Corneliu Ciontu

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

V„ mulþumesc. Stimaþi colegi,

Œnainte de a prezenta declaraþia politic„, a∫ vrea s„ fac o referire la un material care a ap„rut ast„zi Ón îJurnalul Naþional“ ∫i unde, pe prima pagin„, fotografia mea, ∫i acolo scrie: îDomnul deputat Ciontu este sup„rat c„ a pierdut o excursie Ón Spania ∫i din acest motiv atac„ presa“ — ceva Ón genul acesta —, referire la un raport privind activitatea Comisiei juridice, semnat de mine ∫i colegul meu, domnul deputat Leon„chescu, ∫i, Ón conþinut, toate referirile, practic, nu sunt dec‚t ale parlamentarilor din aceast„ comisie, nu am f„cut altceva dec‚t s„ redau Ón raport aceste probleme pe care le-au ridicat colegii no∫tri din Comisia juridic„. Probabil c„ este momentul s„ fie atacat ∫i Ciontu cu chestiuni inventate. Habar nu am despre ce excursie Ón Spania este vorba. Sper s„ fie o neÓnþelegere, o eroare, o s„ Óncerc s„ dau un drept la replic„ Ón m„sura Ón care cei de la îJurnalul Naþional“ Ól vor accepta.

## Stimaþi colegi,

Poate c„ sentimentul naþional este influenþat de bun„starea unei comunit„þi, poate c„ atunci c‚nd co∫ul zilnic este prea scump, atunci c‚nd nu ai cu ce s„-þi pl„te∫ti d„rile, este greu s„ mai g„se∫ti motive de entuziasm patriotic. Mai mult. Poate c„, uneori, din pricina politicienilor incompetenþi ∫i corupþi, din pricina administraþiei toropite ∫i umiliþelor zilnice, unii acuz„ condiþia de rom‚n. Da, domnilor! Sentimentul naþional poate depinde ∫i de evoluþia economic„ ∫i politic„ a unei þ„ri. De aceea este un miracol s„ vezi rom‚ni dispu∫i la sacrificii pentru a-∫i p„stra demnitatea naþional„, cu at‚t mai mult cu c‚t ace∫tia sunt tineri.

™tim bine, o treime din tinerii rom‚ni doresc s„ p„r„seasc„ þara pentru a studia ∫i lucra peste hotare ∫i, Ón aceste condiþii, mii de tineri rom‚ni se adun„ zilnic, pictaþi ∫i Ónve∫m‚ntaþi Ón drapelul rom‚nesc, pentru a c‚nta îDe∫teapt„-te, rom‚ne“ ∫i a recita îMioriþa“. Ace∫ti tineri tr„iesc Ón cea mai s„rac„ þar„ european„, Ón ultima þar„ comunist„ din Europa, Moldova, Moldova care pentru ei este a lui ™tefan cel Mare, nu a unui comunist agresiv, numit Voronin.

P„rinþii lor au c‚þiva dolari pe lun„ pentru a-i hr„ni, Ómbr„ca ∫i educa, dar lor nu le pas„, ei nu ∫tiu ∫i nu vor s„ ∫tie despre privatiz„ri frauduloase, corupþie ∫i Óntreþineri de nepl„tit, pentru c„ singura lor speranþ„, visul lor se nume∫te Rom‚nia. Pentru drama lor ei g„sesc un singur leac: Rom‚nia. Este o lecþie, o umilinþ„ pentru noi, toþi cei care av‚nd ∫ansa pe care ei o viseaz„, aceea de a tr„i Ón Rom‚nia, o irosim sterp Ón demagogie ∫i politicianism. Barbu Delavrancea spunea despre Nicolae Filipescu: îDac„ am pieri cu toþii ∫i ar r„m‚ne numai el, naþia noastr„ ar fi admirabil reprezentat„!“ Ei, bine, poate c„ ar trebui s„ pierim cu toþii ∫i s„ r„m‚n„ numai ace∫ti tineri. Prin credinþa lor, pe care noi am pierdut-o, prin entuziasmul lor, pe care noi l-am pierdut, prin inocenþa