Stenogramă plen

Stenogramă plen · Camera Deputaților · 22 martie 2002 · monitorul.ai

Domnule pre∫edinte de ∫edinþ„,

Domnilor colegi,

Œn aceste zile, locuitorii municipiului Cluj-Napoca s„rb„toresc Ómplinirea a 10 ani de la preluarea, Ón urma votului democratic al electoratului, a funcþiei de primar de c„tre dr. ec. Gheorghe Funar. De∫i, ca politician, dr. Gheorghe Funar s-a bucurat de o mediatizare de invidiat, inclusiv din partea mediilor ostile, lui nu i se pot contesta merite certe de bun gospodar, fapt confirmat de c‚∫tigarea, pentru a treia oar„, a mandatului de primar al capitalei de suflet a Transilvaniei.

Foarte mulþi observatori politici s-au ar„tat nedumeriþi ∫i intrigaþi de faptul c„ înaþionalistul“, îextremistul“ etc., a∫a cum a fost etichetat pe nedrept, a fost ∫i este votat ca primar, inclusiv de cet„þenii rom‚ni de etnie maghiar„. Pentru a spulbera nedumeririle legate de aceast„ situaþie, ca unul care am petrecut c‚þiva ani al„turi de dr. ec. Gheorghe Funar, trebuie s„ mai precizez Ónc„ o dat„ c„ pentru primarul Gheorghe Funar nu conteaz„ etnia cet„þenilor acestui municipiu. A∫a cum este firesc ∫i normal, el Ói trateaz„ pe toþi cet„þenii Clujului Ón mod egal, aplic‚nd cu stricteþe legea ∫i fiind receptiv faþ„ de problemele cu care se confrunt„ ace∫tia.

Nu ne propunem, de∫i ar merita-o pe deplin, s„ evidenþiem meritele sale de primar. Dorim totu∫i s„ reamintim c„ Gheorghe Funar, ca primar, a fost v‚nat cu Ónd„r„tnicie at‚t de regimul C.D.R.-U.D.M.R., c‚t ∫i de noul regim P.S.D.-U.D.M.R. Ne reamintim ∫i reamintim eforturile disperate ale fo∫tilor prefecþi þ„r„ni∫ti de a-l suspenda din funcþie pe primarul Gheorghe Funar, f„r„ ca, m„car o singur„ dat„, s„ fi existat cel mai mic motiv Ón acest sens.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/22.III.2002 Dac„ defunctul regim nu a reu∫it acest lucru, nici noua alianþ„ P.S.D.-U.D.M.R. nu a renunþat la un asemenea obiectiv. ™i, spre a confirma c„ sunt mo∫tenitorii de drept ai dictaturii comuniste, aliaþii P.S.D.-U.D.M.R. au trecut Ón forþ„ la arestarea primarului de Cluj-Napoca. Au beneficiat Ón acest sens de serviciile colonelului Pop Teodor Pu∫ca∫, Ónc„ ∫eful poliþiei municipale.

Colonelul Teodor Pu∫ca∫ este Ón prezent unul dintre cei mai corupþi poliþi∫ti din Rom‚nia. El a fost Óndep„rtat din cadrele poliþiei mure∫ene, ca urmare a primirii ca mit„ a 10 mii de dolari S.U.A. Un alt motiv l-au constituit relaþiile sale cu lumea interlop„ a valuti∫tilor ∫i v‚nz„torilor de aur. Ajuns la Cluj-Napoca pe c„i mai puþin ortodoxe, lui i se uit„ suspect de repede p„catele ∫i i se Óncredinþeaz„ funcþii Ón conducerea inspectoratului judeþean de poliþie. Dup„ schimbarea de regim, av‚nd Ón vedere tendinþele acestuia de politizare a aparatului acestei instituþii, are loc numirea sa drept comandant al Poliþiei Municipiului Cluj-Napoca.

Numirea nu este, Óns„, cu totul Ónt‚mpl„toare ∫i nici nu este motivat„ de meritele profesionale ale lui Teodor Pop Pu∫ca∫. Sunt date certe c„ Pop Pu∫ca∫ deþine cele dou„ dosare Ón care a fost cercetat pentru evaziune fiscal„ inginerul Ioan Rus, actualul ministru de interne, pe vremea c‚nd lucra ca agent de v‚nz„ri la una din firmele lui Ion Þiriac. A∫a se explic„, dup„ unii, faptul c„, indiferent de performanþele mediocre, ca ofiþer ∫i comandant, ale lui Teodor Pop Pu∫ca∫ el a r„mas Ón continuare Ón fruntea Poliþiei Municipiului Cluj-Napoca, f„c‚nd de ru∫ine nu numai Óntreaga poliþie rom‚n„, ci, Ón primul r‚nd, personalul de Ónalt profesionalism ∫i competenþ„ din subordine.

