Stenogramă plen

V„ mul˛umesc pentru Ón˛elegere ∫i a∫tept reac˛ia Ón primul r‚nd a liderilor grupurilor parlamentare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 173/24.XI.2006 Stima˛i colegi,

Declar deschis„ ∫edin˛a comun„ a Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului, inform‚ndu-v„ c„, din totalul de 468 deputa˛i ∫i senatori, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 354, fiind absen˛i 114.

Cvorumul de lucru este Óndeplinit.

Birourile permanente ale celor dou„ Camere au adoptat proiectul ordinii de zi ∫i proiectul programului de lucru pentru ∫edin˛ele comune din zilele de 15, 16 noiembrie, Ón forma distribuit„.

Dac„ sunt comentarii Ón leg„tur„ cu programul de lucru ∫i ordinea de zi?

V„ rog, domnilor deputa˛i ∫i senatori, dac„ nu sunt comentarii Ón leg„tur„ cu acestea, Óncepem prin a supune la vot programul de lucru.

Cine este pentru?

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Nu sunt.

Adoptat programul de lucru.

V„

Sper„m s„ reu∫im, Grupurile parlamentare ale P.R.M.-ului, s„ d„m Ón continuare de lucru Consiliului Legislativ ∫i s„ beneficiem de acelea∫i Óndrum„ri extrem de bine-venite, la obiect ∫i care ne-au fost folositoare, ∫i mul˛umim celor care trudesc la Consiliul Legislativ, pentru ca, Ómpreun„ cu parlamentarii, s„ reu∫im s„ d„m legi bune pentru ˛ar„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Referitor la realizarea obiectivului s„u fundamental, ∫i anume asigurarea ∫i men˛inerea stabilit„˛ii pre˛urilor, prin conduita prudent„ a politicii monetare, concretizat„ Óntr-un set de condi˛ii monetare restrictive, Banca Na˛ional„ a Rom‚niei a contribuit la continuarea procesului dezinfla˛ionist ∫i Ón anul 2005, a∫a cum s-a ar„tat anterior, ∫i anume cu 0,7 puncte procentuale fat„ de anul anterior.

Cu toate acestea, sub ac˛iunea conjugat„ a ∫ocurilor de natura ofertei ∫i a persisten˛ei excesului de cerere intern„, rezultatul ob˛inut la sf‚r∫itul anului a dep„∫it marginal, cu 0,1 puncte procentuale, intervalul de plus/minus un punct procentual care Óncadra ˛inta de infla˛ie de 7,5%.

S„ ne explic„m. Pe latura ofertei, la Óncetinirea dezinfla˛iei au contribuit, pe de o parte, corec˛iile aplicate pre˛urilor administrate, respectiv celor ale utilit„˛ilor, un plus de 14,2%, precum ∫i escaladarea pre˛urilor externe ale produselor energetice, apoi, devansarea calendarului de majorare a accizelor ∫i, Ón al treilea r‚nd, cre∫terea semnificativ„ a pre˛urilor produselor din grupa legume, fructe ∫i ou„, din cauza anului agricol nesatisf„c„tor ∫i a perturb„rilor generate de gripa aviar„.

Principala provocare cu care s-a confruntat politica monetar„ Ón cursul anului 2005 a fost continuarea dezinfla˛iei, Ón condi˛iile limitelor impuse utiliz„rii politicii dob‚nzii de realizare a calendarului programat privind liberalizarea contului de capital. Pentru dep„∫irea acestei situa˛ii, concomitent cu reducerea ratei dob‚nzii de politic„ monetar„ de la 17% Ón decembrie 2004 la 7,5% Ón septembrie 2005, precum ∫i a altor rate de dob‚nd„ cu care opereaz„ Banca Na˛ional„ a Rom‚niei, rolul principal, Ón aceste condi˛ii, spuneam, a revenit cursului de schimb, care s-a apreciat Ón termeni reali cu 12,5%.

A doua provocare major„ pentru politica monetar„ a constituit-o trecerea, Óncep‚nd cu luna august 2005, la regimul de ˛intire direct„ a infla˛iei, care, prin con˛inutul ∫i caracteristicile sale, contribuie la o mai bun„ ∫i mai transparent„ comunicare cu publicul, de natur„ s„ ancoreze a∫tept„rile infla˛ioniste ale acestuia ∫i s„ le confere un caracter mai predictibil.

Al treilea proiect, referitor la procesul denomin„rii monedei na˛ionale. Aceasta a fost o ac˛iune obiectiv necesar„, deoarece a dat un semnal clar de Ónchidere a unui ciclu infla˛ionist, a simplificat mult Ónregistr„rile contabile ∫i informatice, contribuie la obi∫nuirea publicului cu valorile monetare compatibile cu cele din zona euro, Ón perspectiva adopt„rii monedei euro ∫i de c„tre Rom‚nia, iar aceast„ ac˛iune s-a bazat pe un raport cost-beneficiu din care a rezultat c„ men˛inerea vechilor cupiuri ar fi fost mai costisitoare dec‚t emiterea altora noi.

De subliniat c„ efectul infla˛ionist al m„surii a fost insesizabil Ón condi˛iile obligativit„˛ii afi∫„rii duale a pre˛urilor cu 4 luni Ónainte, respectiv Óncep‚nd din martie 2005.

Al patrulea proiect major al B.N.R. Ón anul trecut l-a constituit intrarea Ón func˛iune a Sistemului Electronic de Pl„˛i. Aceasta s-a realizat Ón mod e∫alonat, pe cele 3 componente ale sale, ∫i anume Ón aprilie, sistemul pentru pl„˛ile de mare valoare, Ón mai, cel pentru pl„˛ile de mic„ valoare, ∫i Ón octombrie, sistemul pentru titlurile de stat.

Principalele avantaje ale implement„rii acestui sistem constau, pe de o parte, Ón reducerea semnificativ„ a timpilor de tranzac˛ionare ∫i decontare bancar„, apoi, sc„derea substan˛ial„ a costurilor pentru b„nci ∫i beneficiari, iar pe de alt„ parte, asigurarea condi˛iilor pentru conectarea acestuia la Sistemul European de Pl„˛i.

Œn ceea ce prive∫te sistemul bancar, acesta a cunoscut o consolidare semnificativ„, sus˛inut„ Ón principal de procesul de restructurare ∫i privatizare. Totodat„, activitatea de reglementare pruden˛ial„ a b„ncii centrale, racordat„ la cerin˛ele de minimizare a riscului bancar, la care s-a al„turat cea de supraveghere eficient„ a institu˛iilor de credit, a contribuit la Ómbun„t„˛irea indicatorilor de performan˛„ ai b„ncilor comerciale.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 173/24.XI.2006 Referitor la rezultatele financiare, Banca Na˛ional„ a Rom‚niei a Ónregistrat Ón anul 2005 o pierdere, care, potrivit legii, urmeaz„ a fi reportat„ ∫i acoperit„ din profiturile viitoare. Trebuie subliniat faptul c„ acest rezultat financiar s-a datorat ac˛iunilor desf„∫urate de banca central„ Ón scopul combaterii infla˛iei, al consolid„rii pozi˛iei valutare a statului ∫i al asigur„rii stabilit„˛ii financiare, obiective de interes public.

Pierderea Ónregistrat„ reprezint„, Ón esen˛„, costul sporirii substan˛iale a rezervei valutare a ˛„rii cu 54%, respectiv cu 6,4 miliarde de euro fa˛„ de decembrie 2004, ∫i costul dezinfla˛iei realizate Ón Rom‚nia ∫i Ón anul 2005, acestea fiind condi˛ii fundamentale at‚t pentru consolidarea economiei de pia˛„ func˛ionale din perspectiva apropiatei integr„ri Ón Uniunea European„, c‚t ∫i pentru adoptarea ulterioar„ a monedei euro.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Aceast„ decizie de trecere la ˛intirea direct„ a infla˛iei a fost adoptat„ doar dup„ ce condi˛iile specifice acestei schimb„ri au fost Óndeplinite, ∫i anume: cobor‚rea ratei anuale a infla˛iei sub nivelul de 10%, acumularea unui c‚∫tig de credibilitate de c„tre banca central„, Ónt„rirea independen˛ei acestei institu˛ii, restr‚ngerea domina˛iei fiscale ∫i derularea procesului de consolidare fiscal„.

Œn anul 2005, de asemenea, prin politicile pe care Banca Na˛ional„ le-a implementat, aceasta s-a confruntat cu o continuare a tendin˛ei de cre∫tere a intermedierii financiare, dar cu modificarea structurii creditului neguvernamental Ón favoarea componentei Ón lei.

M„surile de natur„ pruden˛ial„ ale b„ncii au vizat limitarea riscului de credit pentru persoanele fizice, Ón sensul Ón„spririi condi˛iilor de acces la Ómprumuturile bancare, dar, totodat„, m„surile cu caracter administrativ s-au referit la o plafonare a gradului de expunere a b„ncilor comerciale fa˛„ de clien˛ii neacoperi˛i Ón mod natural de riscul valutar.

Tot Ón anul 2005, gradul de monetizare a economiei, exprimat ca pondere Ón agregatul M2 Ón produsul intern brut, s-a majorat fa˛„ de anul precedent de la 26% la 30%.

Tot anul 2005 a marcat Ón politica monetar„, zicem noi, dou„ evenimente majore. Unul a fost legat de denominarea monedei na˛ionale, dar ∫i intrarea Ón func˛iune a Sistemului Electronic de Pl„˛i.

Denominarea monedei na˛ionale a fost un proces necesar, a dat un semnal de Óncheiere a unui ciclu infla˛ionist, a simplificat Ónregistr„rile contabile ∫i a condus spre obi∫nuirea publicului cu m„rimi monetare care sunt comparabile cu zona euro.

Œn anul 2005, a∫a cum spuneam, cele dou„ comisii constat„ c„ intrarea Ón func˛iune a Sistemului Electronic de Pl„˛i cu cele 3 componente ale sale: sistemul pentru pl„˛i de mare valoare, sistemul de pl„˛i pentru mic„ valoare, la 13 mai, ∫i sistemul titlurilor de stat sunt principalele c‚∫tiguri care s-au ob˛inut prin introducerea acestui lucru.

Comisiile de specialitate constat„, de asemenea, c„ sistemul bancar a cunoscut o consolidare semnificativ„, Ón special Ón procesul de restructurare ∫i privatizare. ™i aici amintim doar continuarea ∫i implementarea ultimei etape, cea de a treia, Ón procesul privatiz„rii B„ncii Comerciale Rom‚ne, negocierea acestui pachet de privatizare a celei mai mari b„nci din Rom‚nia.

De asemenea, au avut loc ∫i unele retrageri de licen˛e, a îNational Bank of Greece“, ca urmare a transferului activelor ∫i pasivelor ∫i a v‚nz„rii mijloacelor fixe c„tre Banca Rom‚neasc„.

Cadrul legislativ s-a perfec˛ionat ∫i Ón 2005. Acesta a fost armonizat cu prevederile comunitare, s-au adus o serie de reglement„ri care au aliniat prevederile legislative ale B.N.R. cu cele existente Ón Uniunea European„.

Un factor important Ón 2005 a fost Ónt„rirea capacit„˛ii de supraveghere, care a reprezentat una dintre

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 173/24.XI.2006 preocup„rile majore ale B„ncii Na˛ionale, urm„rindu-se cre∫terea competitivit„˛ii, a stabilit„˛ii ∫i credibilit„˛ii, Ón general, a sectorului bancar rom‚nesc. Riscul de credit a reprezentat principalul risc cu care s-a confruntat sistemul bancar rom‚nesc pe fondul expansiunii activit„˛ii de creditare, dar care, potrivit ultimelor rezultate, are o valoare din ce Ón ce mai mic„.

Œn al treilea r‚nd, comisiile de specialitate ale celor dou„ Camere consider„ c„ Banca Na˛ional„ a avut o participare activ„ la realizarea obiectivelor stabilite prin Programul na˛ional de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„, precum ∫i Ón negocierile care au avut loc cu Fondul Monetar Interna˛ional, cu Banca Mondial„ ∫i cu alte organisme financiar-bancare interna˛ionale.

Cele dou„ comisii au luat act de bilan˛ul contabil Ónregistrat la 31 decembrie 2005, care a Ónregistrat, a∫a cum a fost men˛ionat ∫i de domnul prim-viceguvernator, anumite pierderi.

Lu‚nd Ón considerare toate aceste elemente, cele dou„ comisii de specialitate din Camera Deputa˛ilor ∫i Senatul Rom‚niei apreciaz„ ∫i avizeaz„ favorabil Raportul anual pe anul 2005 prezentat de c„tre Banca Na˛ional„ a Rom‚niei.

Mul˛umesc.

A reface sistemul bancar..., pentru c„ nu Ón˛eleg exprimarea, el este Ón func˛iune foarte bine, opereaz„ Ón parametrii eficien˛i, respectiv indicele de solvabilitate, care este principalul parametru de s„n„tate al sistemului bancar, se afl„ la 18%, fa˛„ de 8% c‚t este norma interna˛ional„, ∫i fa˛„ de 12% c‚t ne-am autoimpus noi din motive de pruden˛ialitate. Deci avem un sistem bancar s„n„tos, care reflect„ raportul dintre capitalul de care dispune ∫i creditele, expunerea din credite pe care o Ónregistreaz„ la un moment dat. Deci el este s„n„tos.

Acum, probabil c„ dumneavoastr„ v-a˛i referit... îBun, e s„n„tos. ™i cui apar˛ine el?“

E mai pu˛in important pentru agen˛ii economici, pentru c„ n-am observat niciun fel de discriminare Ón ceea ce prive∫te acordarea de credite c„tre persoane fizice sau juridice, atunci c‚nd acestea se prezint„ la b„nci care au diferite denumiri — Ón general cele rom‚ne∫ti sunt p„strate —, pentru c„ exist„ competi˛ia Óntre operatorii bancari pentru cote de pia˛„ c‚t mai mari ∫i pentru profituri c‚t mai ridicate. Deci nimeni nu vine Ón Rom‚nia pentru a Ónchide b„nci, ci pentru a c‚∫tiga bani, a c‚∫tiga bani inclusiv din opera˛iunile bancare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 173/24.XI.2006 Iar ceea ce a condus atunci c‚nd s-au f„cut evalu„rile de rigoare la decizia privatiz„rii b„ncilor a fost compara˛ia Óntre unde se aflau ele Ón momentul respectiv, cele bune, r„mase Ón sistem, ∫i unde trebuia s„ se situeze din perspectiva competi˛iei interna˛ionale. ™i s-a constatat un decalaj. E o diferen˛„ foarte mare, care, prin for˛e proprii... Œn condi˛iile Ón care, v„ spuneam, avem o rat„ de economisire mic„ ∫i deci nu avem resurse proprii s„ ni le capitaliz„m, s„ aducem manageri cu preg„tire modern„ ∫i foarte performant„ Ón condi˛iile date, nu avem resursele, spuneam, necesare pentru a realiza aceste obiective. ™i atunci, alternativa a fost aceea de a le privatiza, bineÓn˛eles, Ón contractele de privatizare Ónscriindu-se condi˛ii concrete, care s„ prevad„ continuarea activit„˛ii, dezvoltarea b„ncilor etc.

A∫a Ónc‚t, ca s„ Ónchei r„spunsul la Óntrebarea dumneavoastr„, nu consider c„ faptul c„ s-au privatizat b„ncile din Rom‚nia reprezint„ un dezavantaj pentru sistemul bancar. Reprezint„ un avantaj de competitivitate din perspectiva concuren˛ei interna˛ionale.

Au condus aceste opera˛iuni la sc„derea dob‚nzilor. Vede˛i c„ sunt at‚t de multe oferte, Ón diferitele mijloace de informare Ón mas„, pentru diferite tipuri de credite, at‚t c„tre firme, c‚t ∫i c„tre persoanele fizice, ceea ce vine Ón sprijinul cet„˛enilor pentru a putea avea acces mai rapid la resurse, Ón vederea cre„rii posibilit„˛ii de a-∫i procura bunuri de consum, imobile ∫i alte bunuri ∫i servicii necesare ridic„rii standardului de via˛„.

Iar, Ón aceste condi˛ii, ∫i b„ncile respective contribuie la bugetul de stat cu profituri mai mari, pentru c„ cifrele lor de afaceri sunt mai ridicate. ™i bineÓn˛eles c„ iau ∫i ac˛ionarii ni∫te dividende, dar, dac„ compar„m aceast„ situa˛ie de ast„zi cu cea potrivit c„reia b„ncile ar fi avut o activitate mai restr‚ns„, n-ar fi oferit a∫a de multe produse competitive ∫i moderne, profiturile ar fi fost mai mici. B„ncile ar fi fost ale noastre, Óntr-adev„r, dar ∫i bugetul de stat ∫i statul, ca ac˛ionar, ar fi avut mai pu˛ine Óncas„ri, iar, pe de alt„ parte, deservirea c„tre clien˛i, firme ∫i persoane fizice ar fi fost la un nivel calitativ mai sc„zut.

V„ mul˛umesc.

Referitor la ultima dumneavoastr„ Óntrebare, cea privind pierderea B„ncii Na˛ionale, aceasta se Ónregistreaz„ Ón condi˛iile, pe de o parte, ale schimb„rii metodologiei de Ónregistrare contabil„.

Banca central„ a fost obligat„ s„-∫i racordeze metodologia contabil„ la cea proprie B„ncii Centrale Europene, din perspectiva integr„rii europene, ∫i, comparativ cu anii anteriori, anumite sume aferente reevalu„rii stocului de aur ∫i stocului valutar sunt Ónregistrate din pruden˛„ bancar„ pe pierdere, atunci c‚nd este vorba de diferen˛e nefavorabile, Ón sensul c„ se apreciaz„ moneda na˛ional„. Aveai Ón stoc la Ónceput ni∫te sume aferente unui curs de 37.000, s„ spunem, Ón lei vechi, ∫i la sf‚r∫itul anului cursul s-a f„cut 36.000. Deci mia aceea reprezint„ din motive contabile ∫i de pruden˛„ contabil„ o pierdere. Œnainte nu era pierdere, era o sum„ care se p„stra Ón bilan˛ Óntr-un cont de diferen˛e nefavorabile.

Deci aceasta este una dintre cauze: schimbarea metodologiei contabile, care genereaz„ cam 40% din aceast„ pierdere. Iar restul de 60% din pierdere, care s-a Ónregistrat ∫i Ón anii anteriori, dar era acoperit„ din diferen˛e favorabile, Ón sensul c„, de la un an la altul, dup„ cum v„ aduce˛i aminte, p‚n„ Ón 2005, cursul se deprecia. Œncepea anul cu un curs de 32.000 de lei pe euro ∫i se termina cu 33.500.

Anul 2005 a Ónceput cu un curs de 39.600 ∫i s-a terminat cu un curs de 36.000 mii ∫i ceva. Deci a fost vorba de o evolu˛ie invers„, ∫i anume Ón sensul aprecierii monedei na˛ionale, ceea ce e bine pentru infla˛ie, dar e r„u din punct de vedere financiar-contabil Ón bilan˛ul b„ncii centrale.

## ™i o ultim„ explica˛ie.

Aceast„ pierdere opera˛ional„ a venit pe fondul liberaliz„rii complete a contului de capital, Ón cea mai mare parte Ón anul 2005. S-a terminat aceast„ opera˛iune la 1 septembrie 2006, c‚nd nereziden˛ii, deci persoanele fizice ∫i juridice str„ine, au fost liberi s„ vin„ cu bani Ón Rom‚nia, cu valut„, pentru a o valorifica mai bine, pentru c„ dob‚nzile ob˛inute Ón Rom‚nia erau mai mari dec‚t cele din ˛„rile de origine a fondurilor Ón cauz„.

Pentru a nu aprecia prea mult cursul, s„ nu se fac„, nu ∫tiu, s„ spun..., nu dau cifre aici, deci s„ nu se aprecieze Ón limite care s„ afecteze stabilitatea financiar„ ∫i respectiv cre∫terea economic„, s„ c„dem Ón latura cealalt„, a recesiunii etc., Banca Na˛ional„, Ón fa˛a acestor atacuri speculative, care sunt permise Óntr-o pia˛„ liber„, a fost nevoit„ s„ cumpere aceste sume. Prin cump„rarea banilor Óns„, a valutei, a injectat Ón circula˛ie lei, care dac„ ar fi r„mas acolo ar fi creat presiuni infla˛ioniste, ∫i atunci a fost nevoit„, Ón a doua etap„, Ón zilele urm„toare, s„ retrag„ acei lei din circula˛ie prin anumite produse, instrumente monetare specifice.

Deci, ori faci la 1 ianuarie cu 10%, ori faci la 15 noiembrie anterior cu 8% este practic acela∫i lucru, dar, ∫i cu asta Ónchei, nu periclitezi credibilitatea procesului de dezinfla˛ie, deci de sc„dere a ratei infla˛iei de la un an la altul, care, mai departe — nu v„ mai re˛in din timpul dumneavoastr„ foarte pre˛ios —, conduce la sc„derea ratelor dob‚nzilor, la un mediu de afaceri mai bun, la investitori mai mul˛i, care creeaz„ locuri de munc„, venituri bugetare ∫i posibilit„˛i de ridicare a standardului de via˛„.

Deci a fost o m„sur„ oportun„, care oricum se f„cea, ∫i s-a f„cut cu costuri mai mici ∫i pentru popula˛ie, c„ altfel mai t‚rziu era un procent de cre∫tere mai mare, dar ∫i cu costuri mai mici pentru... sau practic zero pentru procesul dezinfla˛ionist, care va sc„dea Ón continuare ∫i ne va crea perspectiva de a atinge condi˛iile pentru moneda euro undeva Ón jurul anilor 2012—2014.

V„ mul˛umesc.

