Cãlin Popescu-Tãriceanu

## **Domnul Cãlin Popescu-Tãriceanu:**

Domnilor preºedinþi, Domnule prim-ministru, Onoraþi membri ai Guvernului, Stimaþi colegi,

La dezbaterea pe marginea bugetului pe anul 2001, care începe astãzi, ne gãsim într-o situaþie care este, pe de o parte, paradoxalã ºi, totodatã, regretabilã.

Am sã mã explic de ce este paradoxalã. Pentru cã prin acest buget, Guvernul P.D.S.R., condus de premierul Adrian Nãstase, începe cu mult curaj sã iroseascã ceea ce cu greu ºi cu multe sacrificii s-a reuºit sã se realizeze în perioada 1997 Ð 2000 în plan economic, fãrã ca nivelul reformei economice sã fi fost în volumul necesar, în acea perioadã.

Desigur, mãsurile de ajustare structuralã, amânate ºi evitate de Guvernul Vãcãroiu în perioada 1992 Ð 1996, au trebuit sã fie adoptate ulterior ºi aºa cum era de aºteptat s-au dovedit nepopulare, pentru cã au fost urmate de o creºtere a ºomajului ºi de o scãdere a puterii de cumpãrare pentru anumite categorii sociale. Lor li s-au suprapus obligaþiile de rambursare a datoriei externe, care au atins numai pentru anul 1999 Ð vã reamintesc Ð suma de 3 miliarde de dolari ºi care au fost achitate cu preþul unor sacrificii pe care le-au resimþit mai ales categoriile sociale cele mai defavorizate.

Tragedia în sine nu este procesul de îndatorare externã desfãºurat mai cu seamã în perioada 1992Ð1996 Ð este bine sã nu uitãm acest lucru Ð, ci modul în care aceºti bani au fost irosiþi pentru finanþarea sectoarelor cu pierderi ale economiei de stat sau a unor bine cunoscuþi de acum aºa ziºi oameni de afaceri, mari maeºtri de combinaþii financiare.

Bugetul de stat a fost cel care a resimþit aceste experienþe nefericite, care s-au consumat în final pe buzunarul cetãþeanului, în timp ce patronii ”imperiilor de cartonÒ se plimbã în continuare liberi ºi sunt, evident, bine mersi.

La sfârºitul anului 1999, Guvernul de atunci a adoptat un set de mãsuri liberale, de relaxare fiscalã, prin care T.V.A.-ul a fost redus la o cotã unicã de 19%, iar impozitul pe profit a fost redus, de asemenea, de la 38% la 25%.

Mãsurile pentru stimularea exportului au constat în reducerea impozitului pe profitul din aceste operaþiuni la numai 5%.

S-a avut, totodatã, în vedere stimularea investiþiilor prin acordarea creditului fiscal de 10%.

Acest set de mãsuri ºi-a arãtat foarte rapid rezultatele ºi a dat posibilitatea reluãrii creºterii economice pe o bazã sãnãtoasã, care s-a tradus printr-o creºtere a pro-

dusului intern brut în anul 2000. Aceastã relansare ar fi putut fi mult mai consistentã dacã economia româneascã nu ar fi fost afectatã în anul 2000 de o conjuncturã defavorabilã, marcatã de cea mai gravã secetã din ultimii 50 de ani, de creºterea masivã a preþului petrolului ºi deprecierea euro, în condiþiile în care peste 70% din exporturile României se îndreaptã spre Europa, iar ponderea importurilor este reprezentatã de materiile prime energetice, care dupã cum ºtiþi sunt denominate în dolari.