Mi-am adus, Ón timpul dezbaterilor parlamentare, o oarecare contribuþie, at‚t Ón ceea ce prive∫te Legea poliþiei, c‚t ∫i Statutul poliþistului rom‚n. De aceea pot declara, Ón deplin„ cuno∫tinþ„ de cauz„ ∫i cu bun„-credinþ„, c„ persoanele care pot funcþiona Ón aceast„ important„ instituþie a statului de drept trebuie s„ aib„, pe l‚ng„ o solid„ preg„tire profesional„, ∫i o þinut„ ∫i probitate morale deosebite.

Din nefericire, colonelul Teodor Pop Pu∫ca∫ este departe de a Óntruni condiþiile minime prev„zute, fiind corigent la capitolul moral. Nu Ói imput„m colonelului Teodor Pop Pu∫ca∫ doar colaborarea cu lumea interlop„ sau ∫antajarea ministrului de interne, ci ∫i Ónc„lcarea sistematic„ a legilor acestei þ„ri. Colonelul Pop Pu∫ca∫ este, Ón condiþii dubioase, unul din magnaþii ofiþerilor de poliþie din judeþul Cluj. Aparent, dintr-un salariu de bugetar, el a reu∫it s„ achiziþioneze bunuri de miliarde de lei, inclusiv o vil„, evaluat„ la peste 5 miliarde de lei. Cu toate acestea, a fost scos îbasma curat„” de ministrul Ioan Rus, speriat probabil s„ nu se dea publicit„þii p„catele sale anterioare.

Consider‚nd c„ Ón Rom‚nia legile sunt doar pentru pro∫ti, colonelul Pop Pu∫ca∫ a Ónc„lcat prevederile Legii nr. 50/1991, republicat„, fiind amendat cu peste 1,5 miliarde de lei. Acest îmo∫ Teac„“ al Poliþiei Rom‚ne se comport„ ca un st„p‚n absolut, consider‚nd domeniul public al municipiului ca o mo∫ie proprie. De asemenea, el refuz„ sistematic s„ permit„ administraþiei publice locale s„-∫i exercite atribuþiile de control stabilite de lege.

Œn orice stat civilizat, un poliþist cum este colonelul Teodor Pop Pu∫ca∫ ar fi destituit Ón maximum 24 de ore, doar pentru cele menþionate mai sus. Doar Ón Rom‚nia se face o excepþie!

Dar colonelul Pop Pu∫ca∫ nu se face vinovat doar de astfel de abuzuri ∫i ilegalit„þi. Recent, presa clujean„ de limba maghiar„ a publicat declaraþia deputatului U.D.M.R. Kónya-Hamar ™ándor, potrivit c„ruia comandantul Poliþiei Municipiului Cluj-Napoca, nimeni altul dec‚t colonelul Teodor Pop Pu∫ca∫, a cerut sprijinul U.D.M.R. Ómpotriva lui Gheorghe Funar. Informaþia a fost publicat„ Ón ziarul maghiar îKronika“. Publicaþia nu se limiteaz„ la a oferi informaþia cu pricina, ea cuprinz‚nd ∫i declaraþiile indubitabile de sprijin al liderilor U.D.M.R. pentru în„p„stuitul” comandant Teodor Pop Pu∫ca∫.

Un asemenea demers a fost extrem de grav. El Ónseamn„, Ón primul r‚nd, Ónc„lcarea unei condiþii esenþiale, respectiv, a echidistanþei Ón raport cu partidele politice. Œn al doilea r‚nd, colonelul Pu∫ca∫ se face vinovat de incitarea la complot Ómpotriva unui demnitar ales.

Ar fi de dorit ca domnul prim-ministru s„ vin„ Ón sprijinul ministrului de interne, terorizat de colonelul Teodor Pop Pu∫ca∫ cu dezv„luirea conþinutului dosarelor pentru evaziune fiscal„, av‚ndu-l ca autor pe domnul Ioan Rus. Dac„ asemenea dosare sunt Óntemeiate, ar fi moral ∫i de tot respectul ca ministrul de interne s„-∫i dea demisia, a∫a cum se Ónt‚mpl„ Ón toate þ„rile civilizate, atunci c‚nd un membru al Guvernului este acuzat de asemenea fapte.

Nici primul-ministru, nici ministrul de interne nu pot r„m‚ne indiferenþi. P‚n„ la urm„, oric‚t ar Óncerca s„-l ascund„, adev„rul va ie∫i la iveal„ ∫i risc„ s„ compromit„ iremediabil credibilitatea Guvernului ∫i a membrilor s„i, ca ∫i sinceritatea luptei Ómpotriva corupþiei ∫i a cercurilor mafiote.