Dan Iosif pentru Diaconescu Marin nu voteaz„ Diaconescu Renic„ absent Dida Corneliu Ioan pentru Dobre Traian pentru Dorneanu Valer pentru Dragomir Dumitru nu voteaz„ Dragomir Gheorghe pentru Dr„gu∫ Radu C„t„lin absent Dre˛canu Doina Mic∫unica pentru Dumitrescu Cristian Sorin euroobservator Dumitrescu Liana absent„ Dumitrescu Zamfir absent Dumitriu Drago∫ Petre nu voteaz„ Dumitriu Mihai pentru Dumitru Ion pentru Du∫a Mircea pentru Du˛u Stelian pentru Erdei-Dolóczki István pentru Eserghep Gelil absent Faina Constantin pentru F‚r∫irotu Vladimir Mircea nu voteaz„ Fenechiu Relu pentru Firczak Gheorghe pentru Florea Damian pentru Fotopolos Sotiris absent Fr‚ncu Emilian Valentin pentru Furo Iuliu Ioan nu voteaz„ Gabor Gheorghe pentru Gan˛ Ovidiu Victor euroobservator G„leteanu Monalisa pentru Georgescu Filip absent Gerea Andrei Dominic absent Gheorghe Valeriu pentru Gheorghiof Titu Nicolae pentru Ghiorghioni Ionesie pentru Ghi∫e Ioan pentru Giurgiu Mircia pentru Gl„van ™tefan pentru Godja Petru absent Gon˛ea Ion pentru Grigore Dan absent Grosaru Mircea pentru Gubandru Aurel pentru Gu∫„ Cozmin Horea absent Gvozdenovici Slavomir pentru Hanganu Romeo Octavian absent Hellvig Eduard Raul delega˛ie Hoban Ioan absent Hogea Vlad Gabriel euroobservator Hoinaru Marian absent Hrebenciuc Viorel pentru Iacob-Ridzi Monica Maria euroobservator Iancu Iulian pentru Ibram Iusein pentru Ifrim Mircea nu voteaz„ Iga∫ Traian Constantin pentru Ignat Miron pentru Iliescu Valentin Adrian pentru Ionescu Daniel pentru Iordache Florin pentru Iordache Gra˛iela Denisa pentru Iriza Marius nu voteaz„ Iustian Mircea Teodor absent Jipa Florina Ruxandra nu voteaz„ Kelemen Attila Béla Ladislau euroobservator

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 173/24.XI.2006 Kelemen Hunor pentru Kerekes Károly pentru Király Andrei Gheorghe pentru Kónya-Hamar Sándor euroobservator Kovacs Attila pentru Lakatos Petru pentru Lambrino Radu absent Lari-Iorga Leonida absent„ Lificiu Petru pentru Liga D„nu˛ pentru Longher Ghervazen pentru Luchian Ion absent Macale˛i Costic„ pentru Magheru Paul nu voteaz„ Man Mircea pentru Manda Iulian Claudiu pentru Manolescu Oana absent„ Manta Pantelimon pentru Marian Dan Mihai absent Marin Constantin pentru Marinescu Marian Jean euroobservator Martin Eduard Stelian absent Márton Árpád Francisc pentru Máté András Levente pentru Matei C„t„lin Lucian pentru Maz„re Alexandru pentru M„tu∫a Tudor nu voteaz„ M„laimare Mihai Adrian pentru M„n„stireanu Vladimir Alexandru pentru M„nescu Rare∫ ™erban absent M„rcule˛-Petrescu Mira Anca Victoria nu voteaz„ Meir Nati absent Merce Ilie nu voteaz„ Merka Adrian Miroslav pentru Micula C„t„lin absent Mihalache Sorin Dan euroobservator Mihei Andrian Sirojea pentru Mircea Costache nu voteaz„ Mircovici Niculae absent Mironescu Lauren˛iu pentru Miro∫eanu Liviu Alexandru pentru Mitrea Manuela pentru Mitrea Miron Tudor pentru Miu˛escu Gheorghe Adrian pentru MÓnzÓn„ Ion nu voteaz„ Mocanu Alexandru pentru Mocanu Vasile pentru Moc„nescu Coloros Dan Constantin pentru Mocioalc„ Ion pentru Mohora Tudor pentru Moisoiu Adrian nu voteaz„ Moldovan Emil Radu delega˛ie Momanu Corneliu pentru Motreanu Dan ™tefan pentru Movil„ Petru pentru Munteanu Ioan pentru Musc„ Monica Octavia absent„ Mu∫etescu Tiberiu Ovidiu absent Nassar Rodica pentru N„stase Adrian absent Nechita Aurel pentru Nedelcu Gabriela pentru Nica Dan pentru Nicol„escu Gheorghe Eugen Guvern Nicolicea Eugen pentru Nicula Vasile Cosmin pentru

Niculescu-Duv„z Bogdan Nicolae absent Nistoran Dorin Liviu absent Ni˛„ Constantin pentru Ni˛ulescu Teodor absent Nosa Iuliu pentru Oancea Viorel pentru Olarean Aurel pentru Oltean Ioan pentru Olteanu Bogdan pentru Oprea Gabriel pentru Ovidenie Costel pentru Pal„r Ionel delega˛ie Pambuccian Varujan pentru Pard„u Dumitru pentru Pascu Bogdan absent Pa∫cu Ioan Mircea euroobservator Pavelescu Aurelian absent Paveliu Marian Sorin absent P„un Nicolae absent Petrea Constantin pentru Plumb Rovana pentru Podgorean Radu euroobservator Ponta Victor Viorel pentru Pop Claudiu Adrian pentru Popa Cornel absent Popa Daniela delega˛ie Popa Nicolae pentru Popeang„ Petre euroobservator Popescu Dan Ioan absent Popescu Florin Aurelian pentru Popescu Ionica Constan˛a absent„ Popescu-T„riceanu C„lin Constantin Anton Guvern Popp Cosmin Gabriel pentru Preda Cezar Florin delega˛ie Preda Ion absent Pruteanu Vasile pentru Puchianu Ioan Dumitru pentru Pupez„ Viorel pentru Purceld Octavian Mircea nu voteaz„ Pu∫ca∫ Vasile pentru Pu∫c„ Mircea Valer pentru Puzdrea Dumitru pentru Racoceanu Viorel absent Radan Mihai absent Raicu Romeo Marius delega˛ie R„dulescu Cristian pentru Rogin Marius pentru Romanescu Marcel Lauren˛iu pentru Rus Ioan Aurel nu voteaz„ Rusu Mihaela Adriana pentru Ru∫anu Dan Radu pentru Sanda Victor pentru Sandu-Capr„ Mihai pentru Sandu Gabriel absent Sasu Ion pentru S„niu˛„ Marian Florin pentru S„punaru Nini pentru S‚rb Gheorghe pentru S‚rbu Daciana Octavia euroobservator S‚rbu Marian absent S‚rbu Mugurel Liviu absent Scutaru Adrian George pentru Semcu Adrian Emanuil pentru Seres Dénes pentru Severin Adrian euroobservator Silaghi Ovidiu Ioan euroobservator

## 30 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 173/24.XI.2006

Sire˛eanu Mihail pentru Sóki Béla pentru Soporan Vasile Filip pentru Stan Ioan pentru Stan Ion pentru Stanciu Anghel pentru Stativ„ Irinel Ioan pentru St„nescu Cristian nu voteaz„ St„nescu Mircea absent St„ni∫oar„ Mihai pentru Stoica Ion pentru Str„chinaru Petre pentru Strung„ Emil absent Szekely Levente Csaba pentru ™tirbe˛ Cornel pentru ™tirbu Monica Mihaela pentru ™tireanu Octavian absent ™tiuc„ Alecsandru absent Tab„r„ Valeriu pentru Tamás Sándor absent T„mag„ Constantin pentru T„n„sescu Mihai Nicolae pentru T„rniceru Petru pentru Teodorescu George Alin absent Timar Liviu pentru Timi∫ Ioan pentru Todoran Pavel pentru Toma Florentina Marilena pentru Toma Horia Victor pentru Toró Tiberiu pentru Tudor Constantin absent Tudor Marcu delega˛ie Tudose Mihai pentru Turcan Raluca absent„ fiundrea Ioan absent Uioreanu Horea Dorin pentru Ujeniuc Drago∫ pentru Ungureanu Petre absent Ungureanu Valeriu Alexandru pentru Urs„rescu Dorinel pentru Vainer Aurel absent Varga Attila pentru Vasile Aurelia pentru Vasilescu Lia Olgu˛a nu voteaz„ V„lean Adina Ioana euroobservator V„sioiu Horia pentru V‚lcov-™andru Marcela Lavinia absent„ Vlase Petru Gabriel pentru Vl„doiu Aurel pentru Voicu C„t„lin pentru Voicu Mihai Alexandru Guvern Voinea Florea pentru Zaharia Claudius Mihail pentru Zamfir Gabriel Sorin absent Zamfirescu Dan Dumitru nu voteaz„ Zegrean Augustin pentru Zgonea Valeriu ™tefan pentru Domnule pre∫edinte, Am rug„mintea s„ mai citesc Ónc„ o dat„ lista. Anastase Roberta Alma euroobservator Antal István pentru Antonescu George Crin Lauren˛iu absent B„rbule˛iu Tiberiu euroobservator Becsek-Garda Dezso˝ Kálmán absent Bec∫enescu Dumitru euroobservator

Boagiu Anca Daniela Guvern Boeriu Valeriu Victor absent Borbély László Guvern Cioc‚lteu Alexandru pentru Ciuc„ Liviu Bogdan absent Cliveti Minodora delega˛ie Corl„˛ean Titus euroobservator Co∫ea Dumitru Gheorghe Mircea euroobservator Cr„ciunescu Grigore pentru Cre˛u Gabriela euroobservator Diaconescu Renic„ absent Dr„gu∫ Radu C„t„lin pentru Dumitrescu Cristian Sorin euroobservator Dumitrescu Liana Pentru Eserghep Gelil nu voteaz„ Fotopolos Sotiris absent Gan˛ Ovidiu Victor euroobservator Georgescu Filip absent Gerea Andrei Dominic pentru Godja Petru absent Grigore Dan absent Gu∫„ Cozmin Horea absent Hanganu Romeo Octavian absent Hellvig Eduard Raul delega˛ie Hoban Ioan absent Hogea Vlad Gabriel euroobservator Hoinaru Marian absent Iacob-Ridzi Monica Maria euroobservator Iancu Iulian pentru Kelemen Attila Béla Ladislau euroobservator Kónya-Hamar Sándor euroobservator Lambrino Radu absent Luchian Ion pentru Manolescu Oana pentru Marian Dan Mihai absent Marinescu Marian Jean euroobservator Martin Eduard Stelian absent M„nescu Rare∫ ™erban absent Meir Nati absent Micula C„t„lin absent Mihalache Sorin Dan euroobservator Mircovici Niculae absent Musc„ Monica Octavia absent„ Mu∫etescu Tiberiu Ovidiu absent N„stase Adrian absent Nicol„escu Gheorghe Eugen Guvern Niculescu-Duv„z Bogdan Nicolae absent Nistoran Dorin Liviu Absent Ni˛ulescu Teodor absent Pal„r Ionel delega˛ie Pascu Bogdan absent Pa∫cu Ioan Mircea euroobservator Pavelescu Aurelian absent Paveliu Marian Sorin absent P„un Nicolae pentru Podgorean Radu euroobservator Popa Cornel absent Popa Daniela delega˛ie Popescu Dan Ioan absent Popescu Ionica Constan˛a absent„ Popescu-T„riceanu C„lin Constantin Anton Guvern Preda Ion absent Pu∫ca∫ Vasile delega˛ie Racoceanu Viorel pentru Radan Mihai absent Raicu Romeo Marius delega˛ie

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 173/24.XI.2006 Sandu Gabriel absent S‚rbu Daciana Octavia euroobservator S‚rbu Marian absent S‚rbu Mugurel Liviu absent Severin Adrian euroobservator Silaghi Ovidiu Ioan euroobservator St„nescu Mircea absent Strung„ Emil absent ™tireanu Octavian absent ™tiuc„ Alecsandru absent Tamás Sándor absent Teodorescu George Alin absent Tudor Constantin absent Turcan Raluca absent„ fiundrea Ioan absent Ungureanu Petre absent Vainer Aurel absent V„lean Adina Ioana euroobservator V‚lcov-™andru Marcela Lavinia absent„ Voicu Mihai Alexandru Guvern Zamfir Gabriel Sorin absent

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 173/24.XI.2006 Stan Petru nu voteaz„ St„noiu Rodica Mihaela absent„ Stoica Ilie pentru Str„til„ ™erban Cezar pentru Stroe Radu Guvern Szabó Károly Ferenc absent ™erb„nescu Verginia absent„ ™erbu Gheorghe Vergil absent ™ere∫ Ioan Codru˛ Guvern ™tefan Viorel delega˛ie ™ter Sever pentru Talpe∫ Ioan delega˛ie T„n„sescu Dan Claudiu nu voteaz„ T„r„cil„ Doru Ioan absent Terinte Radu pentru Theodorescu Emil R„zvan pentru TÓlv„r Angel absent Toma Ion delega˛ie Tomoiag„ Liliana pentru Tudor Corneliu Vadim nu voteaz„ fi‚buleac Mihai pentru f c„u Adriana Silvia euroobservator fiÓrle Radu euroobservator Ungheanu Mihai nu voteaz„ Ungureanu Vasile Ioan D„nu˛ absent Vasilescu Gavril„ pentru V„c„roiu Nicolae delega˛ie V„rg„u Ion absent Vedina∫ Verginia delega˛ie Verestóy Attila delega˛ie Voiculescu Dan pentru Vosganian Varujan absent Vraciu Jan pentru Onaca Dorel Constantin pentru Mul˛umesc.

A∫a s„-mi ajute Dumnezeu!

Pentru prezentarea Proiectului legii bugetului de stat ∫i a Proiectului legii bugetului asigur„rilor sociale de stat pe anul 2007, Ól invit la tribun„ pe domnul prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu.

Domnule prim-ministru, ave˛i cuv‚ntul.

## — **Domnul C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu** _prim-ministrul Guvernului Rom‚niei_ **:**

Domnule pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, Domnule vicepre∫edinte al Senatului,

Domnilor mini∫tri,

Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

Œn orice democra˛ie, dezbaterea ∫i votarea bugetului Ón Parlament genereaz„ una dintre cele mai importante ∫i de substan˛„ discu˛ii politice. Œmi doresc ca ∫i proiectul de buget pe care Guvernul Ól aduce Ón fa˛a dumneavoastr„ s„ aib„ acela∫i rezultat.

Proiectul legii bugetului de stat pe anul 2007 ∫i Proiectul legii bugetelor asigur„rilor sociale de stat pe anul 2007 pe care vi le propun ast„zi spre adoptare sunt expresia cea mai concret„ a politicilor pe care le implementeaz„ Guvernul pentru a-∫i Óndeplini angajamentele asumate la Ónvestitur„. Filozofia noastr„ este s„ stimul„m economia, ca surs„ de bun„stare ∫i de bani, ∫i s„ avem Óncredere Ón rom‚ni, Ón inteligen˛a lor ∫i Ón for˛a lor de munc„.

Poate c„ unii se a∫teapt„ s„ vin la aceast„ tribun„ ca un fel de contabil ∫i s„ v„ prezint o Ón∫iruire de cifre seci. Da˛i-mi voie s„ v„ spun c„ nu aceasta este inten˛ia mea. Inten˛ia este de a v„ exprima, prin prezentarea bugetului, viziunea politic„ ce sintetizeaz„ cei aproape doi ani de politici guvernamentale ∫i de reforme. Stabilim prin proiectul de buget obiective tangibile ∫i d„m direc˛ia de dezvoltare pentru urm„toarea jum„tate de mandat.

Al˛ii par s„ fie l„sa˛i asurzi˛i de zgomotul s„biilor de pe scena politic„. Œi invit s„ revin„ la realitate cu o lectur„ a bugetului pe 2007. Vor vedea c„, dincolo de declara˛iile asurzitoare ale celor orbi˛i de ambi˛ii personale, la nivelul societ„˛ii, al vie˛ii reale a cet„˛enilor, am reu∫it s„ desc„tu∫„m energiile care duc la dezvoltarea ∫i modernizarea Rom‚niei.

Mai sunt unii obi∫nui˛i din trecut ca bugetul s„ fie o improviza˛ie. ™i ace∫tia se Ón∫al„. Avem o abordare coerent„, plec‚nd de la o realitate politico-economic„ incontestabil„: la 1 ianuarie 2007, Rom‚nia va deveni membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, datorit„ reformelor pe care le-am aplicat.

Al˛ii mai viseaz„ la bugete croite pentru clientela politic„. Am o veste proast„ pentru ei. Am scos din uz acest model, am schimbat radical filozofia bugetar„, am propus, pentru al doilea an consecutiv, un buget responsabil, bazat pe priorit„˛i ∫i pe proiecte de dezvoltare a Rom‚niei.

Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Am ar„tat p‚n„ acum ce nu este proiectul de buget pe 2007 ∫i acum haide˛i s„ vedem ce este.

Dac„ m-ar Óntreba cineva care sunt cele 3 lucruri care definesc acest buget, r„spunsul meu este urm„torul:

— Ón primul r‚nd, este cel mai elocvent ∫i obiectiv bilan˛ al primei jum„t„˛i de mandat al Guvernului pe care Ól conduc, iar bilan˛ul este evident unul pozitiv;

— Ón al doilea r‚nd, este busola pentru dezvoltarea Rom‚niei Ón perioada imediat urm„toare: identific„ obiectivele, le prioritizeaz„ ∫i asigur„ resursele pentru Óndeplinirea lor;

— Ón al treilea, dar nu Ón ultimul r‚nd, este un buget pentru cet„˛eanul rom‚n considerat cet„˛ean european, este un buget pentru o Rom‚nie european„.

Am s„ detaliez Ón continuare proiectul de buget din perspectiva acestor 3 defini˛ii.

Un obiectiv fundamental pe care ni l-am asumat chiar Ón aceast„ sal„, prin Programul de guvernare, a fost reconstruc˛ia bun„st„rii. Œn viziunea noastr„, bun„starea se ob˛ine prin munc„. De aceea, am promis s„ facem reforme care s„ Óncurajeze investi˛iile private, crearea de locuri de munc„ ∫i politici salariale corelate cu productivitatea. Indicatorii economici actuali ∫i perspectiva economic„ pe 2007 pe care se fundamenteaz„ proiectul de buget dovedesc c„ ne-am onorat angajamentele.

Punctul nodal al reformei noastre economice a fost cota unic„ de 16%, cuplat„ cu lupta Ómpotriva corup˛iei ∫i cu eliminarea Ónlesnirilor, a e∫alon„rilor, a anul„rilor de datorii, care permiteau amestecul abuziv al politicului Ón economie. Mul˛i s-au lansat Ón discursuri populiste Ómpotriva cotei unice, dar evolu˛iile din economie le-au contrazis predic˛iile sumbre.

Rezultatele se v„d: am reu∫it s„ cre∫tem veniturile la buget cu 17,7% Ón 2005 fa˛„ de 2004 ∫i cu 22,4% pe primele 3 trimestre ale anului acesta fa˛„ de anul precedent; investi˛iile str„ine au atins un volum record, de 5,2 miliarde de euro Ón 2005, tinz‚nd c„tre 8 miliarde de euro Ón 2006; veniturile nete ale salaria˛ilor au crescut Ón 2005 cu 23% datorit„ cotei unice; tendin˛a continu„ ∫i Ón 2006, c‚nd salariul mediu brut pe economie este estimat s„ creasc„ cu 16% fa˛„ de anul trecut.

Œn 2006 am reu∫it s„ avem una dintre cele mai sc„zute rate ale ∫omajului din Europa, 5%, am reu∫it s„ Ónt„rim capitalul privat, a crescut profitabilitatea pentru toate categoriile de Óntreprinderi. Ponderea Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii Ón valoarea ad„ugat„ a sporit semnificativ Ón 2005, comparativ cu 2004, iar num„rul acestora a crescut de la 164.000 la 210.000, anul trecut. Œn anul 2006 este foarte posibil s„ avem o cre∫tere a produsului intern brut care s„ dep„∫easc„ 7%, av‚nd astfel una dintre cele mai Ónalte cote de cre∫tere a produsului intern brut din Europa.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 173/24.XI.2006 Cre∫terea economic„ este, de asemenea, s„n„toas„ ∫i sustenabil„ pe termen lung, fiind evident„ cre∫terea productivit„˛ii muncii.

Guvernul pe care Ól conduc a dovedit c„ poate s„ gestioneze prin eforturi proprii, f„r„ asisten˛„ extern„, economia ˛„rii, asigur‚nd at‚t o cre∫tere economic„ s„n„toas„, c‚t ∫i respectarea echilibrelor macroeconomice.

Multe institu˛ii interna˛ionale specializate ne-au recunoscut meritele: at‚t exper˛ii Fondului Monetar Interna˛ional, c‚t ∫i agen˛iile de _rating_ ne-au Ómbun„t„˛it constant calificativele. Mai mult, raportul din acest an al B„ncii Mondiale, denumit îDoing Business in 2007“, a pus Rom‚nia pe primul loc Ón Europa la reforme destinate Ómbun„t„˛irii mediului de afaceri.

Pornind de la aceste performan˛e reale ale economiei rom‚ne∫ti, am prognozat evolu˛iile macroeconomice pentru anul 2007.

Pentru anul viitor, anticip„m o cre∫tere economic„ de 6,4%. Consider„m c„ tendin˛a de dezvoltare a sectorului privat va continua, ceea ce Ónseamn„ investi˛ii mai mari ∫i locuri de munc„ mai multe ∫i mai bine pl„tite. Infla˛ia, de asemenea, va continua s„ scad„.

Obiectivul nostru este ca, Ómpreun„ cu Banca Na˛ional„, s„ diminu„m infla˛ia p‚n„ la 4% Ón 2007, sporind astfel puterea de cump„rare a popula˛iei. Deficitul bugetar va fi de 2,8%, ceea ce ne va permite s„ finan˛„m investi˛ii majore.

Cota unic„, reformele, mai buna colectare a veniturilor la buget, eliminarea Ónlesnirilor despre care am vorbit ne-au permis s„ asigur„m pentru anul 2007 cel mai ridicat nivel de venituri din ultimii ani, ∫i anume 35,2% din produsul intern brut, comparativ cu aproximativ 29 ∫i ceva la sut„ anul acesta. Este un nivel ce corespunde bugetelor din ˛„rile europene. Este cu aproape 20% mai mult dec‚t ponderea veniturilor bugetare Ón P.I.B. corespunz„toare anului 2004. Œn bani, aceasta Ónseamn„ c„ veniturile pe 2007 se ridic„ la 38,1 miliarde de euro, adic„ mai mult de dublu dec‚t Ón 2004, c‚nd acestea au reprezentat numai 18,3 miliarde de euro.

