Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·20 martie 2003
Senatul · MO 25/2003 · 2003-03-20
Aprobarea ordinii de zi
Notã pentru exercitarea de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale asupra urmãtoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ºi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale: Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 42/2002 cu pri- vire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2002; Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 144/2002 cu privire la la rectificarea bugetului de stat pe anul 2002; Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 145/2002 privind rectificarea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul
Declaraþii politice rostite de cãtre senatorii: Ion Predescu, Corneliu Vadim Tudor, Petre Roman, Radu Alexandru Feldman, Szab— K‡roly- Ferenc, Elena Sporea, Constantin Gãucan, Iuliu Pãcurariu, Nicolae Paul Anton Pãcuraru, Adrian Pãunescu, Alin Theodor Ciocârlie
Constituirea comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în diver- genþã la proiectul Legii privind înfiinþarea comunei Râca, judeþul Argeº
· procedural · adoptat
· other
66 de discursuri
Chiar dacã nu au sosit încã colegii din Grupul parlamentar al Partidului Democrat, vã propun, totuºi, sã începem. Daþi-mi voie sã deschid ºedinþa Senatului de astãzi, 10 martie, care va fi condusã de subsemnatul, ajutat de cei doi colegi secretari, domnul senator Ion Predescu ºi domnul senator Mihai Ungheanu.
Vã anunþ cã din totalul de 140 colegi senatori ºi-au anunþat prezenþa, prin vot electronic, 108. Avem 6 colegi absenþi motivat.
Aveþi în mapa dumneavoastrã ordinea de zi. Dacã sunt observaþii referitor la ordinea de zi? Domnul senator Badea.
## Domnule preºedinte,
Nu am observaþii în legãturã cu ceea ce ne-am propus sã dezbatem astãzi în ordinea de zi, numai cã la punctul 10 avem proiectul de Hotãrâre privind înfiinþarea unei comisii de anchetã pentru control la Ministerul Sãnãtãþii ºi Casa Naþionalã de Asigurãri pentru Sãnãtate. Grupul nostru parlamentar are rugãmintea la conducerea Grupului parlamentar al P.S.D. ca pânã ajungem la punctul 10 din ordinea de zi sã ne întâlnim ºi sã-ºi desemneze ºi dânºii cei cinci reprezentanþi în aceastã comisie, pentru cã am iniþiat câteva diligenþe la acest grup ºi nu a binevoit sã rãspundã la nici una dintre ele.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
## Stimate coleg,
Va veni ºi domnul senator Solcanu imediat. Am rugãmintea sã vã puneþi de acord, poate liderii de grup
se ºi retrag, pentru cã altfel nu putem vota punctul 10, dacã nu avem comisia propusã în anexã ºi cele trei funcþii de preºedinte, vicepreºedinte, secretar. Va sosi imediat ºi am rugãmintea sã vã puneþi de acord ºi sã vã înþelegeþi asupra acestui lucru.
Dacã sunt alte observaþii la ordinea de zi? Dacã nu,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
Programul de lucru îl cunoaºteþi, de la ora 15,00 la ora 19,30.
Înainte de a intra în primul punct al ordinii de zi, declaraþii politice, vã aduc la cunoºtinþã nota pentru exercitarea de cãtre parlamentari a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale. În conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ºi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitãrii de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, urmãtoarele legi:
Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 42/2002 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2002;
Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 144/2002 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2002;
Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 145/2002 privind rectificarea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2002.
Prezenta notã se aduce la cunoºtinþa senatorilor în ºedinþa în plen din 10 martie 2003.
Intrãm în primul punct al ordinii de zi, declaraþii politice. Permiteþi-mi sã dau cuvântulÉ Domnul senator Predescu era primul înscris. Nu este acum în salã. Pânã vine domnul Predescu, dau cuvântul doamnei senator Elena Sporea, din partea Grupului social-democrat ºi umanist.
Aveþi cuvântul, doamna senator.
Din salã
#7590A venit domnul senator Predescu!
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Sã o lãsãm, totuºi, pe doamna senator Sporea cã am...
## **Domnul Ion Predescu**
**:**
Da, vã rog, lãsaþi-o!
## **Doamna Elena Sporea**
**:**
Nu, sã vorbeascã domnul senator Predescu!
Domnul senator Predescu, vã rog, aveþi cuvântul.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor senatori,
În aceastã declaraþie pe care o prezint în numele ºi din partea colegilor din Grupul parlamentar P.S.D. (social ºi umanist), doresc sã mã refer în principal la fapte, constatãri, nu mã voi referi ºi nu voi face evaluãri ale acestora, acestea vor veni la timpul cuvenit, la unele prevederi legale care sunt sfidate ºi la aprecieri ºi comentarii fãcute de pe alte poziþii decât de bunã-credinþã, cu respectarea adevãrului ºi a legii.
Consiliul Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii, C.N.S.A.S., vã aduceþi foarte bine aminte cã a fost instituit printr-o lege care a fost bine lucratã în Senat. Din proiectul iniþiatorului, cãruia i se atribuie ºi numele, emblema legii, nu rãmãsese aproape nimic. A fost þinut în sertare, cum se obiºnuieºte a se spune, la Camera Deputaþilor de atunci, din legislatura trecutã, cred cã mai bine de un an ºi jumãtate ºi legea a ieºit cu multe imperfecþiuni.
Ce a determinat aceasta?! Se ºtia ºi de atunci, s-a vãzut ºi ulterior, interesul direct al unora care cãdeau sub incidenþa acestei reglementãri.
Instituþia aceasta, denumitã ”Consiliul NaþionalÒ, ºi organul sãu de conducere, numit ”colegiuÒ Ñ mulþi fac confunzie între aceºti doi termeni, dar aceasta este legea Ñ, are un scop bine definit. Nu mã refer la el, îl aratã legea.
Grupul parlamentar din care fac parte ºi, din câte ºtiu ºi îmi amintesc bine, ºi celelalte grupuri au susþinut aceastã lege, ºi ea reprezintã o realitate, o nevoie, o necesitate ºi astãzi.
Aceasta este prima concluzie la care s-a oprit raportul subcomisiei pe care am condus-o, de control parlamentar asupra activitãþii acestei instituþii, control efectuat în timpul vacanþei, în luna ianuarie anul acesta, perioada 3Ð17 ianuarie.
Aceasta învedereazã cã toate speculaþiile fãcute pe tema cã acea subcomisie urmãreºte desfiinþarea C.N.S.A.S., subminarea lui, compromitarea etc. sau câte alte expresii s-au putut închipui sunt toate false ºi de rea-credinþã.
Am mers împreunã cu cei ºase colegi, al ºaptelea nu a participat la lucrãri sub motivaþia ”nu am fost invitat oficialÒ. Nu a fost în stare sã demonstreze ”ce este aceea oficial, fratele meu!Ò, ca invitaþie, când ºtia din trei împrejurãri precedente cã face parte din comisie. Dar nu l-a interesat aceasta. ªi ca bun coleg, ºi tratându-l egal, ca parlamentar, i-am înmânat copia raportului, deºi nu participase la lucrãri ºi nu avea calitatea sã participe la dezbaterea raportului. Am trecut peste aceasta. ªi-a permis unele afirmaþii, cu gãlãgia care-l caracterizeazã, nedublatã ºi de competenþã.
Trecând peste aceasta, am prezentat în ºedinþã publicã, în sala de ºedinþe a Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, raportul, împreunã cu colegii care au fãcut parte din comisie, domnul senator Belaºcu, domnul senator Opriº, doamna deputat Jipa, vicepreºedinta comisiei, domnul deputat Boc, vicepreºedinte al Comisiei juridice de la Camera Deputaþilor, a lipsit, din motive de boalã, doamna deputat Carmen Dumitriu, dar a venit în schimb deputatul liberal ªtirbeþ, care nu participase la lucrãrile subcomisiei. S-au pus întrebãri, am dat explicaþii, am pus la dispoziþia presei o copie a raportului subcomisiei, ca sã nu-ºi închipuie fiecare orice despre activitatea subcomisiei sau despre raport, ci raportul însãºi, sã citeascã ºi sã vadã cum stau lucrurile ºi ce am scris acolo. Am trecut peste lucrurile mãrunte, care nu þin de þinuta de demnitar.
Ulterior am constatat Ñ pentru mine, foarte explicabil, dar nu de modul cum au fost formulate ºi pânã la nivelul de perigeu, aºa, de subsolul cel mai îndepãrtat al expresiilor ºi al atitudinilor Ñ, am constatat fel de fel de comentarii. Eu înþeleg cã poate trece ºi dincolo de limita apãrãrilor oneste cel interesat direct sau chiar indirect, dar nu poate coborî pânã la sfidarea, nesocotirea adevãrului, încãlcarea flagrantã a legii ºi ofensarea celui care respectã legea ºi adevãrul, ofensarea ºi calomnierea celor care au desfãºurat activitate corectã ºi cu nimic imputabilã. Nu pot trece peste acestea, motive pentru care doresc aceste precizãri de constatare, iar nu de evaluare.
Ce am constatat?! ªi noi avem mãrturie, nu vorbe: stenograma audierilor individuale, de aproximativ 13 ore, nu am þinut ºuete acolo; dezbaterea comunã de aproximativ 6 ore, comisia de o parte, colegiul de altã parte, alte ore dezbateri ºi informãri la Serviciul Român de Informaþii ºi o stivã de documente, anexe care susþin _ad litteram_ ceea ce am reþinut eu în raport, ºi ele reprezintã: stenogramele noastre ºi procesele-verbale, stenogramele de ºedinþã ale colegiului, nu ale noastre, ale lor, ºedinþele lor, cuvântãri înregistrate la televiziune, la radio, extrase din ziar, articole publicate, interviuri, cuvântãri publice, la institute publice, la adunãri publice ale unor forme de organizare a societãþii civile ºi atâtea altele, care sunt completate cu stenograma ºi procesul-verbal al ºedinþei care a avut loc la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a Senatului, publicã, cu presã, timp de peste trei ore. Timp în care acel colegiu, împãrþit în douã grupuri, faþã în faþã Ñ timpul a fost folosit exclusiv de ei Ñ ºi-a atribuit reciproc în fel ºi chip numai imputãri, exprimate pânã la calomnie, insultã ºi chiar mai jos. Ne-am lãmurit atunci, într-un fel, ºi din aceastã cauzã, pornind de la aceastã ºedinþã, birourile Comisiilor juridice ale celor douã Camere au hotãrât instituirea acelei subcomisii formate din trei senatori ºi patru deputaþi, ºi în zilele la care m-am referit am fãcut investigarea. Ce am constatat?!
Nu or fi cele mai semnificative constatãrile reþinute în raport, dar avem multe altele, rezultând din documente, pe care nu ne-am permis sã le scriem în raport, pentru cã nu prea le suportã hârtia, iar altele au legãturi, fie chiar ºi de vecinãtate ºi conexitate, cu siguranþa naþionalã. Dacã se va socoti de cãtre Comisiile juridice cã nu sunt suficient de demonstrative cele arãtate în raport, avem la dispoziþie încã cel puþin atât arsenal de argumente reprezentând fapte ºi acte care pot fi aduse la cunoºtinþã ºi care se întemeiazã pe documente scrise, nu pe altceva.
Ce am constatat?! Pe explicaþiile ºi pe datele dumnealor, ale celor 11 secretari de stat, demnitari, toþi, cã, pornind de la nivel de pregãtiri diferite, profiluri, nivel diferit, vârstã, reprezentãri despre sine, privind personalitatea, pregãtirea, funcþiile, reflectarea lor socialã etc., un complex de date, au pornit cu teze ºi premise majore de inegalitate ºi dificultãþi de înþelegere ºi ele s-au continuat ºi s-au adâncit. Au pornit ºi de pe concepþii diferite.
Unii nu recunoºteau ºi nu recunosc siguranþa naþionalã ºi se întrebau ce este aceea siguranþã naþionalã. Ceilalþi protestau, de aici, învinuiri, acuze.
Dosarele nu s-au dat aºa cum se aflau ele în arhivã, pentru cã legea însãºi prevede ºi, ca sã nu fie îndoieli, art. 20 alin. 1 spune: ”Colegiul Consiliului primeºte în gestiune toate documentele privitoare la exercitarea drepturilor prevãzute de prezenta lege, cu excepþia celor care privesc siguranþa naþionalãÒ, potrivit legii. Aceasta este legea. Deci primesc documentele privind exercitarea drepturilor de cãtre cetãþeni, nu dosarele aºa cum existã ele în arhivã. ªi pentru a primi numai documentele interesând cetãþenii, cei care i-au reclamat, faptele pentru care i-au reclamat, ce s-a fãcut, cum au decurs etc., dovezile, toate dosarele au fost triate de o comisie mixtã prevãzutã tot de lege.
Evident cã în cazul trierii s-au scos filele, actele, documentele interesând siguranþa naþionalã, fapte sau persoane. De aici la ce s-a ajuns? ”Din dosare s-au furat acte, lipsesc acte, au fost sustraseÒ Ñ unii, ”au fost vânduteÒ Ñ alþii ºi aºa mai departe. ªi din toate acestea, iar motive de ceartã ºi de încãierare, de diferende ºi stãri conflictuale între cei 11.
Cu siguranþa naþionalã la fel. Au ajuns sã stabileascã ºi au votat criteriile Ñ aþi reþinut, în ultima intervenþie televizatã, nu ºtiu dacã e ultima, una de sãptãmâna trecutã Ñ, au stabilit de comun acord ºi au votat criteriile de determinare a ofiþerilor care au fãcut poliþie politicã. Când a trebuit sã treacã la al doilea set, la al doilea document, procedurile de determinare a acestora, nu s-au
mai înþeles ºi nu s-a mai votat acest document. ªi aici a intervenit scandalul pentru cã au strigat unii cãtre ceilalþi cã au fost ofiþeri, cã au fost turnãtori, cã se acoperã pe ei, cã îºi acoperã neamurile, cã ocrotesc S.R.I.-ul ºi aºa mai departe, cã ei sunt cei care au sustras, cã ei sunt cei care au dat publicitãþii ºi vã închipuiþi, continuând gama, ce s-a putut spune. De la acest incident, nu s-au mai putut întâlni pentru cã el a fost urmat imediat de ”Vã schimbãm!Ò
Acest colegiu din 11 are un birou de coordonare format din 3: preºedinte, vicepreºedinte, secretar. S-au grupat în 6, la început 3 ºi apoi li s-au alãturat ceilalþi 3, cãrora le-au promis funcþiile ºi aºa s-au alãturat. ªi de atunci nu s-a mai þinut nici o ºedinþã.
Întrebându-i Ñ avem stenograma Ñ pe fiecare dacã se poate reconcilia aceastã situaþie, pot ajunge la unitate de acþiune, de înþelegere, ”Exclus!Ò, rãspunsul tuturor. Nu noi, ei! ªi lucrul acesta scrie în stenogramã, la audierile individuale, mai ales.
Sunt ºi altele. S-a zis despre ei cã ba sunt lichele, ba sunt boi. De pildã, când s-a discutat despre controlul parlamentar, unul dintre ei a zis: ”Sã ne controleze ei pe noi, Parlamentul? Unde ne controleazã, la pantofi, la ºosete, unde sã ne verifice?Ò Expresie, limbaj de secretar de stat, demnitar al statului român. Sau: ”Noi nu suntem Uzinele Ç23 AugustÈ sã venim la lucru în fiecare zi.Ò ªi apropo de lucru, au ºi un regulament. ªi ce am constatat? Þin douã ºedinþe pe sãptãmânã, aºa prevede regulamentul, ºi n-a fost nici una mai mare de douã ore, dar sunt ºi membri ai consiliului care au fost prezenþi 77 de ºedinþe ºi au lipsit 111.
Din salã
#17986117!
Sau nu ºtiu cât! În sfârºit, nu se poate!
Iar acei 3 care se credeau spuma, cei mai, sunt ºi cei cu cele mai multe absenþe. Sau Ñ scrie în lege ºi în regulament Ñ nu au voie sã desfãºoare activitãþi politice, art. 40 lit. h) sau... în orice caz, este acolo, îl gãsesc imediat. Dar ºi incompatibilitãþi. Au dat interviuri, i-au acuzat pe unii ºi partidele, grupurile parlamentare care i-au propus, au adus învinuiri partidelor, au desfãºurat activitãþi, au participat la mitinguri, au dat interviuri la televiziune despre obiectul mitingului ºi persoanele vizate, au mers la grupurile parlamentare din Camere ºi au cerut sprijin politic, s-au referit la ºefii partidelor politice parlamentare ºi s-au exprimat cu privire la ce au fãcut în trecut aceºtia ºi cum i-ar trata ei dacã ar avea mânã liberã. ªi aceºtia sunt demnitarii noºtri de stat din colegiul C.N.S.A.S.
Multe sunt! Vreo 14Ñ15 le-am înscris în raport. Vã spuneam cã sunt cel puþin atâtea altele, chiar ºi mai grave ºi mai urâte. Pe cele urâte nu le-am scris din cauza urâþeniei lor, care sunt dovedite ºi care pot fi aduse la cunoºtinþã ºi, dacã va fi cazul, le vom aduce la cunoºtinþa plenului Parlamentului care va judeca ºi va hotãrî. S-a mai zis în comentarii ulterioare cã n-are comisia competenþã. Pe mine au încercat sã mã recuze. Cine i-o fi învãþat despre aºa ceva?! Cã numai Curtea Supremã ar fi competentã ºi asta, îmi pare rãu, a zis-o chiar un jurist membru al comisiei, uitând cã el a fost primul care a afirmat principiul simetriei actului juridic, potrivit cãruia cine numeºte ºi revocã. Adicã nu numeºte directorul ºi revocã portarul, revocã tot directorul.
În art. 9 Ñ ca sã fie limpede pentru presã, mai ales Ñ se spune aºa: ”În cazul în care, ulterior alegerii consiliului, se constatãÉÒ Ñ aici e o greºealã, imperfecþiunea legii Ñ ulterior alegerii colegiului, nu consiliului, ”Ése constatã cã unul dintre membri acestuia nu îndeplineºte condiþiile prevãzute în prezenta lege, se procedeazã la revocarea mandatului ºi la o nouã alegere. Verificarea îndeplinirii condiþiilor se face la cererea oricãrei persoane de cãtre Curtea Supremã. Judecata ºi revocarea, tot de Curtea Supremã.Ò Cu alte cuvinte, nu e vorba de revocarea colegiului, ci, mai exact, de anularea unei alegeri în colegiu, constatându-se cã el a fost ales cu încãlcarea dispoziþiilor legale. În colegiu existã 3 aleºi cu încãlcarea legii. Legea prevede în art. 8 alin. 8 parte finalã: ”Calitatea de membru al colegiului consiliului nu poate fi acordatã persoanelor care au fãcut sau fac parte din partide politice.Ò Doi au fãcut parte din fostul Partid Comunist ºi totuºi au fost aleºi. Altul, al treilea, Comisiile juridice ale Camerelor audiazã ºi când resping pe unul, grupul parlamentar care l-a propus trebuie sã facã o altã propunere. Partidul Þãrãnist, al cãrui candidat era propus, a venit cu aceeaºi persoanã ºi a obþinut acelaºi numãr de voturi, 11 pentru, 13 împotrivã, ca la primul tur, ca la primul vot, ca la prima examinare. ªi cu toate acestea a fost numit cu încãlcarea prevederii legale. A fãcut-o Parlamentul. Tocmai pentru cã a fãcut-o Parlamentul, legea, în art. 9, trimite la Curtea Supremã de Justiþie, cã e vorba de o anulare pe temeiul neîndeplinirii unei condiþii. N-a fãcut nimeni caz de aceste prevederi ale art. 9, dar nici nu se poate accepta ca asemenea instituþie de asemenea nivel, cu un organ colegial de conducere din 11 secretari de stat, sã nu desfãºoare activitate ºi sã se comporte în exercitarea funcþiilor de felul cum s-a constatat cã se comportã. ªi din 22 octombrie sã nu existe nici o decizie de competenþa colegiului, deci a organului colegial de conducere, ºi nici sã poatã exista reconcilierea între ei. Noi am apreciat ca atare. Aici am considerat, pe constatare, cã în asemenea condiþii una singurã este concluzia: revocarea întregului colegiu. Am ºi înscris-o drept concluzie la concluzia a patra din raport. Hotãrãºte Parlamentul. Ce am zis noi este o propunere.
Cã i-a suspendat, cã i-a demis, cã i-a desfiinþat etc., etc., astea sunt expresii de impresie artisticã, de impresie de coloraturã pentru a face ziarul mai citit, mai atrãgãtor ºi informaþia mai criantã. Eu ºtiu ce e în mintea celor care reflectã astfel adevãrul, realitatea faptelor.
Dar adevãrul este scris în raport, motiv pentru care am ºi difuzat raportul, sã-l aibã toatã lumea la dispoziþie aºa cum este, nu aºa cum ºi-ar închipui unii.
Prin urmare, am þinut sã fac ºi þin sã fac aceste precizãri pentru informarea corectã a opiniei publice, pentru
punerea în temã a dumneavoastrã cu o orã mai înainte sã dezbatã Comisiile juridice ºi sã dezbatã Parlamentul, sã se pronunþe.
Procedura în continuare este simplã ºi una singurã, obligatorie ºi nu e alta, nu existã altã alternativã. Noi am comunicat Comisiilor juridice raportul subcomisiei. Zilele acestea, dacã va permite ordinea de zi a comisiilor, vor aborda raportul, îl vor dezbate, îl vor aproba cu sau fãrã modificãri sau îl vor infirma, e chestiunea competenþei comisiilor, va fi luat în parte sau deloc, sau în totalitate în raportul asupra întregii activitãþi a C.N.S.A.S. pe care Comisiile juridice Ñ raport comun Ñ îl vor prezenta plenului Parlamentului care îl va dezbate ºi va hotãrî.
Noi am cerut un singur lucru ºi stãruim nu pentru impresie, ci pentru adevãr, realitate ºi în interesul instituþiei. Toate lucrurile acestea, procedurile în continuare, de la noi în continuare sã se desfãºoare cu urgenþã, cu rapiditate pentru cã instituþia este grav afectatã.
Am mai constatat cã ºi în personalul de 188 angajaþi începuserã sã se iniþieze ºi sã se producã fisurãri, împãrþiri, orientãri potrivit simpatiilor ºi suportãrii influenþelor exercitate asupra lor. Aºa cã de aceea am motivat ºi susþinem propunerea de a fi urgentate aceste lucrãri pentru ca instituþia sã funcþioneze.
Noi am mai concluzionat ºi susþinem acest lucru: am constatat poate cel mai ridicat nivel de salarizare dintre instituþiile bugetare, salariaþi bugetari. Salariile ajung pânã la de 3 ori mai mult sau chiar peste ºi mi-am permis, ne-am permis noi chiar ºi afirmaþia cã instituþia este costisitoare din acest punct de vedere în raport cu nevoia, neutilitatea ºi mai ales rezultatele ei, care sunt modeste.
Dacã mai luãm în considerare ºi laturile negative, cu atât mai susþinutã este concluzia noastrã.
Pe de altã parte, este una din instituþiile cele mai dotate ca aparaturã tehnicã, utilaje, dotãri de ultimã generaþie. Foarte mulþi bani, mulþi investiþi. ªi sã nu mai spun cã plãtesc o chirie lunarã de 30.000 dolari ºi au refuzat, nu s-a putut obþine votul colegiului, sã se mute într-o fostã cazarmã, la Rãzoare, care are suprafaþã, spaþii ºi care poate fi adaptatã. ªi dacã se mai plãteºte chiria de 30.000 dolari pe lunã încã 3 ani, 1.100.000Ñ 1.200.000 de dolari, cu banii aceia se modernizeazã ºi se adapteazã, se aduce la a fi folositã în condiþii bune acea cazarmã. Care-i interesul? Hai sã nu-i zic naþional, cã n-o fi el, dar e pentru stat. Fondul documentar, ordinea care se aºazã acolo, concluziile, cercetãrile, spaþiile, dotãrile ºi utilitãþile revin, dacã înceteazã activitatea acestei instituþii, Arhivelor Naþionale ale României. Prin urmare, e un folos.
De aceea, am stãruit ºi am solicitat Guvernului ºi Parlamentului, îi solicitãm ºi vom stãrui, eu voi stãrui, cel puþin în ce mã priveºte, ca aceastã concluzie sã fie reþinutã de Parlament ºi adusã la îndeplinire pentru cã e folositoare.
Am mai cerut sã intervinã Curtea de Conturi ºi e legitimã cererea noastrã din raport, chiria legalã ºi legitimi...
V-aº ruga sã vã apropiaþi de încheiere. Aveþi 30 de minute de când vorbiþi.
Mã apropii de sfârºit. Problema e complicatã, domnule preºedinte, e complicatã, e delicatã, e complexã, implicã... Mã aºtept la dezbateri.
În privinþa chiriei ºi în privinþa tuturor acestora, dotãrile, utilitãþile, va fi o problemã. De ce am solicitat Curtea de Conturi? Ele sunt proprietatea statului, domnilor, toatã instalaþia. Imobilul l-au luat la roºu, etajele erau hale, zidurile interioare sunt fãcute cu banii statului, chiria plãtitã anticipat. Chiria pentru clãdirea finisatã o plãtesc de când era la roºu, prin contract de închiriere. În sfârºit, sã se pronunþe Curtea de Conturi. Eu n-oi fi aºa priceput în materie, dar mi s-a pãrut cu totul nejustificat acest mod în care a fost rezolvat de ministrul finanþelor sau Ministerul Finanþelor de atunci. Se va descurca.
Sã conchid, domnule preºedinte. Noi, eu alãturi de colegii din subcomisie, ne-am fãcut datoria cu seriozitate, conºtiinciozitate ºi am dorit sã demonstrãm cã o anchetã parlamentarã fãcutã cu temei, cu rigoare, cu respectarea adevãrului ºi legii, poate duce cãtre concluzii utile.
Aceasta a fost ambiþia noastrã ºi raportul demonstreazã aceasta. Avem pavãza ºi scutul întregii documentaþii pe care o veþi vedea. Nu v-am adus-o aici, o veþi vedea cât este de voluminoasã ºi de puternicã în sprijinul a ceea ce am reþinut noi.
De aceea, nu ne e teamã de orice apreciere, pe unele le înþelegem cã sunt în firea lucrurilor, pentru cã Ñ deh! Ñ un post de secretar de stat nu e chiar de colea. Mulþumesc.
Vã mulþumesc, domnule senator Predescu.
Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Corneliu Vadim Tudor.
Vã rog, aveþi cuvântul.
Domnule preºedinte, Onoraþi colegi,
Am sã mã refer la aceeaºi problemã care monopolizeazã de câteva zile scena publicã româneascã. E vorba de votul dat în subcomisia senatorialã pentru dizolvarea Colegiului C.N.S.A.S.
Vã vorbeºte un om care, de la bun început, a fost împotriva acestei legi, care este o diversiune ºi despre care bãnuiam cã va face victime umane. N-am nimic de ascuns. S-au publicat în Cartea albã a Securitãþii documente despre urmãrirea mea operativã. Sã se mai dea, îmi face chiar o realã plãcere. Aºa cã nu e o pledoarie _pro domo_ , însã au fost victime oameni care au fost ºi închiºi în temniþele staliniste.
Una din victime este aici în salã, colegul nostru Mircea Ionescu-Quintus, pe care numai o rezistenþã somaticã ºi psihicã deosebitã l-a fãcut sã treacã peste disconfortul creat atunci când, pe nedrept, a fost trecut printre informatorii Securitãþii, când ºtiam bine cã el a fost un om torturat de Securitate. Am cãutat sã-l ajut prin depoziþia mea peste timp, reproducând ce mi-a zis un
deputat al nostru, regretatul Toma Nãstase, ºi care mi-a spus cã la Securitatea din Ploieºti, în anii Õ50, în biroul temutului zbir Mauriciu ªtrul, aºa se chema, n-am inventat eu acest nume, Mircea Ionescu-Quintus, care era deþinut vãrgat, a fost pãlmuit, i-a dat sângele. Or mai fi fost ºi alte torturi. Acum îl mai torturãm ºi moral. Cine are dreptul sã tortureze un om care a fãcut frontul ºi care, din tatã în fiu, a fãcut o politicã liberalã ºi cred cã a contribuit la consolidarea statului modern român?
De asemenea, o altã victimã a fost Dan Amedeu Lãzãrescu, astãzi trecut în rândul celor drepþi, dar s-a chinuit ºi el, pentru cã vine orice impostor sã punã la zid un spirit enciclopedic, un om care a fost chinuit, ºi el, în temniþele puterii de ocupaþie.
Cine dã dreptul acestor oameni sã punã la zid niºte persoane, care, efectiv, au suferit pentru delictul de opinie?
Mã simt dator sã apãr astfel de oameni, ca sã nu mai fie posibil sã se repete aceste diversiuni ºi cu alþii mai puþin cunoscuþi.
N-am crezut niciodatã cã din mintea þãrãnistului Ticu Dumitrescu o sã iasã ceva bun. Nu avea cum sã iasã ceva bun. Îl vedeam aici cum se comportã în Senat ºi era mai mare jalea, adicã el trãia într-o lume irealã, îºi fãcuse o altã biografie, se prezenta inginer, el era un biet ºantierist, era el însuºi securist, a fost un ”capoÒ al temniþelor pe unde a trecut. Un Radu Ciuceanu ºi alþi oameni de culturã au pãtimit din cauza acestui cal troian numit Ticu Dumitrescu ºi care, prin anii Õ70 chiar, a luat decoraþii de la regimul comunist. ªi atunci cum era el chinuit în puºcãrie ºi cum era el mare dizident ºi rezistent? El ºi-a sustras dosarul propriu de informator la începutul anului 1990 ºi ºtiu asta de la un general de justiþie, magistrat. Permiteþi-mi sã nu-i dau numele. A sustras, l-a distrus, o fi distrus ºi fotocopiile, l-a ºantajat pe un alt general care rãspundea de acea porþiune de arhivã ºi, dupã aia, a pornit cu aplomb, s-a nãscut a doua oarã ºi a fãcut o lege moartã.
Problema de principiu este cã trecutul nu ne lasã sã trãim, trecutul nu ne lasã sã facem viitorul acestei þãri, viitor care se naºte din opiniile ºi strategiile compozite ale întregii clase politice româneºti. Aºa ar trebui sã fie. Am asistat la scene penibile de la debutul anului 1990 ºi pânã acum: securiºtii lor ºi securiºtii altora. Securiºtii lor sunt buni, sunt patrioþi, au suferit, s-au strecurat în vechile structuri ca sã le dinamiteze din interior ºi securiºtii din alte partide nu mai erau buni. Toate aceste diversiuni au loc într-o perioadã în care o mare putere, care este Federaþia Rusã, este condusã chiar de un preºedinte care n-a fost orice fel de agent secret, ci a fost chiar ºeful temutului K.G.B.
A fost simplu spion, nu a fost ºeful K.G.B.-ului!
A fost ºeful K.G.B.-ului sau, mã rog, era în structurile de comandã, da?
Era simplu spion.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**
Da, dar în ultima perioadã eu ºtiu cã a avut funcþie de rãspundere. Dar de unde ºtiþi aºa bine?
_Mea culpa_ . Bun!
Nu a fost agent K.G.B.
Probabil, probabil, dar a fost nu oriunde, ci în Germania.
A fost spion K.G.B. în Germania.
Ce putea el spiona în Germania Democratã decât peste zid, nu?
De aici pânã la ºeful K.G.B. e distanþã mare.
Dar a fost agent K.G.B. ºi uite cã acum este preºedinte ºi stãm la mâna lui pentru semnarea tratatului...
Aceasta este altceva.
Domnule, ºi stãm la mâna lui pentru semnarea tratatului...
Se pare cã nu mai stãm la mâna lui.
E vorba de Tratatul româno-rus...
...care n-a fost niciodatã aprobat de Parlament.
Domnul senator Roman, aveþi cuvântul peste câteva minute ºi vorbiþi la microfon, nu din salã.
Domnul Petre Roman...
Sã nu ne zicã domnul senator acum câteva...
Nu, eu sunt într-o dispoziþie bunã ºi vã trec coautor la discursul meu, sã ºtiþi.
Numai la o parte din discurs!
Dar o realitate este cã avem nevoie de acest Tratat cu Rusia. Avem nevoie.
Asta este altceva.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**
În 1997 am fost forþaþi sã semnãm un tratat blestemat cu Ucraina, prin care de bunã voie s-a renunþat la teritorii strãvechi româneºti în ideea cã, fãrã acest tratat, nu vom intra în NATO. ªi n-am intrat atunci în NATO. Acum, din toate punctele de vedere ºi prin prisma discursului rostit de preºedintele Bush, acum câteva luni, în Bucureºti, este nevoie de relaþii bune cu aceastã mare putere, mai ales cã în Declaraþia-anexã, care ar urma sã fie semnatã de miniºtrii de externe, se prevede în mod expres cã se condamnã Pactul Ribbentrop-Molotov ºi se pomeneºte ºi de existenþa acestui contencios al tezaurului care este depus în Rusia, printr-o inexplicabilã greºealã a tânãrului subsecretar de stat de la finanþe din decembrie 1916, care nu era altul decât Nicolae Titulescu ºi care l-a convins pe primul ministru Ionel I.C. Brãtianu sã fie de acord ºi sã se mute tezaurul acolo.
Dar sã revin la problema de fond. Aº avea motive sã fiu supãrat pe domnul senator Ion Predescu, pentru cã, de la acelaºi microfon, prin 1996, Domnia sa pleda pentru prima, dar nu ultima, ridicare a imunitãþii mele parlamentare. Dar aºa este în politicã. Uite cã vin vremuri noi, se întâmplã tot felul de evenimente ºi adversarii de ieri pot fi aliaþii de astãzi sau, din nou, adversarii de mâine.
Acum sunt de acord cu ceea ce a fãcut Domnia sa, pentru cã se ajunsese la o situaþie imposibilã din punct de vedere uman. ªi ºtiu bine despre ce este vorba. Prin forþa lucrurilor, aflu ºi eu ce se întâmpla acolo. Cei care se îndeletnicesc cu scrisul, cu literatura, mai mult ca sigur cã ºtiu de piesa ”Cu uºile închiseÒ de Jean Paul Sartre. Timp de douã ore patru personaje stau în aceeaºi camerã închisã etanº ºi nu se mai suportã, ºi ajung la concluzia cã trebuie sã se extermine reciproc, dar, când sã treacã la fapte, îºi aduc aminte cã sunt morþi. Aici, în asta consta geniul imprevizibil al lui Jean Paul Sartre.
Pãstrând proporþiile, cam aºa se întâmpla cu acest colegiu. Ei nu se mai suportau. ªi într-o familie, când nu mai poate merge o relaþie pe cale amiabilã, se desparte acea familie, nu se întâmplã nici o nenorocire. Nu þin neapãrat sã fie oamenii noºtri acolo. Ca dovadã cã, prin dizolvarea acestui Colegiu, a plecat ºi un om de valoare, care e doctor în istorie, ºi-a dat doctoratul pe Republica de la Weimar, domnul Constantin Buchet, care era ºi el fãcut albie de porci de cel puþin un om care a fãcut armata la Securitate ºi care a rãmas ºi repetent pânã în clasa a XII-a Ñ senatorul Mihai Ungheanu ºtie cât s-a chinuit sã-l treacã clasa Ñ, ºi care, pe urmã, s-a dus la fabrica de activiºti, la ”ªtefan GheorghiuÒ. Acest Mircea Dinescu nu se poate sã calce el în picioare oameni care sunt cu câteva capete peste pregãtirea lui culturalã. Nu poþi sã mergi toatã viaþa numai la pleznealã, numai la ciupealã, la ºmecherie, mambosiria din Slobozia. Ce-i asta? Parcã asistãm la un film pentru copii mongoloizi.
Acest Dinescu era ºef de campanie electoralã a lui Traian Bãsescu în primãvara anului 2000. A apãrut la ”Antena 1Ò ºi vã asigur cã am o memorie foarte bunã ºi ºtiu ºi cât a plãtit Bãsescu pentru campania electoralã fãcutã într-o singurã emisiune de Mircea Dinescu: 40.000 de dolari a încasat tânãrul revoluþionar Mircea Dinescu. Dupã câteva luni a sãrit în barca lui Theodor Stolojan, cã avem ºi aici un martor, pe domnul senator de Neamþ, Dumitru Badea. S-a dus în campanie prezidenþialã cu domnul Theodor Stolojan prin judeþul Neamþ, da? Nu mai ºtiu câte mii sau zeci de mii de dolari a primit ºi de la candidatul Partidului Naþional Liberal. El face o politicã activã, expresã...
Da, dar este împotriva legii. Dacã tot zicem cã un stat de drept se conduce dupã legi, domnilor, n-are nimeni voie sã fie simultan, ºi Dr. Jekyl ºi Mr. Hyde.
Merg mai departe ºi vã spun cã în fiecare zi, dis-dedimineaþã, Mircea Dinescu intra în C.N.S.A.S. ºi urla ca un apucat: ”Unde-i dosarul lui Vadim Tudor? Unde-i dosarul lui Vadim Tudor?Ò Uite, nu e dosarul lui Vadim Tudor. Nu l-au gãsit. L-am cerut ºi eu dupã aia, nu l-au mai gãsit, l-o fi luat Virgil Mãgureanu acasã, l-au depus la Pantheon, nu pot sã-mi dau seama, dar nu este. Deci n-am putut sã fiu obiectul vânãtorii sale. El cu asta se ocupa. Nu mai vorbesc de faptul cã au scos dosare ºi documente peste graniþã.
Îmi asum rãspunderea, ca senator ales în Parlamentul României, sã spun cã aceste trei persoane: Andrei Pleºu, Mircea Dinescu, Horia Roman Patapievici Ñ care, nu contest, s-ar putea sã aibã merite culturale, nu sunt pe gustul meu Ñ sunt niºte persoane iresponsabile prin tot ce au fãcut ei. Prin toatã teroarea pe care au instaurat-o în acea instituþie, au dovedit cã nu au proprietatea cuvintelor ºi nu îºi dau seama cum se pot juca ei cu focul ºi cum pot întreþine artificial vrajba între români.
Nici un Parlament care se respectã nu ar da arhivele istorice ale þãrii pe mâna unor iresponsabili, pentru cã aici nu e vorba numai de arhivele Securitãþii. Acolo sunt documente de la siguranþa statului, încã de la începutul secolului XX, sunt documente rare. Cum le dai pe mâna acestor oameni, care, una-douã, le scot pe tarabã ca pe niºte verze?
Merg mai departe ºi acuz implicarea Blocului Naþional Sindical în aceastã diversiune. Într-o vreme în care se trãieºte din ce în ce mai rãu în România ºi când asistãm la niºte scene de groazãÉ Eu am durere fizicã atunci când vãd pe un post de televiziune copii ºi bãtrâni carbonizaþi în locuinþe improvizate, cu tot felul de instalaþii nenorocite de cãldurã. Aþi vãzut câte zeci sau câte sute de fiinþe inocente au murit carbonizate numai în iarna asta?!
Într-o asemenea þarã, sã nu te ocupi de problemele salariale sau de problemele pensionarilor, dar sã te ocupi
de un miting împotriva preºedintelui Ligii Profesioniste de Fotbal care, nu întâmplãtor, este deputat al Partidului România Mare, sã te duci sã asiguri cu girul pe care þi-l dã o recunoaºtere internaþionalã, prin afilierea la tot felul de confederaþii, sã te duci tu, Dumitru Costin, ºi sã faci o asemenea provocare, dupã care sã mobilizezi 3.000 de oameni Ñ zice el, eu mã îndoiesc cã va strânge 300 de oameni Ñ, dar, oricum, împreunã cu o gazetã sordidã, ”Academia CaþavencuÒ Ñ a ajuns ºi asta sã conducã þara! Ñ, sã te duci sã faci un lanþ viu, chipurile, sã blochezi, practic, Palatul Parlamentului! Nicãieri în lume un Parlament nu voteazã imperativ, sub presiunea strãzii! Asta face Blocul Naþional Sindical. Domnul Dumitru Costin nu se ocupã de problemele serioase ale societãþii româneºti pentru cã este ºantajat de unii ºi de alþii cu tot felul de afaceri. Poate ar fi bine sã îl întrebe cineva câte miliarde de lei a luat de la Banca ”Dacia FelixÒ, împreunã cu Matei Brãtianu, ºi dupã aceea sã vedem dacã mai are curajul sã deschidã gura.
Aici vorbim despre funcþia de conducere ºi control a Parlamentului. Mai reprezentãm noi ceva în þara asta sau vine oricine ºi spune cã ”nu sunt la Uzina Ç23 AugustÈ, ce sã mã controleze pe mine Parlamentul, sã-mi ia mãsura la ciorap, la pantofi...Ò. Deodatã, democraþia pentru care trâmbiþeazã unii ºi alþii nu mai este valabilã, se terminã la porþile lor.
Merg mai departe ºi spun cã societatea civilã, de care se face atâta caz, a devenit o ruºine naþionalã, nu mai existã nici o societate civilã, e moartã, domnilor! ªi vã spun ºi care este diapazonul, care este senzorul: peste tot în lume au loc, cel puþin de o lunã încoace, manifestãri în favoarea pãcii. Cântãreþi, artiºti, savanþi, sportivi, peste tot viaþa îºi cere dreptul la exprimare pentru cã rãzboiul este tot ce poate fi mai devastator, mai cumplit, este terorismul în stare purã. Numai la noi nu zice nimeni nimic. Aºa-zisa societate civilã care consumã fonduri grele din strãinãtate Ñ numai de la Societatea deschisã a lui Soros ºi de la fundaþiile lui câte milioane de dolari a luat! Ñ deodatã tace ca peºtele.
Nici un post de televiziune nu difuzeazã opiniile pacifiste ale Partidului România Mare. Ne facem un titlu de glorie din a spune cã, da, suntem un partid pentru pace! Ajungem sã ne explicãm noi, sã ne justificãm de ce militãm pentru pace, de ce nu vrem sã fim rãzboinici! Ia uite, domnule! Dar cine dã direcþia asta anormalã a societãþii româneºti, de unde au devenit majoritatea ziarelor ºi posturilor de televiziune atât de belicoase?! Ce uºor este sã îþi vinzi marfa toatã ziua cu bombardiere ºi cu port avioane ºi de-abia sã aºtepþi sã vezi cum curg primele râuri de sânge!
Ceea ce trãieºte societatea româneascã acum este, pãstrând proporþiile, ceea ce trãia ºi trãieºte încã ºi societatea rusã, în varianta lui Alexandru Soljeniþîn, laureat al premiului Nobel pentru literaturã. Este vorba de o stare de leºin naþional: orice ticãloºie este posibilã la noi în þarã, orice furt, orice jaf, nimeni nu pãþeºte nimic! Se furã pe faþã, ºefi de servicii secrete sunt bãgaþi, mânã în mânã, cu un bandit care în orice þarã din lume era dupã gratii fãrã sã mai fie judecat! Numai la noi nu se întâmplã nimic, o mânã spalã pe alta, cã nu avem voie, cã siguranþa naþionalã, cã integrarea, cã aderarea! Numai cliºee ºi ºabloane cu care se dã populaþiei în cap de dimineaþã pânã seara.
Voi încheia spunând cã este bine cã a fost dizolvat Colegiul acestei instituþii parazitare, e o instituþie bugetiforã, Curtea de Conturi ar trebui sã le impute zecile de miliarde de lei ºi zecile de mii de dolari pe care le-a consumat ºi nu este nici o pagubã în ciuperci. Sã ºtiþi cã o societate e puternicã dacã poate sã reziste ºi la asemenea ºocuri! Nimeni nu este bãtut în cuie, nici mãcar Iisus Hristos, care dupã trei zile a înviat. Vã mulþumesc.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
O singurã precizare, stimaþi colegi, sã nu creãm o confuzie, Colegiul nu este dizolvat, este un raport al unei subcomisii...
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
**:**
Dar este ca ºi dizolvat!
...care urmeazã ca mâine sau poimâine sã fie discutat în cele douã Comisii juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. De acolo va veni un raport ce va face obiectul dezbaterii în plenul celor douã Camere care pot lua decizii în aceste probleme.
Grupul România Mare mai are la dispoziþie douã minute, Grupul social-democrat ºi umanist, 11 minute.
Dau cuvântul domnului senator Petre Roman, Grupul democrat.
## **Domnul Petre Roman:**
Domnule preºedinte, Stimate ºi stimaþi colegi,
Propunerea de dizolvare a colegiului C.N.S.A.S., fãcutã de reprezentanþi ai partidului de guvernãmânt, aratã cã acest partid pare a se teme de trecut.
În documentul ce se propune a fi adus în discuþia Comisiilor juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ale celor douã Camere se face afirmaþia cã cei ºase membri ai C.N.S.A.S. care cer aplicarea Legii nr. 187/1999 pentru deconspirarea acelora ce au fãcut parte din mecanismul de represiune al regimului de dictaturã sunt ”contestatari ai siguranþei naþionaleÒ.
Cei ºase membri constituie majoritatea în actualul Colegiu C.N.S.A.S. Acuzaþia cã ei contestã siguranþa naþionalã, luatã _ad litteram_ , îi poate aduce în situaþia de a fi judecaþi ºi condamnaþi pentru aceastã faptã.
Nu pot cu nici un chip sã înþeleg cã în anul 2003, când România se îndreaptã, credem, ireversibil cãtre lumea democraticã, integrându-se în NATO ºi în Uniunea Europeanã, asemenea ameninþãri mai pot fi proferate la adresa unor cetãþeni învestiþi cu rãspundere prin lege.
Se pune o simplã întrebare: cine sunt depozitarii siguranþei naþionale?
În democraþie sunt legile ºi instituþiile democratice. Nu mai putem accepta sub nici o formã exclusivismul securistic exprimat în anii de dictaturã sub cunoscuta expresie: ”noi ºtim ce e mai bine pentru þarãÒ. România de azi e România democraticã. Când ne-am cucerit libertatea am învins represiunea, am învins teama de acei oameni care serveau dictatura, iar nu þara, am învins minciuna sfruntatã cã suspiciunea, intimidarea, hãrþuirea ºi represiunea se fãceau pentru binele poporului român.
În România democraticã noi credem cã instituþiile statului nu pot fi manipulate sau intoxicate de oameni care aveau asemenea misiuni în trecut.
Unii dintre cei angrenaþi în poliþia politicã s-au devotat regimului comunist cu credinþa sincerã cã se devoteazã þãrii, dar dupã mai bine de 13 ani de la Revoluþie se poate înþelege ce distanþã uriaºã separã ceauºismul de o Românie democraticã.
Cehia, Ungaria ºi, în bunã mãsurã, Polonia au decis cu ani în urmã sau mai de curând sã aducã la cunoºtinþa opiniei publice cine au fost torþionarii ºi informatorii, adicã cei care au susþinut ºi fãcut actele de represiune ale organelor lor de securitate. Mãsura aceasta, acolo, a înregistrat o calmare a spiritelor ºi o creºtere a încrederii în chiar noile instituþii ale securitãþii statului.
Nu sunt pentru declanºarea unui val de rãzbunãri, am spus-o încã din octombrie 1990, când am propus ca arhivele Securitãþii ca poliþie politicã, ca organ de represiune, sã fie date sub controlul Parlamentului.
Însã primejdia de a fi nãvãliþi de cãtre ceea ce aparþine trecutului este direct proporþionalã cu tãcerea asupra faptelor acelui trecut. Partidul de guvernãmânt se va încãrca cu o grea rãspundere dacã va decide cã sacrificarea C.N.S.A.S. ºi a Legii nr. 187/1999 este o acþiune politicã mai importantã decât deconspirarea unor acte de represiune ºi a celor ce le-au comis.
Aflate acum în balanþã, deconspirarea de cãtre C.N.S.A.S., pe de o parte, ºi sacrificarea C.N.S.A.S., pe de altã parte, sã nu îºi facã nimeni iluzii care se aflã de partea bunã a istoriei. Aceste iluzii se prelungesc în speranþa unora cã în contextul actual lumea occidentalã s-ar acomoda cu un asemenea sacrificiu. Este complet fals ºi periculos. A se vedea declaraþiile lordului Robertson, secretar general al NATO, ca ºi trimiterea fãcutã de cei mai înalþi oficiali americani la dictatura lui Ceauºescu, prin comparaþie cu dictatura lui Saddam Hussein. Ceea ce se acoperã ºi nu se vede nu înseamnã cã a încetat sã existe.
O conºtiinþã împovãratã de prea multe amintiri ale unor fapte repudiate de istorie nu mai gãseºte în sine puterea înnoirii. Nu pledez pentru o soluþie radicalã sau blândã, soluþia existã ºi se numeºte Legea nr. 187/1999 pentru deconspirarea fostei Securitãþi ca poliþie politicã.
Orice amputare sau maltratare a acesteia va însemna un regres inconfundabil pe drumul dezvoltãrii democraþiei româneºti.
Vã mulþumesc.
Din partea Grupului naþional liberal are cuvântul domnul senator Radu F. Alexandru.
## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,
Subcomisia parlamentarã de control a C.N.S.A.S. ºi-a finalizat raportul. Ea recomandã deblocarea activitãþii instituþiei prin revocarea celor 11 membri ai Colegiului. Raportul este susþinut, dintre membrii comisiei, de preºedintele Oniºoru, de parlamentarii P.S.D. ºi P.R.M. ºi este contestat de reprezentanþii P.N.L. ºi P.D.
Dacã plenul Parlamentului îºi va însuºi punctul de vedere al raportului, urmeazã ca grupurile parlamentare sã facã propuneri pentru un nou Colegiu, pânã la alegerea cãruia activitatea urmând a fi gestionatã de Biroul de conducere al C.N.S.A.S.: preºedinte, Oniºoru Ñ P.N.L. i-a retras sprijinul politic Ñ, vicepreºedinte, Gheorghe, P.S.D., secretar, Buchet, P.R.M., trei dintre cei cinci membri ai colegiului care au provocat blocajul C.N.S.A.S.
Stimaþi colegi,
Criza C.N.S.A.S. s-a declanºat în primãvara anului trecut, când, în plin scandal Ristea Priboi, premierul Adrian Nãstase s-a pronunþat public împotriva celor care nu fac altceva decât sã lingã dosarele ºi încearcã sã îºi facã o carierã scormonind vremuri ascunse, gata sã ajungã pânã ºi la Burebista.
Ziua care avea însã sã marcheze începutul sfârºitului Colegiului, în actuala configuraþie, a fost cea în care C.N.S.A.S. s-a adresat Serviciului Român de Informaþii ºi a cerut datele actuale de identificare a 105 ofiþeri de securitate, dovediþi din dosarele foºtilor informatori cã au fãcut poliþie politicã. Dupã opt luni de zile Serviciul Român de Informaþii a furnizat rãspunsurile privind 62 dintre foºtii ofiþeri, necunoscuþi, morþi, trecuþi în rezervã înainte de decembrie 1989 sau în ianuarie 1990. Despre ceilalþi 42 de ofiþeri se poate crede cã s-au mutat pe o altã planetã.
Refuzul S.R.I de a respecta Legea nr. 187/1999 a fost dublat de ameninþãrile cu puºcãria, dacã publicã lista ofiþerilor Ñ deputatul Ion Stan, preºedintele Comisiei parlamentare pentru controlul activitãþii Serviciului Român de Informaþii Ñ sau cu declaraþiile iresponsabile ale vicepreºedintelui Comisiei pentru controlul activitãþii Serviciului Român de Informaþii, deputatul P.R.M. Daniela Buruianã: ”Dupã ce vor publica listele cu ofiþerii care au fãcut poliþie politicã, eu voi da publicitãþii în mod oficial dovezile pe care le am, cum cã cei trei: Dinescu, Pleºu, Patapievici, sunt reprezentanþi ai serviciilor secrete strãine, astfel încât instituþiile statului sã se sesizeze ºi sã-i scoatã pe aceºtia din Colegiul C.N.S.A.S.Ò
Presiunilor din afara instituþiei li s-a rãspuns în interior prin decizia ”grupului OniºoruÒ de a nu se mai prezenta la ºedinþele Colegiului, suspendându-i, în lipsa cvorumului, activitatea.