Permiteþi-mi, Ón final, un scurt P.S. Recent, un ziarist Ómi declara c„ Ón schimbul Óngrop„rii materialelor de pres„ referitoare la afacerile dubioase ale lui Ioan Rus i s-a propus angajarea cu grad de c„pitan Ón cadrul Poliþiei. S„ fie, oare, Ónc„ o confirmare c„ actualul ministru de interne Ó∫i recunoa∫te p„catele ∫i Óncearc„ disperat ca acestea s„ nu fie aduse la cuno∫tinþa opiniei publice? Ce p„rere aveþi, domnule Adrian N„stase? Cum veþi putea st‚rpi corupþia Ón Rom‚nia cu un asemenea ministru de interne?

Mulþumesc.

Valeriu Stoica

#13470

Domnule pre∫edinte, Doamn„ deputat, Domnilor deputaþi,

Ón ultimul timp, Guvernul condus de premierul Adrian N„stase pare s„ fie tot mai mult interesat de luptele politice f„r„ substanþ„ dintre primari ∫i autorit„þile centrale sau chiar din interiorul partidului de guvern„m‚nt, neglij‚nd îcoloana vertebral„“ a þ„rii, economia. Se pare c„ preocup„rile economice ale guvernanþilor se Óndreapt„ c„tre posibilit„þile de Ómbog„þire a clientelei politice, prin acordarea de noi credite pentru Óntreprinderile de stat: ROCAR, S.N.T.R., Ón ciuda angajamentelor luate faþ„ de F.M.I. sau a celor asumate faþ„ de Uniunea European„.

Mai mult dec‚t at‚t. Introducerea Ón dezbaterea Parlamentului a unor proiecte cu caracter economic, cum ar fi cel referitor la taxa pe valoarea ad„ugat„, proiect

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/22.III.2002 contradictoriu prin prevederile sale, demonstreaz„ Ónc„ o dat„ c„ autorit„þile nu au nici cea mai vag„ idee despre realit„þile þ„rii pe care o conduc ∫i nici despre standardele europene. Astfel, proiectul de Lege privind taxa pe valoarea ad„ugat„ nu aduce nici o schimbare fundamental„, capabil„ s„ determine un suflu nou economiei rom‚ne∫ti. Sunt menþinute cota standard T.V.A. la 19%, precum ∫i alte prevederi Ómpov„r„toare, at‚t pentru populaþie, c‚t ∫i pentru agenþii economici.

P.N.L. consider„ c„ este vital„ pentru Rom‚nia reluarea proiectului economic lansat la Ónceputul anului 2000, prin intermediul c„ruia a fost posibil„ relansarea cre∫terii economice pe o baz„ s„n„toas„, pentru prima dat„, dup„ evenimentele din decembrie ’89. Reforma fiscal„ pe care noi am promovat-o atunci a explicat redresarea economiei rom‚ne∫ti Ón anul 2000 ∫i Ón anul 2001.

Œn acest sens, liberalii susþin necesitatea reducerii taxei pe valoarea ad„ugat„ de la 19 la 15%. Acest fapt este motivat at‚t de standardele externe – Directiva a 6-a a Uniunii Europene, c‚t ∫i, mai ales, de realit„þile interne. Consumul intern este Ónc„ redus ∫i dependent de starea economic„ precar„ a populaþiei ∫i a agenþilor economici, iar cota de 15% a t.v.a. ar constitui un factor de cre∫tere, Ón special pentru comerþul cu am„nuntul ∫i servicii.

De asemenea, trebuie avut„ Ón vedere aplicarea unei cote diferenþiate de T.V.A., Ón special pentru sectoarele cu un ritm de dezvoltare redus sau pentru produsele vitale pentru populaþie. Astfel, P.N.L. susþine necesitatea aplic„rii cotei de 5% pentru produse de strict„ necesitate, cum ar fi alimentele de baz„, unele produse medicamentoase de uz uman, construcþii de locuinþe, turism internaþional ∫i intern sau servicii de interes personal: cur„þ„torie, frizerie, coafur„. Œn acest fel, preþurile produselor de baz„ vor sc„dea, fapt ce va acorda unei populaþii tot mai s„r„cite ∫ansa de a-∫i asigura traiul zilnic. De asemenea, aplicarea unei astfel de m„suri ar duce cu adev„rat la relansarea unor sectoare vitale: turismul ∫i construcþia de locuinþe.

Trebuie s„ Ónþelegem c„ nu spectacolele costisitoare sunt cele care asigur„ dezvoltarea economiei, ci aplicarea unor m„suri importante, Ón funcþie de specificul acesteia.

De asemenea, P.N.L. susþine aplicarea unei cote reduse de t.v.a., de 10%, pentru energia electric„, gazele naturale sau energia termic„, aceast„ m„sur„ put‚nd fi un r„spuns pentru problemele populaþiei, obligat„ s„ pl„teasc„ facturi exorbitante pentru Óntreþinere.

