Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·13 august 2008
Camera Deputaților · MO 70/2008 · 2008-08-13
Păstrarea unui moment de reculegere în memoria domnului deputat Sotiris Fotopolos, reprezentantul Uniunii Elene din România
Aprobarea ordinii de zi
Aprobarea programului de lucru
Prezentarea de către primul-ministru al Guvernului a Raportului cu privire la efectele inundațiilor produse în unele zone ale țării
Păstrarea unui moment de reculegere în memoria celor cinci victime ale inundațiilor
· Comemorativ · adoptat
· other
· Comemorativ
· other
· other
Prezentarea raportului Comisiei de validare privind validarea unor mandate de deputat (aprobat)
· other
· oath taking
· other
5 discursuri
Stimați colegi,
Vă rog să luați loc în bănci, pentru a putea începe ședința. Rog liderii de grup să își invite colegii în sală.
De asemenea, rog liderii de grup să își invite viitorii colegi, cei care urmează să fie validați și să depună jurământul, să ia loc în banca comisiilor. Sper că sunt prezenți măcar la prima ședință.
Stimați colegi,
Am o rugăminte: conform deciziei Biroului permanent și a Comitetului liderilor, urmează să validăm astăzi niște mandate de parlamentari.
Am rugămintea la Comisia de validare să pregătească, până după discuția pe tema inundațiilor, raportul comisiei, astfel încât să putem face validările înainte de vot.
Stimați colegi,
Înțeleg că raportul Comisiei de validare nu este finalizat, așa că o să vă propun să punem la punctul 2 pe ordinea de zi validarea de mandate și să începem peste 2-3 minute cu informarea primului-ministru pe tema inundațiilor și a eforturilor Guvernului referitoare la inundații.
Vă rog să vă invitați colegii să ia loc în bănci, pentru a putea începe ședința în două minute.
Doamnelor și domnilor deputați,
Declar deschisă ședința de astăzi în cadrul sesiunii extraordinare a Camerei Deputaților, convocată în temeiul dispozițiilor art. 66 alin. (2) din Constituția României și ale art. 84 alin. (4) din Regulamentul Camerei Deputaților, prin decizia Biroului permanent al Camerei Deputaților.
Vă anunț că din totalul celor 328 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrările ședinței 247, fiind absenți 81. Menționez, de asemenea, că 14 deputați au depus în termenul legal cereri de demisie, întrucât au fost aleși primari ai unor municipii, președinți, vicepreședinți ori consilieri ai unor consilii județene, funcții cu care este incompatibilă calitatea de parlamentar.
Totodată, doresc să fac și un anunț mai trist. Pentru aceasta am să-l invit la tribună pe colegul nostru, liderul Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul Varujan Pambuccian.
Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.
## **Domnul Varujan Pambuccian:**
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Cu părere de rău și cu tristețe vreau să vă anunț că Sotiris Fotopolos, colegul nostru, nu mai este printre noi.
A fost un coleg bun, a fost cel care a reprezentat timp de mulți ani comunitatea greacă în Parlamentul României, un coleg care a reprezentat cu cinste România în Grecia și care a avut un rol important în îmbunătățirea relațiilor, în dezvoltarea relațiilor dintre România și Grecia și care a avut un rol important și în momentul în care se pregătea aderarea României la Uniunea Europeană.
A fost un coleg bun.
Din păcate, de astăzi vorbim despre el la timpul trecut.
## Dumnezeu să-l odihnească!
Vă rog să ținem un moment de reculegere.
Vă mulțumesc. Mulțumesc, domnule președinte.
## **Domnul Bogdan Olteanu:**
Vă mulțumesc, domnule deputat.
Dumnezeu să-l odihnească pe colegul nostru!
Revenind la ordinea de zi, potrivit deciziei de convocare a actualei sesiuni extraordinare și potrivit proiectului ordinii de zi distribuite tuturor deputaților, ședința de astăzi este consacrată prezentării raportului primului-ministru cu privire la efectele inundațiilor produse în unele zone ale țării, urmată de dezbateri, precum și exprimării votului, reluării exprimării votului, mai bine zis, asupra cererilor de urmărire penală a domnilor deputați Miron Tudor Mitrea și Adrian Năstase.
Biroul permanent și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare vă propun completarea proiectului ordinii de zi cu două puncte: cererile de demisie depuse de 14 deputați, validarea mandatelor unor deputați și depunerea de către aceștia a jurământului de credință față de țară și popor.
Sunt obiecții în legătură cu ordinea de zi?
Nu sunt.
Vot · Amânat
Păstrarea unui moment de reculegere în memoria domnului deputat Sotiris Fotopolos, reprezentantul Uniunii Elene din România
Călin Constantin
#7889**Anton Popescu-Tăriceanu –** _prim-ministru al Guvernului_ :
Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,
Inundațiile din această vară au afectat, după cum știți, șase județe din nordul țării și au schimbat dramatic viața a mii de oameni. Mulți dintre ei au fost evacuați din casele lor, altora le-au fost distruse sau grav afectate casele, gospodăriile și bunurile.
Prin intervenția mea de astăzi mă adresez dumneavoastră, Parlamentul României, și, în egală măsură, românilor, atât celor afectați de inundații, cât și celor care au dovedit solidaritate față de oamenii care au avut de suferit, au dovedit implicare și compasiune și vreau să le mulțumesc încă o dată pe această cale.
Sunt aici să transmitem împreună un mesaj de solidaritate și unitate. Sunt aici să-i asigurăm pe cei aproape 27.000 de români afectați direct de inundații că Executivul, Parlamentul, instituțiile statului și alte milioane de români sunt alături de ei.
Doamnelor și domnilor parlamentari,
Inundațiile din această vară au pus din nou la grea încercare capacitatea instituțiilor statului de a interveni rapid și eficient în sprijinul celor afectați.
Pentru a putea gestiona cât mai bine situația provocată de calamitățile din nordul României, aproape 3.000 de angajați ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență, polițiști, jandarmi, personal din armată, pompieri, precum și din alte instituții ale statului au muncit zilnic, fără odihnă, în perioada inundațiilor.
Prioritatea noastră a fost salvarea vieților omenești. Ne-am preocupat să intervenim rapid pentru salvarea bunurilor oamenilor, a gospodăriilor și instituțiilor sociale afectate. Am luat măsuri imediate pentru distribuirea promptă a produselor de strictă necesitate și cazarea temporară a sinistraților, pentru asigurarea asistenței medicale, iar acum, pentru reconstrucția zonelor inundate.
Ne-am coordonat acțiunile sub un singur obiectiv: oamenii să aibă cât mai puțin de suferit din cauza inundațiilor.
Permiteți-mi, așadar, ca în continuare să vă prezint cele mai importante aspecte privind cauzele calamităților, efectele lor, acțiunile autorităților și planul de reconstrucție a zonelor afectate.
· procedural
1 discurs
<chair narration>
#126362. Ajutorarea populației și îndepărtarea efectelor inundațiilor.
· procedural · adoptat
72 de discursuri
Vă mulțumesc foarte mult, domnule prim-ministru, pentru acest raport.
Intervenții din partea grupurilor parlamentare, în ordinea numărului de membri la constituire.
Din partea Grupului parlamentar al PSD? Domnul deputat Anghel Stanciu, înțeleg.
Domnule deputat, vă rog, aveți cuvântul.
## **Domnul Anghel Stanciu:**
Domnule președinte, Onorat prezidiu,
Stimate doamne și stimați domni deputați, Domnule prim-ministru, Domnilor miniștri,
Dați-mi voie să fiu în asentimentul tuturor și să vă propun să păstrăm un moment de reculegere pentru cele cinci victime ale inundațiilor.
Vă mulțumesc.
Domnule prim-ministru,
Sunt împuternicit din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat să vă mulțumim că ați dat curs invitației noastre și a altor formațiuni politice de a prezenta în fața Camerei Deputaților un bilanț asupra efectelor inundațiilor și, evident, a măsurilor pe care Guvernul intenționează să le aplice spre a înlătura aceste efecte care, evident, ne întristează pe toți și cu atât mai mult pe cetățenii cu care ați discutat și ați constatat că sunt în imposibilitate de a mai locui în fostele locuințe.
Evident, domnule prim-ministru și stimați membri ai Guvernului, că trebuie să ne raportăm la ceva. Noi avem totdeauna tendința de a fi luați prin surprindere. Ba că vine iarna când nu trebuie, ba că vine seceta când ne așteptăm să plouă sau plouă când ar trebui să fie secetă...
Cert este că, atunci când ați fost învestit prin votul Parlamentului, noi am aprobat prin vot Programul de guvernare.
La acest Program de guvernare s-a specificat, la Capitolul al XVIII-lea: „Elaborarea strategiilor de protejare a cetățenilor împotriva calamităților naturale, accidentelor ecologice și expunerii în zone cu risc ecologic.” Deci este o frază, dar ce se ascunde în spatele acestei fraze? Se ascunde, evident, o muncă a unor specialiști, a unor instituții care trebuiau să ne asigure nouă, tuturor cetățenilor, siguranța vieții de zi cu zi și a bunurilor noastre, spre a nu fi luați prin surprindere și a ne manifesta noi ca salvatorii nației, coborând din elicoptere, trenuri și alte mijloace de transport, evident, în comun.
Spun acest lucru pentru că bilanțul, domnule primministru, pe care dumneavoastră l-ați citit foarte bine și foarte corect, privește afectarea tot a căilor de comunicații, căi ferate, drumuri, poduri, podețe, afectarea locuințelor, a vieții de zi cu zi, ați spus, a peste 27 de mii de cetățeni, peste 5.500 de locuințe; alții spun peste 8.900 și așa mai departe.