Œn concluzie, proiectul de buget pe 2007 demonstreaz„ c„ Guvernul ∫i-a onorat p‚n„ acum angajamentele din Programul de guvernare. Am f„cut reforme, unele radicale, dar nu am dat gre∫. Chiar dac„ mai avem de recuperat distan˛a fa˛„ de celelalte ˛„ri europene, ne-am pus Ón mi∫care cu vitez„ sporit„ ∫i cu motorul turat la maximum.

Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

Poate unii dintre dumneavoastr„ se Óntreab„ Ón ce direc˛ie merge Rom‚nia cu economia relansat„, ce facem cu resursele suplimentare pe care le avem la dispozi˛ie.

Œntrebarea este legitim„, iar busola ne arat„ Ón ce direc˛ie mergem. Dac„ ne uit„m Ón bugetul pe 2007 pe care vi-l propun spre adoptare, ∫tim ce avem de f„cut, iar prin votul dumneavoastr„ la proiectul de buget ne da˛i ∫i girul Parlamentului pentru a ne apuca de treab„.

Continu„m investi˛iile ∫i programele Ón domeniile strategice: infrastructur„, educa˛ie, s„n„tate, agricultur„ ∫i dezvoltare rural„. Prioritatea este s„ investim Ón aceste domenii ∫i s„ continu„m reformele structurale, conform Programului de guvernare.

De aceea, am planificat cel mai mare buget pentru investi˛ii alocat dup„ 1990. Œn anul 2007 Rom‚nia va avea, astfel, cu 8,2 miliarde de euro mai mult dec‚t Ón 2006 ∫i cu 22,2 miliarde de euro mai mult dec‚t Ón 2004 pentru Óndeplinirea angajamentelor asumate prin

Programul de guvernare. Ace∫ti bani nu vor fi cheltui˛i, ci investi˛i, ceea ce ne va permite s„ asigur„m sustenabilitatea cre∫terii pe termen mediu, Ón condi˛ii de echilibru macroeconomic.

Guvernul a demarat din acest an cel mai amplu program de investi˛ii Ón educa˛ie derulat vreodat„ Ón Rom‚nia. Continu„m programul Ón 2007, la un nivel de finan˛are f„r„ precedent. Este cea mai mare cre∫tere bugetar„ pentru educa˛ie dup„ 1990. Aloc„m 5,2% din P.I.B. pentru educa˛ie, apropiindu-ne de ˛inta de 6% din Programul de guvernare. Ca o compara˛ie, guvernele anterioare au ˛inut bugetul educa˛iei Ón jurul a 3 p‚n„ la 4% din produsul intern brut ani de zile. Œn 2004, bugetul educa˛iei era de 1,9 miliarde de euro. Noi am alocat de 3 ori mai mul˛i bani Ón 2007, ajung‚nd la 5,6 miliarde de euro.

Cheltuielile de capital Ón educa˛ie vor fi de 21 de ori mai mari fa˛„ de 2005. Nu e o gre∫eal„! De 21 de ori mai mari cheltuielile de capital. Ajungem la 45.160 de miliarde de lei vechi Ón 2007, comparativ cu 2.060 de miliarde de lei vechi Ón 2005.

Fondurile suplimentare din Ónv„˛„m‚nt vor merge Ón principal c„tre proiectele mari, precum campusurile ∫colare, dotarea de ∫coli ∫i laboratoare, biblioteci, ∫coli de arte ∫i meserii, construc˛ia de c„mine studen˛e∫ti. Vom continua programul de reabilitare Ón ∫coli ∫i Ón c„mine ∫i, Ón acest fel, dorim s„ asigur„m condi˛ii mai bune de Ónv„˛„m‚nt.

Bugetul anului 2007 pentru educa˛ie urm„re∫te asigurarea egalit„˛ii de ∫anse ∫i sporirea accesului fiec„rui elev, fiec„rui cet„˛ean la educa˛ie. Aducem sistemul na˛ional de educa˛ie mai aproape de cel european. Facem descentralizarea ∫i d„m o autonomie sporit„ Óntregului sistem educativ.

Œn acela∫i timp, este al doilea an consecutiv c‚nd major„m substan˛ial finan˛area pentru cercetare, Ón conformitate cu Agenda Lisabona. Œn 2004, bugetul pentru cercetare ∫tiin˛ific„ a reprezentat doar 0,18% din produsul intern brut, suma alocat„ fiind de 4.330 de miliarde de lei.

Œn schimb, sus˛inem Ón acest moment investi˛ia Ón acest domeniu. Cre∫tem aloca˛ia bugetar„ de la 12.500 de miliarde de lei Ón 2006, adic„ 0,37% din produsul intern brut, la 19.100 de miliarde, respectiv 0,5% din produsul intern brut, Ón 2007. ™i acestea sunt numai sumele care sunt alocate din fonduri publice, pentru cercetare sumele tinz‚nd c„tre 0,7% din P.I.B.

Banii nu se risipesc Óns„ la institute anonime, ca p‚n„ acum, ci merg pe finan˛are de proiecte eligibile. Facem aceste investi˛ii majore Ón educa˛ie ∫i cercetare cu o logic„ precis„: pentru Guvernul pe care Ól conduc, investi˛ia Ón capitalul uman ∫i Ón cercetare-inovare este solu˛ia pentru ca dezvoltarea Rom‚niei s„ se accelereze, ∫i astfel s„ putem s„ recuper„m c‚t mai rapid diferen˛ele care ne separ„ de celelalte ˛„ri europene. Aceste investi˛ii sus˛in cre∫terea economic„ durabil„, competitivitatea economic„ ∫i formarea de locuri de munc„ de calitate.

Un alt domeniu Ón care Ónregistr„m o premier„ este s„n„tatea.

Am alocat acestui sector Ón anul 2007 cel mai mare buget acordat p‚n„ acum, 4,12% din P.I.B. Bugetul s„n„t„˛ii este de 4,3 miliarde de euro Ón 2007, dublu fa˛„ de suma alocat„ Ón 2004, de numai 2,2 miliarde. De altfel, pentru Óntreaga perioad„ 2000—2004, caracteristic„ a fost continua diminuare a finan˛„rii pentru s„n„tate, acumularea cronic„ de arierate Ón acest sector ∫i lipsa de reform„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 173/24.XI.2006 Cu banii pe care Ói aloc„m finan˛„m programele prioritare pe care le-am anun˛at: 8 spitale regionale universitare de urgen˛„, 20 de spitale de urgen˛„ jude˛ene, modernizarea spitalelor existente, aparatur„, echipamente, programul de achizi˛ie a 1.000 de ambulan˛e, finan˛area programelor na˛ionale de s„n„tate prin Casa Na˛ional„ de Asigur„ri de S„n„tate.

De asemenea, doresc s„ subliniez c„ demar„m descentralizarea Ón domeniul s„n„t„˛ii.

Facem aceste investi˛ii pentru a cre∫te, evident, calitatea vie˛ii cet„˛eanului.

Œn egal„ m„sur„, cresc fondurile pentru agricultur„ Ón anul 2007. Scopul nostru este dezvoltarea unei agriculturi competitive pe pia˛a european„.

Am alocat acestui domeniu 2,3% din P.I.B., cu 30% mai multe resurse dec‚t Ón anul 2006 ∫i de 3 ori mai mult dec‚t a fost acordat agriculturii Ón 2004. Ace∫ti bani sunt destina˛i continu„rii programelor Ministerului Agriculturii, precum ∫i elabor„rii Planului na˛ional strategic ∫i a Planului na˛ional de dezvoltare rural„ 2007—2013, care vor permite dezvoltarea durabil„ a agriculturii ∫i a spa˛iului rural.

Finan˛„m Programul SAPARD rom‚nesc, care va func˛iona dup„ criteriile Uniunii Europene, iar Programul îFermierul“ va continua, Ón scopul asigur„rii cofinan˛„rii fondurilor europene. De asemenea, banii din buget vor fi utiliza˛i ∫i pentru realizarea politicilor agricole comunitare ∫i pentru absorb˛ia fondurilor europene.

Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

Guvernul pe care Ól conduc nu repet„ gre∫elile trecutului. Œn trecut nu s-au f„cut investi˛ii Ón infrastructur„ pe termen lung ∫i nici pe baza unei g‚ndiri strategice sau coerente.

Propunem o politic„ sus˛inut„ pentru dezvoltarea infrastructurii ca surs„ de cre∫tere economic„ accelerat„. Aloc„m cel mai mare buget pentru investi˛ii dup„ ’90, 6,6% din P.I.B., Ón condi˛iile Ón care media cheltuielilor de capital Ón perioada anterioar„ a fost de 3%.

Direc˛iile Ón care vom utiliza ace∫ti bani sunt multiple: finan˛„m dezvoltarea ∫i modernizarea infrastructurii de transport prin continuarea proiectelor de reabilitare; d„m prioritate coridoarelor paneuropene, rutiere ∫i feroviare; programele finan˛ate prin bugetul pe 2007 au ca scop finalizarea p‚n„ Ón anul 2010 a 500 de kilometri de autostrad„ ∫i modernizarea a 3.500 de kilometri de drumuri.

Tot la capitolul investi˛ii, avem planificate lucr„ri de ap„rare Ómpotriva inunda˛iilor. Construim 9.000 de locuin˛e noi pentru tineri ∫i continu„m lucr„rile la Ónc„ 15.000. Finaliz„m Ón 2007 peste 100 de noi s„li de sport.

Am demarat Ón 2006 un program vast de modernizare a satului rom‚nesc, prin Ordonan˛a nr. 7, una dintre cele mai populare ini˛iative ale Guvernului la nivel local. Programul const„ Ón alocarea a 30.000 de miliarde de lei pentru proiecte de infrastructur„ rural„ pe perioada 2006—2009. Aloc„rile din bugetul pe 2007 ne permit s„ men˛inem acest angajament de modernizare.

Continu„m lucr„rile pentru aliment„ri cu ap„ la nivelul localit„˛ilor din mediul rural. Lans„m Programul na˛ional de construc˛ie a re˛elei de canalizare ∫i de realizare a sta˛iilor de epurare Ón localit„˛ile rurale. De asemenea, continu„m Programul na˛ional privind asfaltarea drumurilor comunale.

## Doamnelor ∫i domnilor,

Investi˛iile majore Ón aceste 4 domenii strategice vor duce la cre∫terea nivelului de trai al cet„˛enilor, concomitent cu dezvoltarea societ„˛ii rom‚ne∫ti.

Un alt semn al Ómbun„t„˛irii vie˛ii ∫i al cre∫terii economice este ∫i evolu˛ia salariilor. Œn 2007, c‚∫tigul salarial mediu brut este prognozat s„ creasc„ cu 12,4%, ajung‚nd la 12.700.000 de lei, raportat la 11.300.000 Ón decembrie 2006, fa˛„ de 10.700.000, c‚t a fost utilizat la fundamentarea bugetului asigur„rilor sociale pentru 2006. Num„rul de salaria˛i va fi mai mare cu 1,8%, ceea ce se traduce Ón aproape 100.000 de locuri de munc„.

Conform Programului de guvernare, reducem, pentru al doilea an consecutiv, cotele de contribu˛ii la asigur„rile sociale cu dou„ puncte procentuale. Aceast„ m„sur„ va sprijini dezvoltarea societ„˛ilor ∫i crearea de noi locuri de munc„. Un alt beneficiu este scoaterea la suprafa˛„ a îeconomiei gri“ ∫i, automat, asigurarea de protec˛ie social„ pentru mai mul˛i cet„˛eni.

Politica de protec˛ie social„ este un factor suplimentar care contribuie la calitatea vie˛ii cet„˛enilor.

Din p„cate, acest domeniu este ∫i cel mai vulnerabil la populismul ieftin ∫i genereaz„ discursuri demagogice. ™i, trebuie s„ o spun aici, nimeni nu are monopol asupra protec˛iei sociale, a∫a cum s-a l„sat impresia Ón trecut. De fapt, experien˛a prin care a trecut Rom‚nia ani de-a r‚ndul arat„ ce r„u face populismul ieftin prezentat drept protec˛ie social„, at‚t pentru economie, c‚t ∫i pentru nivelul de via˛„ al cet„˛enilor.

O guvernare liberal„ nu neglijeaz„ problemele sociale, dar are o abordare diferit„. Mergem pe principiul c„ cea mai eficient„ protec˛ie social„ sunt locurile de munc„ ∫i ac˛ion„m Ón acest sens. Œn plus, desf„∫ur„m programe de protec˛ie sociabil„ sustenabile, pentru cei care au nevoie.

Œn cei doi ani de guvernare am demonstrat c„ un guvern de centru-dreapta, condus de un premier liberal, poate s„ pun„ Ón aplicare politici eficiente ∫i reale de protec˛ie social„, care vin cu adev„rat Ón ajutorul celor ce au nevoie, f„r„ s„ tulbure economia.

Bugetul pe 2007 reconfirm„ aceast„ tendin˛„.

Am alocat prin proiectul de buget pentru 2007 pentru asigur„ri ∫i asisten˛„ social„ o sum„ aproape dubl„ fa˛„ de cea alocat„ Ón 2004. Bugetul pentru acest domeniu este de 11,2 miliarde de euro, reprezent‚nd 10,34% din produsul intern brut.

Bugetul de pensii cre∫te cu 18% fa˛„ de anul 2006. Numai Ón 2007 aloc„m suplimentar pentru plata pensiilor 1,12 miliarde de euro, iar bugetul total pentru pensii va fi de 6 miliarde de euro, de care vor beneficia peste 5 milioane de pensionari din Rom‚nia.

Pentru anul 2007, pensia medie va cre∫te cu 17,6% de la 1 ianuarie ∫i cu Ónc„ 3,4% de la 1 septembrie. Nivelul pensiei medii anuale va atinge 3.740.000 de lei la 1 ianuarie ∫i 3.840.000 de lei de la 1 septembrie 2007. Aceasta reprezint„ o cre∫tere cu 52% fa˛„ de anul 2004.

A∫a-zisele index„ri trimestriale utilizate Ón trecut, calculate ca medie, nu s-au situat niciodat„, din p„cate, peste nivelul infla˛iei. De aceea, Óncep‚nd cu anul 2006, c‚nd valoarea punctului de pensie a crescut cu 9,3% la Ónceputul anului ∫i, ulterior, cu Ónc„ 5%, ∫i continu‚nd cu anul 2007, c‚nd cre∫terile sunt mult mai substan˛iale, schimb„m aceast„ politic„, pentru a da cre∫teri reale pentru pensionari.

Œn Programul de guvernare ne-am angajat la o cre∫tere real„ de 30% p‚n„ la finele anului 2008 la pensii. Œn decembrie 2007, cre∫terea real„ va fi deja de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 173/24.XI.2006 27,3% fa˛„ de decembrie 2004, a∫a Ónc‚t, evident, vom putea Óndeplini u∫or acest angajament din Programul de guvernare.

Aceasta, dup„ ce Guvernul pe care Ól conduc a adus pentru prima oar„ echitatea Ón sistemul de pensii dup„ ’90, prin procesul de recalculare a pensiilor, care a durat un an de zile, fa˛„ de angajamentul pe care ni-l luasem, de doi ani.

Pensiile agricultorilor, de asemenea, cresc Ón decembrie 2007 cu 72% nominal fa˛„ de decembrie 2004, iar cre∫terea real„, Ón aceea∫i perioad„, va fi de 43,8%.

Am bugetat, de asemenea, o aloca˛ie de stat pentru copii, Ón cuantum de 2 milioane de lei pe lun„, pentru to˛i copiii Ón v‚rst„ de p‚n„ la 2 ani, respectiv 3 ani Ón cazul copiilor cu handicap, indiferent dac„ familia beneficiaz„ sau nu de indemniza˛ie pentru cre∫terea copilului. Num„rul de beneficiari ai indemniza˛iei pentru cre∫terea copilului a fost astfel extins.

Bugetul pe 2007 asigur„ indemniza˛iile cu caracter reparatoriu destinate unor categorii de persoane care au avut de suferit daune Ón urma unor evenimente sociopolitice. Acord„m Ón continuare ajutoare pentru categoriile defavorizate.

Bugetul alocat pentru acordarea ajutoarelor pentru Ónc„lzirea locuin˛ei este aproape dublu fa˛„ de anul 2006, deoarece plafonul a crescut de la 3.100.000 la 5.000.000 de lei venit pe membru de familie. Aceasta Ónseamn„ un num„r mai mare de beneficiari.

Œn concluzie, prin bugetul pe 2007 continu„m direc˛iile prioritare de dezvoltare a Rom‚niei din prima jum„tate de mandat pe care le-am enun˛at: infrastructur„, educa˛ie, s„n„tate ∫i agricultur„. Concomitent cu politica de investi˛ii, asigur„m Óns„ ∫i o politic„ social„, astfel Ónc‚t toate categoriile de cet„˛eni s„ se bucure de cre∫terea calit„˛ii vie˛ii.

Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

Aceste politici, pe care le vom sus˛ine Ón 2007 prin buget, contribuie la conturarea unei Rom‚nii europene prin reducerea decalajelor care ne despart de celelalte state membre ale Uniunii Europene.

Dar, c‚nd am definit un pic mai devreme bugetul pe 2007 ca un buget f„cut pentru o Rom‚nie european„ ∫i pentru cet„˛eanul rom‚n considerat ca un cet„˛ean european, m-am referit la altceva.

Œn primul r‚nd, am construit acest buget pentru a face fa˛„ obliga˛iilor ∫i oportunit„˛ilor pe care ˛ara noastr„ le are ca viitor stat membru al Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2007. Astfel, aloc„m 1,1% din produsul intern brut, adic„ 1,15 miliarde de euro, pentru contribu˛ia Rom‚niei la bugetul Uniunii Europene, potrivit angajamentelor asumate.

Am bugetat integral cofinan˛area programelor finan˛ate cu fonduri europene, astfel Ónc‚t s„ permitem absorb˛ia fondurilor europene de 0,6 miliarde de euro. Rom‚nia va primi de la Uniunea European„ fonduri Ón valoare de 2,1% din produsul intern brut.

Œn al doilea r‚nd, am respectat Óntru totul criteriile de la Maastricht, care sunt valabile pentru orice ˛ar„ membr„ a Uniunii Europene. Deficitul bugetar este mai mic de 3%, iar nivelul datoriei publice este cu mult sub 60%, care este cerin˛a din Tratatul de la Maastricht. Anul acesta, nivelul datoriei publice va fi de numai 17% ∫i prognoz„m c„ Ón 2007 nu va dep„∫i 18%.

Œn al treilea r‚nd, asigur„m finan˛area pentru continuarea reformelor f„cute Ón prima jum„tate a

mandatului Ón domenii fundamentale pentru integrarea european„, precum justi˛ia, administra˛ia ∫i internele.

Ne onor„m astfel angajamentul fa˛„ de Uniunea European„ s„ consolid„m progresele f„cute, precum ∫i angajamentul din Programul de guvernare pentru consolidarea statului de drept. Œn 2007, bugetul Ministerului Justi˛iei este mai mare cu 11%, pentru a continua proiectele demarate.

Odat„ cu aderarea la Uniunea European„, frontiera Rom‚niei va deveni frontiera Uniunii Europene. Din acest motiv, bugetul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor este mai mare cu 20% dec‚t Ón 2006, ∫i nu numai din acest motiv, ci ∫i pentru Ónt„rirea rolului pe care administra˛ia trebuie s„-l joace Óntr-o ˛ar„ european„.

Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

Œn concluzie, este evident c„ acest proiect de buget pe 2007 este coerent cu politica dus„ de Guvern Ón prima jum„tate de mandat ∫i ne permite Óndeplinirea angajamentelor de guvernare ∫i Ón 2007.

C‚t prive∫te viitorul european al Rom‚niei, vreau s„ subliniez c„ pe 1 ianuarie nu se va produce integrarea Ón Uniunea European„, ci numai aderarea la Uniunea European„.

Integrarea este un proces complex, care se va derula dup„ aceast„ dat„. Dac„ Ón primii doi ani de mandat ne-am concentrat pe Óndeplinirea criteriilor pentru aderare, acum consolid„m progresele ob˛inute ∫i ac˛ion„m pentru o integrare rapid„ ∫i deplin„ Ón Uniunea European„. Œn ceea ce prive∫te reformele interne, continu„m ceea ce am Ónceput ∫i investim pentru a accelera dezvoltarea Rom‚niei ∫i cre∫terea nivelului de trai.

Suntem con∫tien˛i c„ nu am ajuns la cap„tul drumului, dar ne g‚ndim la noi ini˛iative, pentru a r„m‚ne competitivi Ón noul context european.

Stima˛i colegi,

Vreau s„ mul˛umesc pe aceast„ cale comisiilor parlamentare, ∫i Ón special Comisiilor de buget, finan˛e, pre∫edin˛ilor tuturor comisiilor, pentru rapiditatea ∫i profesionalismul cu care au dezb„tut proiectul de buget transmis de Guvern.

Bugetul pe care l-am prezentat ast„zi este dovada unui Guvern care-∫i Óndepline∫te angajamentele ∫i care nu face doar promisiuni f„r„ acoperire, un Guvern care nu sacrific„ interesele ˛„rii pentru mici calcule populiste, un Guvern care prive∫te spre viitor, pentru a putea s„ r„spund„ nevoilor cet„˛enilor. Este un buget care ne cheam„ pe to˛i actorii politici s„ ne Óntoarcem cu fa˛a c„tre nevoile reale ale oamenilor ∫i s„ l„s„m deoparte disputele sterile, pentru a da aten˛ie ∫i sprijin primului buget european al Rom‚niei.

De aceea, solicit Parlamentului s„ sus˛in„ acest proiect de buget. Votul Parlamentului va fi, Ón primul r‚nd, un vot pentru o Rom‚nie european„.

V„ mul˛umesc.

Acest buget este expresia unei guvern„ri al c„rei unic scop este de a fura cu dou„ m‚ini din curtea oamenilor ∫i de a b„ga c‚t mai mult Ón buzunarele portocalii ale celor care roiesc din abunden˛„ Ón jurul celor dou„ palate ∫i al unor institu˛ii de larg consum din jurul acestora.