P.N.L. sper„ c„ Ón procesul de analizare a amendamentelor propuse, P.S.D. nu va fi prizonierul unei mentalit„þi anchilozate, ci va avea Ón vedere interesul cet„þenilor ∫i al agenþilor economici care opereaz„ Ón Rom‚nia. Menþinerea ∫i promovarea unor prevederi contrare normelor europene ∫i, Ón acela∫i timp, realit„þii rom‚ne∫ti sunt de natur„ s„ duc„ la Óngr„direa libert„þii economice, principiu susþinut de P.N.L. ca element principal al reformei sistemului economic rom‚nesc.

Este momentul Ón care, pentru a transforma idealurile Ón realit„þi, partidele politice trebuie s„ treac„ peste interesele de cast„, unindu-∫i eforturile pentru a oferi populaþiei o Rom‚nie Ón care expresia îa tr„i decent” s„ nu mai fie o utopie. Datoria P.S.D. nu este de a Ómbog„þi Ón continuare clientela politic„, ci de a face ceva pentru cei pe care i-a minþit Ón noiembrie 2000.

V„ mulþumesc.

Valeriu ™tefan Zgonea

#17889

Domnule pre∫edinte de ∫edinþ„, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œn orice þar„ democratic„, partidele politice sunt considerate îcopiii democraþiei“. Lumea democratic„ se bazeaz„ pe modul elegant ∫i echilibrat prin care partidele politice construiesc cadrul legislativ al dezvolt„rii durabile a unei naþiuni.

Timpul, r„bdarea ∫i arta negocierii Óntre partidele politice diferite au generat elementele necesare form„rii unor reguli ∫i cutume care s„ defineasc„ instrumentele de control dintre acestea. Astfel, baz‚ndu-se pe principiile reglementate de Constituþie, Regulamentul Camerei Deputaþilor a permis partidelor aflate Ón opoziþie s„ beneficieze de un element de control politic, legitim ∫i democratic, numit îmoþiune“. Dicþionarul explicativ al limbii rom‚ne prezint„ îmoþiunea“ ca: îHot„r‚rea unei adun„ri, aprobat„ prin vot, prin care aceasta Ó∫i exprim„ atitudinea, doleanþele sau revendic„rile Ón anumite probleme majore“. Cuv‚ntul este mult mai simplu explicat, dar cu acela∫i fond, Ón dicþionarul juridic.

Œns„ dreptul legiuitorilor de a examina politicile Executivului, drept fundamental, s-a transformat Ón timp dintr-o dezbatere de idei Óntr-o retoric„ simplist„, ce prezint„ din ce Ón ce mai des, mai degrab„, dorinþa de a acumula puncte electorale, dec‚t o abordare lucid„ ∫i responsabil„. Num„rul moþiunilor depuse Óntr-un singur an de prezenta opoziþie dep„∫e∫te clar num„rul moþiunilor depuse de P.D.S.R. Ón jum„tate din mandatul trecut.

Dar opoziþia nu a conceput aceste m„suri Óntr-o logic„ natural„, doar dintr-o ambiþie p„gubitoare, generat„ de obsesii electorale ∫i de dorinþa de a pune piedici procesului legislativ, de a consuma timpul Camerei Deputaþilor, timp Ón care aceasta putea dezbate ∫i adopta legi îimportante ∫i necesare“, cum spunea un distins deputat P.D. Ón anul 2000. Tot mai apatic ∫i ineficient, se negociaz„ ast„zi Ónþelesurile, pentru a conferi inteligibilitatea schimburilor verbale. Citind legislaþia actual„ doar Ón diagonal„, sesiz‚nd aspecte de imagine, Ón detrimentul substanþei legislative, actuala opoziþie a transformat aceast„ arm„ politic„ Ón arma ridicolului. Mai grav dec‚t at‚t. Actuala opoziþie a transformat definiþia ∫i sensul opoziþiei parlamentare Ón definiþia babiloniei rom‚ne.

Retorica populist„ ∫i posibilitatea de a afecta sticlele ecranelor TV sunt singurele motive ale depunerii unei moþiuni Ómpotriva Guvernului Ón ziua de ast„zi. Procedeul demagogic Ón care se redacteaz„ o moþiune, specul‚nd Ón sens politic ∫i electoral un anumit text de lege, a transformat aceast„ arm„ a opoziþiei Óntr-o modalitate de polemic„ f„r„ substanþ„.

Astfel, ideea de moþiune a c„zut Ón derizoriu, dar, ∫i mai grav, ∫i mai periculos pentru regulile de baz„ ale democraþiei Óns„∫i, ideea de îopoziþie“ a c„zut Ón derizoriu. Dezbaterea politic„ tradiþional„ comport„ instrumente de control gen îmoþiune“, dar Ón faþa falselor probleme spuse azi de c„tre opozanþi, Ón faþa incapacit„þii opoziþiei actuale de a se mobiliza coerent, pentru a face s„ funcþioneze acest îmotor al democraþiei“, care este

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/22.III.2002 opoziþia Óns„∫i, cum le putem ∫i cum Ói putem sancþiona oare pentru Ónc„lcarea dreptului s„u fundamental de a exista ∫i de a funcþiona?

