Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Doamnelor și domnilor deputați,

Am ascultat cu atenție intervențiile care au fost făcute și aș dori să punctez câteva lucruri care mi se par importante pentru a cala această discuție în niște termeni rezonabili și raționali. Și aș începe cu câteva elemente de răspuns pe care doresc să i le dau domnului deputat Anghel Stanciu, dar nu în calitate de deputat, ci în calitate de coleg și de inginer.

Deci acum, domnule deputat, dați-mi voie să vorbesc nu în calitate de prim-ministru, ci de inginer, și de inginer care are o legătură cu acest domeniu. Sunt câteva elemente pe care nu trebuie să le scăpăm din vedere, pentru că eu apreciez că reacția autorităților a fost bună, dar ne aflăm sau ne-am aflat în fața unor fenomene excepționale, care depășesc limitele riscului care se ia în calcul în proiectarea lucrărilor hidrotehnice de apărări contra inundațiilor.

Vreau să vă aduc la cunoștință că am avut ploi cu intensități care au depășit 120 litri pe metru pătrat și zi, care sunt valori extraordinare. Debitele istorice înregistrate pe Prut și pe Siret sunt mai mari decât orice înregistrare hidrologică pe care o avem, iar la Barajul Stânca-Costești, unde, ca o paranteză, se vorbea că se dărâmă barajul, erau tot felul de zvonuri alarmiste plimbate de unii și de alții, nu numai că s-a atins nivelul de calcul al construcției, ci s-a mers până la nivelul de verificare, care este înregistrat probabil la perioade de peste 100 de ani.

Digurile care au rezistat – sigur, unele au fost depășite, nivelurile au fost depășite – erau proiectate pentru niveluri de 1 la 100 de ani și chiar de 1 la 200 de ani. Deci am avut o situație care, cu schimbările climatice despre care ați vorbit și dumneavoastră, cred că nu suntem sau nu au fost avute în vedere aceste elemente, pentru a fi dimensionate în consecință.

Ca atare, o concluzie: din cauza schimbărilor climatice care afectează nu numai România, ci multe alte țări, și dacă România unii consideră că nu este pregătită suficient pentru a face față unor situații excepționale, am să vă întreb: cum explicați că și în Germania au fost inundații? Și hai să spunem că infrastructura în ceea ce privește lucrările hidrotehnice în Germania probabil că este mai bună decât în România. Și, totuși, au avut inundații. Deci va trebui redesenată harta zonelor inundabile și am să mai fac o referire la sfârșit la acest element. De ce? Pentru că noi ne-am confruntat, sigur, cu o situație excepțională pe care am căutat să o gestionăm, dar, în ciuda acestor măsuri pe care le-am luat, avem 1.500 de case care sunt dărâmate.

Din aceste documente pe care mi le-ați pus pe masă și pe care le am și eu, pentru că sunt documentele întocmite de autoritățile de resort la nivelul prefecturilor, al Inspectoratului de Stat în Construcții și așa mai departe, este o coloană care este foarte interesantă: „materialul folosit la construcția caselor dărâmate”. Și o să observați că în 99% din cazuri este chirpici, după rețeta tradițională pe care o știți: balegă, pământ, paie. Vă spun ceva: la orice ploaie nu rezistă.