ón aceea∫i perioad„, va fi de 43,8%.
Am bugetat, de asemenea, o aloca˛ie de stat pentru copii, Ón cuantum de 2 milioane de lei pe lun„, pentru to˛i copiii Ón v‚rst„ de p‚n„ la 2 ani, respectiv 3 ani Ón cazul copiilor cu handicap, indiferent dac„ familia beneficiaz„ sau nu de indemniza˛ie pentru cre∫terea copilului. Num„rul de beneficiari ai indemniza˛iei pentru cre∫terea copilului a fost astfel extins.
Bugetul pe 2007 asigur„ indemniza˛iile cu caracter reparatoriu destinate unor categorii de persoane care au avut de suferit daune Ón urma unor evenimente sociopolitice. Acord„m Ón continuare ajutoare pentru categoriile defavorizate.
Bugetul alocat pentru acordarea ajutoarelor pentru Ónc„lzirea locuin˛ei este aproape dublu fa˛„ de anul 2006, deoarece plafonul a crescut de la 3.100.000 la 5.000.000 de lei venit pe membru de familie. Aceasta Ónseamn„ un num„r mai mare de beneficiari.
Œn concluzie, prin bugetul pe 2007 continu„m direc˛iile prioritare de dezvoltare a Rom‚niei din prima jum„tate de mandat pe care le-am enun˛at: infrastructur„, educa˛ie, s„n„tate ∫i agricultur„. Concomitent cu politica de investi˛ii, asigur„m Óns„ ∫i o politic„ social„, astfel Ónc‚t toate categoriile de cet„˛eni s„ se bucure de cre∫terea calit„˛ii vie˛ii.
Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,
Aceste politici, pe care le vom sus˛ine Ón 2007 prin buget, contribuie la conturarea unei Rom‚nii europene prin reducerea decalajelor care ne despart de celelalte state membre ale Uniunii Europene.
Dar, c‚nd am definit un pic mai devreme bugetul pe 2007 ca un buget f„cut pentru o Rom‚nie european„ ∫i pentru cet„˛eanul rom‚n considerat ca un cet„˛ean european, m-am referit la altceva.
Œn primul r‚nd, am construit acest buget pentru a face fa˛„ obliga˛iilor ∫i oportunit„˛ilor pe care ˛ara noastr„ le are ca viitor stat membru al Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2007. Astfel, aloc„m 1,1% din produsul intern brut, adic„ 1,15 miliarde de euro, pentru contribu˛ia Rom‚niei la bugetul Uniunii Europene, potrivit angajamentelor asumate.
Am bugetat integral cofinan˛area programelor finan˛ate cu fonduri europene, astfel Ónc‚t s„ permitem absorb˛ia fondurilor europene de 0,6 miliarde de euro. Rom‚nia va primi de la Uniunea European„ fonduri Ón valoare de 2,1% din produsul intern brut.
Œn al doilea r‚nd, am respectat Óntru totul criteriile de la Maastricht, care sunt valabile pentru orice ˛ar„ membr„ a Uniunii Europene. Deficitul bugetar este mai mic de 3%, iar nivelul datoriei publice este cu mult sub 60%, care este cerin˛a din Tratatul de la Maastricht. Anul acesta, nivelul datoriei publice va fi de numai 17% ∫i prognoz„m c„ Ón 2007 nu va dep„∫i 18%.
Œn al treilea r‚nd, asigur„m finan˛area pentru continuarea reformelor f„cute Ón prima jum„tate a
mandatului Ón domenii fundamentale pentru integrarea european„, precum justi˛ia, administra˛ia ∫i internele.
Ne onor„m astfel angajamentul fa˛„ de Uniunea European„ s„ consolid„m progresele f„cute, precum ∫i angajamentul din Programul de guvernare pentru consolidarea statului de drept. Œn 2007, bugetul Ministerului Justi˛iei este mai mare cu 11%, pentru a continua proiectele demarate.
Odat„ cu aderarea la Uniunea European„, frontiera Rom‚niei va deveni frontiera Uniunii Europene. Din acest motiv, bugetul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor este mai mare cu 20% dec‚t Ón 2006, ∫i nu numai din acest motiv, ci ∫i pentru Ónt„rirea rolului pe care administra˛ia trebuie s„-l joace Óntr-o ˛ar„ european„.
Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,
Œn concluzie, este evident c„ acest proiect de buget pe 2007 este coerent cu politica dus„ de Guvern Ón prima jum„tate de mandat ∫i ne permite Óndeplinirea angajamentelor de guvernare ∫i Ón 2007.
C‚t prive∫te viitorul european al Rom‚niei, vreau s„ subliniez c„ pe 1 ianuarie nu se va produce integrarea Ón Uniunea European„, ci numai aderarea la Uniunea European„.
Integrarea este un proces complex, care se va derula dup„ aceast„ dat„. Dac„ Ón primii doi ani de mandat ne-am concentrat pe Óndeplinirea criteriilor pentru aderare, acum consolid„m progresele ob˛inute ∫i ac˛ion„m pentru o integrare rapid„ ∫i deplin„ Ón Uniunea European„. Œn ceea ce prive∫te reformele interne, continu„m ceea ce am Ónceput ∫i investim pentru a accelera dezvoltarea Rom‚niei ∫i cre∫terea nivelului de trai.
Suntem con∫tien˛i c„ nu am ajuns la cap„tul drumului, dar ne g‚ndim la noi ini˛iative, pentru a r„m‚ne competitivi Ón noul context european.
Stima˛i colegi,
Vreau s„ mul˛umesc pe aceast„ cale comisiilor parlamentare, ∫i Ón special Comisiilor de buget, finan˛e, pre∫edin˛ilor tuturor comisiilor, pentru rapiditatea ∫i profesionalismul cu care au dezb„tut proiectul de buget transmis de Guvern.
Bugetul pe care l-am prezentat ast„zi este dovada unui Guvern care-∫i Óndepline∫te angajamentele ∫i care nu face doar promisiuni f„r„ acoperire, un Guvern care nu sacrific„ interesele ˛„rii pentru mici calcule populiste, un Guvern care prive∫te spre viitor, pentru a putea s„ r„spund„ nevoilor cet„˛enilor. Este un buget care ne cheam„ pe to˛i actorii politici s„ ne Óntoarcem cu fa˛a c„tre nevoile reale ale oamenilor ∫i s„ l„s„m deoparte disputele sterile, pentru a da aten˛ie ∫i sprijin primului buget european al Rom‚niei.
De aceea, solicit Parlamentului s„ sus˛in„ acest proiect de buget. Votul Parlamentului va fi, Ón primul r‚nd, un vot pentru o Rom‚nie european„.
V„ mul˛umesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.