Exemplele sunt elocvente ∫i esenþiale. Moþiunea despre politica economic„, iniþiat„ de P.D. ∫i P.N.L., a transformat ridicolul celor care au condus privatizarea economiei rom‚ne Ón perioada 1996-2000. Despre îcriza s„n„t„þii” ne-au vorbit aceia∫i domni care au distrus-o Ón aceea∫i defunct„ perioad„.

C‚nd P.D.S.R. atr„gea atenþia cu privire la starea Ónv„þ„m‚ntului rom‚nesc, dou„ au fost ideile desprinse din dezbaterea moþiunii de februarie 2000: recunoa∫terea crizei de c„tre reprezentanþii puterii de trist„ amintire ∫i plec„rile dese din sala de ∫edinþe ale ministrului de resort din acea perioad„, semn al preocup„rii vizavi de tema dezb„tut„.

C‚t despre tezaur, ne vorbesc aceia∫i colegi, care au generat ∫i genereaz„ prea multe zone conflictuale Ón politica extern„ a Rom‚niei.

Dac„ regulamentul mi-ar permite, a∫ depune o moþiune Ómpotriva opoziþiei. Sau, poate c„ ar trebui descoperit„ o modalitate de sancþionare Ómpotriva celor care scriu moþiuni, pentru c„ nu au ∫tiut niciodat„ s„ conduc„. Moþiunea a∫ denumi-o: îDemagogia neputinþei“ sau, poate, a∫ denumi-o: îApelaþiunea Puterii Ómpotriva demagogiei neputinþei“.

Neputinþa de a Ónþelege legea Ón folosul comunit„þii ∫i nu al grupului de interese pe care le reprezint„ aceste partide, neputinþa de a realiza ceva pentru þar„, ca partid istoric, tr„ind din seva str„mo∫ilor. Demagogia de a transforma orice lege Ón tehnic„ oratoric„, stimul‚nd cititul Ón diagonal„ ∫i analiz‚nd doar pasajele care lovesc Ón companiile care au supt ilegal resurse financiare Ón acea perioad„ 1996-2000.

Transformarea luptei pentru lansarea Rom‚niei Óntr-o imens„ scen„ pentru prezentarea discursurilor demagogice. Neputinþa de a construi, transformat„ Ón voinþa de a distruge. Neputinþa construirii unui climat politic modern, bazat pe negociere, toleranþ„ ∫i realizarea unui Parlament democratic, ca surs„ de progres al comunit„þii.

Demagogia neputinþei rezult„ din vechea poveste rom‚neasc„ cu îS„ moar„ capra vecinului!“, Ón detrimentul lui: îCum pot s„ aflu ∫i cum pot s„ cresc ∫i eu una?“

Sunt oameni, care, de team„ s„ nu abuzeze Ón vreun chip, prefer„ s„ nu Ónf„ptuiasc„ nimic. Despre acei oameni, se poate spune c„ simpla lor prezenþ„ este un abuz.

V„ mulþumesc.

™tefan Baban

#23556

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

## îDreptul de proprietate ∫i folosirea lui.“

Restituirea p„durilor conform Legii nr. 18/1991 ∫i Legii nr. 1/2001 c„tre vechii proprietari, f„r„ ca legea s„ prevad„ ∫i sancþiuni pentru t„ierile necontrolate, risc„ s„ provoace un adev„rat dezastru ecologic. Retrocedarea terenurilor forestiere conform legislaþiei Ón vigoare are consecinþe dramatice. Din cauza lipsei de bani, cei mai

mulþi proprietari sunt tentaþi ca, Ón schimbul unor sume modice, s„ accepte t„ierile abuzive din p„durile lor.

Ca urmare, o dat„ cu trecerea lor Ón proprietate privat„, a crescut ∫i num„rul instalaþiilor de debitat mas„ lemnoas„: gatere, mini-gatere, circulare. P‚n„ la interzicerea exportului de bu∫teni, cea mai mare cantitate de lemn t„iat a ie∫it din þar„ sub form„ de materie prim„ sau prelucrat„ primar ∫i se Óntorcea Ón produs finit, diferenþa de preþ fiind semnificativ„.

Numeroase societ„þi comerciale, unele rom‚ne∫ti, altele aparþin‚nd unor afaceri∫ti de alte naþionalit„þi, ofer„ proprietarilor de p„duri sume derizorii, primind Ón schimb dreptul de a opera Ón fondul forestier t„ieri necontrolate. De∫i au trecut 10 ani de la adoptarea primei legi de retrocedare ∫i, respectiv, de obþinere a dreptului de proprietate, indiferent de guvernele care s-au succedat la putere, nimeni nu s-a g‚ndit la responsabilit„þile pe care trebuie s„ ∫i le asume proprietarii de p„duri. Una din principalele consecinþe a determinat eroziunea solului, urmat„ de Ónclinaþii ale terenului, precum ∫i de alunec„ri de teren. La acestea, s-au ad„ugat ∫i probleme deosebite Ón exercitarea dreptului de proprietate ∫i, implicit, de administrare ∫i paz„ a p„durilor, ceea ce a dus la o defri∫are iraþional„, dar, Ón acela∫i timp, ∫i intens„.