Istoria chinurilor în care s-a nãscut Legea privind deconspirarea Securitãþii ca poliþie politicã Ñ România a fost ultima dintre fostele þãri comuniste care a acceptat
legea Ñ ºi a obstacolelor ºi a presiunilor care s-au fãcut pentru a împiedica C.N.S.A.S.-ul sã-ºi îndeplineascã atribuþiile conferite de lege sunt astãzi de o tristã notorietate atât în þarã, cât ºi în afara ei. Toate apelurile fãcute, de pe bãncile opoziþiei sau de societatea civilã au rãmas fãrã nici un rãspuns, fie cã au fost adresate premierului Nãstase, fie cã îi cereau preºedintelui Ion Iliescu sã intervinã ca mediator în depãºirea blocajului. La numai douã zile dupã ce s-a implicat în dezamorsarea crizei de conlucrare între primarul general al capitalei ºi reprezentanþii partidului de guvernãmânt în administraþia localã, preºedintele Iliescu refuzã implicarea într-o încercare eficientã de readucere la normalitate a C.N.S.A.S.-ului, considerând-o ca o problemã a Parlamentului. Despre care Parlament vorbeºte preºedintele Iliescu? Despre un Parlament redus la un rol de vasalitate faþã de Executiv? Despre un Parlament în care opoziþia este veºnic desconsideratã, despre un Parlament în care partidul de guvernãmânt încalcã, ori de câte ori interesele o cer, Constituþia, legile, regulamentele? Discutarea Raportului privind activitatea C.N.S.A.S., care cere, încãlcând legea, înlãturarea din colegiu a celor care nu s-au supus puterii, într-un astfel de Parlament nu ar fi, din nou, decât un simulacru de democraþie parlamentarã al cãrui rezultat îl ºtim cu toþii din clipa în care s-a constituit comisia ºi la care opoziþia nu trebuie sã participe? Este prea mult, s-a depãºit orice limitã. Cer, ca atare, preºedintelui Partidului Naþional Liberal, domnul Theodor Stolojan, preºedintelui Partidului Democrat, domnul Traian Bãsescu, preºedintelui U.D.M.R., domnul Mark— BŽla, dincolo de interesele prinse în protocoalele semnate cu P.S.D., sã rãspundã acestui grav atentat la o democraþie autenticã ºi la statul de drept, prin intrarea în grevã parlamentarã a partidelor pe care le conduc, pânã la rezolvarea deplinã ºi corectã a blocajului C.N.S.A.S.
Opoziþia democratã e datoare sã arate întregii opinii publice felul în care P.S.D. ºi P.R.M. sunt gata sã îngroape C.N.S.A.S.-ul pentru a asigura deplina protecþie a celor care sub regimul Ceauºescu au fãcut poliþie politicã, iar azi au acces ºi controleazã centrele de decizie politicã ºi economicã a þãrii. Ar fi o ultimã încercare înainte ca orice speranþã de normalitate sã se transforme în purã iluzie.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
**:**
Stolojan n-a fost securist? Dar Bãsescu n-a fost securist?
## **Domnul Radu Alexandru Feldman**
**:**
Drept la replicã, vã rog!
Vã dau dreptul la replicã, dar mai are de vorbit ºi domnul Pãcuraru.
## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**
Nu vreau sub nici o formã sã iau din cele trei minute. Sunt doi colegi care mi-au pus douã întrebãri.
Stimaþi colegi, vã rog foarte mult!
Grupul naþional liberal nu mai are la dispoziþie decât trei minute.
Are cuvântul domnul Szab— K‡roly-Ferenc, Grupul parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România.
Domnule preºedinteÉ
Domnule Pãcurariu, vã rog eu sã luaþi loc în salã, cã oricum cuvântul vã revine la a doua turã ºi vã dau cuvântul, nu vã faceþi probleme.
Aveþi cuvântul, domnule senator.
Mulþumesc mult. Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor senatori,
La 26 martie, deci peste douã sãptãmâni ºi ceva, la Bruxelles reprezentanþii celor ºapte state invitate sã adere la Tratatul Atlanticului de Nord vor fi chemaþi pentru a li se înmâna protocoalele de aderare la aceastã organizaþie, urmând sã se declanºeze procedurile de ratificare ale acestei aderãri. Sigur cã lordul Robertson, în faþa Camerelor reunite, a expus unele idei extrem de preþioase, extrem de interesante ºi, mai ales, conþinând multe învãþãturi.
Sãptãmâna trecutã, la sediul NATO din Bruxelles a avut loc o întâlnire între membrii Adunãrii Uniunii Europei Occidentale, între care ºi patru membri ai Parlamentului României, ºi Consiliul Nord-Atlantic prezidat de însuºi lordul Robertson, secretarul general al organizaþiei. Rãspunzând unei întrebãri adresate de cãtre parlamentari, întrebare care se referea la ce trebuie sã facã România în urmãtoarele luni pentru ca ratificarea sã aibã loc ºi ea sã devinã membru adevãrat, membru cu drepturi depline al organizaþiei, unul dintre membrii Consiliului NordAtlantic, ambasadorul Olandei, a spus: ”România trebuie sã înlãture orice dubiu în legãturã cu existenþa ºi eficienþa controlului civil asupra forþelor armate ºi asupra serviciilor secrete.Ò
Am fãcut aceastã afirmaþie de la acest microfon pentru a oferi ocazia celor care mai primesc informãri din locuri în care întrunirile se desfãºoarã fãrã presã ºi pentru ca sã aduc Domniilor voastre la cunoºtinþã cã nici pe departe nu suntem în faza în care trebuie sã ne infatuãm ca ºi când am fi membri ai Tratatului Atlanticului de Nord, cu toate cã România, în ceea ce priveºte angajamentele asumate, stã foarte bine.
A doua parte a rãspunsului a fost chestiunea corupþiei, despre care a vorbit ºi secretarul general al organizaþiei.
Revenind la chestiunea aceasta, vreau sã remarc cã în cei 13 ani ºi ceva de parlamentarism, în care s-a construit eºafodajul statului de drept, asupra acestui punct Parlamentul nu a fost suficient de insistent ºi nu ºi-a pus în valoare prerogativele pe care el însuºi, sub forma
Adunãrii Constituante, ºi le-a prescris prin acele prevederi constituþionale. Cu alte cuvinte, nu putem sã spunem cã la ora aceasta este îndeplinit acest criteriu. Oricare dintre Domniile voastre, nu numai cei care fac parte din comisiile avizate sau comisiile care exercitã aceastã muncã, controlul parlamentar, pot sã observe cã aceastã chestiune nu este în regulã.
Atrag foarte serios atenþia, ºi nu Executivului, ci Parlamentului, pentru cã aici este miezul chestiunii. Aº putea face chiar, fãrã nici o exagerare, afirmaþia cã, atâta cât este, controlul parlamentar a fost instituit ºi edificat la iniþiativa serviciilor ºi, respectiv, a mecanismelor care urmau sã fie controlate, pentru cã Parlamentul nu a avut iniþiative suficiente. O dovadã este ºi faptul cã joia trecutã a trecut aºa de uºor aceastã dezbatere pe care o numim dezbaterea Raportului Serviciului Român de Informaþii, cu precizarea cã nici nu s-a dezbãtut activitatea serviciului, ci numai raportul. Vã rog sã constataþi cã existã o diferenþã imensã între cele douã chestiuni.
ªi pentru cã mai am câteva minute, daþi-mi voie sã mã refer la subiectul care a fost expus aici, întrucât s-au pronunþat aici cuvinte grele. Vã rog sã observaþi, onoraþi colegi, cã indiferent dacã a funcþionat sau nu Legea nr. 187/1999, nu prea s-au gãsit ofiþeri de securitate care sã fi fãcut poliþie politicã. Nu-i aºa cã-i puþin cam incredibil, ca ºi cum nici n-ar fi fost deloc aceastã instituþie.
Cât priveºte blocajul la care s-a ajuns ºi nevoia de a-l înlãtura, evident cã trebuie înlãturat acest blocaj, eu aº vrea sã atrag atenþia cã este extrem de periculos a se folosi afirmaþii al cãror conþinut, în esenþã juridicã, este egal cu zero. Apreciez munca acestei subcomisii, care a fost constituitã aºa cum a fost, însã ea mai trebuie sã treacã prin procedurile parlamentare ºi la ora actualã nu existã un temei decât în Legea nr. 187/1999 al demisiei sau al demiterii Colegiului Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii.
ªi încã ceva care existã atât în conexiunea aceasta a Legii nr. 187/1999 ºi a conflictului din consiliu, dar ºi, se pare, în prevederile tuturor legilor care guverneazã aceastã sferã sensibilã cu tangenþã în domeniul securitãþii naþionale. Atribuirea caracterului de relevant în domeniul siguranþei naþionale este cu totul ºi cu totul abuzivã ºi chiar ilogicã, dar numai serviciului respectiv, ca ºi când numai serviciul respectiv ar putea aprecia dacã ceva are relevanþã pentru securitatea naþionalã, ca atare poate sã constituie un temei pentru refuzul prezentãrii unui dosar. Deci am putea constata cã în toþi aceºti ani s-a abuzat nepermis de mult de aceastã referire, de aceastã prevalare la interesele de securitate, în chestiuni care privesc pur ºi simplu demascarea Securitãþii ca poliþie politicã.
Deci cred, onoraþi colegi, cã atunci când va face obiectul dezbaterii parlamentare, a plenului, aceastã chestiune a propunerii subcomisiei, care mai întâi trebuie sã poarte ºi girul comisiei, va trebui sã fim extrem de circumspecþi ºi sã ne gândim cã este unul dintre motivele pentru care nu am fãcut paºii care trebuiau ºi suntem la coada celor care avanseazã cãtre Uniunea Europeanã tocmai acest demers de a proteja, într-o mãsurã nepermis de mare, instituþia represivã a trecutului. Cât priveºte iniþiativa cu privire la vreo grevã parlamentarã, eu cred cã acuma este momentul sã fim în Parlament ºi chiar sã facem demersuri pentru ca lucrurile sã se deblocheze ºi C.N.S.A.S.-ul sã poatã sã-ºi îndeplineascã rolul care este înscris în titlul legii, dar nu aºa cum s-a reuºit pânã acum, de a se proteja efectiv ºi inadmisibil Securitatea ca instituþie.
Mulþumesc.
Din partea Grupului parlamentar social-democrat ºi umanist, are cuvântul doamna senator Elena Sporea.
## **Doamna Elena Sporea:**
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Ca urmare a atenþionãrilor din mass-media cu privire la conþinutul de nitraþi ºi metale grele din legumele de serã ºi de câmp, sunt în mãsurã sã vã comunic cã analizele de la ”LarexÒ, care este Centrul Naþional pentru Încercarea ºi Expertizarea Produselor ”LarexÒ, înregistrat la Geneva încã din 1975, laborator specializat ºi acreditat ºi de Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, aratã cã nitriþii ºi metalele grele din legumele de serã ºi de câmp produse în România sunt cu mult sub limitele admise de normele europene.
Aº vrea sã vã prezint certificatul, cã îl am la mine, prin care este atestat laboratorul ”LarexÒ. S-a demonstrat cã acest laborator îndeplineºte condiþiile standard ISO 9002 din 1994/1998. De asemenea, vã pot preciza cã anual acest laborator este verificat ºi acreditat.
Rezultatele analizelor sunt determinate în mod substanþial de o tehnologie clasic grãdinãreascã a produselor standard pe soluri naturale, în nici un caz pe suporturi sintetice tip ”GrodanÒ care se bazeazã pe soluþii nutritive exclusiv substanþe chimice.
În România, atât în sere, cât ºi în câmp se fac determinãri anuale, trimestriale, pe loturi, pe baza cãrora se emit tehnologii în vederea obþinerii unor produse agricole cât mai aproape de noþiunea ecologic. Aici aº face o parantezã ºi v-aº spune, dragi colegi, pentru cã dumneavoastrã toþi cunoaºteþi acest lucru, în România, de la revoluþie încoace, s-au folosit foarte puþine îngrãºãminte chimice ºi substanþe care sã conþinã o cantitate mare de elemente, care au fost publicate în mass-media, datoritã faptului cã aceste substanþe sunt scumpe ºi ºtiþi prin ce trece agricultura româneascã.
Deoarece la înfiinþarea culturilor în serã fertilizarea se bazeazã în exclusivitate pe îngrãºãminte organice naturale Ñ acelaºi lucru se întâmplã ºi în gospodãria populaþiei Ñ, biodegradabile în totalitate, în timpul ciclului de culturã nu sunt necesare decât puþine intervenþii în fertilizarea fazialã ºi cu cantitãþi extrem de reduse care se aplicã prin udãrile ”cu picãturaÒ, strict dozate, metoda cea mai modernã folositã în Comunitatea Europeanã.
De altfel, polenizarea culturilor în sere se face cu bondari vii, ºi nicidecum cu hormoni, aºa cum se întâmplã în alte þãri.
Exporturile efectuate în anul 2002 cu produsele de serã nu au avut nici o reclamaþie în urma verificãrilor partenerilor externi privind conþinutul de nitraþi, nitriþi ºi
metale grele, fapt ce determinã continuarea relaþiilor comerciale devenite de acum tradiþionale cu þãri precum Germania, Austria, Cehia.
Dorim ca certificarea sã se realizeze nu numai pe produse autohtone sau pe cele care provin din U.E., care sunt în limitele stabilite de lege, ci ºi pe celelalte produse care provin din afara Comunitãþii Europene, ºi dumneavoastrã ºtiþi bine care sunt aceste produse ºi de unde provin. Nu aº vrea ca aici sã le enunþ pentru a nu crea probleme.
Determinãrile ar trebui realizate nu pe un lot prelevat din piaþã, ci direct de la producãtori, pentru a nu exista dubii asupra etichetei ºi a originii produsului. Aº vrea sã vã amintesc cã acest laborator este cel mai bun în efectuarea analizelor despre care v-am vorbit, ºi nicidecum alte tipuri de laboratoare care au fost folosite în massmedia.
De altfel, aº vrea sã vã spun cã am în faþã un ultim buletin de analizã ”LarexÒ pentru salatã de serã, exact de la unitatea care a fost trecutã în presã ca având un conþinut foarte mare de nitraþi, ºi vreau sã vã spun cã laboratorul, certificat ISO, spune cã aceste substanþe se aflã în limite normale. Deci sunt ºi mai mici decât cele gãsite în alte produse.
De altfel, discutând cu colegii mei care sunt medici, nu aº vrea sã fiu rãutãcioasã ºi sã cred cã acele articole au avut o anumitã comandã, dar ºtim bine cã nitroglicerina este folositã în tratarea bolilor cardiace ºi ea conþine nitraþi.
Aº vrea ca acest lucru sã fie foarte bine analizat. Vã mulþumesc.
Are cuvântul pentru douã minute domnul senator Constantin Gãucan.
## **Domnul Constantin Gãucan:**
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor colegi,
Vin în faþa dumneavoastrã sã justific o definiþie a stãrii de sãnãtate a omului, definiþie datã de O.M.S., care spune cã ”starea de sãnãtate înseamnã o stare de confort fizic ºi biologicÒ.
În ultimul timp, descoperind cã starea mea de confort psihic este tulburatã, m-am adresat unui psiholog încercând sã descifrez ce se întâmplã. Cerându-mi sã exemplific ce lucruri mi-au produs aceastã stare de disconfort, sigur cã am dat câteva, pe care vi le spun ºi dumneavoastrã, poate punem diagnosticul împreunã, deºi ele sunt foarte multe.
Iatã câteva întâmplãri care au intrat în zona absurdului ºi probabil cã, conuÕ Iancu fiind prahovean ca ºi mine, lucrurile în zona aceea intrã, într-adevãr, în zona absurdului.
Eu conduc o fundaþie culturalã care de ani de zile îºi îndeplineºte menirea în zona Vãii Teleajenului. Am fãcut un demers împreunã cu George Mihãiþã, un demers justificat de nevoia de a aduce la cunoºtinþa pãrinþilor, a profesorilor ºi a elevilor din licee, lansând o carte în câteva localitãþi din Prahova. Cartea se numeºte ”Dramele adolescenþilorÒ, un lucru care ar trebui sã atragã atenþia nu numai pãrinþilor ºi lipsei de comunicare dintre pãrinþi, profesori ºi adolescenþi, ci ar trebui sã aducã în atenþia Guvernului aceste probleme ale adolescenþilor.
Ei, bine, cartea a fost lansatã la Biblioteca ”Nicolae IorgaÒ din Ploieºti, a fost lansatã la Vãlenii de Munte, în Slãnic, în Mâneciu-Ungureni ºi, de asemenea, în Plopeni.
Ceea ce a fost amuzant este cã în Vãlenii de Munte primarul îmi trimite o adresã în care îmi spune cã trebuie sã plãtesc 10 milioane lei amendã cã am pus 3 afiºe, care-l reprezentau pe George Mihãiþã, la avizierele oraºului, cã am murdãrit oraºul, deºi el este plin de afiºe care vorbesc despre noua Constituþie, de nevoile de schimbare a Constituþiei.
Alt lucru la fel de absurd mi s-a întâmplat când postul de televiziune ”Antena 1Ò ne-a invitat sã justificãm lansarea cãrþii ºi sã atragem atenþia asupra problemelor reale ale adolescenþilor nu numai din judeþul Prahova, ci ºi din RomâniaÉ,
É dat fiind faptul cã problema adolescenþilor este o problemã UNESCO.
La fel. Înainte sã ne prezentãm la postul de televiziune suntem anunþaþi cã s-a stricat un aparat al postului de televiziune ”Antena 1Ò Ploieºti ºi noi nu mai putem avea interviul cerut.
Vã mulþumesc.
Erau ºi alte lucruri absurde.
Vã mulþumesc, domnule senator.
Pentru 4 minute, Grupul democrat, domnul senator Iuliu Pãcurariu.
Domnule preºedinte,
Stimaþi colegi,
Vreau sã pun 3 întrebãri referitoare la aºa-zisul raport al subcomisiei de anchetã a C.N.S.A.S.
1. Dacã conflictul între cei 11 membri ai C.N.S.A.S. a apãrut în momentul în care s-a pus problema publicãrii listei ofiþerilor Securitãþii care au fãcut activitate de poliþie politicã?
· other
1 discurs
<chair narration>
#670022. Dacã Legea Ticu impunea acest lucru?
· other · adoptat
68 de discursuri
Grupul democrat mai are douã minute la dispoziþie. Pentru 3 minute are cuvântul domnul senator Paul Pãcuraru, Grupul naþional liberal.
## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,
Intervenþia mea de azi vrea sã punã în evidenþã un nou abuz inacceptabil al Guvernului în relaþia cu Parlamentul. Subiectul a fost atins ºi în alte luãri de cuvânt azi.
Seria neagrã continuã cu proiectul de Lege privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenþei în exercitarea demnitãþilor publice, a funcþiilor publice ºi în mediul de afaceri, prevenirea ºi sancþionarea corupþiei.
Sigur, ca sã fie clar de la bun început, P.N.L. a avut demersuri constante, insistente, materializate chiar în documente ºi în propuneri legislative fãcute la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri pentru ca toatã tematica conflictului de interese ºi a incompatibilitãþilor sã fie cât mai repede rezolvatã, în egalã mãsurã problema privind declaraþiile de avere.
Iatã, însã, cã Guvernul ne-a pus într-o situaþie absolut inacceptabilã Ñ ºi apelul meu este nu numai la adresa partidelor din opoziþie, ci chiar a partidelor de guvernãmânt, pentru respectul demnitãþii Senatului ºi a Camerei Deputaþilor.
Aflãm în proiectul de lege cã Guvernul, sub masca combaterii corupþiei, aruncã într-un talmeº-balmeº fãrã precedent un pachet legislativ care cuprinde de toate. Sunt legi care fãrã discuþie sunt importante. ªi tocmai pentru cã sunt importante ele obligã la o dezbatere a Parlamentului.
Nu este posibil sã acceptãm la nesfârºit cã suntem o instituþie doar de decor sau de declaraþii politice! Nu este posibil sã acceptãm ca probleme importante, cum ar fi statutul funcþionarilor publici, sã fie expediate prin asumare! Nu este posibil ca Legea nr. 87/1994 privind combaterea evaziunii fiscale, o problemã extrem de importantã, sã fie în acest pachet! Nu este posibil ca Legea nr. 26/1990 privind registrul comerþului sã fie reabordatã prin asumarea rãspunderii, sub masca, sigur, a combaterii corupþiei! Ar fi de întrebat dacã patronatele ºtiu ce bucurie le aºteaptã ºi în acest capitol ºi dacã ele au fost consultate.
Sunt, în egalã mãsurã, legi care, în opinia noastrã, pot fi scoase cu uºurinþã din acest program de asumare a rãspunderii. Credem cu convingere cã legi privind societãþile comerciale, privind grupurile de interese economice, privind statutul funcþionarilor publici, modificãrile pot fi scoase fãrã sã se afecteze cu nimic lupta pe care Guvernul o duce în momentul de faþã cu corupþia.
Pentru ca aceste lucruri sã se întâmple, pentru ca totuºi Parlamentul sã intre în rol, solicit, din partea tuturor grupurilor parlamentare, sã apeleze la o întâlnire a preºedinþilor, a ºefilor de partide parlamentare. Aceastã întâlnire este obligatorie înainte de ºedinþa de asumare a rãspunderii.
Cred cã este obligatoriu ca preºedinþii partidelor parlamentare, în frunte cu domnul prim-ministru, preºedinte al P.S.D., sã rãspundã pozitiv acestei solicitãri pentru cã este inacceptabil ca totul sã treacã ca un tãvãlug, existând, aºa cum s-a spus, chiar riscul ca doar partidul de guvernãmânt sã facã un monolog în sala Camerei Deputaþilor, pentru cã toate celelalte grupuri parlamentare au obiecþii, au puncte de vedere, au lucruri pe care le vor susþine.
Este, altfel, o încãlcare gravã a prezenþei noastre în Parlament faptul cã, pe procedurã, ºtim un singur lucru, cã pânã mâine dimineaþã va trebui sã dãm propuneri. Fac cunoscut faptul cã pe cale electronicã am aflat ieri despre acest pachet, am început sã-l citim, am început sã formulãm, am început sã explicãm, dar cred totuºi cã pânã mâine dimineaþã este aproape imposibil ºi asta sã se numeascã consultare ºi sã mai fie ºi luatã în consideraþie. Deci pânã joi-vineri putem formula toate observaþiile la fiecare titlu, la fiecare proiect de lege care este în discuþie.
Vreau sã subliniez, ºi cu asta voi încheia, aceastã întâlnire ºi consultare la vârf, la nivel de preºedinþi de partide, poate sã punã totuºi lucrurile în ordine, cu responsabilitate politicã corespunzãtoare atât din partea puterii, cât ºi din partea opoziþiei.
Altfel, ne vom trezi cu riscul ca legi, de altfel, existente pe acest domeniu... Deci noi avem legislaþie. Problema nu este cã nu avem, ci faptul cã nu se aplicã. Vom trece din nou în formã, fãrã o dezbatere adecvatã, aceste importante ºi foarte importante proiecte de lege ºi ne vom trezi din nou în situaþia cã, deºi le avem, ele, de fapt, nu poartã rãspunderea nimãnui.
Vã mulþumesc pentru intervenþie ºi fac un apel special, inclusiv la adresa P.S.D., sã solicite, prin liderii sãi, ca aceastã consultare politicã, la nivel de ºefi de partide parlamentare, sã aibã loc pânã la sfârºitul acestei sãptãmâni.
Vã mulþumesc.
Are cuvântul domnul senator Adrian Pãunescu, Grupul social-democrat ºi umanist.
## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,
M-a miºcat remuºcarea pe care antevorbitorul liberal a avut-o cu privire la felul în care Guvernul ºi-a închipuit cã poate adopta Legea funcþionarului public, numai cã a greºit cu patru ani. Legea funcþionarului public a fost adoptatã de Guvernul anterior, cu componentã liberalã, în forma pe care tocmai o contestã domnul senator liberal. Ce þie nu-þi place altuia nu-i face.
Din salã
#72914Nu este adevãrat!
## **Domnul Adrian Pãunescu:**
Ei, asta-i bunã! Ba e tocmai adevãrat. Iar legea aceasta, de care vorbiþi dumneavoastrã, nu existã în documentul acesta. Sunt doar modificãri la lege.
Una-i una, alta-i alta!
## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru**
**:**
De la un capãt la altul!
Domnule senator, vã rog frumos!
## **Domnul Adrian Pãunescu:**
Spuneam cã m-a miºcat ºi eram gata sã mã revolt alãturi de dumnealui, dacã nu constatam cã lucrurile erau reglementate chiar de partidul dumnealui. E o remuºcare.
Nu, nu... Pãi, nu, nu... M-aþi miºcat greu, pentru cã sunt stabil în opinii, nu pentru cã nu aþi avea dumneavoastrã suficientã forþã sã mã miºcaþi.
Înainte de a trece la esenþa polemicã a discursului meu, aº vrea sã atrag atenþia asupra unor probleme delicate, pe care nu le putem lãsa uitãrii, pentru cã ele þin de viaþa însãºi a unor domenii, a unor zone, a unor judeþe.
Fosta noastrã colegã senator, doamna profesor doctor Doina Florica Ignat, cercetãtor ºtiinþific la Muzeul Þãrii Criºurilor din Oradea, face un apel cãtre noi, atrãgându-ne atenþia asupra situaþiei disperate în care se aflã aceastã prestigioasã instituþie de culturã, ameninþatã cu evacuarea din Palatul Baroc, fostã reºedinþã a Episcopiei RomanoCatolice. Doamna ne transmite cã Episcopia RomanoCatolicã a cedat statului român dreptul la folosinþã veºnicã a imobilului în cauzã, iar acum îl revendicã în instanþã, procesul ajungând în faza pronunþãrii sentinþei finale. Este o situaþie pe care nu putem sã n-o luãm în atenþie.
Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, printr-un ordin privind fundamentarea cifrei de ºcolarizare ºi stabilirea reþelei unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar de stat pentru anul ºcolar 2003Ñ2004, cere ca de la toamnã clasele cu program de artã sã fie organizate numai în liceele cu profil artistic. Apar complicaþii pe care ministerul pare cã nu le are în vedere ºi de aceea credem cã nu trebuie exagerat, nu trebuie aruncaþi pe drumuri numeroºi elevi ºi numeroºi profesori. Învãþãmântul artistic este necesar în forma în care existã astãzi.
Asociaþiile de proprietari ºi locatari din Strada Arcului, zona Bisericii Armeneºti, despre care am mai vorbit, ne trimit un memoriu, prin care se plâng de construirea abuzivã a unui imobil, cu 18 etaje, la intersecþia bulevardului Carol cu strada Armand Cãlinescu ºi Strada Arcului, construcþie care se înalþã pe un fost spaþiu verde ºi care afecteazã nu numai clãdirile din complexul Biserica Armeneascã, dar ºi celelalte imobile particulare. Condiþia propusã este amenajarea unui nou spaþiu de joacã ºi consolidarea zonei adiacente. Existã un grav pericol acolo!