Există, evident, în județele Moldovei bilanțul trist. O dată avem secetă în Moldova, o dată avem inundații, un an așa, un an așa. Și ne amintim, domnule prim-ministru, de anul 2005. În anul 2005 am mai avut inundații în județele Moldovei, și aceste inundații sunt în principal cauzate de Siret și de Prut. Nu vreau aici să vă aduc aminte că problema
nu e nouă. Numai dacă amintim de ce scria Sadoveanu: „Venea o moară pe Siret”... Evident că moara aceasta nu venea de capul ei, venea tot datorită faptului că o luaseră inundațiile. Deci, iată că din ’25, de când moara lui Sadoveanu venea pe Siret, nu prea am rezolvat nimic! Și cetățenii județelor Bacău și Iași sun bucuroși că facem planuri. Facem planuri ale Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, ale comitetelor de bazin, ale comisiilor, dar nu le implementăm.
Și, spre a vedea, domnule prim-ministru, cam ce se întâmplă în județe, evident că dumneavoastră le-ați văzut, ați prevăzut și niște măsuri, nu pot fi, evident, satisfăcătoare pentru cetățeni, noi o să vă dăm ceea ce avem din județul Iași, ce am putut strânge, și sperăm că cel puțin în județele Iași și Bacău, și Suceava se vor găsi mijloace financiare, nu poate de către Guvernul minoritar, poate de Parlament, pentru că Fondul de rezervă este clar insuficient, ceea ce ați spus și dumneavoastră, iar o posibilă rectificare este apanajul și al Guvernului, și al Parlamentului.
Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al PNL? A, mă iertați, n-a terminat domnul Anghel Stanciu! Aveți cuvântul, domnule deputat!
## Domnule președinte,
Vă rog să mă scuzați! Și dumneavoastră, ca și mine, ați fost și elev, și student. Aceasta a fost introducerea. Acum urmează cuprinsul.
Are cuvântul domnul deputat Anghel Stanciu.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnilor colegi,
Este clar pentru toți, inundațiile sunt un fenomen natural pe care nu-l dorește nimeni. Dar evident că acțiunea omului, în special amenajarea teritoriului, în consonanță și cu schimbările climatice, care vor accentua din ce în ce mai mult și perioadele de secetă, dar și perioadele de ploi abundente, vor necesita măsuri adecvate de prevenire și reducere a posibilităților de inundație. Pot spune că Guvernul Năstase și Guvernul Tăriceanu au acționat în acest sens.
Și iată că Uniunea Europeană, care din 1998 s-a confruntat la nivel european cu peste 100 de inundații majore, cu peste 700 de victime, cu pagube de peste 25 de milioane de euro, a inițiat și aprobat o directivă. Este vorba despre Directiva din 23 octombrie 2007, nr. 207/60 a Parlamentului European și, respectiv, a Consiliului Europei. În baza acestei directive s-a acționat și în România și s-a întocmit o strategie națională de management al riscului la inundații. Are peste 30 de pagini și cuprinde aici toate măsurile pe care le-a enunțat domnul prim-ministru. De asemenea, s-a acționat în baza inundațiilor din 2005 prin elaborarea Hotărârii nr. 1.309 din 27 octombrie 2005 privind aprobarea Programului de realizare a planului național pentru prevenirea, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor și a finanțării acestuia.
În această hotărâre, stimate domnule prim-ministru, și-mi permit să vă spun și stimate coleg, în calitate de absolvent al aceluiași institut și de inginer constructor, se prevede, la punctul 1, „Elaborarea Planului național pentru prevenirea, și combaterea inundațiilor”, și primul alineat a): „Inițierea studiilor privind amenajarea bazinului hidrografic Siret, grav afectat de inundațiile din anul 2005.”, peste 28 de miliarde de lei vechi alocați Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor, pe vremea aceea, în decembrie 2005, iar în martie 2006, finalizarea studiilor privind amenajarea bazinului hidrografic Siret.
Deci iată că din martie 2006� suntem acum în 2008.
Siretul nu a luat act că s-a dat o hotărâre de Guvern. Cred că ar trebui sancționat ori Siretul, ori cei care nu au respectat hotărârea de guvern și nu au redactat planul corespunzător și nu au întocmit, așa cum spune în strategie și așa cum spune și legislația europeană, respectiv directiva pe care v-am anunțat-o, întocmirea hărților de hazard, a riscurilor de inundații, a hărților de risc de inundații, a planurilor de gestionare a riscului de inundații. Și, totodată, informarea și punerea la dispoziția cetățenilor a tuturor informațiilor care privesc inundațiile anterioare, pagubele care s-au produs, de ce s-au produs și amenajarea și sistematizarea albiei minore, albiei majore și conștientizarea cetățenilor că nu trebuie să mai construiască în zona albiei majore.
Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat. Aveți și încheiere?
La proxima ședință, când vom relua acest subiect, domnule președinte.
Vă mulțumesc foarte mult.
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal?
Domnul deputat Relu Fenchiu.
Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte.
Mulțumesc, stimați colegi.
Of! Politica asta ne pune ca atunci când sunt necazuri în țară unii dintre noi să încerce să se afirme.
N-o să mă refer la antevorbitorii mei, pentru nu vreau să dau drepturi la replică, dar, stimați colegi, cei dintre dumneavoastră care ați fost în Nordul Moldovei și în zona Maramureșului în această perioadă a inundațiilor ați văzut că realitatea de acolo era cu totul alta decât realitatea pe care încercăm noi s-o prezentăm astăzi de la tribuna Parlamentului. Cred că cel mai important lucru era, în primul rând, ca cei care vrem astăzi să ne dăm cu părerea despre ce s-a întâmplat la inundații să fim acolo, să vedem realitatea.
Față de 2005, vreau să vă spun, ca un om care a fost acolo, s-a întâmplat un lucru foarte important. În primul rând, specialiștii au fost lăsați să-și facă treaba. Și, acest fapt, faptul că specialiștii au fost lăsați să-și facă treaba, a dus la un rezultat care, dacă nu a fost perfect, a fost aproape de perfecțiune.
Stimați domni,
Cei care vă referiți la faptul că nu s-au făcut lucrări îndeajuns de bune pentru îndiguiri, pentru protejarea cetățenilor, vă mai spun o dată ceea ce s-a spus de multe ori, debitele pe râul Siret și pe râul Prut au fost cele mai mari înregistrate vreodată; unii spun cele mai mari din 500 de ani, alții spun cele mai mari din ultimii 1000 de ani. Realitatea este că mai vechi de 100 de ani nu avem înregistrări și nu avem de unde să știm.
Faptul că pe râul Prut a existat acumularea de la StâncaCostești, faptul că pe râul Prut sunt aproape 250 de kilometri de diguri care protejează malul drept al Prutului, faptul că niște specialiști au știut cum să gestioneze această problemă, toate acestea au dus la salvarea a mii de case și a zeci de mii de oameni.
Nu vreau să uitați că râul Prut, cu toate că a avut cel mai mare debit, repet, din ultimii 500 sau poate 1000 de ani, nu s-a revărsat și nu a inundat nicio casă, și acesta este meritul lucrărilor hidrotehnice care s-au făcut și este meritul specialiștilor care și-au făcut bine treaba. ## Stimați colegi,
Eu nu vreau să discut aici despre Strategia de prevenire a inundațiilor, pentru că sunt reprezentanții Ministerului Mediului și o știu foarte bine, avem foarte multe lucruri de făcut, nu trebuie să intrăm în chestiuni tehnice, dar nici nu trebuie să intrăm în chestiuni tehnice dacă nu ne pricepem, nu trebuie să spunem că sunt lucruri care nu s-au făcut, dacă nu știm că ele s-au făcut.
Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.
Din partea Grupului parlamentar al Partidul Democrat Liberal, domnul deputat Dumitru Pardău.
Domnule deputat, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte. Domnule prim-ministru,
Domnilor miniștri,
Doamnelor și domnilor deputați,
După cum bine știți, zona de nord a României a fost serios lovită de inundații.
Domnul prim-ministru a prezentat situația generală, eu am percepția lucrurilor întâmplate în județul Suceava, tocmai de aceea mă voi referi în mod special la situația din județul Suceava.
De asemenea, datorită intervențiilor anterioare, aș vrea să fac o precizare: cred că astăzi trebuie să dăm dovadă de solidaritate, tocmai de aceea mi se pare prea mult sau superficial să vorbim de cauze, de vinovați. Cred că trebuie să lăsăm demagogia de o parte.
Cel mai afectat județ a fost județul Suceava. Aproximativ 70% din infrastructură a fost afectată în mod grav. Există, din păcate, numeroase pierderi materiale, la nivel de drumuri comunale, județene, naționale, poduri, podețe, căi ferate, rețele de alimentare cu apă potabilă, rețele de canalizare, rețele electrice, de comunicații, culturi agricole, precum și distrugeri în domeniul silvic.
## Stimați colegi,
Succint, situația se prezintă astfel: 864 de kilometri de drumuri comunale, 200 de kilometri de drumuri județene, 13 kilometri de drumuri naționale, 73 de kilometri de diguri și apărări de maluri, 696 de podețe, 223 de poduri, 235 de kilometri de rețele electrice, 11.482 de fântâni, 14.830 hectare de terenuri agricole, 84 de pepiniere și plantații silvice, 643 de podețe și drumuri forestiere. Practic, este vorba de pagube de 3 mii de miliarde de lei vechi, în 98 de localități din județul Suceava, dintr-un total de 114.
Vreau să vă prezint separat situația pagubelor care i-au afectat în mod direct pe oameni. Locuințe căzute – 42, locuințe care urmează să fie demolate, pentru că nu pot fi refăcute – 178, iar 2.098 de locuințe urmează a fi reparate. De asemenea, 6.404 anexe gospodărești afectate și 129 de asemenea anexe distruse în totalitate.
Observați că situația este gravă, iar momentele când apa a venit peste oameni, peste agoniseala lor de o viață au fost dificile. Dacă nu se intervenea la timp, era și mai rău.
Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul deputat Costache Mircea.
Aveți cuvântul, domnule deputat.
Domnule președinte, Onorat prezidiu, Domnule prim-ministru, Domnilor miniștri,
Doamnelor și domnilor deputați,
La prima vedere, raportul prezentat de domnul primministru Tăriceanu este unul corect. Adică, s-a întâmplat să avem inundații, s-a întâmplat ca natura dezlănțuită să ne potopească o parte din țară. Nu ai cu cine te certa. Este un fenomen natural, aceasta a fost să fie, așa a dat Dumnezeu. Nu este vina nimănui.