Faptul c„ Ón cazul p„durilor private nu exist„ o limit„ Ón ceea ce prive∫te recoltarea masei lemnoase face posibil ca Ón timpul cel mai scurt deþin„torul acestora s„ procedeze la t„ierea masiv„ ∫i exportarea masei lemnoase, f„r„ a acoperi cu puieþi zonele descoperite. Œn condiþiile climaterice, cel puþin din ultimii 5 ani, Ón care anotimpurile nu-∫i mai urmeaz„ caracteristicile meteorologice fire∫ti, nu este de mirare c„ au loc at‚tea alunec„ri de teren, inundaþii sau surp„ri de coaste, fapte care produc at‚t pagube materiale c‚t ∫i umane.

Œn aceste condiþii, este necesar s„ se g„seasc„ ∫i un cadru legal pentru exploatarea masei lemnoase, chiar pe domeniile private, a∫a cum se Ónt‚mpl„ ∫i Ón Occidentul la care facem foarte des referire, pentru a putea perpetua puritatea aerului din p„durile de foioase ∫i de conifere, precum ∫i pentru a l„sa mo∫terire urma∫ilor no∫tri areale naturale bine definite ∫i bine conturate, aduc„toare de pace, lini∫te ∫i s„n„tate sufleteasc„.

Mulþumesc.

Cornel ™tirbeþ

#26510

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Am intitulat intervenþia mea: îSalariile profesorilor“. Œnc„ din luna septembrie, de la adoptarea bugetului de stat pe anul 2002, P.D.S. ∫i Guvernul N„stase au promis Ón stil caracteristic, dup„ modelul adoptat Ón campania electoral„, majorarea salariilor pentru personalul din Ónv„þ„m‚nt ∫i acordarea tichetelor de mas„. Tot de atunci a Ónceput ∫i am„girea cu diverse soluþii, ultima fiind aceea a acord„rii tichetelor de mas„ Ón condiþiile cunoscute ∫i adopt„rii unei legi noi privind salarizarea bugetarilor. Nici acest ultim angajament nu a fost respectat ∫i acum se Óncearc„ o nou„ p„c„lire, eventual, prin semnarea unor protocoale, cu alte promisiuni solemne, care nu rezolv„ nimic.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/22.III.2002 P.S.D. ∫i Guvernul N„stase motiveaz„ permanent salariile mici din Ónv„þ„m‚nt cu lipsa resurselor financiare, dar, Ón acela∫i timp, acord„ facilit„þi bugetare de zeci de mii de miliarde pentru firmele finanþatorilor ∫i susþin„torilor partidului (vezi cazurile recente ale RAFO ∫i Tutunul rom‚nesc). Œn viziunea îmult preþuitului partid“, exist„ resurse financiare pentru salarii ∫i venituri imense, numai pentru elitele P.S.D., care dispun de elicoptere pentru navet„, pontoane ∫i ferme de vacanþ„ ∫i construiesc societ„þi de tip Dallas, a∫a cum declarau pe posturile de televiziune domnii Iacobov, Sechelariu, Nicolae, V‚ntu ∫.a., susþinuþi direct de guvernanþii actuali. Nu mai vorbim despre domnul îHagi“ al Rom‚niei din domeniul financiar, care a Óncasat îpe merit“, a∫a cum susþine Óntreaga conducere a P.S.D., peste 10 miliarde de lei pentru munca sa de c‚teva luni. Dup„ cum se vede, Óns„, Ón aprecierea social-democrat„, munca tuturor profesorilor, medicilor ∫i cercet„torilor nu valoreaz„ c‚t un îgeniu“ P.S.D., cererile lor de m„rire salarial„ nefiind îpe merit“.

De asemenea, eminenþele parlamentare ale P.S.D. conduc adun„rile generale ale acþionarilor ∫i consiliile de administraþie ale B„ncii Comerciale Rom‚ne, C.E.C.-ului, Romsilva, Petrom ∫i ale altor unit„þi strategice, cumul‚nd îconstituþional“, cu neru∫inare, indemnizaþii de parlamentar cu sume enorme din banii publici. Evident, se explic„ aceast„ situaþie prin valoarea individual„, cre∫terea P.I.B.ului Ón ultimul an ∫i modul echitabil de distribuire a resturilor, motivaþii cuprinse Ón tomuri impresionante de îc„rþi albe“, care prezint„ îmarile realiz„ri ale Guvernului N„stase“. Nu se explic„ Óns„ cui folosesc aceste realiz„ri.