Pentru c„, Ón timp ce Alian˛a de dreapta, care ne conduce ˛ara spre dezastru, clameaz„ cu emfaz„ perfec˛iunea acestui buget, unul din patru tineri rom‚ni este ∫omer. Un sfert din popula˛ia Rom‚niei ∫i peste jum„tate din persoanele de peste 50 de ani sufer„ de boli cronice sau de infirmit„˛i. Unul din 5 rom‚ni consider„ c„ are o s„n„tate proast„, iar spitalele au r„mas din nou f„r„ bani ∫i farmaciile f„r„ medicamente compensate. Trei sferturi dintre rom‚nii conecta˛i la sistemul centralizat de Ónc„lzire sunt debran∫a˛i, pentru c„ factura la energie termic„ este prea mare, iar al˛i 10%, inclusiv Ón Bra∫ov, de care vorbeam acum c‚teva minute, sunt pe cale s„ se debran∫eze, iar, cel mai grav dintre toate, 90% din tinerii acestei ˛„ri Ó∫i v„d viitorul oriunde, numai Ón Rom‚nia nu, ad‚ncind grava criz„ a sistemului economic, a pie˛ei muncii ∫i a bugetelor asigur„rilor sociale.

Acestea sunt probleme grave, la care speram, ∫i ne-am Ón∫elat Ónc„ o dat„, c„ vom vedea un r„spuns Ón proiectul de buget prezentat de primul-ministru.

Aceasta este realitatea din Rom‚nia, aceasta este adev„rata fa˛„ a lucrurilor, domnule prim-ministru, ∫i acestea sunt adev„ratele probleme ale cet„˛enilor no∫tri, iar bugetul dumneavoastr„ nu ˛ine cont de aceste realit„˛i, bugetul dumneavoastr„ nu aduce solu˛ii la aceste probleme. Guvernul dumneavoastr„ nu vrea s„ realizeze un lucru elementar, care nu este doar o viziune a st‚ngii democratice din Rom‚nia, ci este o viziune de supravie˛uire ∫i decen˛„ social„: corela˛ia Óntre co∫ul zilnic, pensia minim„ ∫i salariul minim, ceea ce va permite stoparea acestui proces accelerat de s„r„cire a popula˛iei.

Nu a˛i vorbit nimic, domnule prim-ministru — ∫i sunt convins c„ nici mini∫trii dumneavoastr„ nu vor vorbi, a∫a este teatrul democra˛iei —, despre faptul c„ valoarea punctului de pensie nu a crescut, ci a sc„zut ca pondere Ón salariul mediu. Aceast„ valoare a ajuns ast„zi la 31%, cea mai mic„ valoare din ’89 Óncoace, Ón condi˛iile Ón care pre˛urile, ∫tim bine, vor cre∫te vertiginos.

Œn loc s„ vorbi˛i despre nivelul de trai, de ce nu spune˛i rom‚nilor, domnule prim-ministru, c„, Ón timp ce pensiile vor cre∫te cu 18% Ón 2007, ∫i este un efort l„udabil, factura la Óntre˛inere va cre∫te cu 50%, iar Ón unele localit„˛i cu 100%; c„ pre˛urile la alimente vor cre∫te cu cel pu˛in 33% Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007, data magic„ Ón jurul c„reia ne Ónv‚rtim retorica g„unoas„, c„ peste un milion de familii de rom‚ni nu-∫i vor mai putea pl„ti factura la Óntre˛inere?

De ce nu spune˛i ∫omerilor c„ fondul de ∫omaj va primi acelea∫i fonduri ca Ón 2006, Ón condi˛iile Ón care peste 400.000 de persoane care au stat mai mult de 12 luni Ón ∫omaj nu vor mai avea Ón 2007 nicio form„ de venit?

De ce nu spune˛i c„, din cauza guvern„rii dumneavoastr„, Ón 2007 peste 2 milioane de agricultori vor r„m‚ne f„r„ nicio form„ de ajutor social, iar salariul rom‚nilor va r„m‚ne de 10 ori mai mic dec‚t media european„?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 173/24.XI.2006 ™i, mai ales, ar trebui s„ v„ asuma˛i r„spunderea pentru cea mai dureroas„, mai simbolic„, mai trist„ cifr„ din statistica acestei ˛„ri ∫i care este probabil marca guvern„rii B„sescu—T„riceanu, aceea c„ num„rul deceselor din cauza s„r„ciei s-a dublat Ón Rom‚nia.

Acestea sunt Óntreb„rile la care ar trebui s„ r„spunde˛i, pentru c„ acestea sunt adev„ratele probleme ale oamenilor.

Ca Ón fiecare an, ne aglomer„m cheltuielile bugetare Ón ultimele dou„ luni ale execu˛iei bugetare. Risip„, clientelism, corup˛ie ∫i lips„ de transparen˛„. Acesta este, de fapt, modul de execu˛ie a bugetului ∫i nu sunt semne c„ va fi mai bine anul viitor.

Œn afar„ de faptul c„ bugetul propus pentru 2007 este conceput, a∫a cum am spus, f„r„ a ˛ine cont de problemele reale ale oamenilor, Ón afar„ de faptul c„ acest buget nu r„spunde adev„ratelor necesit„˛i ale Rom‚niei de ast„zi, Ón afara faptului c„ accentueaz„ decalajul Óntre sat ∫i ora∫, un ora∫ Ón care am Ónceput s„ asist„m la apari˛ia de ghetouri, acest buget este ∫i unul care polarizeaz„ societatea ∫i mai grav Óntre boga˛i ∫i s„raci.

Dar ceea ce este critica noastr„ de fond, domnule prim-ministru, ∫i o fac cu toat„ seriozitatea, este c„ acest buget este ∫i o construc˛ie fantezist„, bazat„ pe dorin˛e, unele nobile, dar, Ón principal, pe minciuni ∫i p„c„leli.

La capitolul îfantezii“ trebuie s„ trecem Ón primul r‚nd consumul. La fel ca ∫i Ón acest an, c‚nd Guvernul a estimat cre∫terea consumului privat cu 6% ∫i de fapt acesta a crescut cu 12% numai Ón primele 8 luni ale anului Ón curs, ∫i pentru anul viitor se previzioneaz„ o cre∫tere total nerealist„ de numai 7,5%.

Este o cifr„ nerealist„ ∫i este un lucru pe care-l cunoa∫te˛i ∫i introduce˛i Ón mod deliberat o fantezie mincinoas„ Ón esen˛a construc˛iei bugetului de stat. Probabil c„ ritmul de cre∫tere la consum va fi dublu, ∫i asta dac„ se vor utiliza p‚rghii fiscale pentru a-l ˛ine c‚t mai str‚ns. ™i invoca˛i ∫i Fondul Monetar, invoca˛i ∫i Comisia European„, invoca˛i ∫i Banca Mondial„! Œntreba˛i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 173/24.XI.2006 orice agen˛ie de _rating_ ∫i v„ va spune... sau orice economist debutant ∫i v„ va spune c„ acestea sunt cifrele reale.

Cre∫terea gradului de colectare fiscal„ este un vis, at‚ta vreme c‚t evaziunea fiscal„ nu este o infrac˛iune, Ón pofida amenin˛„rilor ∫i a campaniilor hazoase f„cute de un pu∫ti care conduce acest domeniu. Œn aceste condi˛ii, este o fantezie deosebit de periculoas„ s„ construie∫ti bugetul ˛„rii baz‚ndu-te pe un grad de colectare a veniturilor la bugetul de stat de 35% din produsul intern brut. Aceasta, Ón condi˛iile Ón care Rom‚nia a avut ponderea medie a veniturilor Óncasate Ón acest an la P.I.B. de 30-31% din P.I.B. Este o a doua fantezie mincinoas„, care este un al doilea pilon al unui buget fantezist ∫i al unui buget care nu are acoperire Ón realitate.

Este o minciun„ s„ spui c„ ritmul de cre∫tere a importurilor va sc„dea. Va sc„dea? C‚nd? Œn 2006 acesta aproape c„ s-a dublat fa˛„ de anul precedent. Este neserios, este nerealist ∫i este al treilea pilon al minciunii pe care se construie∫te acest buget simpatic, dar fictiv.

Domnul prim-ministru T„riceanu vorbe∫te de investi˛ii majore Ón infrastructur„ — asta este cea mai bun„ parte a declara˛iei Domniei Sale — ∫i spune c„ Ón trecut nu a existat o strategie pentru investi˛ii Ón infrastructurile mari.

Noi am oprit timp de doi ani de zile investi˛iile Ón autostr„zile acestei ˛„ri? Noi pedepsim pe cei care merg la final de s„pt„m‚n„ c„tre Valea Prahovei ∫i c„tre Bra∫ov s„ mai stea Ónc„ c‚˛iva ani de zile Ón Ónghesuial„ ∫i Ón scandal? Noi condamn„m Transilvania s„ aib„ autostrad„ la calendele grece∫ti, c‚nd domnul Berceanu o s„ ne finalizeze strategia faimoas„ dintre 2008 ∫i 2018, uit‚nd s„ vorbeasc„ despre ceea ce face Ón cei doi ani pe care, eventual, Ói mai are de mandat?

Iar c‚nd vorbi˛i de asfaltare, domnule prim-ministru, Óntreaga dumneavoastr„ clientel„ politic„ simte un fior, un fior pl„cut, pentru c„ ∫tiu Ón ce direc˛ie se vor dirija aceste simpatice fonduri pe care le dirija˛i c„tre clientela dumneavoastr„ politic„.

Guvernul B„sescu-T„riceanu, ∫i aceasta este problema de fond a dezbaterii de ast„zi, nu a avut nici Ón timpul guvern„rii ∫i nici Ón aceast„ construc˛ie de proiect de buget o preocupare real„ pentru preg„tirea serioas„ a Rom‚niei pentru ceea ce va veni dup„ 1 ianuarie 2007. Premierul are dreptate. Nu ne integr„m la 1 ianuarie 2007. Vom avea c‚˛iva ani dificili, ani pe care ∫i alte ˛„ri care au intrat Ón Europa i-au parcurs cu dificultate, dar una este s„ te preg„te∫ti pentru ani grei ∫i alta este s„ te prefaci c„ e∫ti preg„tit pentru o experien˛„ dificil„.

™i al patrulea pilon al fanteziei mincinoase al acestui proiect de buget este proiec˛ia absolut fantezist„ Ón ceea ce prive∫te — aten˛ie mare! — atragerea fondurilor europene. Bugetul propus pentru 2007 supraestimeaz„ Ón mod cras absorb˛ia fondurilor europene la 2,4 miliarde de euro. Guvernul nu a fost Ón stare s„ absoarb„ din fondurile de preaderare mai mult de 40% din fondurile pentru 2006.

Toate studiile f„cute aici, ∫i la noi acas„, ∫i la Bruxelles, ∫i experien˛a ˛„rilor care au intrat Ón 2004 arat„ c„ nu vom fi capabili s„ atragem mai mult de 20% din banii structurali de coeziune ∫i pl„˛i directe, europeni, Ón 2007, adic„ maximum 400 de milioane de euro. Asta, Ón condi˛iile Ón care Guvernul Ón proiectul de buget prognozeaz„ o rat„ de absorb˛ie de 55% din aceste fonduri.

Stima˛i colegi din arcul majoritar,

Acestea sunt cifre pe care cred c„ nici dumneavoastr„ nu le pute˛i crede, cu toat„ bun„voin˛a ∫i votul, probabil, pentru Guvernul pe care Ónc„ Ól sus˛ine˛i.

Dar, dac„ cineva spune ast„zi cu bun„-credin˛„ c„ noi Ón 2007 vom ∫ti s„ absorbim 55% din fondurile europene, c‚nd Polonia sau Ungaria, dup„ doi ani de zile de participare Ón Uniune, sunt Ón zona lui 30%, chiar ne fur„m c„ciula singuri! Chiar nu ne d„m seama ce presiune punem pe stabilitatea macroeconomic„ a acestei ˛„ri? Chiar lumea crede c„ suntem fraieri ∫i nu ∫tim s„ citim un buget?

Haide˛i s„ fim pu˛in serio∫i! ™i v„ rog ∫i pe dumneavoastr„ s„ lectura˛i cu mai mult„ seriozitate propriul proiect de buget. ™i o fac cu foarte mult„ prietenie, c„ p‚n„ la urm„ este vorba de bani care merg la toate comunit„˛ile din ˛ar„. Suntem interesa˛i cu to˛ii, de la cei din st‚nga, p‚n„ la cei din dreapta ∫i, bineÓn˛eles, la cei mai numero∫i, de pe centru. Deci este o problem„ care ne preocup„.

Un alt subiect pe care guvernarea actual„ l-a sus˛inut, cel pu˛in verbal, ∫i este un subiect real ∫i necesar Ón Rom‚nia, este problema descentraliz„rii ∫i este problema dezvolt„rii regionale.

Domnul prim-ministru a f„cut elogiul Ordonan˛ei nr. 7.

Chiar nu ∫tim c„ aceast„ Ordonan˛„ nr. 7 a fost folosit„ pentru a dirija c„tre ale∫ii Alian˛ei banii de la centru? Chiar ne prefacem c„ Ón propunerea de buget... ∫i sunt convins c„ primul-ministru va solicita propriei sale majorit„˛i, at‚ta c‚t„ este, s„ se reintroduc„ Ón proiectul de buget dirijarea fondurilor de la Bucure∫ti prin direc˛iile jude˛ene de finan˛e publice ∫i prin cre∫terea rolului prefectului Ón distribuirea acestor resurse.

Una vorbim ∫i alta facem! Inclusiv pentru ∫coli, inclusiv pentru comunit„˛ile locale vorbim ∫i vorbi˛i despre centralizare, dar, c‚nd este vorba de parale, dori˛i s„ le dirija˛i direct prin clientela politic„ ∫i c„tre cei care Ónc„ v„ sprijin„.

Nu este adev„rat! Aceast„ tez„ a descentraliz„rii ∫i dezvolt„rii regionale este o alt„ mare minciun„ a acestui proiect de buget ∫i a acestei guvern„ri.

Stima˛i colegi,

Bugetul din 2007 mai are o problem„, care este evitat„ de aceast„ dat„. Celelalte sunt scrise alb pe negru ∫i sunt fie nerealiste, fie mincinoase. Dar mai este un subiect ∫i poate v„ intereseaz„ ∫i pe dumneavoastr„: este povara uria∫ului deficit provocat de Fondul îProprietatea“.

Vorbim aici, dragi colegi, de 4 miliarde de euro, de 4% din produsul intern brut. Nu avem niciun fel de problem„ cu justa desp„gubire a fo∫tilor proprietari, dar avem o problem„ ∫i respingem cu t„rie ingineriile de Ómbog„˛ire a oligarhilor portocalii care folosesc drept paravan Fondul îProprietatea“, iar Guvernul T„riceanu a transformat acest fond Óntr-o afacere, nu Óntr-o solu˛ie pentru proprietari.

™i vre˛i dovada? Asocia˛ia Proprietarilor Deposeda˛i Abuziv a reclamat la C.E.D.O., la Strasbourg, ingineriile Fondului îProprietatea“ ∫i a avut c‚∫tig de cauz„, iar P.S.D. va sprijini demersurile acestei asocia˛ii. Consider„m c„ ei trebuie s„ fie recompensa˛i Óntr-un calendar clar ∫i cu accent pe micii proprietari.

Suntem Ómpotriva v‚nz„rii primitive a activelor statului pentru desp„gubiri. Propunem, ca ∫i al˛i candida˛i de prim-mini∫tri care se Ónc„lzesc pe tu∫„, instrumente mai moderne, o emisiune de titlu pe termen lung, a∫a cum

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 173/24.XI.2006 s-a procedat ∫i Ón alte ˛„ri, ∫i care este, Ón mod cert, o solu˛ie mult mai corect„, mult mai transparent„ ∫i cu un impact mai mic asupra deficitului bugetar.

Desp„gubirile trebuie acordate Óntr-un interval rezonabil, pentru a nu deturna resursele bugetului de la adev„ratele investi˛ii, pentru s„n„tate, pentru educa˛ie. Nu trebuie s„ permitem ca ace∫ti bani, aceast„ specula˛ie financiar„ s„ ajung„ Ón buzunarele largi, portocalii, ale oligarhilor de dreapta.

™i pentru c„ v„d c„ v„ intereseaz„ discursul, fac o propunere care este Óntr-adev„r de st‚nga. Dac„ tot avem active aflate Ónc„ Ón portofoliul statului rom‚n ∫i Guvernul consider„ c„ aceste active pot avea un randament bun, de ce s„ nu cre„m un fond îSolidaritatea“, din care s„ aliment„m bugetul de pensii?

Pentru c„, dragi colegi, ce diferen˛„ de fond este Óntre un proprietar deposedat pe vremea comuni∫tilor ∫i care trebuie s„-∫i primeasc„ justa desp„gubire ∫i cei care au muncit Ón vremea comunismului ∫i au construit activele industriale pe care le privatiz„m ∫i care trebuie s„ se reÓntoarc„ ∫i la d‚n∫ii, m„car sub form„ de pensie mai decent„. Deci, dac„ suntem de acord cu proprietarii, trebuie s„ fim de acord ∫i cu desp„gubirea, Ón form„ de pensie m„car, a celor care au muncit s„ construiasc„ infrastructura industrial„ ∫i economic„ a acestei ˛„ri. Nu sunt ei vinova˛i c„ a venit comunismul Ón Rom‚nia ∫i nu sunt ei vinova˛i de faptul c„ avem un Guvern de dreapta.

Mai este un subiect pentru care a∫ dori s„ fac un apel, de data aceasta pe un ton colegial, ∫i sunt convins c„ va fi ascultat de aceast„ dat„.

Sunt c‚teva jude˛e care Ónc„ sufer„ masiv de pe urma inunda˛iilor, sunt jude˛e din bazinul Dun„rii, sunt jude˛e din zona Siretului, este jude˛ul Vrancea, sunt jude˛e din Ardeal, din Moldova ∫i din Bucovina.

Fac un apel la onestitatea ∫i frica de Dumnezeu a parlamentarilor rom‚ni, indiferent de culoare politic„, ∫i haide˛i s„ Óncerc„m s„ introducem amendamente care s„ rezolve c‚t de c‚t problemele pe care ace∫ti oameni le au. Aloc„rile de la buget sunt insuficiente. Ace∫ti oameni vor petrece, unii dintre ei, a doua iarn„ Ón containere de vai de mama lor!

Haide˛i s„ facem ∫i noi o dat„ un gest dincolo de sfada asta politic„ nesf‚r∫it„! Haide˛i s„ d„m m‚na, de la opozi˛ie la putere, de la putere la opozi˛ie, ∫i m„car pentru oamenii ace∫tia nec„ji˛i s„ facem un efort cu to˛ii! Ne este chiar at‚t de greu s„ dep„∫im bariera dintre noi? Eu zic c„ nu ∫i sunt convins c„ oamenii de bun„-credin˛„ ∫i de bun-sim˛ vor Ón˛elege acest mesaj. Stima˛i colegi,

Mai este un subiect pe care, de∫i v„d c„ sunt probabil prea multe cifre, a∫ vrea s„ vi-l aduc Ón aten˛ie. Exist„ un proiect de lege — un proiect de lege la care ∫i noi ne-am g‚ndit Ón urm„ cu c‚˛iva ani de zile — legat de introducerea pilonului privat de pensii, a∫a-numitul pilon 2 de pensii.

Problema pe care o avem, dragi colegi, ∫i v„ Óndemn la Ón˛elepciune ∫i la un calcul realist, este c„ intrarea Ón operare a acestui pilon 2 Ónseamn„ prelevarea de la bugetul... de la fondul de buget de pensii publice a 1 miliard de euro. Asta Ónseamn„ c„, pentru a putea s„ rezolv„m o problem„ Ón viitor, lu„m 1 miliard de euro de la bugetul de pensii de stat de la actualii pensionari, care, ∫i a∫a, sunt Ón situa˛ia Ón care sunt.

™i, de aceea, cred c„ singura formul„ realist„ este am‚narea introducerii acestui pilon privat p‚n„ g„sim o

surs„ real„ pentru a putea s„ asigur„m, cum ar spune Mihai T„n„sescu sau Varujan Vosganian, î _bridge_ -uirea“ acestui gol de resurse.

™i mai spun ceva pentru cei care sunt convins c„ ascult„ nu neap„rat parlamentarii, al˛ii care se g‚ndesc la aceste fonduri private de pensii. Dac„ Ón proiectul de lege nu va fi introdus„ o prevedere Ón care s„ se garanteze randamentul acestora, votul P.S.D.-ului va fi Ómpotriv„ ∫i nu vom permite introducerea acestui mecanism, a acestui pilon 2, care deja sc‚r˛‚ie ∫i nu d„ rezultate Ón ˛„rile Ón care a fost deja introdus. ™i fac un apel la seriozitate, la Ón˛elepciune ∫i la mai pu˛in„ l„comie, m„car o l„comie temperat„ pe acest subiect.

Œn concluzie, dragi colegi, acest buget iluzoriu nu va conduce la nimic bun.

Domnul prim-ministru vorbe∫te de o cre∫tere economic„ de 6,4%, cu o infla˛ie de 4,5%, de cre∫terea salaria˛ilor cu 1,8% ∫i de cre∫terea c‚∫tigului salarial mediu brut cu 12,4%. Nu sunt cifre realiste, pentru c„ premisele pe care s-a construit bugetul sunt nerealiste.

Nu putem vota un buget care nu ˛ine cont de realit„˛ile din Rom‚nia. Nu putem vota un buget care se construie∫te Ón dispre˛ul ∫i pe disperarea a milioane de rom‚ni. Nu putem vota un buget Ón care m‚ncarea, c„ldura, ∫coala ∫i s„n„tatea s„ devin„ articole de lux. ™i nu putem vota un buget care va face ca 80% din popula˛ia Rom‚niei s„ fie Ón decembrie 2007 mai s„rac„ dec‚t la 1 ianuarie 2007, data de care ne leg„m ∫i noi, ∫i rom‚nii at‚t de multe speran˛e.

Acest buget, domnule prim-ministru, o spun cu regret, pentru c„ ar fi trebuit ∫i am fi putut s„ facem ∫i altfel, nu va desc„tu∫a energiile acestei na˛iuni. Acest prim buget european nu ˛ine cont de impactul ader„rii, nu r„spunde la problemele Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii, nu r„spunde la problemele legate de agricultura rom‚neasc„, nu r„spunde de impactul social extrem de sever pe care-l vom suporta ∫i, mai ales, nu vorbe∫te aproape nimic de competitivitatea economiei rom‚ne∫ti. Nicio vorb„ de Agenda Lisabona, nicio vorb„ de proiecte care au f„cut Europa dezvoltat„ s„ fie ∫i democratic„, ∫i prosper„.