Și, dacă s-a întâmplat, înalții reprezentanți ai statului s-au dus și ei să vadă, la fața locului, nenorocirea, să-i încurajeze pe cei loviți de soartă, să-i îmbărbăteze, să-i asigure că vor fi ajutați să iasă din necaz. S-au dus și unele cucoane purtând pantofi, genți și haine ce depășeau în valoare suma alocată de Guvern pentru localitatea respectivă.
Prin urmare, totul pare corect. Se întâmplă evenimente la care guvernanții reacționează, se duc, constată, dispun măsuri, promit câte ceva. Însă, dacă privim lucrurile mai atent, ne dăm seama că totul la noi este improvizație, superficialitate și acțiune pompieristică, de pe o zi pe alta. Adică lipsește cu desăvârșire o strategie națională de prevenire a inundațiilor, după cum nu avem strategii nici în alte domenii importante, cum ar fi cel energetic, de exemplu.
Noi am avut o lege pentru prevenirea inundațiilor, în care prevedeam consolidări, amenajări, îndiguiri, împăduriri, regularizări, în mare parte, continuarea și optimizarea programului ce se derula și înainte de 1989. Dar, cum bine se știe, propunerile legislative care vin din opoziție, și mai ales dintr-o parte a opoziției, nu sunt bine primite, oricât de oportune ar fi. Eu însumi am fost luat în bătaie de joc în legătură cu o propunere legislativă privind plantările de arbori.
Dacă am lua statisticile și am merge să vedem unde s-au dus banii alocați prin bugetele anuale pentru refacerea îndiguirilor, consolidărilor de maluri și a altor amenajări, am vedea că lucrările fie nu s-au făcut de calitate, fie nu s-au prea făcut deloc, în timp ce unii s-au cam îmbogățit pe seama nenorocirii altora.
Nu s-a făcut, de exemplu, nicio auditare a firmelor private care au primit lucrări din 2005 și până astăzi.
Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.
Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat László Borbély.
Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.
## **Domnul Borbély László** _– ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și locuințelor_ **:**
## Domnule președinte,
Stimate și stimați colegi,
Eu cred că cuvântul de ordine în această perioadă este „E nevoie de fiecare!” E nevoie de fiecare. E nevoie și de parlamentari care..., da, să meargă în teritoriu și să vadă cu ce pot ajuta. E nevoie, evident, de Guvern, să ia acele măsuri pe care trebuie să le ia oricare guvern care ar fi la guvernare și să ia măsuri urgente. Și cred că au fost luate aceste măsuri. E nevoie de autoritățile locale și poate autoritățile locale au cel mai important rol, pentru că sunt cel mai aproape de cetățean, au și responsabilități în acest domeniu și, evident, acei oameni care..., să nu uităm cum au arătat aceste inspectorate pentru situații de urgență în 2004, în 2005 și cum arată acum, cât de dotate sau nedotate au fost în 2005, n-au avut o barcă ca lumea. Și acum, colegii de la Ministerul de Interne pot să spună, sunt și bărci, și alte dotări, și sunt circa 30 de mii de oameni profesioniști care, în cazul în care este o inundație sau, ferească Dumnezeu!, orice alt fel de calamitate, intervin.
Deci haideți să nu uităm această profesionalizare a celor care trebuie să intervină în aceste situații. Și noi, într-adevăr, în afară de strategii, trebuie să punem la punct prevenirea. Dar, pentru acest lucru, haideți să nu ne ascundem după deget!
Primarii n-ar trebui să dea autorizații de construcție în albia râului, în acele zone în care se știe că aproape la fiecare inundație se inundă din nou casele, și noi reconstruim din nou acele case. Este o problemă gingașă. Este o problemă sensibilă. Trebuie vorbit cu oamenii, trebuie să-i lămurești că nu este bine să stea acolo și trebuie să le dai, evident, un teren în altă parte, să-și reconstruiască casele acolo unde nu mai vine apa.
Sunt lucruri simple, sunt lucruri care eu zic că s-au organizat în perioada care a trecut. Și, nu întâmplător, haideți să spunem câteva cifre, pentru că, totuși, dumneavoastră sunteți cei care, evident, votați și bugetul României în fiecare an și trebuie să știți cum s-au cheltuit acești bani. Și eu cred că s-au cheltuit justificat în ultimii ani.
Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Ioan Țundrea.
Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule prim-ministru,
Domnilor miniștri,
Referitor la raportul prezentat de dumneavoastră, cuprinzând măsurile luate de la inundații și până la declanșarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului, care prezintă soluțiile reale pentru prevenirea acestor dezastre, vă adresez rugămintea de a răspunde la următoarele întrebări: care este finalitatea Programului PHARE 2000, în valoare de 2 milioane de euro, prin care fostul ministru PD al mediului, Sulfina Barbu, se angaja că va reduce riscul efectelor dezastruoase ale inundațiilor?
Întrebarea a doua: care sunt costurile pe care românii le plătesc pentru deplasările mediatice zilnice cu elicoptere ale Guvernului și Președinției în zonele calamitate?
Noi, conservatorii, suntem _de facto_ implicați an de an în ajutorarea familiilor sinistrate, prin mijloace proprii și fără asistență mediatică, și tocmai de aceea vă întrebăm: care este suprafața de păduri defrișată în ultimii 18 ani în România?
Vă reproduc câteva fraze din declarațiile pe care vi le adresam în 2005. În luna aprilie 2005, am fost primul parlamentar care a solicitat Guvernului României sprijin material pentru județele Caraș-Severin și Timiș, afectate de inundații, sesizând încă de atunci necesitatea întocmirii unor planuri tehnice și financiare pentru fiecare localitate, astfel încât să atenuăm în viitor efectele unor potențiale dezastre.
Acum, după al șaselea val de inundații care lovește țara, am convingerea că dumneavoastră, domnule prim-ministru, veți urgenta întocmirea de către toate autoritățile locale de planuri tehnice și financiare pentru situații de calamitate.
Este evident și acum, ca și în alte situații, că autoritățile locale declanșează un prea mare efect mediatic, în loc să intervină cu decență și eficiență pentru soluționarea rapidă a calamităților. Acesta este un răspuns pe care fostul ministru PD îl dădea Parlamentului în numele dumneavoastră și în care se angaja că, începând cu 2005, dezastrele inundațiilor vor fi stopate.
După trei ani, vedem cât a fost respectat angajamentul ministrului PD al mediului, Sulfina Barbu.
Vă mulțumesc, domnule deputat.
Dacă din partea Grupului parlamentar al minorităților există vreo intervenție? Nu.
Am finalizat, atunci, intervențiile din partea grupurilor parlamentare.
Domnul prim-ministru dorește să aibă o intervenție în închiderea acestei dezbateri?
Vă rog, domnule prim-ministru, aveți cuvântul.
## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**
## Doamnelor și domnilor deputați,
Am ascultat cu atenție intervențiile care au fost făcute și aș dori să punctez câteva lucruri care mi se par importante pentru a cala această discuție în niște termeni rezonabili și raționali. Și aș începe cu câteva elemente de răspuns pe care doresc să i le dau domnului deputat Anghel Stanciu, dar nu în calitate de deputat, ci în calitate de coleg și de inginer.
Deci acum, domnule deputat, dați-mi voie să vorbesc nu în calitate de prim-ministru, ci de inginer, și de inginer care are o legătură cu acest domeniu. Sunt câteva elemente pe care nu trebuie să le scăpăm din vedere, pentru că eu apreciez că reacția autorităților a fost bună, dar ne aflăm sau ne-am aflat în fața unor fenomene excepționale, care depășesc limitele riscului care se ia în calcul în proiectarea lucrărilor hidrotehnice de apărări contra inundațiilor.
Vreau să vă aduc la cunoștință că am avut ploi cu intensități care au depășit 120 litri pe metru pătrat și zi, care sunt valori extraordinare. Debitele istorice înregistrate pe Prut și pe Siret sunt mai mari decât orice înregistrare hidrologică pe care o avem, iar la Barajul Stânca-Costești, unde, ca o paranteză, se vorbea că se dărâmă barajul, erau tot felul de zvonuri alarmiste plimbate de unii și de alții, nu numai că s-a atins nivelul de calcul al construcției, ci s-a mers până la nivelul de verificare, care este înregistrat probabil la perioade de peste 100 de ani.
Digurile care au rezistat – sigur, unele au fost depășite, nivelurile au fost depășite – erau proiectate pentru niveluri de 1 la 100 de ani și chiar de 1 la 200 de ani. Deci am avut o situație care, cu schimbările climatice despre care ați vorbit și dumneavoastră, cred că nu suntem sau nu au fost avute în vedere aceste elemente, pentru a fi dimensionate în consecință.
Ca atare, o concluzie: din cauza schimbărilor climatice care afectează nu numai România, ci multe alte țări, și dacă România unii consideră că nu este pregătită suficient pentru a face față unor situații excepționale, am să vă întreb: cum explicați că și în Germania au fost inundații? Și hai să spunem că infrastructura în ceea ce privește lucrările hidrotehnice în Germania probabil că este mai bună decât în România. Și, totuși, au avut inundații. Deci va trebui redesenată harta zonelor inundabile și am să mai fac o referire la sfârșit la acest element. De ce? Pentru că noi ne-am confruntat, sigur, cu o situație excepțională pe care am căutat să o gestionăm, dar, în ciuda acestor măsuri pe care le-am luat, avem 1.500 de case care sunt dărâmate.
Vă mulțumesc foarte mult, domnule prim-ministru.
Cu aceasta, încheiem dezbaterile și vă dorim succes în acțiunile pe care le-ați anunțat.
Pentru informarea colegilor, câteva date doar, dacă veți fi de acord.
## **Doamna Lucia Ana Varga** _– secretar de stat în Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile_ **:**
## Vă mulțumesc.
## Doamnelor și domnilor deputați,
Foarte pe scurt, am să vă spun că în 2005 s-au demarat studiile pentru 8 bazine hidrografice, conform Hotărârii Guvernului nr. 1.309, s-a realizat o evaluare preliminară a riscurilor la inundații, conform cerințelor europene. În 2006 s-a întocmit un plan de acțiuni privind lucrările cu rol de apărare împotriva inundațiilor care trebuie realizate în perioada 2006–2010. Conform acestui plan, au fost prioritizate lucrări de îndiguire, regularizare de cursuri de apă pentru 1.500 de kilometri.