™i pentru ceilalþi membri P.S.D. se g„sesc fonduri importante, care Ói diferenþiaz„ de oamenii obi∫nuiþi, ace∫tia Óncas‚nd zeci de milioane lunar pentru calitatea de membru Ón consiliile de administraþie ale societ„þilor ∫i regiilor cu capital de stat mai puþin îstrategice“.

Jaful la acest nivel este sistematic ∫i are proporþii greu de imaginat. Cu o asemenea politic„, pretins socialdemocrat„, Rom‚nia nu se Óndreapt„ spre o societate de tip capitalist, ci spre un stat feudal, Ón care îonorabilii“ Iacobov, Sechelariu, V‚ntu, Nicolae ∫i îaristocraþia“ P.S.D. acord„ mil„ public„ profesorilor, medicilor, cercet„torilor ∫i exerseaz„ social-democraþia sub forma venitului minim garantat cu restul populaþiei.

Pornind de la aceast„ succint„ prezentare a politicii salariale, apreciem ca justificate revendic„rile personalului din Ónv„þ„m‚nt ∫i susþinem adoptarea Ón procedur„ de urgenþ„ a Legii privind salarizarea bugetarilor, pe baza altor grile dec‚t cele actuale. Situaþia extrem de dificil„ Ón care se g„se∫te Ón prezent aceast„ categorie social„ impune Óns„ g„sirea unei soluþii urgente, pentru a evita consecinþe greu de suportat.

Din acest motiv, ne permitem s„ propunem una din soluþiile posibile, ∫i anume aceea a desfiinþ„rii prin ordonanþ„ de urgenþ„ a consiliilor de administraþie ale regiilor ∫i societ„þilor comerciale cu capital de stat, inclusiv ale celor de la nivel local, ∫i asigurarea conducerii pe baza contractului de management, urm‚nd ca fondurile economisite s„ fie folosite pentru Ónv„þ„m‚nt.

F„r„ a mai lua Ón calcul eliminarea autoturismelor de provenienþ„ str„in„, reducerea cheltuielilor imense cu deplas„rile Ón str„in„tate ∫i celor de protocol promise de premierul N„stase, v„ asigur c„ fondurile disponibilizate astfel pot acoperi cererile Óndrept„þite ∫i strict necesare ale profesorilor. Este dispus, oare, P.S.D. la un asemenea sacrificiu pentru social-democraþie?

Ca o ultim„ precizare, a∫ reaminti doamnei ministru Andronescu ∫i domnului premier c„ ∫i Ón perioada ‘962000 politica salarial„ Ón domeniul bugetar a fost realizat„ tot de frunta∫i ai P.S.D. care au condus Ministerul Muncii ∫i Solidarit„þii Sociale. Prin urmare, Óncercarea de a pasa r„spunderea situaþiei din Ónv„þ„m‚nt pe seama altor forþe politice este ridicol„ ∫i nu poate justifica incapacitatea guvernanþilor de a renunþa la demagogia pe care ∫i-au construit Óntreaga credibilitate politic„.

V„ mulþumesc.

Becsek-Garda Dezideriu Coloman

#31647

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Vineri, Ón ziua de 15 martie, se vor Ómplini 154 de ani de la Ónceputul Revoluþiei maghiare, s„rb„toarea naþional„ a maghiarilor de pretutindeni.

Programul Revoluþiei maghiare prevedea desfiinþarea radical„ a relaþiilor feudale, a iob„giei ∫i a f„cut posibil„ libera dezvoltare a societ„þii burgheze.

Ca parte integrant„ a îprim„verii europene“, Revoluþia maghiar„ deschidea largi posibilit„þi Ón lupta pentru progres ∫i libertate a popoarelor din centrul ∫i r„s„ritul Europei, printre care se afla ∫i naþiunea rom‚n„ din Transilvania. De∫i Revoluþia maghiar„, dup„ lupte de un an ∫i jum„tate, a fost Ónfr‚nt„, reformele sale au fost bine venite nu numai pentru naþiunea maghiar„, ci ∫i pentru naþiunea rom‚n„ din Transilvania, pentru c„ desfiinþarea iob„giei ∫i Ómpropriet„rirea þ„ranilor a contribuit la ridicarea Ón mas„ a þ„r„nimii rom‚ne∫ti. Tot a∫a, burghezia rom‚n„ a beneficiat de libertatea comerþului ∫i de structurile economice burgheze care au permis Ónt„rirea comunit„þii rom‚ne∫ti din Ardeal.