Acestea sunt motivele pentru care Partidul Social Democrat respinge bugetul propus de Guvernul B„sescu—T„riceanu.

™i propunem totu∫i Guvernului, Óntr-un gest de deschidere ∫i Óntr-un gest de realism social ∫i economic, s„ semneze ∫i s„ se angajeze public c„ va proceda la majorarea punctului de pensie de la 31% la 35% Ón 2007 ∫i la 40% Ón 2008, c„ va majora salariile cadrelor didactice ∫i ale celor din s„n„tate conform cu demnitatea misiunii lor, c„ va corela salariile ∫i pensiile minime cu co∫ul zilnic care devine exorbitant pentru cele mai multe familii cu venituri mici, c„ va cre∫te substan˛ial bursele pentru elevii ∫i studen˛ii din familiile defavorizate ∫i, Ón sf‚r∫it — ceea ce probabil c„ le va fi greu, dar oricum se va Ónt‚mpla, dac„ nu Ón Guvernul acesta, Ón Guvernul social-democrat care se preg„te∫te —, renun˛area la cota unic„ ∫i introducerea cotei progresive de impozitare, pentru a crea un minimum de solidaritate ∫i redistribuirea bog„˛iei Óntre cei 10% care au c‚∫tigat ∫i cei 90% care au pierdut.

Nu ∫tiu dac„ acest buget va trece sau nu, nu ∫tiu dac„ acest buget va mai putea fi corectat m„car acolo unde poate fi corectat, dar un lucru ∫tiu sigur: cu o astfel de majoritate, cu o astfel de coali˛ie, cu o astfel de guvernare nu avem cum s„ reu∫im Ón Europa.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 173/24.XI.2006 ™i cel mai r„u lucru pentru aceast„ ˛ar„, care ∫i-a pus speran˛e de 16 ani de zile c„ Ón Europa ne va fi mai bine, este s„ rat„m startul odiseei na˛ionale a Rom‚niei Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007. ™i nefericirea face... ∫i blestemul, poate, al acestei ˛„ri este s„ avem Ón acest moment cea mai pu˛in preg„tit„ guvernare care s„ r„spund„ adev„ratelor provoc„ri ale societ„˛ii rom‚ne∫ti. Este p„cat!

Œl a∫tept pe domnul prim-ministru ∫i Ól invit cu toat„ seriozitatea ∫i cu toat„ deschiderea — l„s„m pu˛in tonul mai jos — ca Ónainte de 1 ianuarie 2007 s„ avem o discu˛ie, poate Ón Parlament, poate Ón alt cadru, despre problema absorb˛iei ∫i a ratei de absorb˛ie a fondurilor comunitare. Œnc„ nu este prea t‚rziu s„ putem s„ convenim un calendar p‚n„ Ón 2013, c‚nd avem perspectiva financiar„, c‚nd ∫tim ce bani ar trebui s„ vin„ de la Europa, pentru a vorbi despre marile proiecte de infrastructur„. Nu este Ónc„ prea t‚rziu ca pu˛inii oameni ra˛ionali care mai sunt Ón sfera puterii reale s„ Ón˛eleag„ c„ sunt lucruri mai importante dec‚t cearta ∫i dec‚t aceast„ g‚lceav„ ∫i balamuc, care sunt de fapt o perdea de fum pentru ca rom‚nii s„ nu vad„ c„ tr„iesc prost ∫i c„ visul lor c„ Ón Europa va fi prosperitate se n„ruie pe clip„ ce trece.

Este p„cat! Este p„cat de ˛ara aceasta! Este p„cat de Dumnezeu! ™i, prin acest tip de abordare, nu vom face dec‚t s„ accentu„m dezgustul ∫i dispre˛ul popula˛iei Rom‚niei fa˛„ de clasa politic„ rom‚neasc„.

Sper ca aceste g‚nduri s„ fie citite ∫i percepute de to˛i ca un semnal ∫i un apel la ra˛iune ∫i la consens na˛ional. Dar acolo unde avem de-a face cu minciun„ ∫i cu impostur„ nu avem dreptul s„ tacem.

Fac un apel la to˛i parlamentarii Rom‚niei s„ se uite la acest buget cu o aten˛ie mai mare dec‚t Ón anii preceden˛i. Este un buget definitoriu. Œntreaga Europ„ se uit„ la modul cum Rom‚nia se preg„te∫te s„ devin„ un actor Ón Europa dup„ 1 ianuarie 2007. Din p„cate, ceea ce am v„zut Ón acest proiect de buget nu este dec‚t rostogolirea aceluia∫i set de promisiuni, minciuni ∫i incompeten˛e pe care le-am v„zut de la preluarea guvern„rii de c„tre actuala guvernare.

Sper ca g‚ndul cel bun s„ ne anime!

™i, Ónc„ o dat„, o voce de respect pentru cei care la Bra∫ov, acum 19 ani de zile, au Óndr„znit s„ ridice vocea ∫i au suferit Ón lupta Ómpotriva dictaturii.

V„ mul˛umesc ∫i spor la treab„!

Dar eu, domnule Mircea Geoan„, nu voi c„dea Ón aceast„ capcan„. Dumneavoastr„ a˛i Óncercat s„ face˛i o imagine apocaliptic„ a Rom‚niei, cu aproape 90% din rom‚ni care se debran∫eaz„, cu milioane de ∫omeri, un sfert din genera˛ia t‚n„r„, cu 90% dintre tineri care

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 173/24.XI.2006 doresc s„ p„r„seasc„ ˛ara, cu un buget care este praf, cu o popula˛ie care s„r„ce∫te.

Domnule Mircea Geoan„,

Nu sunt de acord cu acest gen de abordare. Eu n-am s„ spun, ca s„ v„ replic, c„ Rom‚nia este o ˛ar„ cu un nivel de trai extraordinar, c„ 90% din tineri sunt m‚ndri de ˛ara lor ∫i c„ vor s„ r„m‚n„ aici toat„ via˛a ∫i c„ toat„ popula˛ia, n„du∫ind de c„ldur„ Ón case, are de pl„tit foarte pu˛in la c„ldur„. N-am s„ cad Ón aceast„ capcan„, de∫i a∫ fi tentat, fiind reprezentantul unui partid de guvern„m‚nt. Eu nu v„ cer s„ l„uda˛i ceea ce se petrece acum. Nu v„ cer, de∫i a∫ putea s-o fac, s„ v„ rog m„car s„ saluta˛i lucrurile bune care se fac.

Œn acela∫i timp, pot s„ v„ cer ceva. Pot s„ v„ cer s„ fi˛i realist, pot s„ v„ cer s„ accepta˛i cifrele oficiale, a∫a cum am f„cut ∫i noi c‚nd era˛i dumneavoastr„ la putere. ™i c‚nd am f„cut analiza guvern„rii dumneavoastr„ am preluat datele din îMonitorul Oficial“, datele din îAnuarul statistic“ ∫i datele institutelor guvernamentale, pentru c„, altminteri, dac„ nu vorbim despre acelea∫i cifre, o s„ fie un dialog al surzilor.

™i v„ mai rog ceva: s„ privi˛i lucrurile Ón tendin˛„. Nu putem printr-un miracol s„ facem ca rom‚nii, cu to˛ii, s-o duc„ foarte bine. Miracolul Óns„ este ca rom‚nii s-o duc„ mai bine ast„zi dec‚t ieri ∫i s„ existe garan˛ia ca m‚ine s-o duc„ mai bine dec‚t ast„zi.

™i Ón acest ton eu a∫ vrea s„ relu„m aceast„ dezbatere ∫i atunci ve˛i vedea c„ o mare parte dintre adjectivele pe care le-a˛i folosit nu slujesc dec‚t pentru a v„ da iluzia c„ sunte˛i conving„tor acolo unde temeinicia argumentelor nu v„ ajut„.

Poate c„ ave˛i dreptate, domnule Mircea Geoan„, atunci c‚nd invoca˛i incompeten˛a. S„ vedem Óns„ despre ce incompeten˛„ este vorba.

™i eu aici am s„ recurg la unul dintre liderii de necontestat ai partidului dumneavoastr„, care pune, Óntr-un fel, ∫i marca acestui nou stil de partid, ∫i anume domnul Marian Vanghelie, primarul sectorului 5, care, Óntr-un acces de sinceritate, a spus despre coali˛ia portocalie, îcu buzunare portocalii“, c„ înu ∫tie s„ fure“. Œntr-adev„r, accept„m aceast„ dojan„. Œn materie de furt suntem incompeten˛i!

Dar v„ previn asupra unui lucru. S„ nu mai agita˛i at‚t de viteje∫te reÓntoarcerea la cota propor˛ional„, pentru c„, dac„ ve˛i introduce o cot„ de, s„ spunem, 14, 26, 38, v„ ve˛i trezi Ón situa˛ia foarte delicat„ c„ mai mult de jum„tate dintre rom‚ni vor pierde mult la impozite.

Sau poate c„, a∫a cum singur a˛i spus, v„ este a∫a de team„ de guvernare Ónc‚t a˛i spune orice numai s„ nu c‚∫tiga˛i alegerile. Dac„ este a∫a, atunci pot Ón˛elege aceast„ amenin˛are pe care o adresa˛i rom‚nilor de reÓntoarcere a cotei unice.

Dar nu este adev„rat c„ aceast„ cot„ unic„ a f„cut praf bugetul. Sau poate praful de aur care se pune pe icoane! Pentru c„ praful ∫i pulberea pe care le-am mo∫tenit noi Ón anumite domenii crede˛i-m„ c„ s-au schimbat acum Ón cre∫teri serioase de buget.

™i eu v„ recomand un lucru, nu dumneavoastr„, dumneavoastr„ sunte˛i acum ocupat cu alte probleme, de natur„ politic„, dar celor care v-au scris discursul. Trebuia s„ citeasc„ bugetul, s„ vad„ c„ Ón anul 2004 veniturile din impozitul pe venit cu cota propor˛ional„ erau de 7,2 miliarde de lei noi, c„ Ón 2007 avem peste 11 miliarde de lei noi ∫i c„ Ón 2008 vom termina cu mai mult dec‚t dublarea veniturilor ce vin din impozitul bazat pe cota unic„.

De aceea, Ómi este jen„ s„ v„ pun aritmetica drept contraargument la cele pe care le spune˛i. M„ g‚ndesc doar la faptul c„ dumneavoastr„ trebuie cu tot dinadinsul s„ critica˛i.

Apoi, Ón leg„tur„ cu pre˛urile...

Eu v„ rog ceva, domnule Geoan„. Probabil c„ domnul Mihai T„n„sescu, colegul meu ∫i cu care am dezbateri de Ónalt„ ˛inut„ Ón privin˛a economic„, v„ va urma la dezbateri.

V„ rog, domnule Mihai T„n„sescu, v„ rog s„ le explica˛i cum pre˛ul la alimente va cre∫te la anul cu 33%, cum pre˛urile la utilit„˛i vor cre∫te cu 50% ∫i, totu∫i, vom avea o infla˛ie de 4%.

Eu am f„cut un calcul pe structura co∫ului de consum ∫i pe baza modului de calcul al infla˛iei pe baza acestor pre˛uri ale structurii de consum. Din ceea ce spune colegul dumneavoastr„, pre∫edintele partidului, rezult„ o infla˛ie de cel pu˛in 20 p‚n„ la 22%. Deci v„ rog, domnule T„n„sescu, dumneavoastr„ s„ ne explica˛i cum, Ón baza acestei oferte de pre˛uri, putem totu∫i s„ r„m‚nem pe o infla˛ie nu foarte Ónalt„. Sau poate sunte˛i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 173/24.XI.2006 de acord ∫i dumneavoastr„ c„ la anul, pe actuala politic„, vom avea o infla˛ie de 25%?

Deci, dup„ opinia mea, cine v-a oferit aceste cifre a dat iar„∫i demagogia jos din cui, dar, de data asta, Ón loc s„ loveasc„ pe al˛ii, s-a lovit pe sine Ónsu∫i. Deci v„ rog eu, cu toat„ buna-cuviin˛a, s„ nu mai folosi˛i astfel de cifre, pentru c„ ele sunt at‚t de nerealiste, Ónc‚t oric‚t a˛i striga, oric‚t v-a˛i folosi chiar ∫i de clopotul cel mare, nimeni nu v„ va putea crede.

Om tr„i ∫i om vedea, domnule Geoan„!

Œn leg„tur„ acum cu educa˛ia, dumneavoastr„ spune˛i: îAnul „sta o s„ face˛i numai 4,7%, ∫i nu 5%, c‚t v-a˛i angajat.“

Dumneavoastr„ ∫ti˛i ce nivel al cheltuielilor am mo∫tenit noi? Da, 3,4% Ón 2004.

Ce e r„u c„ spore∫te consumul? Ce consum„ rom‚nul? Consum„ frigidere, consum„ aparate electrice pentru uz casnic, consum„ m‚ncare, consum„ haine. Lua˛i dumneavoastr„ foarfecele ∫i t„ia˛i hainele, ca s„ nu le mai cumpere rom‚nii, sau pune˛i, ca Ecleziastul, pune˛i

p‚inea pe ape ca s„ n-o m„n‚nce! F„r„ un consum puternic nu putem s„ avem o economie puternic„.

E drept, avem nevoie de investi˛ii str„ine ca s„ sus˛inem balan˛a de pl„˛i externe. Dar aici am f„cut ce a˛i spus dumneavoastr„, domnule Geoan„. Am b„nuit c„ o s„ ne da˛i aceast„ recomandare ∫i v-am ascultat Ónainte de a ne-o da. Ne-a˛i spus a∫a: îŒntreba˛i agen˛iile de _rating_ .“

V„ raportez respectuos c„ le-am Óntrebat. Agen˛iile de _rating_ ne-au ridicat adev„rate elogii Ón toamna acestui an. Agen˛ia îFitch“ ne-a acordat pentru prima oar„ Ón istoria Rom‚niei clasa A de _rating_ , introduc‚ndu-ne Ón categoria ˛„rilor cu mediu investi˛ional ospitalier. La fel îStandard & Poor’s“ ∫i chiar îMoody’s“, care este agen˛ia cea mai re˛inut„ Ón aceast„ privin˛„, ∫i care, cu toate, au salutat Ómbun„t„˛irea mediului investi˛ional, diminuarea birocra˛iei ∫i a corup˛iei, au salutat regimul fiscal din Rom‚nia ∫i au salutat chiar ∫i Ómbun„t„˛irea capacit„˛ii administrative Ón domeniul fiscalit„˛ii.

Deci, dac„ n-a˛i ∫tiut, domnule Geoan„, uite, v„ spunem noi ast„zi, dumneavoastr„ ∫i P.S.D.-ului, c„ agen˛iile de _rating_ au Ómbun„t„˛it spectaculos plafonul de _rating_ al Rom‚niei.

Nu vreau s„ mai intru Ón detalii, vreau s„ las ∫i pe colegii mei s„ vorbeasc„ despre lucrurile acestea, Ón leg„tur„ cu cifrele privind infrastructura, Ón leg„tur„ cu cifrele privind pensiile.

Un singur lucru a∫ vrea s„ v„ spun Ón leg„tur„ cu absorb˛ia fondurilor comunitare.

Eu a∫ vrea s„ vede˛i numai exemplul SAPARD-ului, c‚t s-a absorbit pe SAPARD Ón 2001—2004 ∫i c‚t Ón 2005—2006, ∫i atunci ve˛i vedea c„ la nivelul capacit„˛ii administrative s-au Ónregistrat progrese spectaculoase. Poate nu suficient pentru c‚˛i bani putem primi, ∫i suntem preocupa˛i ∫i noi de acest lucru.

Œn leg„tur„ cu Fondul îProprietatea“, eu sunt foarte bucuros c„ dumneavoastr„, Ón clipa Ón care a˛i vorbit despre propuneri, v-a˛i uitat la mine. Probabil c„ remu∫c„rile v-au ap„sat, pentru c„ ∫tia˛i c„ aceste idei au fost obiectul unui material pe care l-am Ónaintat prim-ministrului ∫i despre care am ∫i comunicat c‚torva dintre colegii dumneavoastr„, dar sunt convins c„ nu ei v-au scris materialul, pentru c„ ei sunt colegii mei din Comisia pentru buget ∫i-i cunosc foarte bine.

Œntr-adev„r, exist„ o astfel de g‚ndire legat„ de sus˛inerea bugetului de asigur„ri sociale printr-o mai bun„ fructificare a propriet„˛ii de stat ∫i m„ bucur foarte mult c„ aici dumneavoastr„, Ón avans, v-a˛i oferit unul dintre garan˛ii parlamentari ai sus˛inerii acestui proiect.

Dar nu ave˛i dreptate atunci c‚nd v„ chema˛i Ón ajutor C.E.D.O. Ómpotriva Fondului îProprietatea“, pentru c„ C.E.D.O. niciodat„ nu a trecut sub semnul Óndoielii legalitatea Fondului îProprietatea“. C.E.D.O. a dat c‚∫tig de cauz„ unor proprietari care s-au pl‚ns la C.E.D.O. c„ o locuin˛„ care putea fi retrocedat„ Ón natur„ a fost trecut„ la retrocedare Ón bani ∫i C.E.D.O. a constatat c„, Óntr-adev„r, titlul de valoare nu trebuia s„ mearg„ la Fondul îProprietatea“, ci casa trebuia retrocedat„. Chestiunea aceasta n-are nicio leg„tur„ cu legitimitatea Fondului îProprietatea“. Dar asta este Óntr-adev„r o tem„ pe care sunt dispus s-o duc cu dumneavoastr„ ∫i m„ bucur c„ Ón aceast„ privin˛„ avem aceea∫i g‚ndire.

A∫ vrea s„ Ónchei cu ceva ce a˛i spus dumneavoastr„, dar a∫ vrea s„ trec pe partea opus„. Dumneavoastr„ vorbea˛i de blesteme ∫i am s„ ∫i rezum cele dou„ blesteme de care vorbea˛i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 173/24.XI.2006 Eu cred c„ Rom‚nia ast„zi este Óntr-o perioad„ cu totul nou„ a existen˛ei sale. Rom‚nia la 1.01.2007 Óncheie tranzi˛ia din Rom‚nia. Intr„m Ón faza moderniz„rii, care are componente legate ∫i de procesul de integrare european„, deci institu˛ionale, ∫i economice, legate de stabilitatea fiscal„ ∫i de mediul de afaceri, ∫i chiar Ón planul mentalit„˛ilor, chiar dac„ ast„zi noi Ón Parlament n-am f„cut suficient dovada emancip„rii mentalit„˛ilor. Intr„m Ón faza modernit„˛ii: mediul economic este predictibil, discut„m deja de fonduri de investi˛ii pe perioade lungi, inclusiv pilonul 2, la care nu m„ asociez deloc cu dumneavoastr„, dar sunt convins, colegii mei de la P.D. vor ad„uga la acest subiect.

De aceea, eu cred c„ trebuie s„ medit„m mai bine la rolul pe care Rom‚nia, ca o ˛ar„ care devine mediu dezvoltat„ Ón deceniul viitor, trebuie s„ Ól joace Ón Europa ∫i fa˛„ de ea Óns„∫i.

Œn aceast„ privin˛„, da˛i-mi voie s„ introduc o not„ personal„. Vreau s„ v„ mul˛umesc pentru sprijinul pe care nu mi l-a˛i acordat prin Interna˛ionala Socialist„. M„ bucur c„, smerindu-v„, de data asta face˛i lucrurile mai bine.

™i acum Ón leg„tur„ cu blestemele. Sunt dou„ blesteme care ne apas„ din ceea ce a˛i spus, am Ón˛eles eu. Unul este gramatica ∫i al doilea este comunismul. Astea sunt blestemele noastre.

Nu vreau s„ citez acum. N-am luat dec‚t dou„ din ultimele dou„ propozi˛ii: îaceast„ g‚lceav„ ∫i balamuc“ ∫i îs„ tacem“. Dar nu vreau s„ insist pe tema gramaticii, pentru c„, totu∫i, gramatica ∫i aritmetica...

Stabilitatea macroeconomic„ este asigurat„ de un mix de politici monetare ∫i bugetare menite s„ realizeze reforma politicii fiscale, continuarea liberaliz„rii contului de capital, ˛intirea direct„ a infla˛iei, deficit bugetar sub 3%, conform criteriilor de la Maastricht, restructurarea cheltuielilor publice, prin prioritizarea programelor bugetare, crearea condi˛iilor pentru absorb˛ie ∫i func˛ionarea instrumentelor structurale.

Ritmul sus˛inut de cre∫tere economic„. Œn anul 2007 se estimeaz„ o cre∫tere a produsului intern brut cu 6,4%, iar contribu˛ia cea mai important„ o vor avea construc˛iile ∫i serviciile. Formarea brut„ de capital fix va cre∫te Ón 2007 cu 11,5%, pe fondul unei cre∫teri de ansamblu a cererii interne de 7,9%.

Infla˛ia. Procesul dezinfla˛ionist continu„ ∫i Ón anul 2007, rata infla˛iei reduc‚ndu-se fa˛„ de sf‚r∫itul anului

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 173/24.XI.2006 2006 la 4,5%, cu o medie anual„ de 5%. Contribu˛ia cea mai mare la infla˛ia prognozat„ o vor avea m„rfurile nealimentare, fiind anticipat„, Óntr-adev„r, ∫i o majorare a contribu˛iei m„rfurilor alimentare.

Aceste evolu˛ii favorabile vor fi Ónso˛ite de cre∫terea num„rului de salaria˛i ∫i din alte categorii profesionale, iar ponderea salaria˛ilor Ón totalul popula˛iei ocupate cre∫te la 58,4%. Rata ∫omajului se estimeaz„ la 5,6%, iar c‚∫tigul salarial mediu brut Ón 2007 se prognozeaz„ a atinge 1.270 de lei. C‚∫tigul salarial real va cre∫te Ón 2007 cu 6,5%.