Am observat cã nu ne-a interesat acuzaþia unui istoric francez, la unul dintre posturile de televiziune din Franþa, cum cã C.I.A. ar fi pãtruns pânã în cele mai înalte structuri ale României. ”Puterea politicã de la Bucureºti Ñ spune aceastã doamnã istoric Ñ este manipulatã de C.I.A.Ò Perspectiva dânsei asupra C.I.A. ºi a României pare a fi spionajul francez. De aceea, probabil, este atât de înverºunatã, acum, împotriva C.I.A. Istoricul subliniazã cã manipularea pentru a obþine sprijin în atacarea Irakului a constat în acþiunea C.I.A. de folosire a foºtilor gorbacioviºti frustraþi din timpul lui Ceauºescu. Ar trebui, totuºi, ca lucrurile acestea sã nu rãmânã în confuzie ºi ar trebui ca statul român sã rãspundã acestor acuzaþii, acestor provocãri.
**:**
Este un verb tranzitiv.
## **Domnul Adrian Pãunescu:**
Nu e verb tranzitiv? Este sau nu este? Pãi, tocmai asta zic.
Vã rog, ce ziceþi?
Este un moment de istorie naþionalã acela în care K‡roly îl învaþã pe Adrian Pãunescu limba românã.
Profesore, recunoºtinþã, cu capul pânã-n podea.
## **Domnul Szab— K‡roly-Ferenc**
**:**
Poate am avut notã mai bunã la gramaticã.
Poate aþi dus vreo sedilã la prãºit, domnule senator.
Vã rog!
## **Domnul Adrian Pãunescu:**
Asta spuneam ºi eu. Dacã eraþi atent vreo 40 de ani, observaþi cã am spus chiar asta: primejdia de ”a fi nãvãliþiÒ e un abuz împotriva limbii române. Dacã vreþi sã participaþi la viol în grup, succes!
Pãi, nu e al meu textul, domnule. Eu citam.
Domnule senator, vã rog eu! Cunoaºteþi foarte bine, ºi domnul Szab— cunoaºte bine! Suntem în plenul Senatului, nu dialogaþi cu sala, vã rog frumos.
## **Domnul Adrian Pãunescu:**
Oricum, mulþumesc pentru înalta lecþie de limbã. E adevãrat, românã.
Am constatat un alt lucru: supãrarea permanentã a minoritãþii parlamentare pe majoritatea parlamentarã.
Aº vrea sã fac precizarea cã nu majoritatea a ales minoritatea, ci electoratul le-a ales pe amândouã. Pânã la proba contrarie, haideþi sã respectãm totuºi (ºi) dreptul majoritãþii de a-ºi susþine punctul de vedere. Ceea a spus aici domnul Predescu a spus în numele grupului nostru. Noi ne-am sfãtuit înainte cã ar trebui sã ieºim cu aceste lucruri care se ºtiu, care sunt documentate, sunt verificate ºi interpretate de un meseriaº al legii, pentru ca sã nu mai fie induºi în eroare atâþia oameni, sã participe la lanþuri. Lanþuri ne trebuie nouã acum? Eu nici nu cred cã atâþia oameni serioºi se vor putea implica într-un lanþ care sã spunã ce? Cã nu e bine sã facem un organism
obiectiv, un organism care sã nu mai manipuleze ºi sã nu mai comercializeze dosare de Securitate?
Un coleg, cu care am cele mai bune relaþii, a propus grevã parlamentarã. Dar eu aº putea spune cã uneori nici nu v-aþi dat seama, dar aþi fost ºi sunteþi în grevã parlamentarã în anumite ocazii. ªi suntem câteodatã toþi în grevã parlamentarã. Nu este nevoie de atâta efort pentru a obþine Ñ ce? Ñ o blocare a activitãþii parlamentare. Ãsta sã fie rostul nostru? Nu trebuie sã dãm bãtãlia pânã la capãt? ªi eu cred cã bãtãlia nu se poate da decât respectând principiile, respectând criteriile ºi încercând sã facem ca legea sã funcþioneze. Sã funcþioneze pânã la capãt aºa cum este ea. Iar dacã vrem s-o schimbãm, întâi sã ne sfãtuim, într-adevãr, toþi ºi apoi sã purcedem, cum ar spune un iubitor de arhaisme, sã purcedem la schimbare. Deocamdatã, trebuie fãcut ceva pentru ca, tocmai, C.N.S.A.S. sã funcþioneze. Nici grupul nostru parlamentar, nici fiecare persoanã sau personalitate din interiorul grupului parlamentar nu ar dori altceva decât funcþionarea în bune condiþiuni a C.N.S.A.S., care sã reprezinte Parlamentul ºi voinþa celor care au ales acest Parlament. Atât ºi nimic mai mult. Nu mai faceþi diversiuni, pentru cã din ele nu ar putea ieºi nici pâine, nici muncã, nici performanþã.
Pentru un minut, are cuvântul domnul senator Ciocârlie.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Distinse colege ºi distinºi colegi,
Este un moment dificil pentru mine, trebuie sã recunosc, pentru cã, iatã, vreau sã vã informez, informez plenul Senatului ºi prin intermediul colegilor din presã ºi opinia publicã, bineînþeles, dacã reprezentanþii massmedia vor considera cã acesta este un subiect care sã merite sã-l preia ºi sã-l transmitã mai departe, cu privire la faptul cã astãzi m-am retras din rândul membrilor Partidului Umanist din România (social-liberal), depunându-mi demisia, în scris, la registratura partidului.
Doresc sã precizez cã este un gest strict individual ºi cu o motivaþie strict personalã pe care nu doresc sub nici o formã ca, în mod unilateral, sã o supun unei dezbateri sau controverse cu caracter public. Fac acest lucru pãstrând o rezervã totalã asupra detaliilor, din douã considerente.
Unul este acela cã în Partidul Umanist din România sunt încã numeroºi membri de foarte mare valoare, oameni de o remarcabilã probitate profesionalã ºi totodatã politicã. Exemplul cel mai la îndemânã sunt cei trei distinºi profesori universitari în rândul cãrora am avut privilegiul sã mã aºez pe banca ºedinþelor Senatului, dar sunt ºi alþi numeroºi oameni în Bucureºti, în filialele partidului din judeþe, oameni care desfãºoarã o activitate politicã din convingere, din pasiune ºi fãrã nici un fel de interes de ordin imediat.
Al doilea argument este acela cã am convingerea cã voi avea toate condiþiile sã apãr ºi sã promovez în continuare nobilele idealuri umaniste din interiorul Grupului parlamentar social-democrat ºi umanist din Senat, constituit ca urmare a rezultatului obþinut în alegerile din 2000 de cãtre polul democraþiei sociale din România.
Sunt convins cã din interiorul acestui grup parlamentar voi avea toate condiþiile pentru a rãmâne un reprezentant, în Parlamentul României, al micilor întreprinzãtori din România, al societãþii civile, domenii atât de dinamice ºi de interesante în interiorul cãrora am obþinut experienþa ºi cunoºtinþele, ºi vizibilitatea necesarã pentru a accede în Parlamentul României.
Vã rog sã mã scuzaþi cã am abuzat de rãbdarea dumneavoastrã ºi vã mulþumesc pentru atenþie.
Novolan Traian, Bãdulescu Doru-Laurian, Dinu Marin, Seche Ion.
Grupul parlamentar al Partidului România Mare, o propunere.
Domnul senator Constantin Bîciu.
Grupul parlamentar al Partidului Democrat, o propunere.
Vã mulþumim.
Stimaþi colegi, am încheiat declaraþiile politice. Trecem la constituirea unor comisii de mediere.
La proiectul de Lege privind înfiinþarea comunei Râca, judeþul Argeº, comisia de mediere este formatã din ºapte colegi senatori.
Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat ºi Umanist, trei propuneri.
Domnul senator Viorel Panã.
Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, o propunere.
Doamna senator Norica Nicolai.
Domnii senatori Hriþcu Florin, Bucur Dionisie ºi Sin Nicolae.
Grupul parlamentar al Partidului România Mare, douã propuneri.
Domnii senatori Ionel Alexandru ºi Gheorghe Zlãvog.
Grupul parlamentar al Partidului Democrat, o propunere.
Doamna senator Maria Petre.
Grupul parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, o propunere.
Domnul senator Seres DŽnes.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Vã mulþumesc. Observaþii? Nu sunt.
Vot · approved
Declaraþii politice rostite de cãtre senatorii: Ion Predescu, Corneliu Vadim Tudor, Petre Roman, Radu Alexandru Feldman, Szab— K‡roly- Ferenc, Elena Sporea, Constantin Gãucan, Iuliu Pãcurariu, Nicolae Paul Anton Pãcuraru, Adrian Pãunescu, Alin Theodor Ciocârlie
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea vehiculelor rutiere ºi eliberarea cãrþii de identitate a acestora în vederea admiterii în circulaþie pe drumurile publice din România.
Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat ºi Umanist, trei propuneri.
Munteanu Teodor, Nicolescu Constantin, PlãticãVidovici Ilie.
Grupul parlamentar al Partidului România Mare, douã propuneri.
Dacã sunt obiecþii legat de aceastã comisie? Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.
S-a constituit comisia cu 93 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã, nici o abþinere.
La proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 104/2002 privind regimul vamal al mãrfurilor comercializate în regim de duty-free.
Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat ºi Umanist, patru propuneri.
Domnii senatori Ioan Paºtiu ºi Dumitru Badea.
Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, o propunere.
Doamna senator Norica Nicolai.
18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/20.III.2003
Grupul parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, o propunere.
Domnul senator Szab— K‡roly-Ferenc.
Vã mulþumesc foarte mult. Observaþii? Nu sunt.
Vã rog sã votaþi.
Comisia de mediere a fost votatã cu 92 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 5 abþineri.
La proiectul de Lege privind acordarea gratuitã a medicamentelor pentru copiii cu vârste cuprinse între 0Ð12 luni.
Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat ºi Umanist, trei propuneri.
Stoica Fevronia, Iliescu Ion, Ioan Pop de Popa.
Grupul parlamentar al Partidului România Mare, douã propuneri.
Domnii senatori Ion Cârciumaru ºi Constantin Gãucan.
Grupul parlamentar al Partidului Democrat, o propunere.
Domnul senator Ion Vela.
Grupul parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, o propunere.
Doamna senator Vajda Borbala.
Vã mulþumesc. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
S-a aprobat ºi aceastã comisie de mediere cu 92 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 6 abþineri.
La proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 130/2002 pentru modificarea alin. 6 ºi 7 ale art. 5 din Ordonanþa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritãþile administraþiei publice ºi instituþiile publice.
Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat ºi Umanist, trei propuneri.
Crãciun Avram, Toma Constantin, Rahãu Dan-Nicolae.
Grupul parlamentar al Partidului România Mare, douã propuneri.
Domnii senatori Maria Ciocan ºi Vasile Horga.
Grupul parlamentar al Partidului Democrat, o propunere.
Domnul senator Iuliu Pãcurariu.
Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, o propunere.
Domnul senator Fabini Hermann Alexandru.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Vã mulþumesc. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
S-a aprobat cu 101 voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 3 abþineri.
Stimaþi colegi, la punctul urmãtor
Vot · approved
Declaraþii politice rostite de cãtre senatorii: Ion Predescu, Corneliu Vadim Tudor, Petre Roman, Radu Alexandru Feldman, Szab— K‡roly- Ferenc, Elena Sporea, Constantin Gãucan, Iuliu Pãcurariu, Nicolae Paul Anton Pãcuraru, Adrian Pãunescu, Alin Theodor Ciocârlie
Stimaþi colegi, vã propun sã ne oprim aici. Nu vom mai intra în programul legislativ pentru cã nu mai avem timp.
Trecem la dezbaterea moþiunii ”Abandonarea pensionarilorÒ, semnatã de 46 de colegi senatori.
Întreb dacã dintre colegii senatori, semnatari ai moþiunii, doreºte cineva sã-ºi retragã semnãtura. Înþeleg cã nu. Permiteþi-mi sã dau cuvântul domnului senator Iuliu Pãcurariu, care va prezenta aceastã moþiune. Vã ascultãm, domnule senator.
Moþiunea ”Abandonarea pensionarilorÒ Subsemnaþii senatori, în temeiul art. 64 din Constituþie ºi al art. 148Ð152 din Regulamentul Senatului, constatând cã:
Ñ actualul Guvern încalcã prevederile constituþionale înscrise în art. 43 alin. (1) ºi (2) potrivit cãrora ”statul este obligat sã ia mãsuri de dezvoltare economicã ºi protecþie socialã de naturã sã asigure cetãþenilor un nivel de trai ”decentÒ, iar ”cetãþenii au dreptul la pensieÉ ºi la alte forme de asistenþã socialãÒ;
Ñ Guvernul încalcã ºi mutileazã, prin intervenþii legislative repetate ºi incoerente, principiile de organizare ºi funcþionare a sistemului public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale înscrise în Legea nr. 19/2000;
Ñ Guvernul nu-ºi respectã Programul de guvernare 2001Ñ2004 prezentat în faþa Parlamentului prin care s-a obligat sã procedeze la recorelarea pensiilor de stat pe baza unui program ce urma sã se deruleze pe o perioadã de trei ani, prin eliminarea decalajelor existente între pensiile calculate la date diferite pentru aceleaºi condiþii de pensionare;
Ñ Guvernul nu-ºi respectã obligaþia înscrisã în acelaºi document, referitoare la majorarea ºi indexarea tuturor pensiilor cu rata inflaþiei, iar în privinþa pensiilor agricultorilor ar fi trebuit sã procedeze la majorarea lor, în termeni reali, cu pânã la 75% la sfârºitul anului 2002;
Ñ Guvernul nu-ºi respectã obligaþia introducerii pilonilor 2 ºi 3 privind sistemul privat de pensii;
Ñ Guvernul nu-ºi respectã promisiunea asumatã prin acelaºi program de a restricþiona înlesnirile la plata datoriilor cãtre bugetul asigurãrilor sociale;
Ñ constatând o explozie fãrã precedent a sãrãciei severe în rândul populaþiei, dar mai ales al pensionarilor, ca rezultat al deficitului de asigurãri sociale;
Ñ luând în calcul deficitul bugetului de asigurãri sociale, al arieratelor din acest domeniu ºi iminenþa colapsului fondului de pensii din sectorul de stat, supunem dezbaterii Senatului urmãtoarea moþiune.
Deºi adus la putere, în mare parte, prin votul pensionarilor, în doi ani de guvernare P.S.D. a ”reuºitÒ performanþa de a aduce acest important segment al populaþiei în pragul sãrãciei extreme. Agresivitatea pauperizãrii acestor cetãþeni ai României de astãzi îºi are explicaþia în dezinteresul Guvernului faþã de 1/3 din populaþia þãrii, în lipsa unei politici coerente de asigurãri sociale, dar mai ales în invazia grupurilor de interese.
· other
1 discurs
<chair narration>
#1060854. Indexarea trimestrialã a pensiilor cu rata realã a inflaþiei;
· other
1 discurs
<chair narration>
#1061515. Continuarea reformei sistemului de pensii ºi adoptarea legilor necesare funcþionãrii fondurilor private de pensii;
· other
1 discurs
<chair narration>
#1062706. Majorarea realã a pensiilor proporþional cu creºterea economicã ºi în concordanþã cu creºterea realã a salariilor;
· other
1 discurs
<chair narration>
#1063897. Majorarea pensiilor agricultorilor în trepte succesive pentru a le apropia de venitul minim garantat;
· other · adoptat
94 de discursuri
Din salã
#106828## Bravo!
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Vã mulþumesc foarte mult.
## Stimaþi colegi,
Doresc sã vã anunþ cã discuþia în Biroul permanent a dus la concluzia sã pãstrãm aceiaºi timpi pentru dezbateri pe care i-am practicat ºi cu prilejul altor moþiuni.
În consecinþã, Guvernul are la dispoziþie o orã: 45 de minute pentru prezentare, 15 minute pentru final, rãspunsul la diferite probleme pe care sala le ridicã. Grupul parlamentar social-democrat ºi umanist, 35 de minute; Grupul parlamentar al Partidului România Mare, 19 minute; Grupul parlamentar al Partidului Democrat, 5 minute; Grupul parlamentar naþional liberal, 7 minute; Grupul parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, 6 minute; domnii senatori independenþi, 3 minute.
Permiteþi-mi sã dau cuvântul domnului ministru al muncii ºi solidaritãþii sociale, domnul Marian Sârbu.
Vã rog sã poftiþi la tribunã, domnule ministru, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului cu privire la aceastã moþiune.
## **Domnul Marian Sârbu** _Ñ ministrul muncii ºi solidaritãþii sociale_ **:**
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori, Doamnelor ºi domnilor invitaþi, Stimaþi colegi,
Cred cã este un prilej foarte bun pentru Executiv aceastã moþiune simplã, pentru a prezenta ceea ce a fãcut în aceºti doi ani în care, fireºte, o serie întreagã de mãsuri, mã refer la începutul reformei în domeniul sistemului public de pensii, toate mãsurile, toate hotãrârile de indexare, precum ºi procesul de recorelare, au fost mai mult sau mai puþin mediatizate ºi sunt mai mult sau mai puþin cunoscute inclusiv de cãtre beneficiarii lor.
De aceea, aº vrea în mod indirect, bineînþeles, sã vã mulþumesc în numele Executivului, bineînþeles, pentru faptul cã îmi permiteþi sã fac aceastã prezentare, cu atât mai mult cu cât, în moþiunea prezentatã de semnatari, dincolo de unele expresii de-a dreptul caraghioase, din care ar rezulta cã uneori ai putea sã lichidezi mutilarea sau sã mutilezi lichidarea, dincolo de greºeli flagrante în ceea ce priveºte interpretarea naturii juridice a sistemului public de pensii, dincolo de aceste confuzii vãdite, reieºite foarte clar din exemple foarte clare din care rezultã o necunoaºtere exactã a ceea ce înseamnã sistemul public de pensii, vã rog sã-mi permiteþi sã exemplificÉ
É doar faptul cã se vorbeºte de iminenþa colapsului în sistemul de stat ºi, în acelaºi timp, de imixtiunea agresivã a statului, or, din câte cunoaºtem, o instituþie publicã nu poate sã intervinã sau sã se imixtioneze agresiv într-un sistem care îi aparþine ei înseºi, aºa cum spun semnatarii moþiunii.
Cu toatã aceastã abundenþã de epitete, de metafore, mai mult sau mai puþin reuºite, adeseori stereotipe, prin care pur ºi simplu semnatarii nu încearcã decât sã arunce responsabilitatea sistemului de pensii, din acest moment, în sarcina actualei guvernãri, trebuie s-o spun fãrã nici un fel de rezervã cã cel puþin din douã fraze ale acestei moþiuni reiese foarte clar cã sarcina dumneavoastrã nu a reuºit, stimaþi colegi. ªi am sã vi le citesc, pentru a le înþelege ºi dumneavoastrã foarte clar. Una dintre ele se referã chiar la recorelarea pensiilor. Dumneavoastrã afirmaþi: ”În loc de recorelarea mult trâmbiþatã a pensiilor, Guvernul a plecat de la o idee nãstruºnicã, potrivit cãreia pensiile vechiÉÒ, repet, pensiile vechi, ”Énu sunt aplatizate ºi mutilateÉÒ Las la o parte aceastã expresie cu mutilatul, care vãd cã vã place foarte mult.
În al doilea rând, tot dumneavoastrã faceþi afirmaþia: ”Atâta timp cât cercetãtorul ºtiinþific pensionat în august 1990 va avea o pensie de douã ori mai micã decâtÉÒ,
citez, ”Énecalificatul pensionatÉÒ Ñ probabil vã referiþi la muncitorul necalificat, pentru cã necalificatul în sine nu reprezintã absolut nimic din punct de vedere juridic _(Comentarii în salã.) Ñ_ ”Éîn august 1999ÉÒ Cu alte cuvinte vã referiþi la douã momente distincte în ceea ce priveºte situaþia sistemului de pensionare: 1990 ºi 1999, stimaþi colegi. Asta ºi încercaþi sã faceþi. ªi anume, într-un fel sau altul, chiar dumneavoastrã recunoaºteþi cã ceea ce se întâmplã în actualul sistem de pensii este rezultatul unor decizii politice ºi de ordin administrativ luate cu mulþi ani în urmã, aºa cum spuneþi chiar dumneavoastrã, 1999, când aþi fost la guvernare, ºi 1990, când ºeful dumneavoastrã, domnul Petre Roman, era prim-ministru.
## Stimaþi colegi,
Prin Programul de guvernare pentru perioada 2001Ð2004 Guvernul s-a angajat sã realizeze echilibrarea ºi consolidarea sistemului public de pensii, precum ºi diversificarea resurselor de asigurare a veniturilor la bãtrâneþe. Ca un rezultat al schimbãrilor care au avut loc în structura ocupaþionalã a populaþiei, a evoluþiei demografice, a deficienþelor cadrului legislativ ºi a dificultãþilor tot mai mari privind asigurarea echilibrului financiar al sistemului, reforma sistemului public de pensii a apãrut ca o necesitate majorã. Noi am început reforma sistemului public de pensii, stimaþi colegi, la 1 aprilie 2001 pe baza Legii nr. 19, aprobatã în decembrie 1999.
Pentru a putea sã reliefãm toate aceste decizii politice, la care aþi luat parte timp de 12 ani ºi dumneavoastrã, daþi-mi voie, stimaþi colegi, sã vã spun care a fost dinamica acestui raport între numãrul de salariaþi ºi numãrul de pensionari, între numãrul de beneficiari ºi numãrul de contribuabili în raport de care se dimensioneazã, în acest moment, pensiile.
În anul 1990 numãrul de salariaþi era de 8.156.000. A ajuns la 7.500.000 în anul 1991, la 6.800.000 în anul 1992, la 6.600.000 în anul 1993, la 6.400.000 în anul 1994, la 6.100.000 în anul 1995, la mai puþin de 6.000.000 în anul 1996, la 5.500.000 în anul 1997, la 5.300.000 în anul 1998, la 4.602.000 în 2000, la 4.500.000 în anul 2001 ºi, iatã, o uºoarã creºtere, 4.646.000 în anul 2002. Unde s-au dus toate aceste locuri de muncã, stimaþi colegi, în toatã aceastã perioadã? Când, repet, aþi participat la diferite guverne ºi dumneavoastrã. E adevãrat cã ele au fost de coaliþie ºi cã, în felul acesta, încercaþi sã aruncaþi rãspunderea de la unii la alþii.
Noi nu facem acest lucru.
În toatã aceastã perioadã, cea mai mare parte dintre salariaþii care ºi-au pierdut locurile de muncã din economia româneascã s-au dus în sistemul de pensii, adicã acolo unde o mare parte dintre ei, astãzi, trebuie sã beneficieze de pensiile rezultate din contribuþiile pe care le-au plãtit.
Ce a fãcut Guvernul în aceºti doi ani tocmai pentru a contrabalansa aceastã situaþie dramaticã a raportului de dependenþã între salariaþi ºi pensionari?
Au fost 9 hotãrâri de guvern de indexare a pensiilor. Aº vrea sã vi le reamintesc.
Din salã
#113582Le ºtim!
Au fost de 7,5%, 6%, 4,1%, 7% în anul 2001; 6%, 5%, 3%, 4,2% în anul 2002 ºi 3,5% în anul 2003.
Din salã
#113736În cifre absolute.
Domnule preºedinte, aº ruga, dacã puteþi sã interveniþi ca sã...
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Am o mare rugãminte. Este o problemã foarte serioasã.
Stimaþi colegi...
Legea nr. 19/2000...
Numai o secundã, domnule ministru.
Vã rog.
Stimaþi colegi, vã rog foarte mult. ªi din partea P.R.M.-ului ºi mai ales a P.D.-ului, rugãmintea e sã nu mai întrerupeþi. Sã ne ascultãm pentru cã urmeazã dezbateri ºi aveþi timpul necesar la dispoziþie. Sã facem o dezbatere civilizatã, sã ieºim ºi cu ceva foloase de aici. Domnule ministru, aveþi cuvântul.
## **Domnul Marian Sârbu:**
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii a intrat în vigoare, aºa dupã cum ºtiþi, la 1 aprilie 2001, Casa Naþionalã de Pensii ºi Alte Drepturi de Asigurãri Sociale înfiinþându-se în luna februarie 2001, cu o întârziere de circa 11 luni faþã de prevederile legale, întârzieri determinate de lipsa deciziei politice din perioada de dupã publicarea legii.
Pornind de la realitatea economicã concretã, în ultimii doi ani actualul Guvern a întreprins mãsurile necesare care vizeazã stabilirea unei valori minime, garantate prin lege, a punctului de pensie, concomitent cu introducerea unei formule de calcul al pensiei. S-a instituit un mecanism de indexare trimestrialã a pensiilor în vederea acoperirii integrale a ratei inflaþiei ºi a fost iniþiatã recorelarea pensiilor în baza unui program suplimentar pe trei ani, care sã conducã la eliminarea inechitãþilor dintre pensiile generaþiilor diferite de pensionari.
De asemenea, a fost revizuit sistemul de impozitare a pensiilor ºi a fost implementat ºi consolidat, din punct de vedere instituþional, sistemul public de pensii, inclusiv prin întãrirea capacitãþii de planificare financiarã.
În cursul anului 2001, urmare a unei analize detaliate a prevederilor noii legi a pensiilor, precum ºi a negocierilor cu partenerii sociali, au fost promovate o serie de modificãri legislative care nu au atins principiile pe baza cãrora s-a iniþiat legea, dar care ºi-au propus o corelare a cadrului legal de bazã, a prevederilor Programului de guvernare ºi introducerea unor elemente asumate prin Acordul social pe anul 2001.
În vederea protejãrii puterii de cumpãrare a pensionarilor au fost iniþiate modificãri legislative care prevãd actualizarea, în cursul execuþiei bugetare, a valorii punctului de pensie, prin indexare trimestrialã, cu un procent care sã acopere rata inflaþiei.
