Corneliu Bichineț

## **Domnul Corneliu Bichineț:**

O să încep în maniera lui Ion Creangă. Nu știu alții cum sunt, dar eu, de câte ori vin la acest pupitru și îl văd pe domnul Ben Oni Ardelean la conducere, simt că PNL, un partid cu un trecut măreț și cu un prezent alambicat, va avea viitor.

Nu sunteți sursa mea de inspirație. Nu mă mai inspiră de multă vreme nici Alina Gorghiu, nici Raluca Turcan, nu mă inspiră nici chiar Andreea Cosma, nici celebra Chichirău.

Pentru mine muză în această perioadă este domnul ministru Iordache, care, săptămâna trecută, în urma dialogului pe care l-am înfiripat aici, m-a determinat ca printr-o declarație politică să ajung la 350.000 de vizualizări și să primesc semnale chiar din partea unor deținuți, cel mai frumos fiind din partea unui deținut – am permisiunea să-i dau numele – Matei Nelu, pe care l-am sfătuit să stea liniștit acolo, să nu cumva să beneficieze de o eliberare condiționată, că afară este foarte rău.

Este rău și în pușcărie, dar afară este rău tare de tot.

De asemenea, a venit la Bârlad, acolo de unde domnul Mihai Botez a semnalat o chestiune foarte bună – și vă felicit, domnule deputat.

A venit la audiență cine credeți? Mama celebrului Pardalian Gălbează, care mi-a dat să citesc scrisoarea fiului său, scrisă caligrafic, cu semne de punctuație, ceea ce denotă că omul s-a școlit acolo în cei 8 ani de..., nu 8 ani, 8 ture de detenție și poate deveni un prozator celebru.

Printre altele, femeia a cerut un ajutor material. I l-am acordat. Să faceți și dumneavoastră treaba aceasta când vin oamenii la audiență!

Și vă spicuiesc din scrisoare.

## „Dragă mamă,

Știu ce e în sufletul matale – că așa vorbesc moldovenii, cu „matale” –, e greu să aibă o mamă un fecior la pușcărie, d’apăi trei, cât ai matale acum!”

## Mergând mai departe.

În țara aceasta explozii se întâmplă și pe linie politică. Cioloș, fost prim-ministru, a făcut un partid, România Î. În limbajul doamnei Dăncilă, „România Δ înseamnă „România Împreună”.

Nu știu cât va capta domnul Cioloș din electorat, pentru că atunci când a avut posibilitatea să fie productiv, ca prim-ministru, nu prea a fost.

Gheorghe Funar, fost primar al Clujului, a captat, cred, filonul naționalist al PRM și a făcut Partidul România Noastră. Le doresc succes amândurora!

Dar, ce să vezi, iată cum trece timpul. Cel pe care Adrian Năstase îl alinta „micul Titulescu”, domnul Victor Ponta, fost prim-ministru – statisticile arată un prim-ministru bun –, și-a făcut și Domnia Sa partid: Pro România. Și îi dau un sfat de la înălțimea acestei tribune. Să facă o voltă și, dacă vrea să aibă un succes mai mare decât și-l poate imagina, să dea mâna cu Traian Băsescu.

Acestea sunt paradoxurile în politica românească.

Acum, în față, domnul Victor Ponta are trei obstacole, ca în povești. Omul de pe locul 3, care țintește peste capul omului de pe locul 2 spre poziția numărul 1 în stat, un fel de frate de cruce al Domniei Sale, Liviu Dragnea, nu se dă deoparte. Nici cel de pe locul 2, care țintește și el locul 1, nici el nu se dă deoparte. Iar, ca un sfinx, domnul președinte Iohannis, un pic mai înalt decât ei, nici el nu se dă deoparte. Asta e frumos în politica românească!