Politica Ón domeniul asigur„rilor asisten˛ei sociale vizeaz„ Ón principal continuarea procesului de reform„ Ón cadrul sistemului public de pensii: pensia medie se estimeaz„ s„ creasc„ de la 318,2 lei Ón decembrie 2006 la 384 de lei Ón decembrie 2007; acordarea aloca˛iei de stat pentru copii, Ón cuantum de 200 de lei pe lun„ pentru to˛i copiii Ón v‚rst„ de p‚n„ la 2 ani; asigurarea pensiilor agricultorilor; ajutoare pentru categoriile de popula˛ie defavorizate.

Deficitul bugetar se prognozeaz„ a atinge nivelul de 2,8% din P.I.B. Veniturile bugetare sunt estimate la 134.000 de milioane de lei, reprezent‚nd 35,2% din P.I.B., incluz‚nd Óns„ ∫i fondurile externe nerambursabile. Cheltuielile bugetare sunt proiectate la 145.000 de milioane de lei, ceea ce duce la acel deficit bugetar de care vorbeam, de 2,8%.

Un element pozitiv Ól reprezint„ cre∫terea relevant„ a cheltuieli de capital, de la 3,9% din P.I.B. Ón 2006 la 6,7% din P.I.B. Ón 2007, ceea ce reflect„ orientarea politicii de cheltuieli prin direc˛ionarea fondurilor publice pentru men˛inerea cre∫terii economice.

Œn domeniul investi˛iilor publice un accent deosebit se pune pe dezvoltarea ∫i modernizarea infrastructurii de transport, programe de construire, reabilitare ∫i consolidare de ∫coli ∫i spitale, programe de dezvoltare Ón infrastructura local„, programe multianuale prioritare de mediu ∫i gospod„rire a apelor.

Se poate concluziona, lu‚nd Ón considerare aspectele prezentate, c„ proiectul de buget este orientat c„tre investi˛ii, f„r„ a neglija ∫i aspectele viz‚nd protec˛ia social„.

Exist„ Óns„ ∫i o serie de aspecte ale prezentului proiect de buget care necesit„ o gestionare c‚t mai atent„.

Un astfel de element Ól reprezint„ deficitul de cont curent, a c„rui pondere ridicat„ Ón produsul intern brut poate atrage derapaje macroeconomice, chiar dac„ nu pe termen scurt ∫i imediat. Mai mult, structura acestui deficit, ce reflect„ o pondere important„ a importurilor de minerale ∫i combustibil, face necesar„ acordarea unei aten˛ii sporite Ón ceea ce prive∫te finan˛area acestuia din investi˛ii str„ine directe ∫i de portofoliu.

O analiz„ atent„ o necesit„ ∫i poten˛iala influen˛„ pe care Fondul îProprietatea“ o are asupra deficitului bugetar. Este necesar s„ se fac„ o estimare a acestei influen˛e ∫i s„ se ia o decizie Ón consecin˛„ cu privire la activitatea acestui fond.

O economie competitiv„ are nevoie de un sector puternic al Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii, de aceea consider c„ programele destinate dezvolt„rii acestui sector ar trebui s„ beneficieze de cel pu˛in 0,2% din produsul intern brut, mai ales Ón contextul integr„rii europene ∫i al impactului pe care acest proces Ól va avea asupra companiilor din sector.

O aten˛ie sporit„ necesit„ ∫i procesul de absorb˛ie a fondurilor europene. Derapajele Ón ceea ce prive∫te nivelul de absorb˛ie al acestor fonduri pot transforma Rom‚nia, Óntr-adev„r, Óntr-un contributor net la Uniunea European„, lipsindu-ne astfel de avantajele fondurilor externe nerambursabile.

Stima˛i colegi,

Proiectul de lege a bugetului pe anul 2007 nu este perfect, dar este construit astfel Ónc‚t s„ Óndeplineasc„ obiectivele asumate de Guvern ∫i s„ asigure sursele necesare p„str„rii unui ritm sus˛inut de cre∫tere economic„ ∫i asigurarea unei stabilit„˛i macroeconomice.

De aceea, Partidul Democrat sus˛ine ∫i va vota Ón favoarea acestui proiect de lege.

Œn Óncheiere, o ultim„ remarc„, care, cred eu, subliniaz„ ∫i diferen˛a de filozofie dintre putere ∫i opozi˛ie. La ora actual„, c„ldura din case, m‚ncarea ieftin„, protec˛ia social„, pensiile mari vin din munc„, din cre∫tere economic„ ∫i din productivitate, ∫i doar de acolo! V„ mul˛umesc.

Din p„cate, ∫i bugetul pe anul 2007 va confirma c„ multe previziuni nu corespund cu realitatea, cum ar fi de exemplu construc˛ia veniturilor bugetare, ceea ce poate determina tensiuni sociale, irosirea resurselor ∫i pierderea unor oportunit„˛i economice.

Cre∫terea accentuat„ a deficitelor externe constituie un risc major pentru stabilitatea macrofinanciar„ a Rom‚niei. Deficitul comercial va atinge 15 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel pe care Rom‚nia l-a Ónregistrat Ón istoria sa, iar deficitul de cont curent va dep„∫i 10% din produsul intern brut.

Politica fiscal„ nu stimuleaz„ accelerarea cre∫terii economice, sporirea competitivit„˛ii economice, cre∫terea productivit„˛ii muncii ∫i procentul de persoane angajate.

Av‚nd Ón vedere proiectul bugetului pe anul 2007 ce ne-a fost prezentat, Partidul Rom‚nia Mare prezint„ urm„toarele considera˛ii.

Unu. Evolu˛ia principalilor indicatori, prezentat„ Ón raportul privind situa˛ia macroeconomic„ a ˛„rii, demonstreaz„ c„ actuala guvernare nu a identificat m„surile, mijloacele ∫i resursele necesare pentru corectarea dezechilibrelor din economia Rom‚niei.

Iat„ c‚teva exemple. Produsul intern brut Ó∫i reduce ritmul de cre∫tere fa˛„ de 2006 cu 0,3 puncte procentuale, de∫i, dac„ se ˛ine seama c„ deflatorul produsului intern brut folosit Ón calcule este subestimat, reducerea ritmului de cre∫tere ar fi de 0,6 puncte procentuale. Apoi, ritmul consumului final se reduce Ón 2007 cu 1,3 puncte procentuale, din care consumul individual efectiv cu 1,4 puncte procentuale, ceea ce se va reflecta direct Ón nivelul de trai al popula˛iei. Apoi, deficitul balan˛ei comerciale cre∫te fa˛„ de 2006 cu circa 2 miliarde de euro, iar deficitul de cont curent cre∫te cu aproape 1 miliard de euro. Indicele de cre∫tere a pre˛urilor de consum, care reflect„ de fapt infla˛ia, se reduce cu un punct procentual, dar amplitudinea major„rii pre˛urilor este ridicat„, Óntruc‚t baza de raportare este enorm„. Fa˛„ de octombrie 1990, Ónceputul liberaliz„rii pre˛urilor, indicele general al pre˛urilor de consum a crescut Ón cei 16 ani de circa 2.850 de ori.

Recentele m„suri de cre∫tere, a∫a-zise Ón avans, a pre˛urilor la gazele naturale, energia electric„ ∫i altele demonstreaz„ c„ nivelul infla˛iei prognozate de Guvern pentru 2007 este nerealist, un nivel credibil al acesteia fiind de 5,5%, av‚nd Ón vedere c„ propagarea valului infla˛ionist determinat de cre∫terea pre˛urilor la produsele energetice se va face efectiv Óncep‚nd cu luna ianuarie 2007.

De∫i c‚∫tigul mediu salarial se prevede s„ creasc„ cu 12,4%, iar pensia medie cu 20%, nivelurile respective vor fi sub cele din octombrie 1990.

Relaxarea fiscal„ clamat„ cu perseveren˛„ Ón ultimii doi ani se dovede∫te, unii spun, o minciun„, al˛ii spun, o eroare. Pot fi am‚ndou„ Ómpreun„, Óntruc‚t presiunea fiscal„ din economie, m„surat„ ca raport al sumei tuturor impozitelor ∫i taxelor ∫i, respectiv, produsul intern brut, a crescut ∫i va cre∫te Ón 2007 fa˛„ de 2005 cu aproape 5 puncte procentuale. Aceast„ cre∫tere s-a ob˛inut prin

majorarea accizelor, impozitelor ∫i taxelor, impozitelor pe export, dividende ∫i altele, astfel c„ lan˛ul impozitelor se Ónchide, chiar dac„ impozitul unic pe venit ∫i pe profit are o cot„ unic„.

™i, Ón sf‚r∫it, o alt„ deficien˛„ o reprezint„ majorarea deficitului bugetar de la 0,8% Ón 2005 la 2,8% Ón 2007. Œn termeni nominali aceasta reprezint„ de 3,7 ori, respectiv 3 miliarde de euro. Va m„ri presiunea infla˛ionist„ din economia ˛„rii.

Œn al doilea r‚nd, veniturile bugetului general consolidat se prev„d a cre∫te cu 23,7%, cheltuielile cu 24,1%, iar deficitul cu 29,1%.

Din punct de vedere al nivelurilor de cre∫tere, parc„ am fi Óntr-un buget de an electoral, Óntruc‚t, a∫a cum vom prezenta Ón continuare, fundamentarea veniturilor ∫i a cheltuielilor are o serie de lacune, dup„ cum urmeaz„: veniturile bugetului de stat sunt prev„zute s„ se majoreze cu 24,7%; una dintre cele mai mari cre∫teri, respectiv 47,8%, se preconizeaz„ s„ fie la impozitul ob˛inut din veniturile salariale. Fundamentarea acestei cre∫teri este superficial„ dac„ se ˛ine seam„ de faptul c„ salariul mediu brut va cre∫te numai cu 12,4%, iar num„rul de salaria˛i cu 1,8%, deci ar fi o cre∫tere real„ de 14,4%.

Consecin˛e?

Din impozitul pe venit, de 13 miliarde de lei, o sum„ important„, 10,8 milioane de lei, va fi repartizat„ bugetelor locale pentru finan˛area activit„˛ilor descentralizate. Este evident c„, Ón derularea bugetului, autorit„˛ile locale vor avea mari dificult„˛i, din cauza nerealiz„rii veniturilor estimate Óntr-un mod superficial.

Impozitul pe produc˛ia intern„ de ˛i˛ei ∫i gaze este subdimensionat cu peste 250 de milioane de lei. Am Ón vedere c„ Ón anul 2007 acest impozit este de 60 de milioane, Ón compara˛ie cu 311 milioane, c‚t a fost Ón anul 2006. Œn realitate, aceast„ subevaluare este mult mai mare, dac„ ˛ine˛i seam„ de evolu˛ia pre˛urilor ∫i de profiturile uria∫e ob˛inute de operatorii din sistem. Œn condi˛iile Ón care Ón anul 2007 nu ar avea loc nicio cre∫tere de pre˛uri, veniturile respective ale companiilor care extrag ˛i˛ei ∫i gaze, Ón marea lor majoritate cu capital privat, ar fi de cel pu˛in 5 ori mai mari, ceea ce, desigur, va amplifica ∫i mai mult neputin˛a popula˛iei de a suporta curba de sacrificiu impus„ cu cinism de guvernan˛i.

Acela∫i fenomen de subevaluare se Ónregistreaz„ ∫i la taxele de redeven˛„ din exploatarea resurselor minerale. Dimensionarea veniturilor din concesiuni ∫i Ónchirieri nu ˛ine seama de evolu˛ia pre˛urilor pe pia˛a specific„.

Concesiunea ∫i Ónchirierea propriet„˛ilor statului, a∫a cum s-a dovedit Ón activitatea de zi cu zi, reprezint„ o verig„ slab„, unde frauda ∫i corup˛ia se Ónt‚lnesc permanent. Veniturile respective sunt subdimensionate cu circa un miliard de lei.

Accizele prev„zute Ón Legea bugetului de stat Ónsumeaz„ 12,4 miliarde de lei, Ón timp ce raportul privind situa˛ia macroeconomic„ arat„ c„ suma acestora este de 13,9 miliarde lei. Diferen˛a Ón minus de 1,5 miliarde de lei îs-a evaporat“, Ón timp ce Guvernul transpir„ prin introducerea de noi accize la gaze, la energie electric„ sau majorarea altora Ón avans fa˛„ de termenele asumate prin Tratatul de aderare.

Semnificativ este urm„torul exemplu: Ón Tratatul de aderare se prevede ca nivelul accizei de referin˛„ la benzin„, de 350 de euro la mia de litri de benzin„, s„ fie atins la sf‚r∫itul anului 2011, iar Ón prezent nivelul accizei este de 421 de euro la o mie de litri de benzin„, ceea ce reprezint„ o majorare cu 20% mai devreme cu 6 ani.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 173/24.XI.2006 Creditele nerambursabile de la Uniunea European„ Ón anul 2007 sunt dimensionate la 7,92 miliarde lei. Acestea reprezint„ surse ale bugetului, dar care nu sunt cuprinse Ón venituri. √sta e r„spunsul ∫i pentru domnul senator Funar. Œn schimb, cheltuirea lor, a∫a cum se propune prin proiectul de lege, autorizeaz„ Ministerul Finan˛elor s„ Ómpart„ aceast„ pl„cint„ f„r„ s„ aib„ aprobarea Parlamentului. Noi consider„m c„ este normal ca Parlamentul s„ se pronun˛e ∫i asupra acestor sume.

Œn al treilea r‚nd, cheltuielile bugetului general consolidat cresc cu 24,5%, Ón timp ce cheltuielile bugetului de stat se vor majora cu 22,4%.

Sunt cre∫teri importante, dup„ cum sunt ∫i sectoare unde cre∫terile sunt reduse. Unele chiar au reduceri semnificative, de exemplu, stimularea exporturilor se reduce cu 5%, stimularea I.M.M.-urilor se reduce cu 8%, subven˛iile pentru agricultur„, pe care le pot accesa Ón momentul de fa˛„, preg„tirea agricultorilor se reduc cu 20%, cultura ∫i religia, reducere cu 2%. Nivelul acestor reduceri se amplific„ cu rata infla˛iei de 5,5%, pe care noi o estim„m c„ va fi media anului 2007 fa˛„ de 2006.

Grupurile parlamentare ale Partidului Rom‚nia Mare au formulat o serie de amendamente prin care se aduceau corecturi sau se propuneau rea∫ez„ri de cheltuieli Ón vederea elimin„rii unor disfunc˛ii din economia ˛„rii ∫i pentru Ómbun„t„˛irea activit„˛ilor socialculturale, cu indicarea surselor de acoperire. Totodat„, s-au f„cut amendamente referitoare la fundamentarea ∫i dimensionarea veniturilor bugetului de stat. Cu alte cuvinte, noi am luat foarte Ón serios primul buget al integr„rii noastre europene. Unele dintre amendamente vizau consolidarea activit„˛ii economice a ˛„rii ∫i cre∫terea produc˛iei de export ∫i se refereau la majorarea cheltuielilor pentru stimularea exporturilor, a Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii, a subven˛iilor pentru agricultur„.

Este de neÓn˛eles at‚t atitudinea Guvernului care a propus prin buget sume mai mici pentru domeniile men˛ionate dec‚t Ón anul 2006, c‚t ∫i a parlamentarilor puterii, care nu au acceptat Ón comisii amendamentele noastre.

Pe guvernan˛i nu-i intereseaz„ c„ deficitul comercial cre∫te cu 2 miliarde de euro, c„ deficitul de cont curent se majoreaz„ cu 1 miliard de euro, c„ importul de produse agroalimentare cre∫te aberant, ajung‚nd anual la peste 2,5 miliarde de euro, ∫i c„ multe produse care s-ar putea realiza cu u∫urin˛„ Ón ˛ar„ nu g„sesc minimum de sprijin financiar Ón condi˛iile legilor actuale.

Toat„ lumea ∫tie c„ finan˛area deficitelor balan˛ei comerciale ∫i de pl„˛i cost„ mai mult dec‚t alocarea unor resurse pentru implementarea m„surilor active de dezvoltare a produc˛iei de export ∫i/sau de Ónlocuire a unor importuri.

Pentru reabilitarea termic„ a cl„dirilor s-au prev„zut sume ridicol de mici, Ón condi˛iile Ón care se ∫tie c„ subven˛iile pentru Ónc„lzirea locuin˛elor vor fi eliminate din 2007, nu a∫a cum s-a precizat aici, Ón raportul prezentat. Programele de cre∫tere a eficien˛ei energetice, din care reabilitarea termic„ a cl„dirilor este poate cel mai important program, ar fi trebuit s„ fie sus˛inute mai puternic ∫i cu prioritate, Óntruc‚t m„surile respective reprezint„ singura cale sigur„ de reducere a cheltuielilor de Ónc„lzire a imobilelor.

Probabil c„ guvernan˛ii n-au auzit de angajamentele ∫i obliga˛iile asumate fa˛„ de Uniunea European„, prin care toate cl„dirile administrative, p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2007, ∫i toate cl„dirile cu destina˛ie de locuin˛e, p‚n„ Ón 2009,

trebuie s„ aib„ certificate de eficien˛„ energetic„. Dup„ modul Ón care sunt sprijinite financiar asemenea ac˛iuni, este evident c„ guvernan˛ii actuali nu doresc dec‚t exproprierea proprietarilor din locuin˛e, afla˛i Ón imposibilitatea pl„˛ii unor pre˛uri aberante la gaze naturale, energie termic„ ∫i al˛i combustibili pentru Ónc„lzit.

Alte amendamente se refereau la majorarea cheltuielilor pentru biblioteci ∫i muzee, pentru promovarea imaginii ∫i intereselor rom‚ne∫ti peste hotare. Dezinteresul guvernan˛ilor pentru sus˛inerea acestor ac˛iuni reprezint„ p‚n„ la urm„ o sfidare fa˛„ de interesele generale ale noastre.

Œn al patrulea r‚nd, Partidul Rom‚nia Mare consider„ c„ protec˛ia social„ reprezint„ un factor esen˛ial pentru cre∫terea economic„, pentru stabilitate ∫i pentru echitate social„.

Dup„ 16 ani de îeforturi sus˛inute“ Ón jefuirea economiei na˛ionale, rom‚nii tr„iesc mult mai prost dec‚t Ón anul 1990. Pre˛urile de consum au crescut Ón aceast„ perioad„ de circa 2.860 de ori, iar la sf‚r∫itul anului vor fi mai mari de circa 3.000 de ori.

Cu toate cre∫terile prev„zute pentru anul 2007, salariul mediu abia ajunge la 95% c‚t cel din octombrie 1990, pensia medie Ón aceea∫i perioad„ va reprezenta 79%, iar salariul minim 62%.

Ce se putea cump„ra cu 45 de dolari Ón anul 1990, Ón anul 2007 se va putea cump„ra cu 115 dolari, ceea ce reprezint„ o reducere a puterii de cump„rare cu 2,5%. Acesta este adev„rul, domnilor guvernan˛i!

Œn bugetul pe anul 2007, actualul Guvern a alocat protec˛iei sociale numai 10% din produsul intern brut, astfel c„ Rom‚nia este pe ultimul loc Ón clasamentul ˛„rilor din Uniunea European„ Ón ceea ce prive∫te interesul fa˛„ de politica social„. Œn urm„torii ani, ar trebui s„ ajungem la o cifr„ de 20-25% din produsul intern brut alocat„ pentru protec˛ia social„, dar, pentru a atinge aceast„ ˛int„, Rom‚nia are nevoie de o economie competitiv„. Bugetul nu sus˛ine acest deziderat.

Pe de alt„ parte, competitivitatea este str‚ns legat„ de resursele pe care statul le aloc„ pentru intensificarea proceselor de construire a unei structuri economice bazate pe investi˛ii de capital ∫i dezvoltarea cu prioritate a unor segmente vitale, precum cercetarea, educa˛ia, infrastructura ∫i altele.

Pentru a avea o societate stabil„, statul trebuie s„ aloce mai mul˛i bani pensionarilor, care nu pot fi considera˛i doar consumatori de resurse, cum se afirm„ foarte des Ón ultima vreme cu destul cinism.

Nivelul de trai al pensionarilor este ast„zi departe de nevoile acestor oameni ∫i reprezint„ o pat„ neagr„ pentru societatea rom‚neasc„ aflat„ Ón pragul integr„rii europene. Ast„zi, cu pensia medie se pot cump„ra de 6,2 ori mai pu˛ine cantit„˛i de gaze naturale, de 4 ori mai pu˛in„ energie termic„ ∫i de 2,7 ori mai pu˛in„ energie electric„.

Iat„ de ce Partidul Rom‚nia Mare se pronun˛„ categoric pentru introducerea pensiei minime Ón Rom‚nia la nivelul unui punct de pensie. Totodat„, consider„m necesar ca pensia medie din anul 2007 s„ fie cel pu˛in la nivelul celei din anul 1990, indexat„ cu indicele general al pre˛urilor de consum, ceea ce va reprezenta 485 de lei.

Pentru a nu merge Ón Uniunea European„ cu numai jum„tate din popula˛ia ˛„rii, clasa politic„ trebuie s„-∫i asume r„spunderea pentru Ónf„ptuirea unor reforme

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 173/24.XI.2006 structurale puternice Ón domeniile economic, financiar ∫i social, Ón spirit european, cu adev„rat european.

Partidul Rom‚nia Mare Ó∫i reafirm„ hot„r‚rea de a participa activ ∫i constructiv la devenirea european„ a Rom‚niei, dar nu-∫i poate asuma Ón fa˛a na˛iunii responsabilitatea unui proiect bugetar gre∫it ∫i nerealist, prin care cre∫terea accentuat„ a deficitelor externe va compromite stabilitatea macrofinanciar„ a ˛„rii, cu consecin˛e sociale imprevizibile.

Grupurile parlamentare ale Partidului Rom‚nia Mare nu-∫i pot asuma construc˛ia bugetar„ propus„ pentru anul 2007 ∫i vor vota Ómpotriv„.

V„ mul˛umesc.

Dar nu pot s„ fiu de acord cu diminuarea sumelor destinate cheltuielilor de capital ∫i cu alocarea lor la cheltuielile salariale at‚ta timp c‚t exist„ numeroase ∫coli Ón ˛ar„ cu o echipare care las„ de dorit ∫i care nu Óndeplinesc condi˛iile minime Ón ceea ce prive∫te confortul copiilor ∫i al cadrelor didactice.

Stima˛i colegi,

Acum un an, Ón urma consult„rii cu reprezentan˛ii ale∫ilor locali ai U.D.M.R., am identificat 3 grupe de probleme, Ón speran˛a c„ bugetul pentru anul 2006 le va rezolva m„car par˛ial. S„ vedem ce se Ónt‚mpl„ Ón acest an.