Conform prevederilor celor 8 hotãrâri aprobate de Guvern în primii doi ani, împreunã cu cea de a noua, la care m-am referit, o datã cu intrarea în vigoare a noii legi a pensiilor, valoarea punctului de pensie a crescut de la 1.597.000 lei în luna aprilie 2001 la 2.345.000 în luna martie 2003. În cursul anului 2002 valoarea punctului de pensie s-a majorat cu 19,45%, în timp ce inflaþia a atins nivelul de 17,8%. M-aþi întrebat, iarãºi, iatã, de diferenþa aceasta între rata inflaþiei ºi nivelul de creºtere a punctului de pensie.
Stimaþi invitaþi, vã rog foarte mult!
V-aº ruga sã pãstraþi liniºtea! Nu mã obligaþi la ceea ce nu vreau sã fac!
Nu este nevoie! Ieºim noi!
Aveþi cuvântul, domnule ministru!
## **Domnul Marian Sârbu:**
Vã mulþumesc.
Solicitãm acest lucru întrucât cea mai mare parte din ceea ce se cere prin moþiune reprezintã lucruri pe care Guvernul le-a efectuat deja, dupã cum o parte din cererile dumnealor sunt angajamente pe care Executivul are în vedere sã le realizeze în acest an. Mã refer cu
precãdere la cele douã puncte esenþiale ale Programului nostru de guvernare în domeniul pensiilor: vom continua indexarea trimestrialã cu rata inflaþiei, precum ºi finalizarea programului de recorelare a pensiilor, astfel încât, la sfârºitul mandatului nostru, toate acele inegalitãþi sã fie reparate.
Vã mulþumesc pentru atenþie ºi vã rog sã votaþi împotriva moþiunii.
Stimaþi colegi, trecem la dezbateri.
Vã rog foarte mult sã pãstraþi liniºtea în salã.
Fac un apel la dumneavoastrã. Intrãm în dezbateri ºi vã dau cuvântul. Rog invitaþii sã înþeleagã cã sunt aici în calitate de cetãþeni ai României, ascultã, nu pot lua cuvântul. Totul trebuie sã se petreacã în conformitate cu prevederile legii ºi ale regulamentului.
Are cuvântul domnul senator Constantin Gãucan, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.
## **Domnul Constantin Gãucan:**
## Domnule preºedinte,
## Domnilor colegi,
## Stimaþi invitaþi,
Salutãm faptul cã Grupul democrat a adus în discuþie condiþia socialã a pensionarilor. Este vorba de o condiþie de mizerie pentru o categorie de milioane de oameni, concetãþeni români care au trudit în momente grele pentru a-ºi merita o viaþã decentã.
Am vrea sã credem cã distinºii colegi democraþi nu au mizat pe efectul populist-propagandistic-electoral în acest demers politic. Am vrea sã credem, de asemenea, cã iniþierea acestei moþiuni are în vedere ºi soluþii, pe care, probabil, P.D. le are în atenþie.
Ajunºi aici, vrem sã vã spunem, cu toatã sinceritatea, cã problema gravã, fãrã precedent a pensionarilor din România s-a nãscut în toþi cei 13 ani de tranziþie, indiferent de culoarea guvernelor care au fost la putere.
În opinia P.R.M., nu pot exista soluþii elaborate peste noapte pentru a rezolva problema pensionarilor, aceasta pentru motivul fundamental ºi elementar, în acelaºi timp, cã la ora actualã în România s-a creat o disproporþie periculoasã ºi ameninþãtoare între numãrul de pensionari, care se apropie de ºapte milioane, 6,5 milioane, ºi de persoane active, salariate, care este de aproximativ 4,5 milioane. Dacã mai punem în calcul ºi faptul reprobabil, economic ºi politic, de care se face vinovatã actuala putere, ºi anume cã zeci ºi zeci de societãþi comerciale cu capital de stat sau regii nu îºi achitã obligaþiile privind Casa de Asigurãri Sociale, avem astfel în faþã dimensiunea realã a unui dramatism înfiorãtor.
Domnilor colegi,
Nu este de glumit, pentru cã în aceastã situaþie se aflã pãrinþii ºi bunicii noºtrii, oameni care suferã într-o durere mutã, oameni care au bunul-simþ ºi ruºinea de a nu sta cu mâna întinsã, în schimb, au disperarea de a se sinucide.
Ei nu cer ce nu li se cuvine. Ei nu cer, practic, nimic. Aºteaptã ca noi, politicienii, dincolo de declaraþii ºi moþiuni, sã le oferim mãcar o pâine în plus, un litru de lapte, douã felii de parizer ºi poate un antinevralgic sau un diazepam.
Din pãcate, nici de aceastã datã, dupã doi ani de guvernare, nu am întrevãzut mãsuri economice oferite de guvern pentru aceºti pensionari, oameni nefericiþi ºi rãbdãtori.
Dau cuvântul domnului senator Paul Pãcuraru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal.
Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri, Doamnelor ºi domnilor senatori, Stimaþi invitaþi,
Sigur, astãzi avem trista ocazie sã discutãm unul din lucrurile cele mai grele din România, ºi anume situaþia aproape inacceptabilã a sistemului de asigurãri din România.
Cred cã primul ºi cel mai important lucru care a fãcut ca situaþia sã se producã a fost menþinerea în funcþiune a acestui sistem de asigurãri de stat, în exclusivitate, a unui sistem care este sortit falimentului, ºi tot ce s-a întâmplat în lume aratã faptul cã au fost necesari 12Ð13 ani de tranziþie, cu o rupturã totalã între transformãrile economice, sociale, financiare ºi aºa mai departe, care s-au produs în România, ºi intrarea în funcþiune a unei noi legi, ºi atât. În sistemul pensiilor explicã de ce costurile sociale au devenit atât de mari ºi, efectiv, sunt insuportabile de populaþie.
Vinovãþia o cãutãm ºi aici, în salã, vinovãþia o cãutãm la toþi cei care au gestionat în aceastã perioadã acest sistem.
Din propria experienþã ºi din propria informaþie pot spune cã Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, dacã cineva se va duce ºi va vedea cât s-a plimbat, cât a umblat, cât a cãutat, câte delegaþii, câte seminarii, câte expertize ºi cât a cheltuit din banii publici pentru a se documenta, vom constata cã efectele sunt foarte mici în raport cu eforturile. Am fãcut de toate în planul avioanelor ºi cãlãtoriilor, n-am fãcut nimic aproape pentru ceea ce se întâmplã în birocraþia Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale.
Cu siguranþã, Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale n-a avut o culoare politicã sau n-a avut decât o singurã culoare politicã, dar ºi asta este secundar pentru cã nu vã încãlzeºte cu nimic nici dacã a avut, nici dacã n-a avut o anumitã culoare politicã. Oamenii sunt aceiaºi, poartã rãspunderea ºi cu siguranþã cã pot sã rãspundã public.
Ce a fãcut Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale de doi ani încoace a încercat sã ne spunã domnul ministru.
În primul rând, voi spune un lucru, domnule ministru. Vã reproºez faptul cã încã de la preluarea mandatului aþi acuzat cã Legea nr. 19/2000 este o lege proastã. Sã vã dau citate din declaraþiile dumneavoastrã în presã prin care afirmaþi cã Legea nr. 19 este o lege proastã? Nu! Opinia mea este cã Legea nr. 19 cu adevãrat a reuºit sã rezolve multe lucruri ºi, dacã ne aducem bine aminte, în Parlament Legea nr. 19 a fost votatã, la vremea respectivã, ºi de opoziþie cu douã mâini.
Din salã
#138431## **Din salã:**
Bravo! Bravo!
Pentru cã, dacã ne vom uita puþin...
Din salã
#138599Voi n-aþi enervat-o?
Am enervat-o ºi noi, domnilor miniºtri, toþi, în banca social-democraþiei, ºi noi am greºit. Vã mulþumesc.
Vã rog sã aveþi în vedere cã, atunci când spuneþi cã indicatorii veniturilor reale ale pensionarilor au crescut, vã rog sã aveþi în vedere cã, pe indicator total, pe bugetul de asigurãri sociale, nu aveþi acoperitã decât inflaþia, chiar uºor sub ea. ªi comparãm veniturile ºi cheltuielile pe bugetul de asigurãri pe 2001, pe 2002 ºi veþi constata cã, deºi dumneavoastrã încãrcaþi pe imagine pensia realã, dinamica raportului dintre plãþi ºi salarii, de fapt, pe total, sunteþi în urma inflaþiei, ceea ce nici nu putea fi altfel.
În fine, domnule ministru, intervenþia mea mai urmãreºte câteva lucruri pentru cã eu cred cã este
important sã vi le spun ºi sã rãspundeþi în faþa noastrã, din întâmplare acum, ºi în faþa opiniei publice.
În luna decembrie, deºi dumneavoastrã vorbiþi de creºterea valorii punctului de pensie, în luna decembrie am primit zeci de oameni în audienþã, la cabinetul meu, care-mi demonstrau pe cifre cã le-a scãzut valoarea punctului de pensie. ªi ieri am avut întâlniri în care mi s-a arãtat cã de la 1,502 s-a ajuns la 1,41 ºi aºa mai departe, cã, practic, deºi dumneavoastrã tot timpul afirmaþi cã valoarea punctului creºte, ea, pentru foarte mari categorii de pensionari, s-a diminuat ºi am sã vã rog sã ne spuneþi un lucru punctual: ce este de fãcut pentru ca Ñ legea protejeazã totuºi valoarea punctului de pensie, dumneavoastrã aþi afirmat-o ºi apreciez acest lucru Ñ, dar totuºi ce este de fãcut ca, într-adevãr, oamenii sã nu se mai trezeascã cu situaþia cã valoarea punctului de pensie le-a scãzut.
Mie îmi pare foarte rãu cã timpul este atât de scurt pe o dezbatere cu adevãrat atât de importantã ºi atât de... Toatã lumea ar trebui sã nu fie politician în subiectul acesta, ar trebui, pur ºi simplu, sã spunem lucrurilor pe nume, dar timpul, din pãcate, nu ne permite.
Aºtept, domnule ministru, rãspuns la întrebãrile pe care vi le-am pus.
Grupul parlamentar liberal va vota în favoarea moþiunii, categoric, pentru cã am impresia cã ceva se întâmplã ºi cineva vã dezinformeazã. Nu este posibil ca dumneavoastrã sã vorbiþi doar de creºteri ºi, în realitate, lucrurile sã stea pe dos. ªi nu o spun eu, datele statistice sau indicele preþului vieþii, sau IPC-ul ºi aºa mai departe, ci o spune realitatea de zi cu zi.
V-aº ruga sã încheiaþi, domnule senator.
## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**
Da, mulþumesc, domnule preºedinte. O spune realitatea de zi cu zi. Oamenii plâng pe stradã pentru cã nu mai au ce mânca.
Mulþumesc.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Are cuvântul doamna senator Maria Petre, Grupul parlamentar democrat.
Problema era cã acum 5 ani nu plângeau pe stradã, erau fericiþi ºi acum plâng pe stradã.
Aveþi cuvântul, doamna senator.
## **Doamna Maria Petre:**
Vã mulþumesc.
O sã vã rog, mai întâi, domnule preºedinte, înainte de a da drumul cronometrului pentru cele 5 minute pe care ni le-aþi alocat, sã anunþ, cu scuzele de rigoare, prezenþa în salã la o dezbatere, ºi mi se pare normal ca la o asemenea dezbatere ºi la o asemenea problemã sã aibã acces oameni în salã, a peste 70 de pensionari.
Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor senatori,
Rog de la început colegii din partidul de guvernãmânt sã nu se simtã ofensaþi de încã o moþiune, sã nu priveascã acþiunea noastrã ca pe un obiectiv de luptã parlamentarã în care opoziþia trebuie redusã la tãcere cu orice chip.
Am pus astãzi în discuþie o problemã pe care doar surzii n-o aud ºi doar orbii nu o vãd, iar situaþia dramaticã a pensionarilor din România este a noastrã, a tuturor, indiferent de partidul cãruia îi aparþinem.
Cu riscul de a deveni patetici, subliniez cã nu existenþa pe o funcþie sau alta a unuia dintre actualii miniºtri mi se pare importantã în problema pe care o discutãm astãzi, ci soluþionarea situaþiei disperate în care se gãseºte astãzi o treime din populaþia þãrii. Bunul-simþ, minima datorie faþã de cei care ne-au adus prin votul lor în aceastã aulã ne obligã nu numai pe noi, semnatarii prezentei moþiuni, dar ºi pe dumneavoastrã, cei aflaþi astãzi la putere, sã abordãm cu seriozitate, cu realism ºi maximã urgenþã nu numai dezbaterea, ci ºi gãsirea soluþiilor eficiente pentru salvarea atâtor cetãþeni români pentru care existenþa a devenit o povarã mult prea grea.
Dacã un nefericit accident, o stihie a naturii mãturã câteva vieþi omeneºti, sigur, este o tragedie, se acordã decoraþii post-mortem, guvernanþii se deplaseazã la locul tragediei, iar ziarele ºi posturile de televiziune fixeazã în imagini figurile triste ºi preocupate ale demnitarilor prezenþi. Sigur, o singurã viaþã pierdutã este o tragedie, dar ce ne facem cu milioanele de nefericiþi ai sorþii, blestemaþi sã se fi nãscut înaintea noastrã, care au trãit ºi au muncit în infernul istoriei ºi care se sting lângã noi, în durere ºi sãrãcie, unul câte unul?
Tãcerea lor disperatã este mai profundã decât orice vorbã s-ar rosti aici. Amãgiþi de promisiuni electorale, uluiþi de uºurinþa cu care sunt folosiþi în discursul politic, pensionarii României, mulþi, umiliþi ºi obidiþi, se încarcã cu speranþe, din 4 în 4 ani, o datã cu procesul electoral.
Înainte de alegeri aþi promis acestor oameni, citez: ”Guvernul va asigura recorelarea pensiilor pentru a stabili proporþiile fireºti între diferitele categorii de pensionari ºi cã nivelul pensiilor se va majora ºi indexa în aºa fel încât sã asigure un trai decent beneficiarilor lor.Ò
Stimaþi colegi aflaþi astãzi la putere, spuneþi-ne cã ne înºelãm, spuneþi-ne din nou ºi ne-aþi spus-o deja prin vocea domnului ministru, cât de multã grijã are Guvernul pentru asigurarea condiþiilor minime de trai pentru pensionarii României. Spuneþi ºi mai faceþi ºi liniºte, domnule senator Triþã Fãniþã! Dumneavoastrã vorbiþi în toate guvernãrile!
Spuneþi-ne ce doriþi dumneavoastrã, dar vã rog, vã rog, atunci când vom vota, sã votãm, dacã se poate, domnule preºedinte, prin ridicare de mâini, nu prin apãsare laºã pe niºte butoane, la pupitrele goale de lângã noi. Sã privim în ochi aceºti oameni care sunt aici în salã cu noi ºi sã le spunem cã n-au dreptate.
Vã spune un senator al României, a cãrui mamã... Deci mama mea, pensionar C.A.P. din comuna Grindu, judeþul Ialomiþa, are, domnule ministru, în acest moment, o pensie de 265.000 lei. Nu-mi spuneþi mie cã mama mea, dacã nu m-ar avea pe mine, ºi are noroc cã mã are pe mine, nu toþi pensionarii au o fatã senator, sunt singurul copil al mamei mele, ar mai putea trãi din pensia pe care o are.
Vã mulþumesc foarte mult.
Are cuvântul domnul senator NŽmeth Csaba, Grupul parlamentar U.D.M.R.
Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori, Stimaþi invitaþi,
Vorbind de pensionari, cred cã trebuie sã vorbim, în primul rând, de legislaþia în baza cãreia acestora li s-a stabilit dreptul la pensie. Marea majoritate a pensionarilor de astãzi au ieºit din activitate în baza Legii nr. 3 din 1977 privind pensiile de asigurãri sociale de stat ºi asistenþã socialã, o lege depãºitã de vremurile de dupã 1989. Pensia se stabilea în baza acestei legi prin aplicarea unui procent, cel mai des întâlnit fiind 54% la media salariilor realizate în 5 ani consecutivi din ultimii 10 ani de activitate. În acest mod de calcul nu se reflecta întreaga activitate desfãºuratã de salariat.
28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/20.III.2003
La 1 aprilie 2001 a intrat în vigoare Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, lege care îºi propunea calcularea cuantumului pensiei þinând seama de salariile realizate în întreaga carierã.
Pentru prima oarã în sistemul asigurãrilor sociale pensionarii de invaliditate primesc în plus un credit la punctajul realizat, care sã-i ajute sã-ºi trateze invaliditatea, sperându-se într-o recuperare cât mai rapidã a acestora ºi, deci, trecerea lor din categoria pensionarilor în viaþa activã.
Ca o recunoaºtere a efortului depus pentru pregãtire, perioada studiilor superioare se ia în calcul ca stagiu de cotizare necesar stabilirii dreptului la pensie. Legea, alãturi de pensii, reglementeazã ºi alte drepturi de asigurãri sociale.
Consecinþele, practic, ale aplicãrii noii legi a pensiilor sunt, printre altele: posibilitatea pensionãrii cu 5 ani mai devreme a persoanelor care au realizat sau au depãºit cu 10 ani stagiul de cotizare, ceea ce s-a întors împotriva sistemului însuºi. Cea mai mare parte a pensionarilor din ultimii doi ani provin din rândul celor care s-au pensionat cu 5 ani mai devreme, trecând de la categoria cotizanþilor la categoria pensionar, fãrã ca locul lor sã fie luat de altcineva care sã munceascã ºi sã cotizeze la sistemul asigurãrilor sociale. Dacã câºtigurile, la locul lor de muncã, ar fi fost sigure ºi mai mari, o parte dintre ei ar fi preferat sã munceascã decât sã se pensioneze.
Stimate colege ºi stimaþi colegi,
Din partea Grupului parlamentar al independenþilor, dau cuvântul doamnei senator Simona Marinescu. Aveþi 3 minute.
## **Doamna Simona Marinescu:**
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
N-am sã folosesc toate cele trei minute. Aº vrea sã formulez câteva idei pentru aceastã situaþie specialã în care ne aflãm. Vorbim despre pensii într-o salã a Senatului în care sunt reprezentate organizaþiile pensionarilor. ªi, pentru cã este prima datã când se întâmplã acest lucru, aº vrea sã îi rog pe colegii mei sã nu facã o nedreptate ºi sã nu formuleze de la acest microfon atâtea nesinceritãþi, ca sã folosesc un termen elegant.
Stimate colege ºi stimaþi colegi, membri ai P.D., membri ai P.N.L., stimate colege ºi stimaþi colegi ai opoziþiei parlamentare, aþi vorbit astãzi despre o lege pe care cred cã nu aþi citit-o niciodatã cu atenþie. Este vorba de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii. Cred cã n-aþi citit aceastã lege cu atenþie, pentru cã, dacã aþi fi citit-o, aþi fi putut constata cã anul recorelãrii pensiilor a fost anul 2000. Potrivit prevederilor acestei legi, recorelarea tuturor pensiilor în platã trebuia fãcutã în anul de dinaintea intrãrii în vigoare a tuturor celorlalte prevederi ale legii.
Dacã în anul 2000 aþi fi alocat sumele necesare recorelãrii, care nu erau atât de mari cât cele pe care le-aþi acordat plãþilor compensatorii, nu erau atât de mari...
Vã rog sã îmi permiteþi sã-mi duc ideea la capãt! S-au folosit peste 13.000 de miliarde lei pentru plãþile compensatorii, 14.000 de miliarde lei pentru ”BancorexÒ. Recorelarea pe care eu personal v-am propus-o costa mult mai puþin, dar nu v-a interesat acest lucru ºi cred cã nu e drept ca în aceastã salã sã transferaþi aceastã responsabilitate asupra altora. ªi, mai ales, cu tot respectul pe care vi-l port, cred cã nu trebuie sã facem un spectacol dintr-o problemã atât de delicatã, cum este cea a recorelãrii pensiilor. Legea vã dãdea acest drept în primul an de intrare în vigoare.
Ca secretar de stat în Ministerul Muncii, am vorbit despre recorelare, v-am cerut un sprijin pentru ca recorelarea sã fie realizatã. Cred cã acest subiect nu v-a interesat, iar dacã, atunci când era posibil, acest subiect nu v-a interesat, astãzi nu e drept sã vã adresaþi aºa pensionarilor.
Vã mulþumesc.
Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), domnul senator DanMircea Popescu.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate colege ºi stimaþi colegi, Stimaþi invitaþi,
Domnule ministru,
Vã rog sã îmi permiteþi câteva comentarii pe marginea moþiunii de astãzi a opoziþiei parlamentare reunite.
Aº spune, în primul rând, cã moþiunea oferã Parlamentului, în speþã Senatului României, prilejul de a-ºi redobândi menirea sa fireascã, aº spune, chiar vocaþia sa, aceea de principal for de dezbatere democraticã a problemelor esenþiale cu care se confruntã cetãþenii þãrii, respectiv electoratul român.
Moþiunea de faþã, prin tematica sa, vine sã echilibreze dezbaterea publicã din ultimele luni, aceasta cantonându-se cu predilecþie în probleme importante, fireºte, dar mai degrabã pentru clasa politicã din România decât pentru marea majoritate a populaþiei, mai puþin interesatã, cred, de maniera de decalare a alegerilor, de sistemul de vot sau de unele modificãri procedurale ale Constituþiei.
Mult mai importante pentru cetãþeanul obiºnuit sunt problemele lui de zi cu zi, grija pentru locul sãu de muncã, pentru venitul sãu, pentru sãnãtatea sa ºi a familiei sale, pentru ºansele lui de integrare într-o societate care începe sã-i fie tot mai ostilã ºi mai strãinã, aºadar, grija atât pentru perioada activã a vieþii, dar ºi pentru perioada în care ar trebui sã ne bucurãm de roadele muncii de o viaþã.
Parlamentul tinde sã devinã, din pãcate, un loc în care predominã procedurile, elementele tehnice, cifrele, procentele, datele de specialitate ºi mai puþin dezbaterile de fond asupra politicilor, asupra strategiilor, asupra soluþiilor reale cu privire la problemele reale ale societãþii.
Cetãþeanul obiºnuit al României, cu grijile lui, cu fricile lui, cu aºteptãrile ºi speranþele lui, cu problemele lui de
zi cu zi, trebuie sã se regãseascã, cred, într-o mãsurã mult mai mare în dezbaterile din Parlamentul þãrii. Altfel, existã pericolul unei falii între preocupãrile clasei politice ºi problemele reale ale celor ce ne-au trimis în acest Parlament.
Iatã de ce o dezbatere în contradictoriu asupra unei probleme reale a peste 6.000.000 de pensionari din România nu face decât sã ne readucã pe toþi cu picioarele pe pãmânt, în încercarea de a gãsi soluþii posibile pentru rezolvarea sau mãcar ameliorarea acestei crize prelungite.
Sigur, veþi spune: ºi Guvernul, ºi ministerul de resort, ºi Casa Naþionalã de Pensii, ºi oamenii respectivi nu ºi-au fãcut decât datoria. Aºa este, ºi-au fãcut datoria fãrã sã aºtepte mulþumiri din partea opoziþiei, dar parcã efortul lor trebuie, totuºi, menþionat ºi îmi permit sã fac acest lucru de la aceastã tribunã, mulþumindu-le pentru tot ceea ce fac în condiþiile grele în care îºi desfãºoarã activitatea, ºi dumneavoastrã o ºtiþi cel mai bine. De altfel, aceleaºi mulþumiri le-au adresat ºi pensionarii, prin reprezentanþii lorÉ
É ºi e bine de ºtiut acest lucru.
Influenþa mãsurilor de indexare ºi recorelare s-a reflectat, de altfel, ºi în dinamica pensiei medii reale. Astfel, în timp ce în anii guvernãrii precedente pensia medie anualã de asigurãri sociale de stat a înregistrat scãderi succesive Ñ reþineþi ºi le-aþi resimþit ca atare Ñ de la o valoare de 64,5%, în 1996, la 37% în anul 2000, aºa dupã cum au fost prezentate datele aici, deci de la 64,5 în 1996, la 37%, în 2000. Este o scãdere considerabilã, pe care colegii mei din partidele de opoziþie, în acest moment, nu au luat-o în calcul, nici nu au vorbit despre ea la momentul acesta, al adevãrului. Vã spun eu adevãrul ºi îl ºtiþi ºi dumneavoastrã la fel de bine ca ºi mine.
În anii 2001 ºi 2002 acest indicator, stimaþi colegi, a înregistrat creºteri succesive, ajungând, în prezent, la circa 48% din valoarea, care s-a spus aici, a pensiei din octombrie 1990.
Sigur, aici este marele adevãr al modului cum trãieºte aceastã categorie socialã din România, a modului cum peste ºase milioane de persoane în vârstã încearcã sã supravieþuiascã ºi cum noi, ceilalþi, persoanele active, suntem sau nu capabili sã le ameliorãm situaþia în condiþiile pe care România le traverseazã.
Poate cã 3, 4, 5, 7 procente în plus nu spun mare lucru, ele marcheazã, totuºi, o tendinþã de creºtere, ele sunt expresia unei politici coerente, spunem noi, a domeniului, ce începe sã îºi arate roadele, repet, în condiþiile pe care România le traverseazã în prezent.
Ele demonstreazã nu numai preocupare, dar ºi mult mai mult, o strategie, politici în domeniu, mãsuri urmãrite cu fermitate, chiar o mai bunã colectare a fondurilor ºi o mai bunã gestionare a lor, în condiþiile deosebit de grele în care sistemul de pensii se dezvoltã ºi mã refer aici, aºa cum bãnuiþi, la rata de dependenþã ce a plecat de la un raport de 3,75 salariaþi la un pensionar, în 1989, ºi a ajuns la 0,75 salariaþi la un pensionar, în prezent. Aici, cred, este unul din elementele esenþiale ce concurã la situaþia grea pe care o dezbatem astãzi.
Aº mai adãuga un element pe care, iatã, mulþi l-au ºi pierdut deja din vedere. Este vorba de reducerea impozitãrii forþei de muncã din România, implicit a contribuþiei de asigurãri sociale. Impactul la nivel naþional este încã prematur a fi evaluat, dar existã un mare pericol, stimaþi colegi, legat de problema bugetului de asigurãri sociale pe anul 2003 ºi pentru anii urmãtori, dacã aceastã mãsurã nu este dublatã, nu este corelatã cu o sporire a bazei de colectare.