Fac aici o paranteză: în România există 75.000 de kilometri de cursuri de apă, lucrări de finalizare a 5 acumulări hidrotehnice, realizarea a 19 amenajări nepermanente, acele buzunare laterale care să preia vârfurile de viitură.
Valoarea totală a investițiilor estimate necesar a fi investite a fost de 1 miliard de euro pentru perioada 2006–2010. Începând cu 2005 până în 2007 au fost investite 486,17 milioane de euro, iar în anul 2008 sunt în derulare 304 investiții, în valoare de 250 milioane de euro. Au fost, de asemenea, promovate încă 112 lucrări de investiții în bazinele hidrografice, în special în Siret, în Prut, în bazinul Someș–Tisa.
De asemenea, ținând cont de schimbările climatice, am demarat, din 2006, un program pentru a elabora planuri de reamenajare a bazinelor hidrografice, ținând cont de efectele acestor schimbări climatice.
Vă mulțumesc.
## Vă mulțumesc.
Cu aceasta, am încheiat dezbaterea pe tema acțiunii Guvernului în privința combaterii efectelor inundațiilor.
Trecem la punctul 2 de pe ordinea de zi, și anume validarea unor mandate de deputați.
Pentru început, vă propun să luăm act de faptul că au fost înregistrate la Biroul permanent 14 cereri de demisie din calitatea de deputat.
Astfel, au solicitat să se ia act de demisiile lor, începând cu data precizată de fiecare în cerere, următorii deputați: membri ai Grupului parlamentar al PNL – Ionel Palăr, Grigore Crăciunescu, Adrian Emanuil Semcu; membri ai Grupului parlamentar P.D.-L. – Mugurel Liviu Sârbu, Ion Gonțea, Ionesie Ghiorghioni, Florin Aurelian Popescu, Mircea Man, Marius Bălu, Vasile Pruteanu, Aurel Olarean; membri ai Grupului parlamentar al UDMR – Kovacs Attila, Antal ÁrpádAndrás, Tamás Sándor.
Dacă vreunul dintre deputați este prezent și dorește să-și retragă cererea? Nu.
Luăm act de aceste cereri de demisie și declar vacante locurile de deputat respective.
Trecem la validarea unor mandate de deputat.
Dau cuvântul domnului deputat Marian Sârbu, președintele Comisiei de validare, pentru prezentarea raportului acestei comisii.
Domnule deputat, aveți cuvântul, vă rog.
Stimați colegi,
Comisia de validare a luat cunoștință de faptul că au devenit vacante 18 locuri de deputat.
Au fost depuse actele cerute de lege pentru ocuparea a 12 locuri de deputat vacante.
Potrivit art. 201 din Regulamentul Camerei Deputaților: „Locul vacant va fi ocupat de către supleantul imediat următor de pe lista partidului politic, alianței politice sau alianței electorale, dacă, până la validarea mandatului, partidul politic, alianța politică sau alianța electorală pentru care a candidat confirmă în scris că aparține acesteia. Asupra legalității alegerii supleantului Comisia de validare va prezenta Camerei Deputaților un raport.”
Procedând la examinarea actelor depuse pentru validarea mandatelor și având în vedere listele supleanților publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172/2004, Comisia de validare a constatat că sunt îndeplinite condițiile legale pentru ocuparea locurilor de deputat vacante și propune validarea mandatelor de deputați ale următorilor supleanți de pe listele partidelor politice, formațiunilor politice sau alianțelor la alegerile din 28 noiembrie 2004, după cum urmează:
- în Circumscripția electorală nr. 1 Alba, domnul Radu
- Eugeniu Coclici, PSD;
- în Circumscripția electorală nr. 2 Arad, doamna Mihaela
- Adriana Vasil, PD;
– în Circumscripția electorală nr. 8 Brașov, domnul Adrian Ciocănea-Teodorescu, PNL, și domnul Nádudvary Gheorghe Augustin Eugen, UDMR;
- în Circumscripția electorală nr. 11 Caraș-Severin,
- domnul Valentin Rusu, PD;
- în Circumscripția electorală nr. 15 Covasna, domnul
- Haszmann Pál Péter, UDMR;
- în Circumscripția electorală nr. 16 Dâmbovița, domnul
- Iulian Vladu, PD;
- în Circumscripția electorală nr. 24 Iași, domnul Mihail
- Vlasov, PNL;
- în Circumscripția electorală nr. 26 Maramureș, domnul
- Ioan Radu Micle, PNL;
- în Circumscripția electorală nr. 27 Mehedinți, doamna
- Elena Ehling, PD;
- în Circumscripția electorală nr. 31 Prahova, domnul
## **Domnul Bogdan Olteanu:**
Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.
Dacă sunt comentarii la acest raport al Comisiei de validare? Nu sunt.
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru
Doamnelor și domnilor colegi,
Potrivit procedurilor, jurământul scris se rostește solemn, se semnează și se încredințează președintelui Camerei Deputaților.
La apelul nominal, fiecare deputat va rosti de la tribuna Camerei, cu mâna pe Constituție și pe Biblie, jurământul solemn, va semna textul acestuia și-l va încredința spre păstrare președintelui Camerei.
Invit să depună jurământul de credință pe domnul Radu Eugeniu Coclici.
Vă rog.
## **Domnul Radu Eugeniu Coclici:**
Eu, Coclici Radu Eugeniu, în calitate de deputat, Jur credință patriei mele, România.
Jur să respect Constituția și legile țării.
Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.
Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.
Așa să mă ajute Dumnezeu!
Doamna Adriana Mihaela Vasil. Vă rog.
## **Doamna Adriana Mihaela Vasil:**
Eu, Vasil Mihaela Adriana, în calitate de deputat, Jur credință patriei mele, România.
Jur să respect Constituția și legile țării.
Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.
Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.
Așa să mă ajute Dumnezeu!
Domnul Adrian Ciocănea-Teodorescu. Vă rog.
14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 70/22.VIII.2008
## **Domnul Adrian Ciocănea-Teodorescu:**
Eu, Ciocănea-Teodorescu Adrian, în calitate de deputat, Jur credință patriei mele, România.
Jur să respect Constituția și legile țării.
Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.
Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.
Așa să mă ajute Dumnezeu!
Domnul deputat Gheorghe Augustin Eugen Nádudvary. Vă rog, aveți cuvântul.
## **Domnul Nádudvary Gheorghe Augustin Eugen:**
Eu, Nádudvary Gheorghe Augustin Eugen, în calitate de deputat,
Jur credință patriei mele, România.
Jur să respect Constituția și legile țării.
Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.
Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.
Așa să mă ajute Dumnezeu!
Domnul deputat Valentin Rusu. Vă rog.
## **Domnul Haszmann Pál Péter:**
Eu, Haszmann Pál Péter, în calitate de deputat, Jur credință patriei mele, România. Jur să respect Constituția și legile țării.
Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.
Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.
Așa să mă ajute Dumnezeu! _Isten engem úgy segéljen!_
Domnul deputat Iulian Vladu. Vă rog.
## **Domnul Iulian Vladu:**
Eu, Vladu Iulian, în calitate de deputat, Jur credință patriei mele, România. Jur să respect Constituția și legile țării.
Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.
Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.
Așa să mă ajute Dumnezeu!
Domnul deputat Mihail Vlasov. Vă rog, aveți cuvântul.
## **Domnul Valentin Rusu:**
Eu, Rusu Valentin, în calitate de deputat, Jur credință patriei mele, România.
Jur să respect Constituția și legile țării.
Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.
Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.
Așa să mă ajute Dumnezeu!
## **Domnul Bogdan Olteanu:**
Domnul deputat Pál Péter Haszmann. Vă rog.
Eu, Vlasov Mihail, în calitate de deputat, depun jurământul de credință față de țară și popor.
Jur credință patriei mele, România.
Jur să respect Constituția și legile țării.
Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.
Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.
Așa să mă ajute Dumnezeu!
Domnul deputat Ioan Radu Micle. Vă rog.
## **Domnul Ioan Radu Micle:**
Eu, Micle Ioan Radu, în calitate de deputat,
Jur credință patriei mele, România.
Jur să respect Constituția și legile țării.
Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.
Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.
Așa să mă ajute Dumnezeu!
Doamna deputat Elena Ehling. Vă rog.
## **Doamna Elena Ehling:**
Eu, Ehling Elena, în calitate de deputat, Jur credință patriei mele, România.
Jur să respect Constituția și legile țării.
Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.
Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.
Așa să mă ajute Dumnezeu!
Domnul deputat Nicolae Alexandri. Vă rog.
## **Domnul Nicolae Alexandri:**
Eu, Alexandri Nicolae, în calitate de deputat,
Jur credință patriei mele, România.
Jur să respect Constituția și legile țării.
Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.
Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.
Așa să mă ajute Dumnezeu!
Domnul deputat Eugen Constantin Uricec. Vă rog.
## **Domnul Eugen Constantin Uricec:**
Eu, Uricec Eugen Constantin, în calitate de deputat, Jur credință patriei mele, România.
Jur să respect Constituția și legile țării.
Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.
Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.
Așa să mă ajute Dumnezeu!
Cu aceasta, am încheiat partea solemnă a sesiunii noastre.
Îi felicit pe noii noștri colegi și le doresc succes în viitoarea sesiune, dar și în această sesiune extraordinară. Domniile lor au calitatea de deputat și, ca atare, au dreptul de a vota astăzi. Au, de asemenea, calitatea de a fi prezenți pe lista de apel nominal, drept pentru care îi invit să fie în sală.
Trecem la ultimul punct al ordinii de zi, votul asupra cererilor de urmărire penală a domnilor deputați Miron Tudor Mitrea și Adrian Năstase.
