Constantin Gãucan

## **Domnul Constantin Gãucan:**

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

## Stimaþi invitaþi,

Salutãm faptul cã Grupul democrat a adus în discuþie condiþia socialã a pensionarilor. Este vorba de o condiþie de mizerie pentru o categorie de milioane de oameni, concetãþeni români care au trudit în momente grele pentru a-ºi merita o viaþã decentã.

Am vrea sã credem cã distinºii colegi democraþi nu au mizat pe efectul populist-propagandistic-electoral în acest demers politic. Am vrea sã credem, de asemenea, cã iniþierea acestei moþiuni are în vedere ºi soluþii, pe care, probabil, P.D. le are în atenþie.

Ajunºi aici, vrem sã vã spunem, cu toatã sinceritatea, cã problema gravã, fãrã precedent a pensionarilor din România s-a nãscut în toþi cei 13 ani de tranziþie, indiferent de culoarea guvernelor care au fost la putere.

În opinia P.R.M., nu pot exista soluþii elaborate peste noapte pentru a rezolva problema pensionarilor, aceasta pentru motivul fundamental ºi elementar, în acelaºi timp, cã la ora actualã în România s-a creat o disproporþie periculoasã ºi ameninþãtoare între numãrul de pensionari, care se apropie de ºapte milioane, 6,5 milioane, ºi de persoane active, salariate, care este de aproximativ 4,5 milioane. Dacã mai punem în calcul ºi faptul reprobabil, economic ºi politic, de care se face vinovatã actuala putere, ºi anume cã zeci ºi zeci de societãþi comerciale cu capital de stat sau regii nu îºi achitã obligaþiile privind Casa de Asigurãri Sociale, avem astfel în faþã dimensiunea realã a unui dramatism înfiorãtor.

Domnilor colegi,

Nu este de glumit, pentru cã în aceastã situaþie se aflã pãrinþii ºi bunicii noºtrii, oameni care suferã într-o durere mutã, oameni care au bunul-simþ ºi ruºinea de a nu sta cu mâna întinsã, în schimb, au disperarea de a se sinucide.

Ei nu cer ce nu li se cuvine. Ei nu cer, practic, nimic. Aºteaptã ca noi, politicienii, dincolo de declaraþii ºi moþiuni, sã le oferim mãcar o pâine în plus, un litru de lapte, douã felii de parizer ºi poate un antinevralgic sau un diazepam.

Din pãcate, nici de aceastã datã, dupã doi ani de guvernare, nu am întrevãzut mãsuri economice oferite de guvern pentru aceºti pensionari, oameni nefericiþi ºi rãbdãtori.

Partidul România Mare nu îºi face iluzii cã începând de mâine Guvernul Adrian Nãstase va da mãcar o pâine în plus, dupã aceastã moþiune. Cu siguranþã cã acelaºi partid de guvernãmânt va excela, prin gesturi populiste lacrimogene, când se vor apropia sãrbãtorile de Paºti ºi, mai ales, când se vor apropia alegerile.

Este imoral ºi înjositor, condamnabil pentru noi, cei care reprezentãm clasa politicã la acest început de secol ºi mileniu, sã fim farisei ºi sã abordãm aceastã mãsurã a armatei mute a pensionarilor doar ca posibile ºiruri de batalioane ce pot fi manipulate dupã voie pentru a aduce voturi.