Aºadar, principala soluþie Ñ ºi aici aº fi vrut sã vãd, sã aud, mai degrabã, soluþiile opoziþiei, ºi nu lamentãrile ei Ñ pe care o întrevãd pentru ameliorarea situaþiei existente o reprezintã lãrgirea bazei de colectare a contribuþiilor, prin scoaterea la suprafaþã a economiei subterane din România. Iar acest lucru poate ºi trebuie fãcut ºi cu sprijinul opoziþiei din aceastã þarã, prin cultivarea
unui climat de muncã ºi de corectitudine, atât faþã de drepturile noastre, ca cetãþeni, dar, în egalã mãsurã, ºi faþã de obligaþiile noastre faþã de societate.
É a dovedit cã are o strategie, politici în domeniu, cã are în vedere pentru perioada urmãtoare un set de mãsuri pe care intenþioneazã sã le punã în aplicare ºi cã, în general, ºtie ce are de fãcut.
Iatã motive suficiente pentru a vã propune tuturor respingerea moþiuniiÉ
É ºi a vã îndemna sã daþi girul dumneavoastrã în continuare acþiunii guvernamentale în speranþa unei colaborãri mult mai eficiente ºi mai aplecate, cu soluþii, atât din partea opoziþiei, în gãsirea unor soluþii reale, pentru o problemã realã pe care astãzi am evidenþiat-o cu toþii.
Vã mulþumesc.
## Stimaþi colegi, v-aº ruga, puþinã liniºte.
Are cuvântul domnul senator Corneliu Vadim Tudor, Grupul parlamentar al Partidului România Mare. _(Aplauze în rândul Grupului parlamentar P.R.M. ºi al reprezentanþilor pensionarilor)._
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**
Domnule preºedinte al Senatului, Onoraþi colegi,
Am ascultat în bunã parte dezbaterile la aceastã moþiune la televiziunea cu circuit închis, am ascultat ºi finalul acestor dezbateri aici în salã, aºa cã cred cã sunt în mãsurã sã vã spun eu de ce nu sunt bani ºi de ce nu se gãsesc soluþii pentru a se rezolva problema cea mai stringentã a societãþii româneºti, care e problema supravieþuirii, e problema de viaþã ºi de moarte a unor oameni, ºi aº dori sã nu ne insulte nimeni inteligenþa ºi sã nu recurgã la acuzaþia de populism. Este o dovadã de superficialitate ca atunci când nu ai rãspunsuri, ca atunci când nu þii pasul cu imperativele vieþii sociale ºi cu comandamentele Uniunii Europene sã ºtampilezi pe cineva cã e populist. De ce am fi noi populiºti? Cã þinem cu poporul ãsta? De ce nu sunteþi ºi dumneavoastrã populiºti, sã rezolvaþi problemele astea?
Aº vrea sã-mi permiteþi sã fac o radiografie a stãrii social-economice româneºti în minutele care se cuvin Partidului România Mare, ca sã vedem de ce s-a ajuns la aceastã problemã pe care un bãtrân de geniu, care era Emil Cioran, o numea ”pe culmile disperãriiÒ.
Se constatã o degradare tot mai accentuatã a stãrii sufleteºti a populaþiei. Pur ºi simplu pe români a început sã nu-i mai intereseze nimic. Nu-i mai intereseazã cine e la putere, nu-i mai intereseazã viaþa publicã, nu-i mai intereseazã strategiile interne ºi externe ºi, în general, nu-i mai intereseazã nimic din ceea ce se întâmplã în aceastã lume nebunã, nebunã, nebunã. Pragul de suportabilitate psihicã a fost depãºit. Vã spun ca sociolog ºi ca scriitor. Nu cunosc în întreaga istorie a României, nici pe timpul Evului Mediu timpuriu, nici pe timpul fanarioþilor, atâta bãtaie de joc la adresa fiinþei umane. ªi nu acuz un partid, nu acuz un Guvern, acuz aceastã crizã inadmisibilã de sistem. S-a ticãloºit þara îngrozitor. ªi dacã cineva vrea sã ia taurul de coarne ºi face un apel la solidaritate naþionalã realã, e taxat imediat ca extremist, ca populist, ca ºovinist ºi aºa mai departe. Bun. N-avem
noi soluþii convenabile, veniþi dumneavoastrã cu alte soluþii sã nu se mai sinucidã oameni, perechi-perechi, sã nu mai moarã copiii carbonizaþi cã n-au cu ce sã se încãlzeascã.
Þara realã aratã altfel. E îngenuncheatã ºi deºelatã. Abia îºi mai duce zilele, nu ca în ºtirile de succes, triumfaliste prezentate pe postul public de televiziune, unde noi nu avem automat acces. Personal, domnul Adrian Nãstase a dat ordin domnului Valentin Nicolau: ”Rade-l pe Vadim unde apare: conferinþã de presã, Senat, Camera Deputaþilor, nu existã!Ò Ãsta e rãspunsul meu pentru aceia care se întreabã de ce nu mai apar la nici un post de televiziune. D-aia, este o echipã specialã care mã vâneazã. Dar nu e nimic. Nu sufãr din cauza asta, însã nici sutele de apariþii ale domnului Nãstase nu sunt bune. Vã aduc aminte citatul pãrintelui lui Faust, Johann Wolfgang Goethe, care spunea: ”Un curcubeu care stã un sfert de orã pe cer ajunge sã nu mai fie privit de nimeni.Ò
Din aceastã iarnã grea românii au ieºit mai puþini cu câteva zeci de mii. Au dispãrut semeni de-ai noºtri care n-au murit numai de bãtrâneþe, ci în primul rând de foame, de lipsa medicamentelor, de mizerie endemicã, de accidente de muncã, de crimã, de depresii grave, care i-au fãcut sã-ºi punã capãt zilelor. Dacã nici acesta nu mai e genocid, stimaþi colegi, atunci eu le voi propune lingviºtilor sã scoatã cuvântul din dicþionare, dar ºtiþi ºi dumneavoastrã cã atunci când mor oameni pe capete, conform unui program de exterminare, ºi este un program impus de partea rea a F.M.I.-ului ºi Bãncii Mondiale, nu zic sã se rupã relaþiile cu aceste organisme, dar negocieri mai bune ºi mai demne se puteau face, cã aici nu e vorba de _per capita,_ de cifre statistice, de anuare, aici e vorba de oameni. Efectiv ºi sunt niºte tragedii ireversibile.
Este un genocid provocat de F.M.I.?
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**
Este, dacã vã intereseazã, un genocid la care luaþi parte ºi dumneavoastrã, U.D.M.R.-ul, pentru cã vã aflaþi la putere în orice regim, nu vã pricepeþi sã faceþi nimic, aveþi douã mâini stângi, fãrâmaþi tot ce atingeþi ºi nu ºtiþi decât sã vã faceþi interesele voastre.
Este un genocid cum s-a practicat ºi în anumite þãri ale Americii Latine, cum era sã se întâmple ºi în Argentina ºi s-a lãsat cu rãzmeriþe populare, este un genocid care se poate demonstra prin cifre statistice. În 13 ani au dispãrut un milion de români ºi nu neapãrat de bãtrâneþe, dar a scãzut speranþa medie de viaþã cu 4Ð5 ani, o luãm la vale, ajungem la perioada interbelicã sau la speranþa medie de viaþã a statelor africane, la 45Ñ48 de ani. Nu e ºansã de îmbunãtãþire, ce Dumnezeu, în ce limbã sã vã explic cã nu poate fi mai bine dintr-un sistem croit rãu? Eu unul nu pot sã tac când vãd nenorocirea þãrii mele. Am un rãu fizic vãzând tot putregaiul acesta care sufocã un popor întreg. Toþi indivizii care au invadat scena publicã ºi învârt politichia, aºa cum zice folclorul românesc, ca purcica dovleacul, vorbind despre toate ºi despre nimic, fãcând paravan bandelor specializate în furturi cu metodã, faunã de ariviºti ºi carieriºti care a înlocuit piramida roºie a comunismului cu piramida neagrã a terorismului, unii fãcând parte din ambele nomenclaturi, fiindcã existã ºi prolifereazã ºi specia asta a animalelor de pradã care cad în picioare ºi se descurcã în orice mediu ar fi paraºutate.
Am avut toatã bunãvoinþa, am rãspuns la toate apelurile, ultimul fiind cel de semnare a unui pact de aderare la U.E. Dar, pentru numele lui Dumnezeu, asta nu înseamnã cã eu ºi P.R.M. suntem de acord cu cei care provoacã tragedia poporului român! Þara este guvernatã prost ºi haosul a pus stãpânire pe aproape toate domeniile.
Formulez o concluzie în 2-3 ore. Acum mi-a venit inspiraþia, domnule preºedinte. Fiþi generos. Sãnãtate, protecþie socialã, siguranþa vieþii ºi a bunurilor cetãþenilor, agriculturã, turism, sistemul bancar, justiþie. Românii nu mai au nici o instanþã la care sã apeleze. Forurile internaþionale sunt prea departe. Ei au devenit o pradã sigurã în cleºtele unei puteri discreþionare ºi al unei mafii fãrã milã.
Mã voi apropia de final ºi vã voi spune interogativÉ
## **Domnul Eckstein-Kov‡cs PŽter**
**:**
Mai detensionaþi atmosfera!
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**
Nu încercaþi sã mã provocaþi, am nervii tari, sã ºtiþi.
Când o sã spargã L‡szl— Tškes bine de tot U.D.M.R.-ul, la mine veniþi sã vã bag în politicã.
A fãcut ºi L‡szl— Tškes ceva bun în viaþa lui: a spart U.D.M.R.-ul! Sã-i ridicãm o statuie!
Vã rog! Vã rog sã încheiaþi.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**
Da, domnule preºedinte. Oare acest Guvern nu a învãþat din istorie decât zicala conform cãreia ”mãmãliga nu face explozieÒ? L-aº sfãtui chiar în aceste zile din martie, când evocãm marile rãscoale de la 1907, sã nu mizeze prea mult pe asta. Indiferent de injecþiile cu steroizi pe care strãinãtatea le face Guvernului Nãstase sãptãmânal, ba participarea lui Andrew Vorking la ºedinþa Executivului, deºi nu are nici o calitate, ba o mângâiere pe creºtet din partea secretarului de stat american pentru comerþ. Este tot mai evident cã Guvernul P.S.D.U.D.M.R.-P.U.R. nu terminã în picioare anul 2003. Acesta va fi un an crucial, dupã cum a spus-o ºi domnul
Gunther Verheugen, dar crucial în sensul cã se va pune cruce acestei puteri antinaþionale ºi, în fond, antieuropene.
Iatã de ce, stimate domnule preºedinte Nicolae Vãcãroiu, de ce nu sunt bani pentru pensionari ºi ei au devenit o povarã pentru niºte politicieni fãrã conºtiinþã ºi fãrã Dumnezeu.
În final, vã propun sã inversãm rolurile. Sã facem schimb de locuri. Sã treacã pensionarii în faþã ºi noi în spate sã vedemÉ
Ésã vedem, ne-ar mai da mâna sã vorbim aºa? Am putea trãi cu o pomanã de 1-2 milioane pe lunã? Vã spun eu cã am da ortul popii dupã câteva sãptãmâni.
Iatã de ce Partidul România Mare îi roagã ºi pe cei din partidul de guvernãmânt sã nu voteze cu faþa la liderul de grup sau la preºedintele Senatului, altminteri oameni onorabili, ci cu faþa la populaþie. Votaþi moþiunea ”PensionariiÒ, singura dumneavoastrã ºansã de a fi recuperaþi în viitorul politicii româneºti.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Eu am impresia cã s-a creat o imagine rãsturnatã ºi doamnele ºi domnii invitaþi cred cã prin votarea moþiunii se vor dubla pensiile.
Are cuvântul doamna senator Rodica ªelaru, Grupul social-democrat.
## **Doamna Rodica ªelaru:**
Domnule preºedinte, Stimaþi invitaþi, Stimaþi colegi,
Textul ºi titlul moþiunii care fac obiectul acestui punct al ordinii de zi a Senatului României s-au vrut ºocante, date fiind lipsa de idei, sãrãcia de argumente ºi de date probante, referirea arbitrarã la surse care dovedesc exact contrariul a ceea ce afirmã, abundenþa inexactitãþilor ºi multã ipocrizie politicã.
O parte dintre semnatarii moþiunii au ratat în urmã cu puþinã vreme posibilitatea de a se informa ºi a înþelege esenþa realizãrilor în primii doi ani de guvernare din actualul mandat, inclusiv în domeniul protecþiei pensionarilor. Mã refer la faptul cã la ºedinþa comunã a Senatului ºi Camerei Deputaþilor din 12 februarie 2003, când a fost prezentat bilanþul primilor doi ani de guvernare, domnii parlamentari din grupurile P.D. ºi P.N.L. au pãrãsit sala de ºedinþã, restituind în mod ostentativ genþile în care le-au fost transmise cele 5 volume ale Cãrþii albe a guvernãrii P.S.D.
Iniþierea unei moþiuni este un procedeu democratic, permis de Regulamentul Senatului, dar el implicã existenþa unor condiþii de oportunitate ºi de responsabilitate politicã. Voi demonstra în continuare cã aceastã moþiune este inoportunã ºi inutilã ca orice alt exerciþiu demagogic.
Autorii ºi susþinãtorii moþiunii sunt în afara cunoaºterii situaþiei pensionarilor ºi a programului de guvernare, care trateazã problematica asigurãrilor sociale de stat ºi asistenþa socialã a persoanelor care întâmpinã greutãþi financiare în aceastã perioadã de reformã în serviciile publice, la furnizorii de utilitãþi ºi în alte domenii.
Dupã cum se ºtie ºi se simte, reforma a coborât de la nivelul intenþiilor, al programelor macrosociale pe terenul real al regiilor ºi spitalelor de stat.
Actualul guvern P.S.D. a dat curaj ºi a dovedit curaj ºi realism politic atunci când a hotãrât continuarea ºi aprofundarea proceselor de reformã pânã la verigile de bazã: unitãþile prestatoare. A îmbinat aceste reforme cu un amplu program social care sã asigure suportabilitate ºi susþinerea modernizãrii þãrii ºi apropierii ei de exigenþele integrãrii în U.E.
Noi purtãm un dialog permanent cu oamenii, inclusiv cu pensionarii, astfel încât aceºtia sã aibã dovada cã voinþa ºi aºteptãrile lor ºi ale celor de lângã ei se regãsesc în acþiunile partidului.
Persoanele cu nevoi speciale, vârstnicii, familiile aflate în sãrãcie persistentã sunt îndreptãþiþi la protecþie socialã susþinutã. P.S.D. a lansat recent un program de combatere a sãrãciei. Acest program trebuie înþeles dintr-o perspectivã nouã. Combaterea sãrãciei nu este realizatã doar prin ajutoare sociale ºi nici nu avem de gând sã transformãm pensionarii în asistaþi sociali, aºa cum se afirmã în textul moþiunii.
Noi credem cã ajutoarele sociale lipsite de alte mãsuri îi condamnã practic pe oamenii vizaþi la excluderea din societate. Combaterea sãrãciei trebuie sã vizeze susþinerea iniþiativei locale, contribuþia societãþii civile, a organizaþiilor neguvernamentale. Dar toate acestea sunt insuficiente în lipsa resurselor, pe care numai o creºtere economicã durabilã le poate asigura.
Trecând sub tãcere programul de indexare a pensiilor în aºa fel încât sã acopere integral ritmul inflaþiei sau fãcând referiri fanteziste la el, în special în ce priveºte recorelarea pensiilor de stat, alocaþiile de sprijin pentru plata cãldurii, semnatarii moþiunii vor sã provoace neîncrederea ºi revolta pensionarilor. Aceasta, într-un moment în care suntem pe cale sã asigurãm creºterea economicã ºi a veniturilor pentru a avea surse suplimentare de ridicare a nivelului salariilor ºi pensiilor, precum ºi realizarea programelor de pregãtire a României pentru aderarea la U.E. ºi de continuare a colaborãrii cu organismele financiare internaþionale ºi cu cele politico-militare.
Noi! Da! Noi, cei din P.S.D., suntem conºtienþi cã existã în continuare foarte multe probleme. Trebuie însã sã recunoaºtem cã, în mod obiectiv, nu era cu putinþã rezolvarea tuturor dificultãþilor care existau în societatea româneascã. De altfel, nici nu ne-am propus acest lucru.
De caracterul eminamente demagogic ºi politicianist al acestei moþiuni îºi poate da seama ºi ultimul pensionar, din urmãtorul raþionament.
Dacã, de exemplu, am admite, prin absurd, pentru cã tot ne trimite aceastã moþiune în lumea virtualã, cã de mâine ar înceta programele de guvernare în domeniul pensiilor, ce ar putea pune autorii moþiunii în loc? Nimic.
Niºte lozinci goale! Abia atunci s-ar putea vorbi de abandonarea pensionarilor. Nu noi, cei care aplicãm programe de indexare ºi recorelare a pensiilor, abandonãm pensionarii, ci tocmai cei care îºi propun sã ne opreascã din drum.
Vã rog, stimaþi colegi, eu nu v-am întrerupt!
Noi am lucrat timp de doi ani ca sã acoperim imensa gaurã care s-a fãcut în economia României în 4 ani de zile pe timpul guvernãrii anterioare. În loc sã fi avut un proces de dezvoltare, de creºtere care sã ne aducã mai aproape de nivelul þãrilor din U.E., abia acum pornim de la nivelul anului 1996.
ªtim din experienþã proprie, fie cã suntem persoane active, ocupateÉ
Doamna senator, numai o secundã. Rog colegii de la P.R.M. sã facã liniºte.
V-am respectat, stimaþi colegi, ºi întotdeauna v-am ascultat.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Aveþi cuvântul, doamna senator.
**Domnul Nicolae Marian Iorga**
**:**
Erau colegii pensionari, nu noi.
Vã rog foarte mult!
## **Doamna Rodica ªelaru:**
ªtim din experienþã proprie, fie cã suntem persoane active, ocupate, fie cã suntem pensionari, cã banii sunt puþini, mai ales atunci când provin numai din leafã sau numai din pensie.
În toatã lumea pensia din asigurãrile de stat nu este îndestulãtoare. Pentru actualele generaþii de pensionari Parlamentul, Guvernul P.S.D. ºi conducerea Casei Naþionale de Pensii au adoptat mãsuri legislative ºi executive care sã permitã colectarea cât mai substanþialã a fondului de pensii în aºa fel încât sã existe sursele necesare indexãrii ºi recorelãrii pensiilor.
Semnatarii moþiunii plâng pe umerii pensionarilor cu pensii mici, dar nu au nici o soluþie, nici o idee, nu suflã nici mãcar o vorbã despre fondurile din care ar putea creºte mai mult actualele pensii.
Sumele care se plãtesc astãzi sub formã de pensii sunt proporþionale cotelor achitate de asiguraþi, de angajatorii lor ºi gradul de colectare a acestor cote. Introducerea noilor contracte de muncã prevãzute de Codul muncii, intrat în vigoare la 1 martie 2003, vine sã ajute acest fond din care se plãtesc pensiile.
Avem aici o preocupare constantã a Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale pentru optimizarea rezultatelor programelor de protecþie socialã. Realismul acestor programe constã în aceea cã se bazeazã pe ceea ce permite economia. Poate autorii moþiunii lucreazã în economia subteranã ºi au acolo ceva fonduriÉ
É puse de o parte pentru pensionari. Chiar dacã ar fi aºa, le recomand ºi vã recomand sã nu aveþi liniºte, pentru cã în mãsura în care vom descoperi aceste surse le vom aduce noi la suprafaþã.
Cât priveºte viitoarele generaþii de pensionari, Guvernul va prezenta în urmãtoarele zile un proiect de pensii private care va întregi pensia administratã de stat.
Îmbunãtãþirea situaþiei pensionarilor este o problemã pe care trebuie sã o rezolvãm prin eforturi comune, deoarece aceasta þine, pe de o parte, de restructurarea economiei, de scãderea numãrului de salariaþi, pe fondul unor procese specifice tranziþiei, unele imputabile unor guvernãri, altele obiective, iar, pe de altã parte, de soluþiile din zona restructurãrii, care au dus, practic, la o dublare a numãrului de pensionari.
Aceastã problemã este una dintre cele mai sensibile din punct de vedere social ºi atrage foarte multe discursuri populiste ºi demagogice, registru în care se înscrie ºi prezenta moþiune.
La punctul 7 din moþiune se cere majorarea pensiilor agricultorilor. Este un obiectiv pe care ºi noi ni l-am propus ºi, deja, pensiile pentru agricultori, care nu au contribuit la sistemul de pensii, dar au fost preluaþi în sistem, au fost majorate substanþial.
## Doamnelor ºi domnilor senatori,
Dupã cum vedeþi, nu este vorba de abandonarea pensionarilor. Este, însã, cazul ºi momentul sã abandonãm moþiunile demagogice, care nu aduc nici pensii mari, nici voturi mai multe. Este greu de crezut cã în 2003 sau 2004 oamenii, chiar ºi cei mai necãjiþi, printre care sunt, din pãcate, ºi mulþi pensionari, mai pot fi pãcãliþi atât de uºor de politicieni ºi partide....
Mai multe voci din rândul senatorilor P.R.M.
#193060## **Mai multe voci din rândul senatorilor P.R.M.:**
Aºa este! Aºa este!
## **Doamna Rodica ªelaru:**
...care vin în faþa lor doar cu lozinci ºi cu moþiuni fãrã acoperire în fapt, drept pentru care noi, Grupul Partidului Social Democrat, vom respinge aceastã moþiune.
Aþi înþeles ce aþi vrut, nu ce am spus.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Mulþumesc.
V-aº ruga sã faceþi liniºte. Vã rog frumos.
Are cuvântul domnul ministru al muncii, Marian Sârbu.
V-aº ruga sã pãstraþi liniºtea!
## **Domnul Marian Sârbu:**
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor senatori,
Am ascultat cu mare atenþie tot conþinutul dezbaterilor. Am fost foarte atent la tot ceea ce au spus toþi vorbitorii ºi vreau sã vã spun cã faptul cã în timpul dezbaterilor discuþiile s-au îndepãrtat oarecum de textul propriu-zis al moþiunii aratã foarte clar cã sistemul de pensii Ñ ceea ce spuneam ºi la început Ñ este totuºi un sistem captiv ºi dependent de multe elemente din economia noastrã naþionalã.
Acestea sunt lucruri pe care le-aþi afirmat sau le-aþi reafirmat ºi dumneavoastrã în cele mai multe dintre intervenþiile din aceastã searã.
Vreau sã vã spun cã unele dintre propunerile care au fost fãcute, legate de îmbunãtãþirea colectãrii contribuþiilor, legate de gestionarea sistemului, ca atare, le-am receptat cu atenþie ºi vor fi puse în aplicare.
Trebuie, mi se pare foarte normal sã rãspund la trei întrebãri care mi-au fost puse, douã de cãtre domnul senator Paul Pãcuraru, una de cãtre doamna senator Maria Petre.
## Domnule senator,
În legãturã cu punctul de pensie, pentru pensionarii cu pensii mai mari, ieºiþi la pensie în perioada 1999Ñ2001, care, în multe cazuri, au ieºit la pensie cu o pensie egalã cu ultimul salariu avut, lucru, aºa dupã cum ºtiþi, inadmisibil, s-au aplicat procente de indexare mai mici în cursul anului, potrivit indexãrilor diferenþiate. De aceea, la recalcularea punctului de pensie, la începutul anului, existã aceste diferenþe.
Aþi vorbit, în acelaºi timp, ºi despre modalitatea indexãrii pensiilor. Vreau sã vã spun, ºi nu puteþi contrazice acest lucru, cã în toatã perioada în care aþi fost la guvernare indexãrile, chiar atunci când s-au fãcut trimestrial, au fost acordate la începutul trimestrului urmãtor perioadei de indexare la care se referea. În ceea ce ne priveºte, indexãrile trimestriale se acordã întotdeauna începând cu ultima lunã a trimestrului curent.
În ceea ce priveºte întrebarea doamnei Maria Petre, în legãturã cu mama dumneaei, vreau sã vã spun cã este firesc, doamna senator, sã vã întrebaþi, am toatã solidaritatea faþã de mama dumneavoastrã ºi faþã de situaþia pe care o traverseazã, în legãturã cu aceastã pensie de numai 300.000 lei. Este o pensionarã din agriculturã. Sunt absolut convins cã începând cu anul viitor aceste pensii se vor dubla, dar aº vrea, în acelaºi spirit de solidaritate, sã mã întreb, la fel cum v-aþi întrebat ºi dumneavoastrã, dacã îi este greu Ñ ºi sunt convins cã îi este greu Ñ sã trãiascã cu aceºti aproape 300.000 lei, cum a trãit mama dumneavoastrã în perioada guvernãrii dumneavoastrã, când aceeaºi pensie era doar de 110.000 lei?
36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/20.III.2003
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Stimaþi colegi, vã propun sã
Vot · Amânat
Constituirea comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 130/2002 pentru modificarea alin. (6) ºi (7) ale art. 5 din Ordonanþa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritãþile administraþiei publice ºi instituþiile publice
Din salã
#196811## **Din salã:**
Ce votãm?
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Vot · approved
Constituirea comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 130/2002 pentru modificarea alin. (6) ºi (7) ale art. 5 din Ordonanþa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritãþile administraþiei publice ºi instituþiile publice
Acum
Vot · Amânat
Constituirea comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 130/2002 pentru modificarea alin. (6) ºi (7) ale art. 5 din Ordonanþa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritãþile administraþiei publice ºi instituþiile publice
Am rugãmintea... Sã ºtiþi cã observ totul în salã... Domnul cu pulover roºu, nu vã uitaþi în altã parte. Domnul cu ochelari, vã vãd foarte bine. Aveþi, totuºi, o vârstã, vã rog sã vã respectaþi vârsta ºi sã ne respectaþi ºi pe noi.
Deci, votând ”daÒ, votaþi pentru moþiune. Votând ”nuÒ, înseamnã împotriva moþiunii.
Vã rog sã votaþi.
- Deci moþiunea a cãzut. 75 de voturi au fost împotrivã,
- 54 pentru, douã abþineri.
Cu aceasta, închidem ºedinþa noastrã de astãzi. Vã mulþumesc pentru atenþie.
## _ªedinþa s-a încheiat la ora 19,45._
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR
#197834Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Direcþia de Trezorerie ºi Contabilitate Publicã a Municipiului Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare).
Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
> **ISSN** 1220Ð4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 25/20.III.2003 conþine 36 de pagini.**
Preþul 44.496 lei
Ultima chestiune, înainte de a trece la esenþa polemicã de care vorbeam: studenþii de la universitãþile particulare acreditate nu mai beneficiazã de facilitãþile la transport pe care le au toþi studenþii. Se încalcã astfel Legea învãþãmântului ºi Hotãrârea Guvernului nr. 309/1996, care îi privea pe toþi studenþii facultãþilor, de stat sau particulare acreditate, egal. Cred cã este necesar sã nu lãsãm sã se petreacã aceastã nedreptate.
Sigur cã nu pot sã mã prefac a nu observa discuþia conflictualã care existã cu privire la C.N.S.A.S. Eu cred cã C.N.S.A.S. trebuie sã funcþioneze, fireºte, cum crede ºi partidul din care fac parte. Problema este cã, în cursul existenþei sale de pânã acum, s-au detaºat în acest consiliu oameni care au folosit abuziv dreptul pe care l-au obþinut prin acreditarea lor de cãtre Parlament pentru a face politicã, pentru a-ºi compromite adversarii politici sau de idei, uneori pentru a-ºi compromite adversarii culturali, adversarii literari.
Nu bãtãlia pentru adevãr i-a animat pe cei care acum protesteazã, de fapt, din nou, împotriva legii ºi a încercãrii Parlamentului de a face dreptate, ci interese personale meschine, interese de grup, batjocorirea siguranþei naþionale fiind una dintre consecinþe, iar batjocorirea unor personalitãþi fiind un alt rezultat, pe aceastã cale de manipulare a dosarelor, a documentelor care le-au stat la îndemânã.
S-a mers pe ideea inducerii în eroare a opiniei publice pe calea minciunilor, a trucajelor, a încãlcãrilor de lege, a diversiunilor, a privatizãrii vicioase a unor dosare la care au avut acces aceºti oameni. De aceea ceea ce a spus aici domnul senator Predescu a fost convingãtor. M-a emoþionat, desigur, lupta pentru pãstrarea a ceea ce însuºi propusese un coleg senator (fost premier) pentru acest consiliu, dar eu cred cã e loc de mult mai bine.
Au existat Ñ ºi se poate dovedi, eu stau la dispoziþia comisiei, dacã este interesatã Ñ relaþii nefireºti ale unor membri ai C.N.S.A.S. cu anumite ziare, folosite pentru a ridica problemele în felul cum o doreau sau o doresc cenesasiºtii respectivi.
Domnul Ion Ferdinand Lãncrãnjan, fiul marelui scriitor, care a fost ºi rãmâne Ion Lãncrãnjan, a publicat în ”Flacãra lui Adrian PãunescuÒ un text de protest împotriva felului cum publicaþia ”Evenimentul zileiÒ, folosind câþiva ziariºti ai sãi, ale cãror nume le pot spune, dar ele pot fi regãsite în articolul respectiv, ºi folosind relaþiile cu totul neprincipiale dintre aceºtia ºi unii membri ai C.N.S.A.S., au fãcut campanii împotriva unor personalitãþi, decupând din dosare ceea ce le convenea, punând la o parte ceea ce nu le convenea, falsificând destine, nu numai dosare.
S-a vorbit aici despre câtã nedreptate se poate construi prin astfel de metode. Nu în vremuri imemoriale, ci în vremea noastrã s-au fãcut toate aceste nedreptãþi la
adresa unor personalitãþi care meritã, într-adevãr, preþuire ºi iubire, nu batjocura care s-a creat la adresa lor.
Eu vã reamintesc, doamnelor ºi domnilor, cã la acest microfon, în urmã cu câþiva ani, în perioada 1992Ñ 1996, venea cu insistenþã un senator þãrãnist ºi înjura pe niºte senatori de stânga Ñ aºa i se pãrea dumnealui, cã sunt de stânga, ºi probabil cã ºi erau Ñ, între care ºi pe mine, pentru cã existasem ºi în perioada de pânã în 1990. ªi a înjurat, ºi a înjurat, ºi a vorbit indignat sincer ºi despre comunism, ºi despre Securitate, pentru ca sã aflãm ulterior cã respectivul senator, domnul Vasile Vetiºanu, era turnãtor la Securitate.
Excesul de zel nu spunea nimic bun despre activitatea pe care voia s-o ascundã. Aruncând pe alþii, cum se întâmplã ºi azi, din partea unora, de fapt, voia sã distragã atenþia de la ceea ce fãcuse ºi fusese dumnealui.
Au fost ºi alte situaþii de acest fel. De exemplu, într-un oraº din centrul þãrii, un candidat la primãrie atât l-a înjurat pe cel cu care concura în finalã, încât a fost ales, pur ºi simplu, el, cel care înjura. De ce îl înjura? De Securitate ºi de comunism. Pentru ca, ulterior, sã se dovedeascã faptul simplu cã primarul respectiv, care e în funcþie ºi acum ºi care nici nu este un primar rãu, de altfel, eu am puterea sã spun asta, fusese agent de Securitate. E adevãrat cã acþionase într-un plan mai ciudat, ceva cu studenþii strãini, dar dacã atunci când ataci nu ai o nuanþã ºi când eºti atacat poþi sã beneficiezi tot de lipsã de nuanþe.
În cazul judecãþilor mele nu va fi aºa. Nu voi spune despre personalitãþile pe care consider cã Parlamentul trebuia sã le fi însãrcinat cu atât cât le era dreptul, nu sã le dea, pânã astãzi, voie sã comercializeze dosarele inamicilor lor, nu voi spune despre acele personalitãþi cã nu existã din punct de vedere spiritual. Unele dintre ele existã ºi cel puþin unul dintre ei este un poet remarcabil. Dar asta nu înseamnã cã trebuie suportatã la nesfârºit aceastã manipulare a opiniei publice, prin abuzul pe care l-au fãcut, folosind dosarele de Securitate ºi creând aceastã problemã a S.R.I.
În fond, eu constat cã lor le displace nu numai Securitatea veche, ci ºi S.R.I.-ul actual. Asta e chiar o chestie interesantã. Parcã suntem, totuºi, într-o vreme a democraþiei, parcã am cãzut de acord cu toþii cã un serviciu de informaþii ne trebuie ºi cã scoaterea organismului naþional pe piaþã, pe tarabe, la colþul strãzii, scoaterea organismului naþional de sub starea lui de imunitate, pe care noi trebuie sã i-o asigurãm, nu reprezintã un fapt pozitiv pentru un stat care îºi apãrã drepturile.
Atacurile împotriva S.R.I. sunt mizerabile. Nici mie nu-mi place sã ºtiu cã e cineva pe care nu-l vãd ºi care, eventual, e atent la ceea ce fac eu, dar, de la faptul cã nu-mi place ºi pânã la ridicarea acestui fapt la rangul de principiu ºi la atacarea imunitãþii statului naþional, la considerarea, cum am vãzut cã ºi un coleg a spus aici, cã se protejeazã Securitatea prin aceea cã unele dosare care reprezintã chiar fapte de interes naþional nu sunt exhibate, mi se pare cã e o cale lungã, pe care noi, ca primi exponenþi ai democraþiei, n-ar trebui s-o strãbatem. Am observat cã un domn coleg aici vorbea ºi despre primejdia de ”a fi nãvãliþiÒ... Era un viol asupra limbii române, care ar putea rãmâne gravidã dupã acest viol, împotriva cãruia protestez. ”A fi nãvãliþiÒ e ceva ce n-am auzit pânã acum, mã rog, în scurta mea experienþã de vorbitor ºi scriitor de limba românã.
## **Domnul Szab— K‡roly-Ferenc**
Sãrãcia redistribuþionatã este rezultatul intervenþiei deficitare ºi uneori duplicitare a statului în asigurarea protecþiei sociale de tip contributiv.
Nu dorim sã stãruim asupra tuturor factorilor care determinã situaþia dramaticã a pensionarilor din România, nu pentru cã nu ar fi prin ea însãºi un motiv de acþiune parlamentarã, ci pentru cã demersul nostru stãruie în a demonstra inactivitatea ºi dezinteresul Guvernului faþã de probleme deosebit de importante din punctul nostru de
vedere, ºi anume: nivelul actual al pensiilor; perpetuarea unei profunde inegalitãþi în cuantumul pensiilor, determinate de anul de pensionare ºi nu de criterii de valoare, pe care fiecare stat care se respectã ºi le stabileºte; proasta gestionare ºi imixtiunea agresivã a statului în administrarea fondurilor colectate din contribuþii pentru pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale.
P.S.D. ignorã cu bunã-ºtiinþã situaþia dramaticã a celor 4.552.700 pensionari din sistemul asigurãrilor sociale de stat, a cãror pensie medie se situeazã la nivelul de 1.798.810 lei, ºi a celor 1.630.000 de pensionari din agriculturã, a cãror pensie medie este de 378.300 lei.
Cu un nivel mediu de sub 50 euro, respectiv 10 euro pentru agricultori, nu se pot acoperi nici cheltuielile impuse de preþurile la utilitãþi (energie termicã, electricã, apã ºi aºa mai departe.)
În aceste condiþii, cheltuielile pentru hranã, medicamente ºi alte nevoi fireºti nu-ºi mai gãsesc acoperire, mai ales cã din decembrie 2000 pânã în decembrie 2002 preþurile, sub guvernarea P.S.D., au crescut la alimente cu pânã la 260%, la utilitãþi cu pânã la 375%, iar la medicamente cu aproximativ 70%.
P.S.D. a reuºit performanþa de a-i transforma pe cei care ºi-au îndeplinit datoria socialã ºi au contribuit o viaþã de muncã la bugetul asigurãrilor de stat din beneficiari fireºti ai unor drepturi bãneºti în asistaþi sociali, ºi aceasta, la nivel minimal.
Actualii guvernanþi ºtiu, dar ignorã cu bunã-ºtiinþã faptul cã raportarea prin date statistice la pensia medie lunarã este irelevantã pentru cã, în realitate, marea masã de pensionari, circa 4.000.000, luând în calcul ºi agricultorii, au pensii sub 1.000.000 lei.
Pentru toþi aceºti cetãþeni viaþa s-a transformat într-un blestem în care obsesia fiecãruia este evitarea cerºetoriei. Când un singur cetãþean al unei þãri guvernate responsabil se sinucide pentru cã nu are cu ce sã-ºi plãteascã întreþinerea, în oricare þarã civilizatã acel guvern ºi-ar prezenta demisia. Numai cã Guvernul României nu este doar departe de minima responsabilitate, dar are ºi cinismul de a organiza cele mai triumfaliste spectacole care ar putea fi cel mult amuzante dacã situaþia nu ar fi atât de tragicã.
Nu numai cã veniturile din pensie sunt ridicole, dar la aceastã tristã realitate se adaugã lovitura creºterii criminale a preþurilor ºi inconºtienþa guvernanþilor faþã de situaþia din sãnãtate. Pentru vârstnicii României accesul la medicamente a devenit o chestiune de noroc de care doar puþini au parte.
În prezentarea noilor sale ”victoriiÒ, Guvernul uitã voit sã aminteascã faptul cã în România trãiesc aproape un milion de pensionari de invaliditate, pentru care la blestemul bolii se adaugã totala indiferenþã a puterii. Înlãturaþi din preocuparea guvernanþilor, aceºti nefericiþi ai sorþii sunt condamnaþi la moarte, ca o ultimã speranþã.
Amintim guvernanþilor cã aceastã masã imensã de oameni, tãcutã ºi aparent inofensivã prin lipsa mijloacelor organizatorice de manifestare, nu pretinde ajutor social, ci aºteaptã de la guvernare întoarcerea prestaþiilor sociale la nivelul contribuþiilor fiecãruia. Purtând în esenþa sa nostalgia egalitaristã ºi a uniformizãrii, partidul de guvernãmânt, în loc sã-ºi respecte propriile angajamente ºi sã aplice un principiu drept de reaºezare, recorelare a pensiilor din sistemul de stat, în funcþie de valoarea ºi durata contribuþiilor ºi de importanþa socialã a muncii prestate, încearcã de doi ani sã uniformizeze toate pensiile la nivel minim.
În loc de recorelarea mult trâmbiþatã a pensiilor, Guvernul a plecat de la o idee nãstruºnicã, potrivit cãreia pensiile vechi nu sunt aplatizate ºi mutilate, ci doar puþin mai mici. ªi atunci a hotãrât ca fiecare pensionar de limitã de vârstã ºi cu stagiu de cotizare complet sã primeascã, într-o perioadã de trei ani, o sumã egalã de circa 700.000 lei. De ce o sumã egalã la toþi când se ºtie cã pensionarii au contribuit cu sume diferite de bani la fondul asigurãrilor sociale de stat pe parcursul activitãþii? De ce unii sã primeascã o sumã mai mare în primul an, iar alþii abia în ultimul an când, din cauza inflaþiei, suma primitã va fi înjumãtãþitã?
Credem cã Guvernul ºtie bine cã pensia nu este ajutor social ºi nici venit minim garantat.
Cert este cã în programul de recorelare anunþat nu se vor lichida aplatizarea, mutilarea ºi umilinþa pensionarilor, ci, dimpotrivã, acestea se vor accentua, iar politica de discriminare dusã în rândul pensionarilor va continua.
Totodatã, programul de recorelare a fost cuplat cu programul de indexare pentru ca pensionarul sã nu mai ºtie ce sumã îi revine din recorelare ºi cât din indexare, sã i se parã suma primitã în plus oarecum onorabilã, fãrã sã realizeze cã, prin creºterea preþurilor la produsele de consum ºi servicii din urmãtorii trei ani, va deveni neimportantã.
Programul amintit nu rezolvã inechitãþile din sistemul public de pensii, ci le complicã ºi mai mult. Pentru pensionari acest program aºteptat dupã promisiunile electorale ale P.S.D. constituie o mare dezamãgire.
Atât timp cât cercetãtorul ºtiinþific pensionat în august 1990 va avea o pensie de douã ori mai micã decât necalificatul pensionat în august 1999, valorile sociale vor fi în continuare ignorate.
În ceea ce priveºte pensiile agricultorilor, pentru a avea creºterile reale promise pentru primii doi ani de guvernare, ar fi trebuit sã se dubleze valoarea pensiei medii (circa 500.000 lei). Realitatea aratã însã o mãrire cu mai puþin decât rata inflaþiei, creºtere care a condus la o pensie medie de doar 378.000 lei.
Pe de altã parte, bugetul asigurãrilor sociale este practic în colaps, creând deficite de peste 12.000 de miliarde lei în anul 2002, timp în care companiile de stat ºi societãþile comerciale cu capital majoritar de stat nu-ºi plãtesc datoriile cãtre buget (peste 100.000 de miliarde), iar scutirile ºi reeºalonãrile acordate firmelor clientelare curg nestingherit.
Reamintim cã acest buget este constituit prin contribuþiile puþinilor angajaþi ºi slãbiþilor angajatori, iar sumele colectate ar trebui sã fie sub controlul celor ce le constituie, ºi nu la discreþia intereselor clientelare.
Pentru a controla banul public din bugetul asigurãrilor sociale (constituit din contribuþii ale angajaþilor ºi angajatorilor, nu din taxe ºi impozite), Guvernul P.S.D., deºi s-a
angajat sã pãstreze principiul tripartitismului în administrarea banilor publici, a trecut Casa Naþionalã de Pensii ºi Alte Asigurãri Sociale în subordinea Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, recentralizând întregul sistem, practic naþionalizând contribuþiile si gestionându-le în mod discreþionar, pe criterii politice, clientelare.
Reprezentanþii sindicatelor, patronatelor ºi pensionarilor în Consiliul de administraþie din CNPAS au doar rol decorativ, de a propune ºi analiza, nu de a hotãrî ºi dispune.
Dupã mai bine de doi ani de la preluarea puterii, Guvernul P.S.D. nu a introdus alþi piloni de susþinere ºi redresare, cel puþin în viitor, a sistemului de pensii, punând în pericol ºi alte generaþii de pensionari.
În sensul celor de mai sus, semnatarii moþiunii cerem Guvernului P.S.D.-U.D.M.R.-P.U.R.:
1. Scoaterea de sub comanda politicã a fondurilor de pensii ºi de ºomaj ºi administrarea lor în regim autonom tripartit;
2. Folosirea fondurilor constituite din contribuþii numai pentru scopurile pentru care au fost colectate;
3. Recalcularea pensiilor conform sistemului prevãzut de Legea pensiilor nr. 19/2000, în varianta iniþialã, în vederea eliminãrii inechitãþilor între diferite categorii de pensionari cu aceleaºi condiþii de pensionare;
În ceea ce priveºte eliminarea inechitãþilor dintre generaþii diferite de pensionari, modificãrile legislative au creat posibilitatea efectuãrii unei recorelãri suplimentare a pensiilor, impuse de neabrogarea la timp a Hotãrârii Guvernului nr. 565/1996. Din punct de vedere tehnic, procedura de recorelare promovatã de Guvern se materializeazã prin adãugarea unor puncte suplimentare la punctajul mediu anual al fiecãrui pensionar înscris la pensie înainte de anul 1999, în aºa fel încât în final pensia medie pentru beneficiarii înscriºi la pensie în acelaºi an, anterior anului 1999, sã fie egalã cu pensia medie a persoanelor care se vor pensiona în condiþiile Legii nr. 19/2000. Numãrul de puncte care se adaugã depinde de categoria de pensie, pensionari cu vechime completã sau urmaºi, de anul înscrierii la pensie, precum ºi de etapa de recorelare. Procedura de recorelare care se va desfãºura în ºase etape pe parcursul a trei ani, aºa cum ne-am angajat prin Programul de guvernare, acordã prioritate pensionarilor cu venituri mici care au primit în anul 2002 un procent de recorelare mai mare, comparativ cu procentul acordat pensionarilor cu venituri mai mari, urmând ca proporþia sã se modifice în anii urmãtori, astfel încât pânã în anul 2004 toþi pensionarii a cãror pensie se recoreleazã sã beneficieze de acest proces în valoare de sutã la sutã. În nici un caz nu este vorba, aºa cum se afirmã în moþiune, de acordarea aceleiaºi sume de bani tuturor pensionarilor. La punctajul mediu anual se adaugã acelaºi numãr de puncte pentru toþi pensionarii înscriºi la pensie în acelaºi an, dar numãrul de puncte adãugate este diferit în funcþie de anul înscrierii la pensie.
Elementele fundamentale care stau la baza efectuãrii procesului de recorelare au fost cuprinse în Hotãrârea Guvernului nr. 1.315/2001 cu privire la mãsurile suplimentare de recorelare a pensiilor din sistemul public, act normativ completat în cursul anului 2002 cu alte douã hotãrâri ale Guvernului. Procesul de recorelare a parcurs prima sa parte, urmând ca în luna iulie 2003 recorelarea pensiilor sã fie realizatã în proporþie de 65%.
Nu trebuie omis faptul cã evoluþia pensiilor trebuie privitã ca un fenomen în dinamicã, sumele acordate în fiecare etapã de recorelare fiind supuse ulterior efectelor indexãrilor trimestriale, fapt ce va conduce în final la o dublare a cuantumului pensiilor.
Ca rezultat al mãsurilor de recorelare, punctajul mediu al persoanelor beneficiare va creºte cu aproximativ 30%, astfel încât raportul dintre pensia medie pentru vechime completã a acestor persoane ºi salariul mediu net pe economie sã creascã de la 45,9% cât a fost înainte de începerea procesului, adicã în luna decembrie 2001, la 57,3% la finele anului 2004.
Efortul bugetului de asigurãri sociale de stat pentru aplicarea recorelãrii din perioada 2002Ð2004 este de 2.532 de miliarde lei în anul 2002, 8.360 de miliarde lei în anul 2003 ºi 16.320 de miliarde lei în anul 2004.
Guvernul urmãreºte ca în ultima parte a procesului de recorelare, în condiþiile gãsirii unor resurse financiare suplimentare, sã asigure aplicarea unui mecanism de corecþie ºi a eventualelor decalaje apãrute între pensiile celor pensionaþi în acelaºi an.
În ceea ce priveºte creºterea în termeni reali a pensiilor agricultorilor, în cursul anului 2004 va avea loc o majorare a acestora în aºa fel încât sã se asigure o creºtere cu pânã la 100% faþã de nivelul anului 2000.
În condiþiile în care nivelul inflaþiei în cursul anului 2002 a fost de 17,8%, pensia medie de asigurãri sociale de stat a crescut în luna decembrie 2002, faþã de luna decembrie 2001, cu 23,3%.
În luna ianuarie 2003 pensia medie pentru stagiul complet de cotizare din sistemul de stat a ajuns la 2.336.914 lei, având o creºtere de 31,4% faþã de luna decembrie 2001.
În aceeaºi lunã pensia medie pentru vechime completã a pensionarilor agricultori a ajuns la 501.000 lei.
Influenþa mãsurilor de indexare ºi recorelare se reflectã ºi în dinamica pensiei medii reale. Dupã o evoluþie cu tendinþe în general descrescãtoare, începând cu anul 1991 ºi pânã în 2000, pensia medie realã de asigurãri sociale de stat a înregistrat din nou, în ultimii doi ani, o tendinþã pozitivã.
În timp ce în anii guvernãrii precedente pensia medie realã anualã de asigurãri sociale de stat a înregistrat scãderi succesive, ajungând în anul 2000 la 37,1% în raport cu octombrie, ºtiþi foarte bine, anul 1990, luna octombrie, anul liberalizãrii preþurilor, în anii 2001 ºi 2002 acest indicator a înregistrat creºteri succesive, ajungând la o valoare de 43,5% în anul 2002.
Pensia medie realã pentru limitã de vârstã cu vechime completã a fost de 42,9% în 2002, faþã de nivelul de 36,9 din anul 2000.
La rândul sãu, raportul dintre pensia medie totalã de asigurãri sociale de stat ºi salariul mediu net, aºa cum aþi solicitat în moþiune, a înregistrat o evoluþie ascendentã, ceea ce demonstreazã cã în aceastã perioadã toate categoriile de pensii au înregistrat cuantumuri mai ridicate.
Referitor la asigurarea accesului pensionarilor ºi, în general, a persoanelor vârstnice la medicamente, trebuie menþionat cã ponderea medicamentelor acordate fãrã contribuþie personalã, în totalul cheltuielilor pentru medicamente acordate în ambulatoriu, a crescut de la 63,6% în anul 2001 la 64,1% în 2002 ºi la 65% în anul 2003. Din totalul prescrierilor de medicamente gratuite pentru adulþi, 50,1% sunt destinate terapiei bolilor cronice specifice persoanelor vârstnice.
În conformitate cu prevederile programului social pe perioada 2002Ð2003, a fost elaboratã lista medicamentelor de producþie internã care se acordã gratuit pensionarilor cu venituri de pânã la un 1.400.000 lei pe lunã. Aceastã listã a fost elaboratã în aºa fel încât sã se adreseze afecþiunilor cu incidenþã majorã asupra morbiditãþii la persoanele vârstnice.
În perioada octombrieÐdecembrie 2002 s-au acordat pentru aceastã categorie de asiguraþi, în cadrul programului social, medicamente în valoare de 17,4 miliarde lei.
La momentul elaborãrii listei de medicamente, aceasta cuprindea un numãr de 132 de medicamente, ulterior, în luna noiembrie, lista fiind extinsã la 201. Lista medicamentelor compensate ºi gratuite pe anul 2003 a fost elaboratã cu consultarea specialiºtilor din domeniu, având în vedere asigurarea cu medicamente gratuite pentru 31 de boli cronice, precum ºi medicamente cu contribuþie personalã din partea asiguraþilor în procent de 35 sau 50% din preþul de vânzare cu amãnuntul, în aºa fel încât sã se acopere toatã cazuistica medicalã pentru care este necesar tratamentul medicamentos în ambulatoriu.
Evoluþia fondurilor aferente medicamentelor ºi materialelor sanitare specifice, în cadrul programelor de sãnãtate, reliefeazã atenþia cu care Guvernul trateazã problematica sãnãtãþii populaþiei, în particular cea a persoanelor vârstnice. Astfel, aceste fonduri au crescut cu 32,8% în anul 2002 faþã de anul 2001 ºi urmeazã sã creascã în 2003 cu încã 39,7%.
## Stimaþi colegi,
În anul 2002 deficitul bugetului asigurãrilor sociale de stat s-a situat sub valoarea de zece mii de miliarde. Chiar dacã se iau în calcul subvenþiile primite de la bugetul de stat, deficitul bugetului asigurãrilor sociale de stat reprezintã un procent de 0,82% din produsul intern brut pe anul trecut, situându-se semnificativ sub nivelurile deficitelor acestui buget în primii doi ani ai vechii guvernãri, care reprezentau 1,08% ºi, respectiv, 1,6% din produsul intern brut al acelor ani.
Aceste cifre demonstreazã nu o proastã gestionare ºi imixtiune agresivã a statului în fondurile colectate din contribuþii, aºa cum susþin autorii moþiunii, ci, din contrã, depunerea unor eforturi pentru îmbunãtãþirea gradului de colectare a veniturilor, în condiþiile existenþei unor cauze obiective, care au dus la creºterea cheltuielilor, în principal, numãrul mare al pensionarilor.
În ceea ce priveºte situaþia arieratelor, trebuie remarcat cã suma totalã a datoriilor înregistrate la bugetul asigurãrilor sociale de stat la finele anului 2002, sumã care include ºi datorii ale unor societãþi cu capital privat, este cu aproximativ 11% mai micã decât cea menþionatã de semnatarii moþiunii. În ceea ce priveºte acordarea de înlesniri la plata obligaþiilor cãtre bugetul asigurãrilor sociale de stat, prin mãsurile adoptate de Guvern s-au creat premisele deblocãrii procesului de recuperare a creanþelor bugetare, prin stabilirea unor reglementãri care sã asigure înlãturarea subiectivismului privind criteriile de acordare a acestora ºi definirea clarã a tipului de înlesniri.
La acordarea înlesnirilor la platã se au în vedere unitãþi care dovedesc potenþial economic prin prezentarea unor programe viabile de restructurare ºi dezvoltare. Se are, de asemenea, în vedere sprijinirea agenþilor economici care, prin activitatea depusã, reuºesc sã menþinã în muncã personalul salariat existent ºi chiar sã creascã acest numãr.
Potrivit prevederilor Programului de guvernare, avem în vedere asigurarea siguranþei financiare a persoanelor vârstnice prin dezvoltarea unui sistem de pensii bazat pe mai multe componente: o componentã obligatorie, redistributivã, administratã public, a cãrei reformã a început în anul 2001 ºi al cãrei cadru juridic îl constituie Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii, precum ºi o componentã bazatã pe capitalizare, fie obligatorie, fie facultativã, administratã privat, al cãrei cadru juridic urmeazã a fi elaborat pânã la finele acestui an.