Prima grup„: necesitatea continu„rii procesului de descentralizare fiscal„.

Cre∫terea veniturilor proprii ale bugetelor locale cu mai mult de 38% fa˛„ de 2006, conform previziunilor din raport, este un semn bun, dar prevederea prezentei legi privind implicarea Ministerului Finan˛elor Publice, prin direc˛iile generale ale finan˛elor publice, Ón repartizarea celei mai mari p„r˛i din diferitele sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat ne d„ de g‚ndit, dac„ nu vor fi Óntr-adev„r clare ∫i transparente.

A doua grup„ de probleme: problema principiului echit„˛ii Ón profil regional ∫i jude˛ean a finan˛„rii programului de investi˛ii Ón infrastructur„.

Din p„cate, aceast„ problem„ nu va fi stins„ nici de Legea bugetului pe 2007. Este suficient s„ remarc„m o cre∫tere cu numai 11% fa˛„ de 2006 a sumelor defalcate din taxa pe valoarea ad„ugat„ pentru drumurile jude˛ene ∫i comunale, sc„derea cu 8% fa˛„ de 2006 a bugetului Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, care este factorul principal Ón probleme de dezvoltare infrastructural„, drumuri, ap„, canalizare, sau este suficient s„ constat„m ritmul anevoios al construirii Autostr„zii Bucure∫ti—Bra∫ov—Bor∫.

Sper c„ nu este cazul s„ duc munc„ de l„murire ca s„ v„ conving de necesitatea cre„rii acestei artere rutiere. Cred c„ nu numai colegii care circul„ pe DN 1 sunt de acord cu mine.

A treia grup„ de probleme identificate se refer„ la m„surile care trebuiau luate pentru m„rirea capacit„˛ii de atragere ∫i absorb˛ie a fondurilor comunitare de c„tre autorit„˛ile locale.

Cred c„ sunte˛i de acord c„ avem obliga˛ia ca prin procesul legislativ, inclusiv prin prevederile prezentului proiect de lege, s„ sus˛inem procesul de Ómbun„t„˛ire a performan˛elor administrative ∫i organizatorice ale autorit„˛ilor locale.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i ∫i senatori,

Bugetul anului 2007 trebuie s„ fac„ fa˛„ aspectelor economice negative foarte grave care sunt cauzate de am‚narea reformelor structurale profunde Ón sectorul energetic — vezi problemele legate de scumpirea gazului natural, problemele concrete de electricitate Ón zona Ferentari, Ón minerit, Ón transporturi —, de birocra˛ia excesiv„ ∫i de corup˛ia care afecteaz„ mediul de afaceri Ón egal„ m„sur„ cu sectorul bugetar.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 173/24.XI.2006 Bugetul trebuie s„ fac„ fa˛„ problemelor care decurg din noul statut al Rom‚niei ca membru Ón Uniunea European„ — ˛ara noastr„ va contribui la bugetul comunitar —, problemelor care apar Ón urma integr„rii Ón domeniul vamal, rezolvarea situa˛iei lucr„torilor vamali, precum ∫i Ón domeniul pazei frontierei externe a Uniunii Europene.

Uniunea Democrat„ Maghiar„ din Rom‚nia, consider‚nd Legea bugetului de stat ca o prioritate legislativ„, s-a implicat ∫i Ón acest an Ón construirea proiectului de lege prin membrii Guvernului din partea U.D.M.R.-ului, precum ∫i prin parlamentarii din Senat ∫i din Camera Deputa˛ilor, formul‚nd un set de amendamente care sunt Ón concordan˛„ cu Programul de guvernare al coali˛iei.

Subliniind c„ o parte dintre aceste amendamente au fost acceptate ∫i sus˛inute ∫i ˛in‚nd cont de aspectele pozitive, nesocotind cele negative ale prezentului proiect de lege ∫i accept‚nd ideea c„ prezentul proiect de lege va constitui îfundamentul solid“ — sintagma nu-mi apar˛ine — îal procesului de integrare a Rom‚niei Ón Uniunea European„“, am mandatul s„ v„ spun c„ membrii celor dou„ grupuri parlamentare ale Uniunii Democrate Maghiare din Rom‚nia vor vota Proiectul legii bugetului de stat ∫i Proiectul legii asigur„rilor sociale de stat.

Mul˛umesc.

Nu dorim s„ aducem Ón discu˛ie ∫i alte aspecte negative legate de buget, deoarece Grupurile parlamentare ale Partidului Conservator vor vota Proiectul de buget pe anul 2007.

Œn privin˛a sprijinirii I.M.M.-urilor, Partidul Conservator salut„ adoptarea proiectului de lege care vizeaz„ scutirea lor de la plata impozitului pe profitul reinvestit. Acest fapt s-a consumat ieri Ón Comisia economic„ a Senatului, astfel Ónc‚t proiectul de lege ini˛iat de Partidul Conservator Ón acest sens va ajunge Ón plenul Senatului cu raport de adoptare.

Stima˛i colegi,

Suntem con∫tien˛i de faptul c„ nu pot fi rezolvate integral toate problemele cu care se confrunt„ societatea rom‚neasc„. Suntem con∫tien˛i de faptul c„ Rom‚nia are nevoie de un buget votat la timp, astfel Ónc‚t s„ nu constituie o barier„ Ón calea integr„rii Ón Uniunea European„.

Neajunsurile eviden˛iate nu sunt mai accentuate dec‚t Ón anii preceden˛i. Prin exemplificarea lor am dori s„ tragem un semnal de alarm„, astfel Ónc‚t Guvernul condus de domnul C„lin Popescu-T„riceanu s„ con∫tientizeze mai mult problemele stringente care persist„ Ónc„ Ón ˛ara noastr„.

At‚ta timp c‚t suntem la guvernare c„ut„m, ∫i de cele mai multe ori reu∫im, s„ oferim solu˛ii, Óns„ solu˛iile noastre trebuie sus˛inute de toate partidele aflate Ón coali˛ie. Grupurile parlamentare ale Partidului Conservator sus˛in proiectul de buget, deoarece, cu toate neajunsurile, el reprezint„ un pas Ónainte spre o ˛ar„ european„ ∫i poate chiar spre un trai mai decent.

Consider„m c„ dezbaterile generale pe tema bugetului nu trebuie s„ fie momentul r„fuielilor politice ieftine. Discu˛iile purtate strict pe buget ar constitui, stima˛i colegi, o cale mult mai interesant„ ∫i mai benefic„ pentru via˛a noastr„ parlamentar„, dar ∫i pentru societatea noastr„.

Partidul Conservator Ó∫i p„streaz„ punctele de vedere consecvent. Punctele de vedere cu tent„ electoral„ le p„str„m, de asemenea, numai pentru perioada campaniei electorale. Ast„zi prioritatea noastr„ const„ Ón implicarea concret„, pentru a oferi solu˛ii viabile ∫i credibile Ón vederea cre∫terii bun„st„rii pe toate planurile.

Œn perspectiv„, grupurile noastre parlamentare vor ac˛iona ferm, astfel Ónc‚t toate proiectele legislative

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 173/24.XI.2006 ini˛iate, precum ∫i cele aflate Ón curs de ini˛iere — dau aici exemplul reducerii taxei pe valoarea ad„ugat„ la produsele alimentare de baz„ — s„ fie a∫adar promovate, astfel Ónc‚t s„ dovedim Ónc„ o dat„, dac„ este nevoie, faptul c„ Partidul Conservator se implic„ ∫i ofer„ totodat„ solu˛ii concrete la majoritatea problemelor stringente cu care se confrunt„ societatea rom‚neasc„. V„ mul˛umesc.

Noi, Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale, am analizat Ón grup bugetul propus pentru 2007, am adus

noi propuneri ∫i am f„cut numeroase amendamente. Unele dintre ele au fost admise, altele au fost respinse.

Suntem con∫tien˛i c„ bugetul pentru anul 2007 nu este un buget perfect, nu satisface Ón totalitate necesit„˛ile, dar, totu∫i, asigur„ o cre∫tere substan˛ial„ a fondurilor fa˛„ de bugetul precedent ∫i printr-o implementare real„ ∫i corect„ a proiectelor ∫i programelor, precum ∫i cheltuirea judicioas„ a fondurilor repartizate. Bugetul pentru anul 2007 va asigura stabilitatea economic„ a Rom‚niei, va conduce la diminuarea infla˛iei ∫i la consolidarea Óncrederii popula˛iei Ón moneda na˛ional„.

Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale, format din cei 18 deputa˛i, va vota bugetul pentru anul viitor. Este bugetul nostru, bugetul ˛„rii.

V„ mul˛umesc.

pilonul 2 de pensii pe care v„ l„uda˛i c„ o s„-l introduce˛i.

Deci toate aceste titluri pe care dumneavoastr„ le spune˛i c„ vin Ón Ónt‚mpinarea unui buget european, a unei Rom‚nii europene nu sunt dec‚t declara˛ii de tip politic, domnule T„riceanu, ∫i nu de tip pragmatic, a∫a cum spunea˛i.

Vreau s„ v„ spun, domnule prim-ministru, c„ cine v-a scris acel discurs, poate, sigur nu a˛i avut timpul necesar s„ v„ uita˛i pe el, s„-l citi˛i, s„-i spune˛i s„ aib„ bun„voin˛a ∫i s„ aib„ dorin˛a s„ fac„ diferen˛a Óntre cheltuieli de investi˛ii ∫i cheltuieli de capital, atunci c‚nd dumneavoastr„ veni˛i aici ∫i compara˛i mere cu pere, spun‚nd c„ îVai, ce mult va aloca Guvernul T„riceanu cheltuieli de investi˛ii!“.

6,6% din P.I.B., c‚nd anul acesta nu sunte˛i Ón stare nici 4% s„ face˛i? ™i c„, de!, Ón 2004 erau cheltuieli de capital de 3%? Trebuia s„ v„ Ónve˛e cine v-a scris discursul acela c„ este o diferen˛„ mare Óntre cheltuial„ de capital ∫i cheltuial„ de investi˛ii. ™i vreau s„ v„ spun c„ cheltuielile de investi˛ii Ón 2004 erau de peste 5,5% din P.I.B., domnule T„riceanu. Deci poate ave˛i nevoie de unele corecturi Ón ceea ce prive∫te staff-ul tehnic pe care-l ave˛i acolo, l‚ng„ dumneavoastr„.

Ne spunea˛i aici, cu mult„ m‚ndrie liberal„ Ón suflet, c„ Ónc„lzirea locuin˛ei o s„ fie extraordinar„ ∫i c„ rom‚nii o s„ beneficieze de nu ∫tiu ce sume de bani mai mari, dar poate a˛i uitat s„ spune˛i rom‚nilor, domnule T„riceanu, c„, de fapt, a˛i exclus apa cald„, care reprezint„ 25% din Ónc„lzirea locuin˛ei, cu aceste subven˛ii pe care vre˛i s„ le da˛i. Spune˛i oamenilor acest lucru, c„ nu mai subven˛iona˛i apa cald„! Spune˛i oamenilor c„ nu mai da˛i bani pentru a∫a ceva! ™i atunci poate c„ oamenii o s„ Ón˛eleag„ cum aceste bonusuri pe care dumneavoastr„ vre˛i s„ le da˛i o s„ fie apreciate de c„tre oameni.

Domnule T„riceanu,

Aveam foarte multe s„ v„ spun. Œmi pare r„u Óns„ c„ modul Ón care a˛i tratat aceast„ dezbatere de ast„zi a f„cut ca foarte mul˛i colegi s„ plece din aceast„ sal„, modul Ón care dumneavoastr„ a˛i f„cut ca dezbaterea pentru cel mai important act normativ s„ intre Ón derizoriu.

Probabil c„ acest comportament al dumneavoastr„ o s„ duc„ Guvernul dumneavoastr„ tot Ón derizoriu.

Œn condi˛iile Ón care clasa politic„ din Rom‚nia este Óntr-o agita˛ie continu„ Ón ultimii doi ani de zile, economia rom‚neasc„ s-a dezvoltat ∫i a Ónregistrat o cre∫tere deosebit„, ceea ce denot„ faptul c„, dup„ 17 ani, economicul primeaz„ Ón fa˛a politicului ∫i, Ón mod cert, Óntr-un sistem democratic aceasta Ónseamn„ normalitate.

Grupurile parlamentare ale P.N.L. din Senat ∫i Camera Deputa˛ilor vor vota bugetul de stat Ón forma propus„ de Guvern.

V„ mul˛umesc.

1. asigurarea unui venit adecvat pentru pensionari;

2. eliminarea inechit„˛ilor din sistemul public de pensii, astfel Ónc‚t s„ fie respectat principiul îla condi˛ii egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ie∫irii la pensie“;

3. protejarea puterii de cump„rare a pensiilor. Œn acest sens, Guvernul s-a angajat c„ toate pensiile care au fost recalculate vor fi ulterior indexate cu indicele de cre∫tere a pre˛ului de consum, astfel Ónc‚t s„ fie acoperit„ 100% cre∫terea pre˛urilor;

4. majorarea pensiilor, astfel Ónc‚t p‚n„ Ón 2008 pensiile s„ creasc„ Ón termeni reali cu aproximativ 30%;

5. cre∫terea puterii de cump„rare a pensiilor din agricultur„.

Analiz‚nd pe r‚nd cele 5 obiective, am ajuns la urm„toarea concluzie: nu s-a asigurat un venit adecvat pentru pensionari ∫i, pe cale de consecin˛„, sunt cel pu˛in 3 milioane de suflete care tr„iesc sub limita de s„r„cie, neav‚nd asigurat de c„tre Guvern m„car 40% din co∫ul mediu zilnic.

Nu au fost eliminate inegalit„˛ile din sistemul public de pensii, sute de mii de pensionari sunt nemul˛umi˛i de faptul c„ la condi˛ii egale de pensionare nu beneficiaz„ de pensii egale, indiferent de anul ie∫irii la pensie.

Sunt sute de mii de pensionari care au lucrat Ón agricultur„, mai ales cei din fostele C.A.P.-uri ∫i asocia˛iile economice intercooperatiste, care au pensii cuprinse Óntre 40 ∫i 100 de RON. Œn acela∫i timp, sunt c‚teva sute de mii de pensionari care au lucrat Ón Ministerul Justi˛iei, Ministerul Public, Ministerul de Interne ∫i Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale, care beneficiaz„ de pensii Óntre 20 ∫i 100 de milioane lei pe lun„.

Pentru realizarea acestui obiectiv al Guvernului viz‚nd eliminarea inechit„˛ilor din sistemul public de pensii, Partidul Rom‚nia Mare va avea o ini˛iativ„ legislativ„ Ón care va solicita ∫i un amendament care solicit„ ca pensia minim„ s„ fie de 1.000 RON.

Guvernul a refuzat s„ indexeze toate pensiile cu indicele de cre∫tere a pre˛urilor de consum, ajut‚ndu-i pe pensionari s„ tr„iasc„ ∫i mai r„u dec‚t Ón anul 2004.

Partidul Rom‚nia Mare a f„cut o serie de amendamente care propun Ómbun„t„˛irea nivelului de trai al popula˛iei cu venituri reduse, Ón spe˛„, pensionarii, care vizeaz„ asigurarea unei pensii minime care s„ asigure rom‚nului un trai decent ∫i s„ permit„ cur„˛irea sistemului public de pensii de toate formele care au rolul de a umili p„tura s„rac„ ∫i de a-i purta pe drumuri pentru ob˛inerea unor ajutoare, cum ar fi ajutorul pentru Ónc„lzire, ajutoare sociale ∫i a∫a mai departe.

O alt„ problem„ foarte grav„, care este pentru persoanele care sunt disponibilizate colectiv, Ón cursul anului 2007, din domenii strategice ale economiei na˛ionale, cum ar fi mineritul: nu este asigurat un acompaniament social adecvat, de∫i au fost prinse sume Ón buget. Or, pentru disponibiliz„ri colective nu exist„ Ón momentul de fa˛„ un act normativ care s„ reglementeze aceast„ situa˛ie, cu at‚t mai mult cu c‚t Ordonan˛a nr. 8/2003 Ó∫i Ónceteaz„ aplicabilitatea Ón 31.12.2006.

Partidul Rom‚nia Mare va sus˛ine Ón continuare modificarea art. 18, care s„ prevad„ asigurarea tichetelor de mas„ pentru sistemul bugetar.

Av‚nd Ón vedere c„ nu se respect„ Programul de guvernare, Grupurile parlamentare ale Partidului Rom‚nia Mare, al Camerei Deputa˛ilor ∫i al Senatului, vor vota Ómpotriva acestui proiect de lege.

Mul˛umesc.

Lungimea drumurilor este aceea∫i, ∫i cu, ∫i f„r„ consultarea primarilor. Œn schimb, ar trebui s„ se ˛in„ cont de starea drumurilor, de destina˛ia sumelor pentru repara˛ii sau drumuri noi. Cu alte cuvinte, repartizarea ar trebui l„sat„ pe seama consiliilor jude˛ene, care cunosc bine situa˛ia, f„r„ a impune ceva de la centru.

Aceea∫i concep˛ie centralist„ este prezent„ ∫i la repartizarea sumelor pentru finan˛area cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, ora∫elor, municipiilor de c„tre directorul direc˛iei generale a finan˛elor publice jude˛ene, prin eliminarea consiliului jude˛ean din procesul decizional, cu toate c„ acesta din urm„ are compartimente specializate Ón domeniu.

Am l„sat la urm„ cea mai grav„ problem„. Sumele defalcate din T.V.A. pentru echilibrarea bugetelor locale Ón 2007 scad cu 25% fa˛„ de 2006, Ón condi˛iile Ón care sporesc at‚t sarcinile transferate de la administra˛ia central„, c‚t ∫i a∫tept„rile popula˛iei, care dore∫te s„ tr„iasc„ mai bine.

Stimate domnule prim-ministru,

Suntem de acord cu obiectivele tangibile prezentate de dumneavoastr„, dar cei din Transilvania am dori s„ avem confirmarea _expressis verbis_ din partea dumneavoastr„ a hot„r‚rii Guvernului Rom‚niei de a finaliza construc˛ia Autostr„zii Bor∫—Bra∫ov p‚n„ Ón 2012.

V„ mul˛umesc.

Œn concep˛ia Partidului Social Democrat, Óntre priorit„˛ile Rom‚niei putem enumera: combaterea s„r„ciei ∫i a excluziunii sociale, atenuarea polariz„rii sociale, reducerea decalajelor majore de dezvoltare dintre sat ∫i ora∫, dintre diferitele regiuni ale ˛„rii, ca ∫i dintre Rom‚nia, ca Óntreg, ∫i media statelor din Uniunea European„, stimularea accesului egal la educa˛ie ∫i s„n„tate, preg„tirea continu„ a for˛ei de munc„, reducerea fiscalit„˛ii pe for˛a de munc„, cre∫terea gradului de ocupare, majorarea ponderii a∫a-numitelor cheltuieli sociale Ón produsul intern brut al ˛„rii, cre∫terea puterii de cump„rare a salariilor ∫i a pensiilor, cre∫terea calit„˛ii vie˛ii. Œn fapt, este vorba despre elemente ce, Ónsumate, configureaz„ un nou model economic ∫i social pentru Rom‚nia, model care Ómbin„ cre∫terea economic„, eficien˛a ∫i flexibilitatea cu egalitatea de ∫anse, echitatea ∫i securitatea social„.

R„spunsurile oferite acestor probleme, atunci c‚nd aceste r„spunsuri exist„ ∫i pot fi desprinse din analiza proiectelor supuse dezbaterii noastre, sunt nu numai dezolante, stima˛i colegi, dar, de multe ori, ele sunt cinice, iar uneori chiar iresponsabile. Œn multe cazuri, nu exist„ aceste r„spunsuri, pentru c„ nici problemele enumerate nu exist„ Ón viziunea puterii de dreapta din ˛ar„.

V„ propun s„ descifr„m Ómpreun„ proiectul de buget pentru 2007 prin prisma r„spunsurilor puterii la primul grupaj de probleme, cel legat de s„r„cie, excluziune social„ ∫i polarizare social„.

Datele sunt urm„toarele — ∫i Ómi pare r„u c„ domnul Vosganian nu este aici —, date oficiale...

## **Domnul Varujan Vosganian**

Men˛inerea ∫i Ón 2007 a cotei unice de impozitare conduce Ón continuare la accentuarea polariz„rii societ„˛ii rom‚ne∫ti. Acest r„spuns Ól plasez Ón categoria celor iresponsabile, de aceast„ dat„, c„ci fenomenul este dublat de ad‚ncirea discrepan˛elor dintre sat ∫i ora∫, ca ∫i dintre diferitele regiuni ale ˛„rii.

Œn anul 2005, domnule Vosganian, de exemplu, diferen˛a Óntre veniturile medii pe gospod„rie din mediul urban ∫i rural s-a situat la 30%, fa˛„ de numai 15,7 Ón 2004. Este vorba, practic, de o dublare a diferen˛ei de venituri Óntre sat ∫i ora∫ Ón intervalul unui singur an.

La fel, veniturile ce revin Ón medie pe o gospod„rie din regiunea Bucure∫ti—Ilfov, de exemplu, au fost cu 39,7% mai mari dec‚t veniturile din regiunea de sud-est. G‚ndi˛i-v„ cu c‚t se vor ad‚nci aceste inegalit„˛i la nivelul lui 2007, Ón condi˛iile pre˛urilor locale de referin˛„ la energia termic„.

Stima˛i colegi,

M„ simt obligat s„ avertizez asupra pericolelor unei asemenea politici premeditate Ón Rom‚nia, respectiv accentuarea polariz„rii sociale. Ea nu este expresia unui accident de etap„, nu este conjunctural„, ci, dimpotriv„, stima˛i colegi, ea este o ac˛iune programat„, asumat„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 173/24.XI.2006 con∫tient ∫i urm„rit„ cu perseveren˛„ de actuala putere de dreapta din ˛ar„, ˛in‚nd de Óns„∫i esen˛a ideologiei promovate.

Cum am putea altfel califica aceste lucruri, c‚nd puterea, stima˛i colegi, tolereaz„ ast„zi salarii de 88 de ori mai mari — a˛i auzit bine, de 88 de ori mai mari! — pentru cei din ultima grup„ de venituri, comparativ cu salariile celor din prima grup„? P‚n„ unde poate merge aceast„ inegalitate, f„r„ ca stabilitatea ˛„rii s„ fie periclitat„? Aceasta este o Óntrebare direct„ pentru Guvernul T„riceanu.