Vă reamintesc că dezbaterile asupra solicitărilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, de a se formula de către Camera Deputaților cererile de urmărire penală, precum și asupra rapoartelor Comisiei juridice, de disciplină și imunități privind aceste solicitări au avut loc în ședința din 23 iunie 2008, iar votul asupra cererilor formulate a avut loc în ședința din 24 iunie, când s-a constatat că nu a fost întrunit cvorumul de cel puțin două treimi din numărul deputaților, cvorum prevăzut de regulament.
De aceea, îi rog pe liderii de grupuri să-și invite colegii în sală, astfel încât să putem începe acest al treilea punct de pe ordinea de zi în cvorum.
Reluăm într-un minut, după ce colegii intră în sală. Stimați colegi,
Pentru ușurarea procedurii, înainte de a începe votarea, dau citire componenței Comisiei de numărare și validare a voturilor, alcătuită din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar și aprobată în ședința din 24 iunie 2008.
Consult liderii de grupuri parlamentare dacă au de propus modificări privind componența acestei comisii.
Înțeleg că în locul domnului Emil Radu Moldovan de la Grupul PSD se face o propunere de înlocuire. Vă rog, doamnă deputat Aura Vasile.
Mulțumesc, domnule președinte. În locul lui Radu voi fi eu, Aura Vasile.
## **Domnul Bogdan Olteanu:**
Vă mulțumesc foarte mult, doamnă deputat. Grupul parlamentar al PNL, domnul Gabriel Plăiașu rămâne?
Mulțumesc. Domnul Marius Rogin, de la Partidul Democrat Liberal? Rămâne, eram convins.
Doriți să interveniți aici, la comisie?
Vă rog.
La componența comisiei, domnul lider Cristian Rădulescu.
Am un scurt anunț de făcut.
În urma validărilor de astăzi, Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal numără 68 de deputați. Dintre aceștia sunt prezenți 64. Restul sunt în spital sau sub îngrijire medicală. Toți cei prezenți aici vor vota pentru începerea urmăririi penale, și, ca lucrurile să fie clare, vor vota la vedere.
Pentru Comisia de numărare, domnul deputat Rogin. Vă mulțumesc, domnule președinte.
## **Domnul Bogdan Olteanu:**
Vă mulțumesc și vă mulțumesc că nu ne-ați lăsat fără domnul Rogin, care conduce toate aceste ședințe întotdeauna.
Din partea Grupului parlamentar al PRM rămâne domnul deputat Iriza? Mulțumesc.
UDMR, domnul deputat Bonis? Mulțumesc.
PC, domnul deputat Dragoș Dumitriu? Rămâne dânsul. Mulțumesc.
Domnul Firczak, de la minorități? Mulțumesc.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru
având în vedere demisiile și validările de mandate din ședința de astăzi.
Repet, cvorumul de ședință: 218, majoritatea necesară: 218 din 326.
Invit chestorii să-și ocupe locurile.
Dat fiind că procedura este una complexă, îi rog pe toți cei patru chestori să participe la această procedură, doi vor lua loc la masa din partea dreaptă, de unde vor înmâna bilele pentru una dintre cereri, doi la masa Guvernului, de unde vor înmâna bilele pentru cealaltă cerere.
Care dintre domnii chestori își dorește să fie ministru? Domnule chestor Albu, dacă doriți să ocupați locul de primministru...? Domnule Cornel Popa, de mult vă așteptăm în Guvern...
Rog să se așeze și urnele. Rog să așezați urnele. Vă informez că domnii chestori au cerut bile noi. Vă mulțumesc.
Stimați colegi, de la domnii chestori Hunor Kelemen și Miron Ignat veți primi bilele prin care vă exprimați votul referitor la cererea de urmărire penală a domnului deputat Adrian Năstase. Aceste bile vor fi introduse în cele două urne aflate în spatele domnului secretar Ioan Munteanu.
De la domnii chestori Cornel Popa și Gheorghe Albu veți primi bilele prin care veți vota referitor la cererea de urmărire penală a domnului deputat Miron Tudor Mitrea. Bilele vor fi introduse în cele două urne aflate pe masa stenografelor, în fața celor doi domni chestori, Popa și Albu.
Dacă nu mai există întrebări sau neclarități referitoare la procedură, dau cuvântul domnului secretar Ioan Munteanu, pentru a da citire apelului nominal.
Mai întâi, dacă dintre membrii Guvernului dorește să voteze cineva?
|eze cineva?|| |---|---| |Adam Ioan|absent| |Adomnicăi Mirela Elena<br>Adomniței Cristian Mihai|prezentă<br>absent,<br>Guvern| |Albu Gheorghe<br>Almăjanu Marin<br>Almășan Liviu<br>Amarie Constantin<br>Amet Aledin<br>Andea Petru|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Andon Sergiu|prezent| |Andreica Romică|prezent| |Andronescu Ecaterina|prezentă| |Antal István|prezent| |Antonescu George Crin Laurențiu|prezent| |Apostolache Mihai Cristian|prezent| |Ardelean Lia|prezentă| |Asztalos Ferenc|absent| |Avram Dumitru|absent| |Baban Ștefan|prezent| |Barbu Gheorghe|prezent| |Bardan Cornel Ștefan|prezent| |Bădălău Niculae|prezent| |Băeșu George|prezent| |Băluț Lucian|prezent| |Bănicioiu Nicolae|prezent| |Bărbulețiu Tiberiu|prezent| Becsek-Garda Dezső Kálmán prezent Dumitrescu Cristian Sorin prezent Becșenescu Dumitru absent Dumitrescu Liana prezentă Bejinariu Eugen prezent Dumitrescu Zamfir prezent Bentu Dumitru prezent Dumitriu Dragoș Petre prezent Bivolaru Ioan prezent Dumitriu Mihai prezent Bîrsan Iulian Gabriel prezent Dumitru Ion prezent Bleotu Vasile prezent Dușa Mircea prezent Boagiu Anca Daniela prezentă Duțu Stelian absent Bobeanu Răzvan Petrică prezent Erdei-Dolóczki István prezent Boeriu Valeriu Victor absent Eserghep Gelil prezent Bolcaș Lucian Augustin absent Faina Constantin prezent Bonis Istvan prezent Fârșirotu Vladimir Mircea prezent Borbély László Guvern Fenechiu Relu prezent Boșneac Valetin Samuel prezent Firczak Gheorghe prezent Boureanu Cristian Alexandru prezent Florea Damian prezent Brînzan Ovidiu prezent Frâncu Emilian Valentin prezent Brînză William Gabriel prezent Fuia Stelian prezent Bruchental-Pop Ionela prezentă Furo Iuliu Ioan prezent Buciu Angela prezentă Gabor Gheorghe prezent Buciuta Ștefan prezent Ganț Ovidiu Victor prezent Buda Daniel prezent Gavrilescu Grațiela Leocadia prezentă Buda Ioan prezent Găleteanu Monalisa prezentă Buhăianu Obuf Cătălin Ovidiu prezent Georgescu Filip prezent Burnei Ion prezent Gerea Andrei Dominic prezent Buruiană-Aprodu Daniela prezentă Ghișe Ioan prezent Bușoi Diana Maria prezentă Giurgiu Mircia prezent Butnaru Vasile prezent Glăvan Ștefan prezent Buzatu Dan Horațiu prezent Godja Petru prezent Buzea Cristian Valeriu prezent Grigore Dan prezent Calimente Mihăiță prezent Grosaru Mircea prezent Canacheu Costică prezent Gubandru Aurel prezent Cantaragiu Bogdan prezent Gușă Cozmin Horea prezent Cazan Romeo Gheorghe Leonard prezent Gvozdenovici Slavomir prezent Călian Petru prezent Hanganu Romeo Octavian prezent Călin Ion prezent Hellvig Eduard Raul prezent Câmpanu Liviu prezent Hoban Ioan prezent Chiper Gheorghe prezent Hogea Vlad Gabriel prezent Chiș Filonaș prezent Hoinaru Marian prezent Ciocănea-Teodorescu Adrian prezent Hrebenciuc Viorel prezent Cindrea Ioan prezent Iancu Iulian absent Ciocâlteu Alexandru prezent Ibram Iusein prezent Ciontu Corneliu prezent Ifrim Mircea prezent Ciopraga Mircea absent Igaș Traian Constantin prezent Ciucă Liviu Bogdan prezent Ignat Miron prezent Cliveti Minodora prezentă Ilie Cristian prezent Coclici Eugeniu prezent Iliescu Valentin Adrian prezent Cocrea Olguța absentă Ionescu Daniel prezent Codîrlă Liviu absent Iordache Florin prezent Constantinescu Anca prezentă Iordache Grațiela Denisa prezentă Constantinescu Viorel prezent Iriza Marius prezent Coșea Dumitru Gheorghe Mircea prezent Iustian Mircea Teodor prezent Cristea Ioan prezent Jipa Florina Ruxandra absentă Cutean Vasile Emilian prezent Kelemen Attila Béla Ladislau prezent Diaconescu Marin absent Kelemen Hunor prezent Diaconescu Renică prezent Kerekes Károly prezent Dobre Traian prezent Király Andrei Gheorghe prezent Dorneanu Valer prezent Kónya-Hamar Sándor prezent Dragomir Dumitru prezent Lakatos Petru prezent Dragomir Gheorghe prezent Lambrino Radu prezent Drăguș Radu Cătălin prezent Lari-Iorga Leonida prezentă Drețcanu Doina Micșunica prezentă Lefter Ioan Silviu prezent
Vă rog, dacă mai există colegi care nu au votat? Domnii chestori, domnii secretari? S-a încheiat procedura? Vă mulțumesc.
În acest caz, invit membrii Comisiei pentru verificarea și numărarea voturilor, împreună cu cei doi secretari de ședință, la Sala „Mihai Viteazul”.
Suspendăm lucrările, le vom relua în momentul prezentării raportului comisiei.
Rog secretariatul general să preia urnele.
Președintele comisiei de numărare și validare a voturilor, vă rog, pentru a prezenta raportul comisiei.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de Cameră asupra solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, adresată Camerei Deputaților, în vederea formulării cererii de urmărire penală a domnului deputat Adrian Năstase.
Procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de deputați, prin vot secret cu bile, asupra solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, adresată Camerei Deputaților în vederea formulării în temeiul prevederilor art. 109 alin. (2) din Constituția României și ale art. 155 din Regulamentul Camerei Deputaților a cererii de urmărire penală înaintată procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul nr. 114/2007, Comisia de numărare și validare a voturilor a constatat următoarele:
Numărul total al deputaților: 326.
Numărul deputaților prezenți: 278.
Numărul total de voturi exprimate: 276. Numărul de voturi nule: 6.
Numărul de voturi valabil exprimate: 270. Din care:
- voturi pentru: 120;
- voturi contra: 150.
Potrivit art. 155 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, cererea de urmărire penală se adoptă cu votul a cel puțin două treimi din numărul deputaților. Având în vedere numărul de voturi exprimate, 120 pentru și 150 contra, se constată că nu a fost întrunită majoritatea voturilor cerută de regulament pentru adoptarea cererii de urmărire penală a domnului Adrian Năstase, pentru faptele descrise în Referatul înaintat de procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul nr. 114/2007. Altfel spus, domnul Adrian Năstase nu poate încă fi cercetat.
Vă mulțumesc.
Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de deputați asupra solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, adresată Camerei Deputaților, în vederea formulării cererii de urmărire penală a domnului deputat Miron Mitrea. Procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de deputați, prin vot secret cu bile, asupra solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, adresată Camerei Deputaților, în vederea formulării, în temeiul prevederilor art. 109 alin. (2) din Constituția României și ale art. 155 din Regulamentul Camerei Deputaților, a cererii de urmărire penală a domnului deputat Miron Mitrea pentru faptele descrise în referatul întocmit de procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în Dosarul nr. 49/2006, Comisia de numărare și validare a voturilor a constatat următoarele:
Da.
Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat. Finalizând ordinea de zi, declar închise lucrările sesiunii extraordinare a Camerei Deputaților.
Vă mulțumesc.
Ne revedem la 1 septembrie.
- voturi pentru: 160;
- voturi contra: 115.
## _Ședința s-a încheiat la ora 14.00._
**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**
> „Monitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea“ București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul de vânzări și informare, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 și 410.47.30, fax 410.77.36 și 410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial“ R.A.
&JUYDGY|268180]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 70/22.VIII.2008 conține 20 de pagini.**
Prețul: 8,00 lei
În ceea ce privește cauzele inundațiilor, în perioada 22 iulie – 31 iulie, în bazinele râurilor Siret, Suceava, Vișeu, Iza din nordul României s-au înregistrat precipitații fără precedent. Județele afectate au fost Botoșani, Iași, Bacău, Vaslui, Maramureș și Neamț.
În unele sectoare ale acestor râuri debitele maxime au avut valori excepționale, cu probabilități de producere o dată la 100 de ani sau chiar 200 de ani, valori care au depășit nivelurile istorice.
De exemplu, debitul râului Prut la intrarea în țară a avut valorile cele mai mari din tot șirul de observații hidrologice efectuate până în prezent. În paranteză vă pot adăuga faptul că debitul Prutului în acele zile a depășit debitul Dunării.
Care au fost efectele acestor inundații?
Calamități, evident, care au provocat, din păcate, și pierderi de vieți omenești. Permiteți-mi să transmit, din nou, cele mai sincere condoleanțe și întreaga compasiune pentru familiile celor decedați.
Pe de altă parte, mii de oameni au avut de suferit. Aproximativ 27.000 de oameni au fost evacuați temporar din locuințele lor.
Potrivit datelor obținute în urma anchetelor realizate pe teren, inundațiile au afectat un număr de 5.859 de locuințe. Dintre acestea, urmează să fie reparate 4.086, 228 vor fi consolidate, iar alte 1.545 vor fi reconstruite. Au fost inundate 8.763 de anexe gospodărești, dintre care 1.137 au fost distruse.
De asemenea, au fost afectate 71 de școli, 3 dispensare medicale și 8 biserici. Un număr de alte 39 de obiective sociale – sedii de primării, poliție de frontieră – au fost inundate.
Totodată, au fost afectate obiective hidrotehnice și de apărare împotriva inundațiilor, respectiv 84,8 kilometri de diguri, 99 kilometri de apărări de maluri, un număr de 6 baraje.
Au fost afectați, de asemenea, 37 kilometri de drumuri naționale, aproximativ 330 kilometri de drumuri județene și 1.238 kilometri de drumuri comunale. Numărul podurilor afectate este de 363, iar cel al podețelor, 1.541.
Pagubele din agricultură, silvicultură și îmbunătățiri funciare sunt estimate la aproximativ 188 de milioane de lei noi.
Doamnelor și domnilor deputați,
În ceea ce privește intervenția ministerelor și instituțiilor implicate, vreau să apreciez de la bun început modul extrem de serios și responsabil în care s-a acționat.
Inundațiile din această vară din nordul țării au impus o reacție rapidă și etapizată a autorităților statului, pe trei paliere:
1. Intervenția pentru salvarea de vieți omenești, care a constituit prioritatea noastră.
Deci vă înaintez, domnule prim-ministru, lista cetățenilor din județul Iași, pe care îi și reprezint, împreună cu domnul ministru Varujan, cu domnul ministru Adomniței. Va fi un semn că vă aplecați și spre Iași, și spre bazinul Siretului.
Iar din ceea ce spun cei de la Uniunea Europeană trebuie clar asigurat debușeul apelor la aceste debite care vin din ce în ce mai mari, ca urmare a modificării globale a climei.
Deci nu are sens să mergem pe ideea îndiguirilor aberante. Nu poți îndigui un fenomen natural. Sumele sunt colosale!
De aceea, așa cum spune și strategia, și este corect ce spune, toți cei care ar putea avea de suferit de pe urma inundațiilor trebuie să-și asume responsabilitatea de a nu se expune fără măsuri de precauție riscului la inundații și nici să contribuie la sporirea acestui risc.
În sinteză, cred, domnule premier, că astăzi este încă un prim pas pe un drum de o mie de mile spre a scoate cetățenii României, casele cetățenilor României din zona furiilor apelor.
Să ne amintim că și în 1971 și 1972 au fost inundații catastrofale, și în 2005, și anul acesta, și, de fiecare dată când vin, atunci luăm măsuri.
Nu, trebuie să aplicăm strategia națională, trebuie s-o reactualizăm, trebuie să aplicăm Planul național de prevenire și combatere a inundațiilor, trebuie să întocmim, într-adevăr, hărțile de risc și să aplicăm Directiva europeană.
De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat consideră, domnule prim-ministru, că această problemă trebuie reluată cu măsuri adecvate, spre a realiza și actualiza strategia națională, planul național și de a aloca, așa cum ați spus și dumneavoastră, sumele aferente.
Sumele aferente nu pot fi alocate, evident, de un guvern minoritar, așa cum este al dumneavoastră, ci necesită o hotărâre a Parlamentului cu proxima ocazie, spre a demonstra cetățenilor că nu zugrăvim cu var antiseismic,
cum a fost în 1977, blocurile, și nu zugrăvim râurile cu mire pentru combaterea inundațiilor, cu codul roșu și portocaliu, ci cu măsuri ferme, constructive și eficiente.
Vă mulțumesc pentru atenție.
Vreau să vă spun că, dacă nu s-ar fi știut unde sunt riscuri pentru inundații, nu s-ar fi știut de unde să evacuăm oamenii din casele lor.
Faptul că aceste hărți există, faptul că specialiștii au știut s-o spună a făcut ca riscurile, ca pagubele să fie minime pentru gradul și nivelul ridicat al inundațiilor.
Nu o să continui, pentru că fac parte din partidul de guvernământ, și totuși am văzut aprecieri din multe părți cu privire la activitatea Guvernului la inundații, dar vreau, stimați colegi, în calitate de parlamentar acum, să vă fac un apel să lăsăm la o parte populismele și să venim cu pachete de legi care sunt nepopulare, dar care sunt total necesare în actuala situație în care, vedeți dumneavoastră, schimbările climatice pot să ne aducă grave prejudicii.
Așa cum spunea un coleg de-al meu, trebuie să lăsăm natura să-și recapete forma ei, pentru că altfel natura se va răzbuna. Trebuie să interzicem cu desăvârșire orice construcție în albiile majore ale râurilor, trebuie să interzicem, dacă doriți, și modificări ale construcțiilor și să cerem oamenilor, să cerem autorităților locale să nu mai permită construcțiile în aceste locuri, pentru că, mai devreme sau mai târziu, natura, apele vor încerca să-și recapete terenurile pe care le-au avut.
Desecările care s-au făcut în perioada de dinainte de 1989, dorindu-se o agricultură extensivă, au dus la situațiile în care ne aflăm acum.
Singurul mod care ne poate proteja de furia apelor și a naturii este să lăsăm natura așa cum a fost ea și să mutăm localitățile în zone ferite de natură.
Vă invit, stimați colegi, în această toamnă să fiți alături de Comisia pentru mediu la lansarea unui astfel de pachet legislativ pentru prevenirea riscurilor pe care le pot produce calamitățile oamenilor.
Vă mulțumesc.
Tocmai de aceea, trebuie să remarc implicarea imediată a autorităților locale, a inspectoratului județean pentru situații de urgență, a Jandarmeriei, a Prefecturii, a instituțiilor deconcentrate, a primarilor, a consilierilor locali, a consiliului județean și a președintelui consiliului județean.
Un lucru pozitiv l-a reprezentat prezența a o parte din membrii Guvernului, a primului-ministru, precum și vizitele repetate ale președintelui Traian Băsescu.
Din primele momente s-a intervenit prompt, în așa fel încât proporțiile dezastrului au fost diminuate. Solidaritatea umană a existat și s-a manifestat foarte frumos în județul Suceava. Oameni de afaceri au pus imediat la dispoziție utilaje atât de necesare în acele momente, autobasculante, ifroane, buldozere, excavatoare, dar și alimente și pături. Lângă aceștia se adaugă efortul oamenilor simpli, care s-au mobilizat extraordinar.