În luna aprilie 2003 Guvernul va prezenta Parlamentului proiectul de lege care defineºte cadrul legal pentru înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea schemelor facultative de pensii ocupaþionale.
În cursul trimestrului IV al acestui an va fi definitivat ºi prezentat spre dezbatere Parlamentului proiectul de Lege pentru organizarea ºi funcþionarea pensiilor private cu caracter obligatoriu.
Înþelegând faptul cã pensionarii reprezintã o categorie socialã deosebit de importantã, Guvernul a luat în aceºti doi ani mãsurile la care s-a angajat prin Programul de guvernare, iar, concomitent, va încerca sã rezolve ºi problema acestor inegalitãþi existente încã în acest sistem.
De aceea, domnule preºedinte, stimaþi colegi, vã rog sã îmi permiteþi sã solicit domnilor senatori sã respingã moþiunea prezentatã...
Partidul România Mare nu îºi face iluzii cã începând de mâine Guvernul Adrian Nãstase va da mãcar o pâine în plus, dupã aceastã moþiune. Cu siguranþã cã acelaºi partid de guvernãmânt va excela, prin gesturi populiste lacrimogene, când se vor apropia sãrbãtorile de Paºti ºi, mai ales, când se vor apropia alegerile.
Este imoral ºi înjositor, condamnabil pentru noi, cei care reprezentãm clasa politicã la acest început de secol ºi mileniu, sã fim farisei ºi sã abordãm aceastã mãsurã a armatei mute a pensionarilor doar ca posibile ºiruri de batalioane ce pot fi manipulate dupã voie pentru a aduce voturi.
Aº vrea sã cred cã partidul de guvernãmânt va da dovadã de bunul-simþ civic necesar ºi va dispune ca ministrul muncii, cu bunul-simþ necesar, sã vinã lunar în faþa Parlamentului ºi sã ne informeze cu mãsurile concrete ºi vizibile luate pentru a salva de la o moarte lentã pensionarii acestei þãri.
Acest dezechilibru monstruos, creat de 1,5 pensionari la un salariat, pentru care pensionarii nu au absolut nici o vinã, este o piatrã de moarã legatã de gâtul României, care ne va þine ani mulþi de aici înainte departe de Uniunea Europeanã.
În nici o þarã din Uniunea Europeanã ºi din cele candidate nu se înregistreazã un dezechilibru mai negru, mai înfricoºãtor, mai sufocant între pensionari ºi salariaþi. Vã mulþumesc.
ªtim sigur cã, atunci când ministrul muncii spune cã este o lege proastã, sigur cã nu te aºtepþi sã se întâmple un lucru bun în materie.
Haideþi sã vedem ce a fãcut Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale. Aþi încercat dumneavoastrã sã ne spuneþiÉ Legea nr. 19... Noi avem o capacitate enormã de a desfiinþa practic legislaþia, stabilitatea legislativã. În decurs de numai doi ani, mai puþin de doi ani de la aplicare, avem nu mai puþin de 6 ordonanþe de urgenþã care o modificã, douã respinse de Parlament, 4 acceptate de Parlament, sigur, negociate cu tot tacâmul ºi cu tot acordul partenerilor sociali. Nu le voi cita pe toate.
Avem, pe urmã, un ordin al ministrului muncii ºi solidaritãþii sociale, nr. 340/2001, chiar neconstituþional, domnule ministru. Timpul nu-mi va permite, pentru cã din pãcate avem secunde numãrate, sã vã spun de ce este neconstituþional, dar este pentru cã drepturile instituite de Legea nr. 19, pentru prima datã, asimilarea perioadei de stagiu pentru absolvenþii de învãþãmânt superior este nerecunoscutã ºi inaplicabilã prin ordin.
Din pãcate, acest Ordin nr. 340/2001, atenþie!, nu cumva sã credeþi cã a rãmas singular, este însoþit de alte 4 ordine de modificare, 364, 518, 718 ºi aºa mai departe, deci ceea ce facem astãzi dãrâmãm mâine, cu alte cuvinte, vrem stabilitate, coerenþã ºi normalitate.
În fine, vin celebrele hotãrâri de Guvern, domnule ministru, aºezate pe douã paliere: un prim palier care se numeºte indexare, ºi aº vrea sã vãd cum un copil din clasa I ar putea sã înþeleagã cum indexãrile se fac tot timpul în urma inflaþiei, dar ele depãºesc rata inflaþiei pe analize globale. Aº vrea sã vãd. Cred cã i-am crea un paradox unui copil care ar vrea sã înþeleagã de ce întotdeauna faci indexarea la capãtul drumului, adicã vii din urmã ºi acoperi aºa-zisa ratã a inflaþiei ºi, în final, cumulezi ºi ai obþinut un rezultat pozitiv. Vã anunþ însã cã ºi aici aveþi o restanþã, domnule ministru. Trimestrul I 2001, primul trimestru de guvernare al dumneavoastrã, este restant. Dumneavoastrã aveþi cu hotãrârea din martie cu tot, doar 8 hotãrâri de indexare, nu 9, deci aveþi o restanþã de una. Deci sunteþi în urma... Aþi putea sã cereþi totuºi scuze pentru acest lucru. Sunteþi în urmã ºi pe indicatori, ºi pe hotãrâri emise de Guvern.
Hotãrârile privind recorelarea. Sunteþi la etapa a treia, dacã nu mã înºel, a programului de aplicare a recorelãrii. Ceea ce pot sã vã spun este cã în toatã România aþi ajuns un fel de blestem. Lumea ºi pensionarii cu care mã vãd pe stradã, în piaþã, oriunde mã întâlnesc cu ei, chiar în propria familie, spun: ”Domnule, nu mai vrem recorelare. Ne-am sãturat.Ò pentru cã este o egalizare prost înþeleasã sau o încercare de a vãduvi anumite categorii de pensionari de drepturile care li se cuvin, fãrã sã se rezolve, de fapt, problema pensionarilor din România. Ori de câte ori am fost la o întâlnire mi s-a spus: ”Spuneþi-i, vã rog, domnului ministru, cã ne-am sãturat de recorelare, nu ne mai intereseazãÒ pentru cã, într-adevãr, aþi ameþit pensionarii.
De fapt, aveþi un soi de imagine, domnule ministru. În fiecare lunã, le mai spuneþi câte ceva: ”V-am mai dat 2%, v-am mai dat 3%, am mai fãcut o recorelare, am mai fãcut o...Ò, dar niciodatã pe fondul problemei. Aºa se face, vã anunþ, cã enervaþi populaþia din România. Deci nu existã nici un alt efect decât enervarea, pur ºi simplu, a populaþiei din România.
Stimaþi colegi de la putere, apãraþi-vã, dacã doriþi, miniºtrii, apãraþi-vã ºi nu vã criticaþi foºtii miniºtri pentru cã, aºa cum sublinia colegul Pãcuraru înaintea mea, toþi foºtii miniºtri ai muncii, din pãcate, sunt acum în banca dumneavoastrã ºi nu-i criticaþi. Vã criticaþi propriii colegi. Dar nu încercaþi sã ne faceþi pãrtaºi la acest genocid atipic bazat pe înfometare ºi pe lipsã de asistenþã medicalã.
Dacã propria conºtiinþã vã lasã, apãraþi-vã ministrul, dar nu ne obligaþi ºi pe noi sã asistãm cum transformaþi cetãþenii României din titulari de drepturi în asistaþi sociali.
Oamenii asupra cãrora ne îndreptãm interesul nu au nevoie sã li se dea ceva. Ei sunt cetãþeni oneºti care au contribuit o viaþã la fondurile de pensii, proporþional cu veniturile lor, cu munca depusã ºi care nu au nici o vinã cã valoarea monedei naþionale s-a depreciat astfel încât vi se par modice contribuþiile lor astãzi, dar nu uitaþi cã ele se raportau la valoarea monedei naþionale de atunci.
Fraza magicã ”aºa sunt reglementãrile europeneÒ stinge orice apetit pentru dialog, orice dezbatere a
soluþiilor de reglementare. Vã asigur cã Europa la care vã referiþi îºi respectã cetãþenii ºi recunoaºte drepturile contribuabililor sãi.
De aceea, vã spunem fãrã menajamente cã v-aþi înºelat alegãtorii ºi aþi abandonat pensionarii. Este suficient sã vã gândiþi la mutilarea Ñ este, într-adevãr, o mutilare, domnule ministru Ñ a Legii nr. 19/2000 care dãduse oarece speranþe pensionarilor aflaþi în platã. Potrivit acestei legi, înainte sã interveniþi dumneavoastrã, legislativ, pensiile urmau sã fie recorelate, sã se stabileascã punctajul mediu anual realizat pentru întreaga perioadã de cotizare, sã se înlãture discrepanþele dintre pensii ºi sã fie recunoscutã importanþa socialã a activitãþii din perioada activã, a pregãtirii ºi a anilor de cotizare.
Acordarea unui credit la punctajul realizat în cazul pensionarilor de invaliditate, credit pentru acoperirea cheltuielilor cu tratamentul, nu s-a reflectat în micºorarea numãrului pensionarilor de invaliditate.
Luarea în considerare a perioadei studiilor superioare numai pentru persoanele care se pensioneazã în baza Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale, fãrã a recunoaºte dreptul pensionarilor ale cãror drepturi au fost stabilite în baza Legii nr. 3 din 1977, de a se recalcula drepturile de pensie prin luarea în considerare a perioadei studiilor superioare, a nãscut discuþii. Unii dintre pensionari s-au adresat instanþelor judecãtoreºti, primind câºtig de cauzã ºi dispunându-se recalcularea pensiilor prin luarea în considerare a perioadei studiilor superioare, indiferent de data la care s-au pensionat.
Nici capitolul ”Alte drepturi de asigurãri socialeÒ nu a fost lipsit de surprize. În ultima vreme, asistãm cu toþii la un schimb de replici între CNPAS ºi femeile gravide, care au dorit sã se asigure suplimentar pe un numãr de luni, pentru a beneficia dupã aceea, 24 de luni, de o indemnizaþie egalã cu 85% din veniturile realizate în 6 luni. La acest capitol ar fi bine ca numai o anumitã perioadã din concediul pentru creºterea copilului în vârstã de pânã la doi ani sã fie suportatã de la bugetul asigurãrilor sociale, diferenþa fiind suportatã de la bugetul de stat, întrucât problema creºterii natalitãþii în România nu este numai a sistemului de asigurãri sociale, ci a întregii þãri.
Dacã trecem în revistã principalele obiective pe care le-au formulat domnii senatori semnatari ai acestei
moþiuni simple, constatãm la o bunã parte a acestora, cele cu privire la nivelul actual al pensiilor, perpetuarea unei profunde inegalitãþi în cuantumul pensiilor, determinat de anul de pensionare, ºi nu de condiþiile de pensionare, nivelul extrem de scãzut al pensiilor agricultorilor, greutãþile de care se lovesc persoanele în vârstã în procurarea medicamentelor compensate, au o acoperire în realitate.
În teritoriu vedem, simþim nemulþumirea maselor de pensionari. Starea de nemulþumire ºi de îngrijorare a acestei categorii sociale aparþine, este parte a vieþii cotidiene. Totodatã, aceste obiective se regãsesc, chiar dacã nu în formulãri identice, în planul de acþiune pe anii 2003 ºi 2004 al Programului de guvernare al P.S.D., în programul U.D.M.R. ºi în documentele Congresului al VII-lea al U.D.M.R., ºi în Protocolul privind colaborarea între P.S.D. ºi U.D.M.R. în anul 2003.
Având în vedere cele menþionate mai înainte, referitoare la obiectivele ºi acþiunile Guvernului în acest domeniu, în speranþa cã în viitor ele duc la rezultate concrete, cu efecte benefice asupra vieþii pensionarilor, ºi cã fenomenele care marcheazã situaþia dramaticã a numeroaselor categorii de pensionari, cauzele acestora nu aparþin numai ultimilor doi ani, ci unei perioade de 13 ani, Grupul parlamentar al U.D.M.R. nu va vota aceastã moþiune simplã.
Vã mulþumesc.
Din acest punct de vedere, preocuparea partidelor din opoziþie, a reprezentanþilor lor din Parlament pentru soarta pensionarilor din România este fireascã ºi ea trebuie salutatã ca atare, ea dând glas unor îngrijorãri reale ale electoratului pe care dânºii îl reprezintã aici.
Problema este, însã, cã aceastã îngrijorare nu este proprie numai acestor partide, aºa cum lasã sã se înþeleagã textul moþiunii pe care o dezbatem astãzi, ci, dimpotrivã, grija ºi preocuparea sunt cel puþin în egalã mãsurã împãrtãºite ºi de Partidul Social Democrat, de reprezentanþii sãi din Guvern, din Parlament, ca ºi de reprezentanþii sãi de la nivel local.
Spun cel puþin, pentru cã, spre deosebire de reprezentanþii opoziþiei, noi considerãm cã vremea lamentãrilor a trecut de mult ºi am ºi dovedit acest lucru în aceºti ani, de la preluarea mandatului puterii.
Spun cã am dovedit acest lucru, în primul rând, prin soluþiile avansate în domeniu, în campania electoralã din 2000, dar ºi în Programul de guvernare, iar ulterior prin mãsurile adoptate de la o etapã la alta, þinând cont, evident, de constrângerile interne ºi internaþionale. Aº da câteva exemple în acest sens care nu sunt deloc de neglijat.
Aº aminti, în primul rând, faptul cã acest Guvern a fost cel ce a pus în aplicare noua lege a pensiilor, Legea nr. 19/2000, aºa cum bine a subliniat aici colega noastrã, cu tot ceea ce a însemnat acest lucru: de la crearea unei instituþii la nivel naþional, a unui personal calificat, la probleme de dotare logisticã ºi de colectare a contribuþiilor. Efortul a fost unul considerabil în condiþiile în care pensiile au fost plãtite la timp, au fost indexate trimestrial ºi chiar recorelate, aºa cum bine s-a subliniat aici, dupã un program elaborat pentru o perioadã de trei ani.
Spunea un coleg cã am început sã enervãm prin recorelare. Îi rãspund: de ce nu ne-au enervat ºi dânºii prin recorelare la momentul pe care l-au avut la îndemânã?
Acest lucru nu cade numai în responsabilitatea puterii, acest lucru ne revine tuturor, de la educaþia pe care o dãm ºi primim în familie ºi ºcoalã la valorile pe care le promovãm ºi modelele comportamentale pe care opinia publicã, mass-media le cultivã ºi le dau ca exemplu. Atâta timp cât ºmecheria, învârteala, descurcatul, clientelismul, nonvaloarea, nemunca sunt promovate într-un fel sau altul de cãtre noi toþi, este greu de crezut în soluþii miracol ºi pentru sistemul de pensii din România.
Atâta timp cât 32% dintre potenþialii contribuabili nu susþin sistemul, având venituri declarate sub nivel minim, cât 43% dintre ei contribuie la nivel minim ºi numai 18% reprezintã adevãraþii contribuabili, dacã mã pot exprima în acest fel, este firesc ca situaþia sã fie cea care este, iar soluþia sã constea tocmai în inversarea acestor raporturi, prin sprijinul masiv al tuturor actorilor din societate care sunt, fie cã vor, fie cã nu, coresponsabili pentru tot ceea ce se întâmplã în þarã, bun sau rãu.
Menþinându-mã în sfera soluþiilor posibile pentru ieºirea din crizã a sistemului de pensii, aº aminti, în acest sens, necesitatea continuãrii reformelor în domeniu, prin promovarea proiectelor de legi privind pensiile ocupaþionale ºi pensia bazatã pe capitalizare, administratã privat. Acest lucru se regãseºte ºi în Programul de guvernare ºi a fost, de altfel, menþionat de cãtre ministrul Marian Sârbu, ca prioritate pentru perioada urmãtoare.
În fine, tot ca soluþie, dar _in extremis_ , i-aº spune, aº reitera o propunere fãcutã recent în Parlament, ºi anume: posibilitatea înfiinþãrii unui fond de rezervã pentru finanþarea pensiilor din veniturile obþinute ca urmare a vânzãrii bunurilor sectorului public, aºadar, din veniturile obþinute prin privatizare.
Sigur, aceasta numai în mãsura în care vom obþine un asemenea venit în urmãtoarea perioadã, la fel, de altfel, cum au fãcut ºi alte þãri, membre ale Uniunii Europene, confruntate cu aceeaºi situaþie grea a sistemelor de pensii, ºi mã refer aici îndeosebi la Franþa, la Belgia, la Irlanda, chiar la Germania.
Stimaþi colegi,
În încheierea acestor câtorva comentarii aº spune cã, departe de a merita sancþiuni, dimpotrivã, Guvernul, actuala echipã de la conducerea ministerului de resort ºi a Casei Naþionale de Pensii trebuie încurajaþi ºi, mai mult chiar, trebuie sprijiniþi de noi toþi în eforturile pe care le depun pentru ameliorarea situaþiei grele moºtenite în ceea ce priveºte situaþia pensionarilor ºi a sistemului de pensii, în general.
Când spun situaþia moºtenitã mã refer la întreaga perioadã de dupã 1990, aºa cum bine spunea un coleg aici, la reformele nefãcute la timp în multe alte domenii, îndeosebi în cel economic, ºi care acum se rãzbunã ºi costã, stimaþi colegi, mult mai mult, atât în plan uman, atât în plan material, cât ºi în plan politic.
Faþã de condiþiile pe care România le traverseazã, actualã echipã s-a achitat de sarcinile ce i-au revenit pânã acum în mod onorabil, aº spuneÉ
Prea mult s-a minþit ºi s-a furat în aceºti 13 ani. Prea multe crime ºi fãrãdelegi au rãmas nepedepsite ca sã mai poatã crede cineva în ceva. Românii au vãzut cã tabla lor de valori a fost spartã, cã nu mai sunt valabile virtuþile cinstei, muncii ºi patriotismului în care-i crescuserã pãrinþii ºi dascãlii lor, cã binele nu mai triumfã asupra rãului ºi cã rãul s-a întins ca o negurã peste toatã þara, o þarã în care nu se mai petrece aproape nimic bun. Nimeni nu ia nici o mãsurã, legile nu mai sunt valabile ºi orice ar spune câte un justiþiar rãtãcit se întoarce automat împotriva lui. O þarã în care ordinea moralã a fost înlocuitã brutal de relaþiile de tip mafiot, care au pus stãpânire pe toate structurile statului. Lumea asistã buimãcitã la o incredibilã goanã dupã aur a unei faune rapace în care s-au inversat rolurile, iar niºte analfabeþi îi conduc ºi-i controleazã ei pe generalii de poliþie, pe magistraþi, pe ofiþerii serviciilor secrete. Funcþiile statului, atunci când nu sunt direct tãiate, sunt paralizate printr-un mecanism infernal de protecþie reciprocã a politicienilor, poliþiºtilor, magistraþilor ºi cãpeteniilor serviciilor secrete. Indiferent cine se perindã pe la putere nu se schimbã mai nimic, fiindcã existã acorduri subterane între o echipã ºi alta. Primii expuºi sunt bãtrânii, cei care au fãurit þara asta ºi care n-au nevoie de mila nimãnui, pentru cã ei au dat dimensiunea demnitãþii acestei þãri. Vã spune asta un om care ºi-a divinizat pãrinþii ºi care, dacã mai crede în bine ºi frumos, crede numai datoritã viselor în care îmi mai apar din când în când pãrinþii, care sunt în altã lume, mai bunã decât asta.
În urma cutremurului politic din decembrie 1989 plãcile tectonice ale societãþii româneºti s-au miºcat ce s-au miºcat, dupã care s-au aºezat, dar s-au aºezat rãu. Marile capacitãþi umane au fost azvârlite în închisoare sau date afarã din instituþii, sub pretextul luptei împotriva comunismului a vechilor structuri, iar locul lor a fost luat în foarte multe cazuri de niºte impostori ºi rãu-fãcãtori, care au pus la punct un sistem de jefuire nemiloasã a þãrii, ba, mai nou, chiar ºi a fondurilor externe. Acest sistem este, de altfel, singurul care funcþioneazã la ora actualã în România. El a devalizat bãncile ºi fondurile de investiþii. Apropo, amintesc P.D.S.R.-ului, actualul P.S.D., cã în campania electoralã din anul 2000 a promis cã va rezolva problema F.N.I.-ului, a promis cã va da bani ºi nu trebuie sã dea ca sã mãreascã datoria publicã internã, ci sã dea de la cei care au furat. Se ºtiu listele. Existã dischetele cu cei care au luat zeci ºi zeci de miliarde de lei de la F.N.I. De ce? De ce se muºamalizeazã acest jaf colosal? Nu este o palmã datã pe obrazul întregii clase politice româneºti? Nu existã voinþa sã se spunã: ”Domnilor, ãºtia au furat. útia au luat pe scurtãturã. útia au fost autorii ingineriei financiare.Ò Acest sistem a privatizat fraudulos ºi a vândut pe nimic patrimoniul naþional, a ruinat agricultura ºi turismul. El ºi-a creat propriile instituþii de propagandã: ziare, agenþii de presã, posturi de radio ºi de televiziune care muºamalizeazã afacerile murdare ºi, în schimb, îi vâneazã pe adversarii incomozi. Pe scurt, România este þinutã la pãmânt de o bandã de gangsteri. Nu vorbesc de politicieni, vorbesc de cei despre care, dupã 7, 8, 10, 12 ani, iatã cã aflãm ce averi colosale au. Eu pânã acum trei luni n-am auzit de acest Ovidiu Tender. N-am auzit de alþii care apar acum pe prima scenã ºi care sunt multimilionari în dolari, de ordinul a sute ºi sute de milioane de dolari. Vã daþi seama ce sistem de protecþie ºi-au asigurat ei? Dar iatã cã izbucnesc scandaluri internaþionale ºi sunt compromise ºansele României de aderare la structurile acestea euroatlantice, unde tot încercãm sã ajungem, dar nu vom ajunge cu un popor în zdrenþe, nu ne primeºte nimeni în felul ãsta. Mafia gulerelor albe a adoptat din zbor câteva cliºee despre democraþie, lupta împotriva dictaturii, drepturile omului, integrare euroatlanticã sau capitole de negociere, acorduri de stand-by cu F.M.I. ºi Banca Mondialã, compatibilitãþi ºi armonizãri, umbrele de securitate ºi alte formulãri ºablonarde, ºi cu pancartele astea dã în cap zi ºi noapte unei populaþii total lipsite de apãrare.
Repet cã România traverseazã o foarte gravã crizã de sistem, dar avertizez cã, spre deosebire de toate crizele cunoscute pânã acum, din criza asta nu existã nici o ieºire, decât, eventual, una cu picioarele înainte sau o mare revoltã popularã. Personal, sunt tare curios sã vãd dacã aºa ceva ar mai fi posibil în România acestor vremuri, când mafia speculeazã la maximum spaima unor oameni reduºi la stadiul vegetativ, care privesc ca prostiþi la prãpãdul ce se desfãºoarã sub ochii lor ºi se mulþumesc cu o zeamã lungã ºi o fierturã de urzici, mai ales cã a venit primãvara ºi verdeaþa creºte acum ºi prin ºanþuri. Nu credeam cã voi asista vreodatã la o asemenea ticãloºire în þara mea!
Ce fel de þarã e aia în care se ºtie precis cine a jefuit una dintre cele mai mari bãnci de comerþ exterior din România, furând trei miliarde de dolari, dar nimeni nu dã nici un ban înapoi, aºa cum nimeni nu restituie nici banii furaþi de la Banca Internaþionalã a Religiilor, ”Dacia FelixÒ, Credit Bank, Bankcoop, Banca Agricolã ºi alte instituþii de acelaºi fel, care parcã au fost înfiinþate special pentru a fi falimentate? De aia nu sunt bani pentru pensionari.
Ce fel de þarã e aia în care poliþiºtii ºi-au fãcut peste 40.000 de vile, fãrã a justifica de unde au avut atâta bãnet, dar tot ei îi tortureazã pe comercianþii minori sau pe practicanþii micului negoþ de frontierã, oameni amãrâþi pânã la Dumnezeu, nevoiþi sã facã astfel de treburi pentru a trãi ei ºi familiile lor? Tot mai mulþi români devin hoþi sau cerºetori pentru a supravieþui.
ªi ce fel de þarã e aia în care Parlamentul e ignorat ºi batjocorit de Guvern, care dã sute de ordonanþe de urgenþã ºi se transformã el în forul legiuitor, încãlcând nu numai separaþia puterilor în stat, dar ºi cea mai elementarã decenþã, prin instituirea unui regim de poliþie politicã împotriva celor insubordonaþi, a parlamentarilor, primarilor ºi consilierilor opoziþiei?
Situaþia social-economicã a þãrii n-are cum sã fie mai bunã, stimate domnule preºedinte Ion Iliescu. Totul nu e decât joc de imagine, foc de artificii ºi propagandã în stilul unor diversioniºti de profesie ca Vasile Dîncu, Alin Teodorescu, Bogdan Teodorescu ºi, mai nou, Emil
Hurezeanu. Numai cã lumea nu mãnâncã artificii. Lumea nu mãnâncã programe. Lumea nu mãnâncã planºele colorate arãtate de consilierii primului-ministru la televizor. Am mai spus-o ºi o repet, stimate domnule preºedinte Nicolae Vãcãroiu, ºi ºtiþi bine cã vã respect pentru cã sunteþi ca economist un specialist, oricum, mandatul dumneavoastrã a fost mult mai bine exercitat decât mandatul actualului premier. Vreau sã spun cã nivelul de trai, stimate domnule coleg Dan-Mircea Popescu, nu trebuie sã se vadã la televizor, trebuie sã se vadã la un alt aparat casnic: sã se vadã la frigider, acolo.
În declaraþia pe care premierul a fãcut-o la ºedinþa Parlamentului pe care am menþionat-o, Domnia sa a subliniat cã bilanþul anului 2002 aratã o continuare a evoluþiilor favorabile din anul 2001.
Anul 2002 a reprezentat din punct de vedere economico-social un an al performanþelor ridicate, materializate printr-o serie de indicatori pozitivi, inclusiv prin creºterea pensiei reale. Dar aceastã creºtere a pensiei reale a fost posibilã datoritã creºterii economice pe care a realizat-o guvernarea noastrã, ºi nu cea a P.D. ºi P.N.L.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.