A doua mare grup„ de probleme este cea referitoare la ponderea Ón P.I.B. a a∫a-ziselor cheltuieli sociale. Œn primul r‚nd, no˛iunea de cheltuieli sociale nu mai corespunde realit„˛ilor din Europa, dar ∫i din ˛ar„. Ele sunt mai degrab„ investi˛ii sociale, dac„ consider„m domeniul social ca factor productiv, a∫a cum, de altfel, este el perceput Ón cadrul modelului social european.

Dac„ p‚n„ acum ponderea cheltuielilor cu protec˛ia social„ nu a dep„∫it niciodat„ 9 p‚n„ la 10% din P.I.B., Partidul Social Democrat consider„ c„ a sosit momentul unei abord„ri cu totul noi Ón aceast„ privin˛„, Ón sensul major„rii semnificative a acestui procent, undeva Ón jurul a 12-14% din P.I.B., pentru o prim„ perioad„.

Spunem aceasta, con∫tien˛i fiind de faptul c„ o economie performant„ asigur„ prosperitatea popula˛iei. Dar lucrul, stima˛i colegi ∫i stimat„ coleg„ din Partidul Democrat, este valabil, Ón egal„ m„sur„, ∫i invers, respectiv ∫i o popula˛ie prosper„ va produce o economie performant„. Pled„m, a∫adar, pentru importan˛a cel pu˛in egal„, domnule Ru∫anu, at‚t a dezvolt„rii economice, dar ∫i a celei sociale, aceasta constituind Ónc„ una dintre marile diferen˛ieri Óntre st‚nga ∫i dreapta politic„ rom‚neasc„.

Din p„cate, proiectul de buget pe 2007, dar ∫i previziunile p‚n„ Ón 2010 ale actualei puteri converg spre o sc„dere semnificativ„ a cheltuielilor cu protec˛ia social„, p‚n„ spre 9,4% pondere Ón P.I.B., ceea ce include acest r„spuns Ón categoria celor cinice cu privire la soarta popula˛iei. De men˛ionat c„ media Ón Uniunea European„ Ón acest moment este de 27,4%.

## Stima˛i colegi,

O ultim„ grup„ de probleme viza preg„tirea continu„ a for˛ei de munc„, reducerea fiscalit„˛ii pe for˛a de munc„ ∫i cre∫terea gradului de ocupare a acesteia Ón Rom‚nia.

R„spunsurile puterii Ón ceea ce prive∫te pia˛a muncii practic nu exist„. Fa˛„ de un angajament de sc„dere cu 10 puncte procentuale a fiscalit„˛ii Ón mandatul 2005— 2008, dup„ 3 ani aceast„ sc„dere este de numai 4 puncte procentuale, respectiv de la 49,5 la 45,5%. Reamintesc c„, Ón intervalul 2000—2004, Guvernul N„stase a sc„zut fiscalitatea din Rom‚nia cu 12,5 puncte procentuale, de la 62% la 49,5%, domnule Vosganian.

Œn ceea ce prive∫te pia˛a muncii din Rom‚nia, aceasta se va transforma dramatic Ón procesul de integrare european„. Fenomenul rapid de Ómb„tr‚nire a popula˛iei, fluxurile migra˛iei interne ∫i mai ales externe, precum ∫i b„t„lia tehnologic„ pentru competitivitate sunt doar c‚teva din provoc„rile inerente.

Œn plus, Rom‚nia nu numai c„ este ˛ara european„, stima˛i colegi, cu cea mai mare pondere a popula˛iei ocupate Ón agricultur„, dar are ∫i o structur„ social„ ∫i ocupa˛ional„ net diferit„ fa˛„ de societ„˛ile dezvoltate din Uniunea European„. Popula˛ia din agricultur„ trebuie ajutat„ s„ se mute masiv, peste 1,5 milioane de

persoane, Ón ocupa˛ii neagricole. Aceasta presupune oferirea de ∫anse tineretului rural, Ón primul r‚nd ∫anse de educa˛ie, Ón al doilea r‚nd, locuri de munc„ ∫i formare profesional„. Din acest punct de vedere, r„spunsul puterii nu exist„ nici pentru 2007 ∫i nici pentru anii urm„tori.

Œn sf‚r∫it, dac„ ne uit„m la structura popula˛iei ocupate Ón func˛ie de ∫coala absolvit„, vom observa cu surprindere, stima˛i colegi, fa˛„ de legendele existente, c„ cea mai mare parte a for˛ei de munc„ nu are nicio calificare: doar 21,5% sunt absolven˛i ai Ónv„˛„m‚ntului profesional ∫i 13,5% absolven˛i de Ónv„˛„m‚nt postliceal ∫i superior.

De aici, o sarcin„ uria∫„, repet, uria∫„, pe care trebuie s„ ne-o asum„m pentru anii care vin, respectiv dezvoltarea accelerat„ a unor centre de formare profesional„ continu„ ∫i alocarea unor sume corespunz„toare pentru derularea acestui proces. Sumele alocate la nivelul lui 2007 pentru formare profesional„ Ón Rom‚nia dovedesc c„ puterea este total nepreg„tit„ ∫i Ón acest domeniu.

O ultim„ men˛iune. Prima mare urgen˛„ a economiei rom‚ne∫ti, dac„ vrea s„ fie o economie durabil„, este s„-∫i ocupe popula˛ia apt„ de munc„. Œn acest sens, crearea de noi locuri de munc„ devine, la r‚ndu-i, o prioritate. R„spunsul puterii, ∫i la acest punct, aproape inexistent.

Concluzia pentru noi, social-democra˛ii, stima˛i colegi, este una singur„. Œn 2007, majoritatea popula˛iei din Rom‚nia va tr„i mai prost dec‚t Ón 2006 ∫i 2005. Iat„ de ce votul nostru va fi unul negativ asupra ambelor bugete.

V„ mul˛umesc.

Pe plan intern, Ón anul 2007 este prev„zut„ continuarea reducerii presiunii fiscale, prin diminuarea contribu˛iilor de asigur„ri sociale cu dou„ puncte procentuale la angajatori. Principalele obiective spre care vor fi direc˛ionate resursele bugetare se refer„ la capitalul uman, coeziunea economic„ ∫i social„, dezvoltarea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 173/24.XI.2006 regional„, politica de asigur„ri sociale, dezvoltarea cercet„rii ∫i inov„rii ca obiectiv esen˛ial al Strategiei Lisabona, transporturile ∫i protec˛ia mediului.

Este de men˛ionat faptul c„ stabilirea unui deficit bugetar de 2,8% din produsul intern brut este menit„ s„ sus˛in„ procesul de dezinfla˛ie ∫i s„ men˛in„ Ón limite rezonabile deficitul de cont curent, Ón condi˛iile unui nivel al cheltuielilor bugetare de 38% din produsul intern brut. Œn aceast„ situa˛ie, se poate aprecia c„ politica bugetar„ formulat„ pentru anul 2007 este o politic„ prudent„, corelat„ cu celelalte politici publice.

Œn domeniul infla˛iei se preconizeaz„ o reducere a acesteia, estim‚ndu-se o rat„ a infla˛iei de 4,5% la sf‚r∫itul lui 2007, ceea ce Ónseamn„ o infla˛ie medie anual„ de 5%. Aceast„ estimare a luat Ón calcul o sc„dere a pre˛urilor administrate, de∫i decalajul dintre aceste pre˛uri ∫i cele libere r„m‚ne considerabil.

Raportarea anual„ a unor cre∫teri economice, domnilor, nu reprezint„ nimic dac„ nu se reg„sesc Ón veniturile cet„˛enilor. C‚∫tigul salarial mediu prognozat — Ónc„ o dat„ apel„m la cifre — pentru anul 2007 va atinge nivelul de 1.270 lei, mai mare cu 12,4% fa˛„ de anul 2006.

## Doamnelor ∫i domnilor,

Bugetul nu este un scop Ón sine, el este un instrument de macrostabilizare ∫i de dezvoltare, Ón func˛ie de politica pe care o promovezi. Plec‚nd de la aceast„ premis„, putem afirma c„ proiectul de buget pe anul 2007 reprezint„ un instrument important pentru consolidarea progreselor Ónregistrate p‚n„ Ón prezent ∫i pentru realizarea unei economii stabile, care se Óndreapt„ spre performan˛„ ∫i cre∫tere durabil„, Ón contextul cerin˛elor spa˛iului european comunitar.

Œn concluzie, ˛in‚nd seama de argumentele prezentate, parlamentarii Partidului Na˛ional Liberal vor sus˛ine ∫i vor vota proiectul de buget prezentat.

Mul˛umesc.

Educa˛ia ∫i cercetarea vor primi Ón 2007 o alocare f„r„ precedent, 5,2% din P.I.B., de 2,5 ori mai mare dec‚t Ón 2004, ceea ce reprezint„ o cre∫tere a investi˛iilor Ón infrastructur„ de 21 de ori, comparativ cu 2004, ∫i o cre∫tere a salariilor Ón Ónv„˛„m‚nt de 18%.

Sigur, s-a spus c„ ace∫ti bani au fost distribui˛i prin hot„r‚ri de guvern. Da, au fost distribui˛i prin hot„r‚ri de guvern, dar au mers direct la administra˛iile locale ∫i, sigur, au mers acolo unde au existat proiecte, pentru c„, din p„cate, guvernarea 2001—2004 ne-a l„sat f„r„ proiecte, pentru c„ n-a fost dorin˛„ de a face investi˛ii Ón infrastructura ∫colar„ ∫i o dovad„ este ∫i faptul c„ inspectoratele ∫colare din ˛ar„, Ón medie, au avut un singur angajat pentru ceea ce Ónseamn„ investi˛ii Ón infrastructur„.

O premier„, sigur, este ∫i alocarea a peste 2% din P.I.B. pentru Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale, cum un pas important se face spre descentralizare, prin cre∫terea cotelor defalcate din impozitul pe venit care r„m‚n la administra˛ia local„, ating‚ndu-se un nivel de 82%.

Dac„ Ón perioada 2001—2004 bugetul Rom‚niei a avut o structur„ p„guboas„, acord‚ndu-se pomeni electorale, risipind banul public Ón detrimentul cheltuielilor de capital, acum aloca˛iile pentru investi˛ii au o cre∫tere semnificativ„ de 6,7% din P.I.B., cu mult peste media de maximum 3% din perioada amintit„.

Aceast„ alocare are Ón vedere necesit„˛ile substan˛iale de investi˛ii Ón infrastructura Rom‚niei, precum ∫i asigurarea cofinan˛„rii proiectelor beneficiare de fonduri europene, Ón vederea unei absorb˛ii c‚t mai mari. Rom‚nia trebuie s„ recupereze, prin aceste investi˛ii Ón infrastructur„, decalajul care s„ o fac„ s„ nu piard„ din competitivitatea regional„ ∫i interna˛ional„.

™i s-a f„cut referire la Ordonan˛a nr. 7. L-a∫ ruga pe domnul pre∫edinte Geoan„ s„ vad„ ∫i ultima hot„r‚re de guvern, unde proiectele primarilor P.S.D. se reg„sesc Óntr-un num„r consistent.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 173/24.XI.2006 Verifica˛i Ónc„ o dat„ ultima hot„r‚re. Poate nu v-a parvenit îMonitorul Oficial“...

Timp de doi ani de zile actualul Guvern a neglijat consecvent ∫i Óntr-un mod dramatic, cu influen˛e deosebit de grave, at‚t economice, c‚t ∫i sociale, domeniul energetic.

Dac„ Ón plan european — vorbeam de componenta european„ — se vorbe∫te Ón Cartea verde de o strategie unic„ european„, Ón care principala component„ este siguran˛a Ón alimentare, la noi observ„m c„ suntem cu stocurile zero, observ„m c„ zeci de gr„dini˛e, ∫coli s-au transformat Ón congelatoare, observ„m c„ zeci de mii de cet„˛eni sunt debran∫a˛i din incapacitate de plat„. Dac„ acolo se vorbe∫te de diversificarea capacit„˛ilor de produc˛ie pentru urm„torii ani, se vorbe∫te de diversificarea surselor de alimentare cu energie primar„, noi am abandonat toate proiectele strategice de interes na˛ional. Rom‚nia a devenit o pat„ alb„ pe harta energetic„ a Europei. Au compromis ∫i Proiectul îNabucc“, ∫i Proiectul îConstan˛a“, ∫i Proiectul de Ónmagazinare subteran„.

Iat„, deci, c‚teva componente care, ad„ugate la cea impus„ de Uniunea European„, respectiv pia˛„ unic„... La noi, pia˛a de energie s-a transformat Ón jungl„. La noi, b„ie˛ii de∫tep˛i rostogolesc sumele Ón conturile personale, lu‚nd energie de la stat ∫i v‚nz‚nd-o la stat, Ón defavoarea popula˛iei, Ón condi˛iile Ón care primul-ministru, Ón februarie, ne anun˛a c„ va elabora o strategie Ón domeniul energetic care nici p‚n„ ast„zi nu este

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 173/24.XI.2006 realizat„, spun‚ndu-ne, cu acea ocazie, c„ vom trece la capacit„˛i de produc˛ie pe c„rbune, de pe gaze.

Vreau s„-l informez — nu ∫tiu dac„ ∫tie —, Ón momentul de fa˛„, pentru prima dat„ Ón ultimii 16 ani func˛ion„m cu 2.500 megawa˛i pe gaze naturale, gaze naturale c„rora, iat„, tocmai li s-a m„rit pre˛ul din cauza ˛intirii infla˛iei, cum le spunea domnul prim-ministru, ∫i care majoreaz„ pre˛ul de produc˛ie al energiei livrate popula˛iei din Rom‚nia cu 40 p‚n„ la 60%, pentru c„ aceasta este diferen˛a de costuri Óntre hidrocarburi ∫i c„rbune sau energia hidro.

Œn aceste condi˛ii, stima˛i colegi, Ónchei ∫i v„ spun c„ aceast„ proiec˛ie, acest buget este un buget complet nerealist, un buget neeuropean, f„cut pentru interesele de grup, pentru cei boga˛i ∫i Óntr-un total dezinteres pentru popula˛ia s„rac„ a Rom‚niei.

V„ mul˛umesc.

Cu aceast„ precizare, vom vota bugetul ∫i, ca s„ Ónchei Óntr-o not„ optimist„, ur„m succes Ón respectarea lui. V„ mul˛umesc.

Œn ciuda faptului c„ unul dintre antevorbitori m-a apostrofat, Óntr-o manier„ pe care nu pot s-o accept, c„ n-a∫ fi fost atent la discursul Domniilor Voastre, am fost foarte atent ∫i mi-am luat noti˛e am„nun˛ite, pe care pot s„ vi le ar„t. Pot Óns„ c‚teodat„ s„ fiu atent ∫i la discursul dumneavoastr„, ∫i s„ mai fac ∫i altceva Óntre timp. Nu trebuie s„ v„ deranjeze!

™i am s„ v„ dau c‚teva exemple.

S-a formulat aici de c„tre persoana care m-a urmat la tribun„ c„ gradul de colectare a veniturilor la buget este 35,2%. Œmi pare r„u. Gre∫it! Nu cunoa∫te˛i. Nu e vorba de gradul de colectare. Este vorba de volumul veniturilor la buget Ón anul 2007. Face˛i c‚teva gre∫eli.

La fel, domnul Dan Mircea Popescu a vorbit despre polarizare. M„ scuza˛i. Sunte˛i aici. Cifrele v„ contrazic, domnule senator. Veniturile medii, v„ dau un singur exemplu, pe gospod„rie cresc de la 10.850.000 Ón 2004, la 13.800.000 lei Ón 2006, o cre∫tere de 27,6%.

A˛i produs multe argumente bazate Ón principal pe procente legate de punctul de pensie. Œmi pare foarte r„u! S„ ∫ti˛i c„ pensionarii n-o s„-i hr„nim cu procente, o s„-i hr„nim cu bani… cu bani. ™i pensiile au crescut, nu Óntr-o m„sur„ satisf„c„toare, sunt de acord cu dumneavoastr„. Œn m„sura Ón care economia va performa ∫i mai bine, vom putea face ∫i mai mult, dar haide˛i s„ fim de acord c„ pentru 2007 cre∫terea este Óntr-adev„r consistent„, real„ ∫i cred c„ era normal„, dup„ ani de zile Ón care pensiile s-au erodat din cauza infla˛iei.

Totodat„, vreau s„ remarc un lucru. Œn discursul pe care l-am rostit nu am avut niciun epitet la adresa partidelor din opozi˛ie sau la adresa vreunora dintre liderii partidelor. Am ascultat Óns„ din partea domnului Geoan„ cuvinte ca: minciun„, impostur„, fantezie mincinoas„, incompeten˛„.

Am ezitat Ón mod special s„ folosesc epitete, tocmai pentru a nu transforma dezbaterea Ón ceea ce a˛i transformat-o dumneavoastr„, pentru c„ a∫ fi vrut ca Ómpreun„ s„ Óncerc„m s„ g„sim solu˛iile cele mai bune pentru o Rom‚nie care are o real„ problem„: recuperarea decalajelor care s-au accentuat Ón anii ’90, pentru c„ Rom‚nia, ca viitoare ˛ar„ european„, nu-∫i poate permite s„ aib„ aceste decalaje care ne separ„, din p„cate, Ónc„, ast„zi.

Dar economia, a∫a cum merge, Ón ritmul Ón care merge, este evident c„ ne permite s„ reducem aceste decalaje. Solu˛iile Óntotdeauna le putem g„si Ómpreun„ ∫i cred c„ era ceea ce ar fi fost de dorit, dar, din p„cate, din modul Ón care a˛i dus dezbaterea Ómi dau seama c„ ne va fi greu s„ Ónnod„m acest dialog.

™i, Ón final, pentru c„ nu vreau s„ vorbesc foarte mult ∫i s„ contraargumentez foarte mult, pentru c„ cifrele ∫i argumentele cred c„ sunt cele mai bune contraargumente pe care le g„si˛i Ón proiectul de buget, s-a vorbit aici despre o situa˛ie grea, c‚nd ne uit„m c„ Ón ˛ar„ ∫omajul este de numai 5% ∫i sunt numeroase zone Ón care nivelul ∫omajului este Óntre 1 ∫i 2%. ™ti˛i foarte bine c„ este o adev„rat„ problem„, ca s„ nu spunem aproape o criz„ pe pia˛a for˛ei de munc„. Vedem cum evolueaz„ salariile...

Cred c„ lucrurile acestea ar fi trebuit totu∫i s„ nu Óncerca˛i s„ nu le vede˛i numai pentru frumuse˛ea discursului.

Œn final, am s„ repet ceea ce am spus mai devreme. Dac„ m„ ve˛i Óntreba dac„ sunt mul˛umit cum arat„ acest buget pentru Rom‚nia anului 2007, f„r„ Óndoial„ v„ spun c„ nu sunt mul˛umit ∫i nici membrii Guvernului, ∫i probabil Óntreaga majoritate nu suntem mul˛umi˛i, pentru c„ ne dorim mai mult, pentru c„ dorim ca rom‚nii, de exemplu, s„ poat„ s„ aib„ acces la o educa˛ie mai bun„, ∫i, din acest motiv, vom investi Ón continuare ∫i mai mult Ón educa˛ie. Vrem ca resursele umane s„ devin„ principalul atu al Rom‚niei, ∫i nu resursele naturale, pentru c„ toate ˛„rile bogate ast„zi din lume sunt bogate pentru c„ au mizat pe resursa uman„, ∫i nu pe exploatarea resursei naturale, cum s-a f„cut, din p„cate, Ón trecut. Vrem s„ putem construi o infrastructur„ care s„ permit„ Ón continuare atragerea de investi˛ii, schimburi comerciale ∫i mai voluminoase cu partenerii europeni sau cu al˛ii. Vrem un sistem de s„n„tate care s„ permit„ popula˛iei s„-∫i Óngrijeasc„ s„n„tatea. Vrem o agricultur„ care s„ devin„ una cu valen˛e economice ∫i care s„ aib„ Óntr-adev„r o valoare ad„ugat„ semnificativ„ la formarea produsului intern brut. Vrem investi˛ii mai multe Ón cultur„, vrem investi˛ii mai multe Ón protec˛ia mediului ∫i a∫a a∫ putea s„ continuu.

Toate aceste lucruri Óns„ Óncep s„ devin„ posibile prin performan˛ele economice pe care Rom‚nia le are datorit„ modului Ón care — ∫i, aici, Ómi pare foarte r„u, trebuie s„ v„ contrazic! — am ∫tiut s„ desc„tu∫„m energiile latente ale economiei rom‚ne∫ti ∫i ale rom‚nilor.

Spiritul Óntreprinz„tor s-a f„cut sim˛it. Oamenii sunt satisf„cu˛i c„ pot s„ munceasc„ mai mult f„r„ s„ pl„teasc„ mai multe impozite la stat, ∫i s„ c‚∫tige mai mult ∫i s„ se bucure de roadele lor. Toate aceste lucruri, faptul c„ numeroase locuri de munc„ au ie∫it la suprafa˛„, peste 250.000 de locuri de munc„ au ie∫it la suprafa˛„, au permis, Óntr-adev„r, venituri mai consistente la buget, pe care construim un buget care este Óntr-adev„r cu mult mai consistent dec‚t cele din anii trecu˛i.

Nu trebuie s„ v„ deranjeze lucrul „sta. Cred c„ ar trebui s„ fim cu to˛ii bucuro∫i c„ o facem pentru Rom‚nia ∫i pentru cet„˛enii ei.

Eu a∫tept, totu∫i, Ón dezbaterile din urm„toarele zile o atitudine constructiv„ din partea dumneavoastr„ ∫i v„ mul˛umesc anticipat.

Repet, singurul cuv‚nt care mai face s„ vibreze pozitiv mul˛i din colegii, inclusiv din sala aceasta, este faimosul material de construc˛ie numit asfalt, asfalt care curge Óntr-o singur„ direc˛ie: c„tre buzunarele oligarhiei portocalii, Óntr-adev„r, de dreapta, ∫i acest lucru nu-l poate nega nimeni.

V„ mul˛umesc foarte mult.