În mod special, trebuie să pun în evidență în fața dumneavoastră sprijinul și solidaritatea oamenilor din alte județe, din alte zone ale țării.
Tuturor le mulțumim.
Astăzi apele s-au retras, accesul a fost restabilit, toate localitățile afectate au curent electric. Suntem în situația de a pune la punct strategia de reconstrucție. Punctul cel mai important, firește, îl reprezintă construcția caselor noi, precum și repararea celor distruse parțial. În același timp, este necesară refacerea infrastructurii reprezentând drumuri, diguri, poduri. Încă este mare nevoie de materiale de construcție. Doamnelor și domnilor deputați,
Partidul Democrat Liberal Suceava, parlamentarii Partidului Democrat Liberal de Suceava cer tuturor parlamentarilor de Suceava să se solidarizeze, fără a pune patimă politică, în aceste acțiuni de interes obștesc.
De asemenea, Partidul Democrat Liberal cere tuturor partidelor politice să se solidarizeze în aceste acțiuni.
Considerăm că, în acest context, orice atacuri politice născute din invidie sau frustrare nu sunt altceva decât deturnări de la scopul nostru comun, reconstrucția zonelor afectate. Sprijinirea acestor oameni și a comunităților lor este obligatorie, nu trebuie privită ca o bunăvoință a Guvernului sau a altor instituții abilitate.
Pe masa Guvernului se află un proiect de hotărâre de guvern inițiată de prefectul județului Suceava și președintele Consiliului Județean Suceava, în valoare de 2.000 de miliarde de lei vechi, care se referă strict la infrastructura comunală și județeană.
Bănuiesc că și celelalte județe afectate se află în aceeași situație și tocmai de aceea cred că de urgență trebuie alocate sumele necesare de construcție a acestor județe.
Solicităm Guvernului să aloce resurse suficiente tuturor județelor afectate, județului Suceava, cel mai grav lovit, fără să facă niciun fel de diferență între culorile politice ale administrațiilor locale și județene.
În fața inundațiilor nu suntem nici de la PNL, nici de la PSD, nici de la PD-L, suntem oameni care trebuie să ajute alți oameni și comunitățile lor atât de greu încercate.
Înmulțirea inundațiilor, a viiturilor, a tornadelor, de la preluarea puterii în 2004 de către guvernarea de dreapta a Alianței DA pare să ne dea tuturor o lecție, și anume că teoria ultraliberală a statului minimal are multe hibe.
Statul minimal, devenit azi statul aproape zero – cu zero resurse minerale, cu zero industrii, cu zero sistem bancar propriu, cu zero strategii naționale –, face față cu greu unor mari încercări.
Dacă profitul net de aproape un miliard de euro anual de la „Petrom”, de aproape un miliard de euro anual de la „Sidex” și de la alte câteva obiective mari ar fi intrat în bugetul statului, acel stat puternic ar fi putut interveni energic nu cu 300 de lei pe cap de inundat, cu 500 de lei sau 800 de lei de casă distrusă, și nu cu teledonuri de-a miloaga pentru a rezolva probleme grave, și nu cu paliative, ci cu resurse importante, în stare să refacă rapid infrastructura, imobilele și bunurile oamenilor.
Dar, așa, umblăm și noi cu elicopterul de aici, colo, ne băgăm cu cizmele în noroi, teatral, le plângem pe umeri, apoi îi lăsăm cu ochii în soare, așteptând să le mai picurăm câte ceva, cu grija de a le cere votul la toamnă.
Dacă dumneavoastră credeți că este bine așa, bine să fie! Noi însă credem că după aproape două decenii de jaf și anarhie a venit timpul reconstrucției economice și sociale serioase. Avem la îndemână documentare, felul cum s-au oglindit în presă intervențiile responsabililor guvernamentali. Cert este că unii par să fie foarte mulțumiți de felul cum s-a acționat, iar unii dintre noi găsim cu cale că încă nu s-a găsit un sistem coerent de intervenție guvernamentală și că teoria statului minimal își arată efectele.
Vă mulțumesc pentru atenție.
Din 2005, numai pentru reconstrucția caselor s-au dat 76 de milioane de euro. S-au reconstruit până acum 1.600 de case, vom reconstrui alte 1.550 în anul acesta și s-au dat materiale de construcție pentru aproape 16.000 de locuințe. Este un efort, este un efort!
Și, într-adevăr, vreau și eu să felicit acele comunități locale. Am fost și este bine că ne ducem acolo. Nu pentru a ne lua cizme de cauciuc, ci pentru a vedea la fața locului cum oamenii s-au mobilizat. Și să le dăm mesaje clare, care pot veni numai de la noi.
Atunci când mergem în teritoriu trebuie să le spunem: stimați concetățeni, în această situație, trebuie să faceți următoarele: să debarasați, de exemplu, curtea, să recuperați materialele de construcție pe care le puteți recupera și să pregătiți casa pentru a veni, a elibera amplasamentul.
În perioada aceasta, de exemplu, aceasta este prioritatea zero – să vină cei care trebuie să vină și deja s-au organizat și să elibereze amplasamentul, pentru că, altfel, nu putem porni la 1 septembrie cu reconstrucția caselor. Este un mesaj simplu, și oamenii au înțeles asemenea mesaje.
Vreau să mă refer la încă două aspecte care nu s-au amintit aici și vă rog foarte mult să nu dezinformați. I-am auzit pe unii dintre colegi, am auzit unele declarații și astăzi. Deci acei 300, 500 și 800 lei s-au dat ca primă urgență, deci nu
pentru reconstrucția caselor. Unde dăm acum, ați auzit sumele care se dau: 57 milioane lei plus 27 pentru reparații.
Deci nu s-a discutat despre asigurarea locuințelor. Și trebuie să spun – și eu sunt parlamentar – că, din păcate, chiar aici, la Camera Deputaților, de 8 luni de zile stă în comisii acea lege pe care am propus-o în toamna anului trecut, pentru asigurarea obligatorie a locuințelor.
Eu fac un apel și în numele meu, ca deputat, către toți colegii mei: haideți, poate facem un efort și trecem această lege. Dacă această lege ar fi fost votată acum, ar fi venit companiile de asigurări, și pentru 10, respectiv 20 de euro, primeau acești cetățeni 10 mii și 20 mii de euro, nu de la bugetul de stat, ci printr-o formulă de la companiile de asigurări.
Haideți să facem un efort comun și, dacă vorbim de solidaritate, cred că și aici ar fi nevoie de solidaritate din partea tuturor ca să treacă, de exemplu, această lege.
Sunt multe lucruri de rezolvat. Printr-o organizare bună, eu vă cer, ca membru al Guvernului, ca unul care s-a implicat, cred, din 2005, și n-a fost ușor, să reconstruim 1.000 de case în 2005, știți foarte bine, mai ales în județul Timiș. N-a fost ușor. Cei care sunt cunoscători știu ce înseamnă ca în 3 luni să reconstruiești 1.000 de case.
Acum va trebui din nou să reconstruim 1.500 de case. Așa cum am început, e nevoie de fiecare! Haideți să punem umărul să reconstruim casele și să rezolvăm acele probleme care, într-adevăr, trebuie rezolvate, dar numai printr-o organizare bună.
Și mai vreau să fac un singur comentariu. S-a vorbit despre hărți de risc. Vreau să vă informez că în 2005, când am venit la minister, am găsit legislația care spunea că până în 2004, 31 decembrie, consiliile județene trebuiau să finalizeze hărțile de risc. Ei, nu au făcut acest lucru! Și atunci, de la bugetul ministerului am dat bani, și nu puțini, pentru a face 25 de proiecte-pilot în zonele cele mai afectate, și aceste proiecte-pilot sunt finalizate; încă două trebuie să le finalizăm în lunile următoare. Și pe regiuni de dezvoltare am dat 24 miliarde lei vechi pentru a face pe regiuni aceste hărți de risc.
Eu vă rog foarte mult, aveți o influență și către consiliile județene, apelați la consiliile județene ca să dea bani din buget, pentru că aceste hărți trebuie să existe.
Așa cum s-a spus, să se facă o strategie pe baza hărților care există, pe baza a ceea ce avem, ca să nu ne ia, iar, așa, prin surprindere, cum nu ne-a luat, după părerea mea, dar trebuie să facem mai mult.
E nevoie de fiecare!
Vă mulțumesc.
Partidul Conservator își exprimă compasiunea și solidaritatea cu românii care se găsesc în acest moment în fața vitregiilor naturii. În ceea ce privește conservatorii, vor face tot ceea ce pot pentru a alina suferința celor loviți de aceste calamități: ajutoare cuprinzând îmbrăcăminte, medicamente, hrană și apă potabilă.
În condițiile în care resursele financiare și materiale există, în condițiile în care există și ingineri, și constructori care pot veni cu soluții – multe dintre acestea sunt cunoscute, dar prăfuite prin birourile ministeriale – pentru remedierea problemelor în condițiile în care sunt cunoscute zonele vulnerabile, în aceste situații și în condițiile în care această problemă este cunoscută de ani de zile, faptul că aceste fenomene se produc din nou și au drept rezultat moartea unor oameni nu este decât rezultatul unei inconștiențe criminale a Guvernului.
Atâta timp cât resursele financiare și de independență există alături de sprijinul din partea Uniunii Europene, iar capacitățile de planificare nu sunt puse în slujba unei politici publice care să rezolve problema inundațiilor, este clar că nu se mai poate vorbi în cazul acestui Guvern de incompetență, ci de aroganță, autosuficiență și ignoranță. Deja nu mai este vorba despre luptă politică sau despre opțiuni ideologice, ci este vorba despre necesitatea ca statul, finanțat din buzunarele tuturor plătitorilor de taxe și impozite, să lucreze
în beneficiul oamenilor, să-i ajute și să le fie sprijin, și nu un adversar.
## Domnule prim-ministru,
Având în vedere cele spuse mai sus, vreau să vă subliniez că acest raport prezentat astăzi în Camera Deputaților nu este suficient și așteptăm un răspuns clar din partea Guvernului, în așa fel încât să nu vorbim de fiecare dată, după inundații, de efecte, ci să eliminăm cauzele. Vă mulțumesc.
Din aceste documente pe care mi le-ați pus pe masă și pe care le am și eu, pentru că sunt documentele întocmite de autoritățile de resort la nivelul prefecturilor, al Inspectoratului de Stat în Construcții și așa mai departe, este o coloană care este foarte interesantă: „materialul folosit la construcția caselor dărâmate”. Și o să observați că în 99% din cazuri este chirpici, după rețeta tradițională pe care o știți: balegă, pământ, paie. Vă spun ceva: la orice ploaie nu rezistă.
Am fost în diferite localități: la Rădăuți-Prut, am fost pe străzile unde au fost inundații. Casele din chirpici erau toate dărâmate. Era un tânăr care-și făcuse o casă frumoasă parter, etaj, din cărămidă; a fost inundată casa, nu s-a mișcat un milimetru. Îi schimbă pardoseala și, cu asta, să zicem că, dincolo de bunurile din casă, a rezolvat problema cu casa.
Deci, la noi, 99% din casele astea, cred că cu două-trei excepții, sunt case din chirpici.
Cred că una dintre măsurile care ar trebui luate, evident, și acest lucru putem să-l decidem, dar numai cu sprijinul autorităților locale, care trebuie să arate determinare și autoritate, este să oprim acest sistem de a construi cu material chirpici.
Doi: foarte multe case – și avem o statistică – sunt construite în albia majoră, și atunci evident că este zonă inundabilă. Nu au autorizație de construcție, nu că are autorizație și a făcut-o în albia majoră. Sunt și cazuri de acest gen, în care autoritățile au dat autorizații de construcție pentru case care sunt făcute, deci sunt case cu autorizație, iar alte case nu au niciun fel de autorizație; dar niciun fel! Nu știu cum s-au racordat la electricitate, la distribuitorii de energie electrică.
Prin urmare, una dintre explicațiile – eu nu vreau să vă dau o explicație, dar vreau să înțelegem că amploarea fenomenului ar fi putut să fie cu totul alta dacă, de exemplu, aveam case care erau construite măcar din cărămidă, nu din altceva.
Acestea fiind spuse, vreau să credeți că apreciez observațiile care au fost făcute și, pentru a avea o idee mai clară asupra sumelor investite, asupra planurilor de amenajare, asupra strategiei de combatere a efectelor inundațiilor, am s-o rog pe doamna secretar de stat Lucia Varga, de la Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, să vă prezinte câteva date suplimentare, cifre elocvente care vorbesc despre acțiunile care au fost întreprinse din 2005 pentru a combate aceste fenomene, lucrările care au fost executate, sumele care au fost cheltuite și care sunt prevăzute în continuare.
Vă mulțumesc foarte mult.
- Nicolae Alexandri, PNL;
– în Circumscripția electorală nr. 35 Suceava, domnul Eugen Constantin Uricec, PD. Vă mulțumesc.
## 18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 70/22.VIII.2008
|Lificiu Petru|prezent|Oltean Ioan|prezent| |---|---|---|---| |Liga Dănuț|absent|Olteanu Bogdan|prezent| |Longher Ghervazen|prezent|Oprea Gabriel|prezent| |Luchian Ion|prezent|Ovidenie Costel|prezent| |Macaleți Costică|prezent|Pambuccian Varujan|prezent| |Magheru Paul|absent|Pardău Dumitru|prezent| |Manda Iulian Claudiu|prezent|Pascu Bogdan|prezent| |Manolescu Oana|prezentă|Pavelescu Aurelian|absent| |Manta Pantelimon|prezent|Paveliu Marian Sorin|prezent| |Marian Dan Mihai|prezent|Păun Nicolae|absent| |Marin Constantin|prezent|Petrea Constantin|prezent| |Martin Eduard Stelian|absent|Piteiu Marcel Adrian|absent| |Márton Árpád Francisc|prezent|Plăiașu Gabriel|prezent| |Máté András Levente|absent|Podgorean Radu|prezent| |Matei Cătălin Lucian|prezent|Ponta Victor Viorel|prezent| |Mazăre Alexandru|prezent|Pop Claudiu Adrian|prezent| |Mălaimare Mihai Adrian|absent|Popa Cornel|prezent| |Mănăstireanu Vladimir Alexandru|prezent|Popa Daniela|prezentă| |Mănescu Rareș Șerban|absent|Popa Nicolae|prezent| |Mărculeț-Petrescu Mira Anca Victoria|prezentă|Popeangă Petre|absent| |Mătușa Tudor|prezent|Popescu Corneliu|prezent| |Meir Nati|absent|Popescu Dan Ioan|absent| |Merce Ilie|prezent|Popescu Ionica Constanța|absentă| |Merka Adrian Miroslav|prezent|Popp Cosmin Gabriel|prezent| |Micula Cătălin|prezent|Preda Cezar Florin|prezent| |Mihalache Sorin Dan|prezent|Puchianu Ioan Dumitru|prezent| |Mihei Andrian Sirojea|prezent|Pupeză Viorel|prezent| |Mircea Costache|prezent|Purceld Octavian Mircea|absent| |Mircovici Niculae|prezent|Pușcaș Vasile|prezent| |Mironescu Laurențiu|prezent|Pușcă Mircea Valer|prezent| |Miroșeanu Liviu Alexandru|prezent|Puzdrea Dumitru|prezent| |Mitrea Manuela|absentă|Radan Mihai|prezent| |Mitrea Miron Tudor|absent|Rădulescu Cristian|prezent| |Miuțescu Gheorghe Adrian|prezent|Rogin Marius|prezent| |Mînzînă Ion|prezent|Romanescu Marcel Laurențiu|prezent| |Mocanu Alexandru|prezent|Rus Ioan Aurel|prezent| |Mocanu Vasile|prezent|Rusu Liviu Alin|prezent| |Mocănescu Coloros Dan Constantin|prezent|Rusu Mihaela Adriana|prezentă| |Mocioalcă Ion|prezent|Rușanu Dan Radu|prezent| |Mohora Tudor|absent|Sanda Victor|prezent| |Moisoiu Adrian|prezent|Sandu Gabriel|prezent| |Moldovan Emil Radu|prezent|Sandu-Capră Mihai|prezent| |Momanu Corneliu|prezent|Sasu Ion|prezent| |Motreanu Dan Ștefan|prezent|Săniuță Marian Florian|prezent| |Movilă Petru|prezent|Săpunaru Nini|absent| |Munteanu Ioan|prezent|Sârb Gheorghe|prezent| |Mușetescu Tiberiu Ovidiu|prezent|Sârbu Marian|prezent| |Nassar Rodica|prezentă|Scutaru Adrian George|absent| |Năstase Adrian|prezent|Seres Dénes|prezent| |Nechita Aurel|prezent|Sirețeanu Mihail|prezent| |Nedelcu Gabriela|prezentă|Sóki Béla|prezent| |Nica Dan|prezent|Soporan Vasile Filip|absent| |Nicolăescu Gheorghe Eugen|Guvern|Stan Ioan|prezent| |Nicolicea Eugen|prezent|Stan Ion|prezent| |Nicula Vasile Cosmin|prezent|Stanciu Anghel|prezent| |Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae|prezent|Stativă Irinel Ioan|prezent| |Nistoran Dorin Liviu|prezent|Stănescu Alexandru Octavi|absent| |Niță Constantin|absent|Stănescu Cristian|prezent| |Nițulescu Teodor|absent|Stănescu Mircea|prezent| |Nosa Iuliu|prezent|Stoica Ion|prezent| |Oancea Viorel|prezent|Străchinaru Petre|prezent| Strungă Emil prezent Szekely Levente Csaba prezent Șandru Marcela Lavinia prezentă Știrbeț Cornel prezent Știreanu Octavian prezent Știucă Alecsandru prezent Tabără Valeriu prezent Taloș Gheorghe Mirel prezent Tămagă Constantin prezent Tănăsescu Tudor absent Tărniceru Petru prezent Teodorescu George Alin absent Timar Liviu prezent Timiș Ioan absent Todoran Pavel prezent Toma Florentina Marilena prezentă Toma Horia Victor prezent Tóro Tiberiu prezent Tudor Constantin prezent Tudor Marcu prezent Tudose Mihai prezent Turc Ioan prezent Turcan Raluca prezentă Țundrea Ioan prezent Uioreanu Horea Dorin prezent Ujeniuc Dragoș prezent Ungureanu Petre prezent Ungureanu Valeriu Alexandru prezent Ursărescu Dorinel prezent Vainer Aurel prezent Varga Attila prezent Vasil Adriana Mihaela prezentă Vasile Aurelia prezentă Vasilescu Lia Olguța prezentă Văsioiu Horia absent Vlase Petru Gabriel prezent Vlădoiu Aurel prezent Voicu Cătălin prezent Voicu Mădălin Ștefan absent Voicu Mihai Alexandru Guvern Voinea Florea prezent Zaharia Claudius Mihail prezent Zamfir Gabriel Sorin prezent Zamfirescu Dan Dumitru absent Zgonea Valeriu Ștefan prezent Nadudvary Gheorghe Augustin Eugen prezent Rusu Valentin prezent Haszmann Pál Péter prezent Vladu Iulian prezent Vlasov Mihail prezent Micle Ioan Radu prezent Ehling Elena prezentă Alexandri Nicolae prezent Uricec Eugen Constantin prezent
Numărul total al deputaților: 326.
Numărul deputaților prezenți: 278.
Numărul total de voturi exprimate: 276. Numărul de voturi anulate: 1.
Numărul de voturi valabil exprimate: 275. Din care:
Potrivit art. 155 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, cererea de urmărire penală se adoptă cu votul a cel puțin două treimi din numărul deputaților. Având în vedere că din totalul de 326 de deputați, 160 au votat pentru, iar 115 împotrivă, un vot este nul, se constată că nu a fost întrunită majoritatea voturilor cerută de regulament pentru adoptarea cererii de urmărire penală a domnului deputat Miron Tudor Mitrea pentru faptele înscrise în referatul întocmit de procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul nr. 49/2006.
Vă mulțumesc, domnule președinte.