Cunoa∫terea inexact„ a evenimentelor Óngreuneaz„ apropierea rom‚no-maghiar„, care ar trebui s„ devin„ o necesitate pentru cele dou„ popoare. Dar, pentru aceasta, ar trebui s„ se renunþe din partea unor istorici rom‚ni la mistificarea unor evenimente, cum ar fi: uciderea a 40.000 de rom‚ni sau incendierea a 200 de sate rom‚ne∫ti, teorii ∫i date care nu pot fi susþinute documentar, ∫i s„ se recunoasc„ gre∫elile f„cute de unii conduc„tori ai Revoluþiei rom‚ne c‚nd s-au aliat cu forþele contrarevoluþionare ale Imperiului Habsburgic ∫i au f„cut ravagii Ón r‚ndurile populaþiei maghiare, cum a fost m„celul de la Aiud. Curtea de la Viena s-a folosit de acest conduc„tor numai pentru a crea disensiuni Óntre revoluþionarii rom‚ni ∫i maghiari, fapt pe care l-a perceput foarte inteligent chiar ∫i Nicolae B„lcescu.

Dup„ Ónfr‚ngerea Revoluþiei maghiare, represaliile au fost resimþite nu numai de revoluþionarii maghiari, dar ∫i de cei care erau al„turi de forþele contrarevoluþionare. Habsburgii nu ∫i-au respectat promisiunile faþ„ de rom‚ni, motiv pentru care Avram Iancu a intrat Ón conflict cu autorit„þile Ómp„r„te∫ti care l-au umilit ∫i l-au tr„dat Ón mod nevrednic. Domnia sa a fost Ónchis un timp la Alba Iulia Ón aceea∫i Ónchisoare Ón care au fost Óntemniþaþi Horea ∫i Clo∫ca.

V„ mulþumesc pentru atenþie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/22.III.2002

Raj-Alexandru Tunaru

#34280

Domnule pre∫edinte de ∫edinþ„,

Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Fac aceast„ declaraþie politic„ ast„zi, 12.03.2002, din respect faþ„ de fo∫tii mei colegi din P.R.M., majoritatea lor fiind oameni corecþi, devotaþi ∫i buni profesioni∫ti.

Cu regret, v„ aduc la cuno∫tinþ„ dumneavoastr„ ∫i Óntregii þ„ri urm„toarele evenimente nepl„cute: Ón revista îRom‚nia Mare“ nr. 608 din 8.03.2002, al c„rei redactor∫ef este senatorul ∫i totodat„ pre∫edintele P.R.M. Corneliu Vadim Tudor, acesta, pe l‚ng„ obi∫nuitele atacuri la persoan„ ∫i multe alte texte de sorginte extremist„, nazist„, legionar„ ∫i mai ales ∫ovine, xenofobe ∫i rasiste, lanseaz„ de aceast„ dat„ instigarea cititorilor la acte de violenþ„, merg‚nd p‚n„ la periclitarea vieþilor omene∫ti. Aceste fapte deosebit de grave ce contravin legilor statului de drept s-au materializat concret Ón ultimul num„r al amintitei reviste, victim„ acesteia fiindu-i chiar eu ∫i familia mea. Concret, Ón pagina 19, Ón drepta sus, este o fotografie de-a mea deasupra c„reia este scris urm„torul slogan extremist: îUrm„riþi! Prindeþi! Arestaþi!“, iar dedesubtul fotografiei este scris: îA∫a arat„ cioroiul Raj Tunaru, care i-a Ónfometat pe minerii din Valea Jiului!“ De asemenea, l‚ng„ fotografia mea este un articol care Óncepe prin a ne calomnia pe mine ∫i pe alþi colegi de-ai mei pentru ca, la finalul articolului, s„-∫i schimbe total mesajul ∫i s„ scrie despre cre∫terea preþurilor la alimente, precum ulei, carne, zah„r etc. Toate aceste elemente aruncate Ónt‚mpl„tor la prima vedere Ón pagin„ au o þint„ precis„, ∫i anume minerii din Valea Jiului ∫i instigarea acestora la distrugerea propriet„þii mele ∫i de atentat la viaþa mea ∫i a familiei mele.

De asemenea, mai este trecut„ o afirmaþie periculoas„, ∫i anume: îPentru a Ónþelege c‚t de murdar„ este baragladina asta plin„ de hoteluri, restaurante, cabane ∫i limuzine, vom spune ceva care s-ar putea s„-i intereseaze pe minerii din Valea Jiului. Fiica mai mic„ ∫i fiica mai mare ale familiei Tunaru au ca bani de buzunar c‚te 2.000.000 de lei, respectiv 5.000.000 de lei pe zi.

Œn acela∫i s„pt„m‚nal, Ón pagina a doua, la articolul îS„pt„m‚na pe scurt“, scrie: îÓn cur‚nd, marile averi ale þiganilor Neac∫u ∫i Tunaru realizate prin fraud„ vor fi confiscate.“ O alt„ fraz„ care, coroborat„ cu fotografia mea ∫i a Óndemnurilor îUrm„riþi! Prindeþi! Arestaþi!“ sau îA∫a arat„ Raj Tunaru, cioroiul din Valea Jiului care a Ónfometat populaþia din Valea Jiului“, transmit un mesaj direct minerilor din Valea Jiului care ar putea trece u∫or la atentate asupra vieþii mele ∫i a familiei mele, precum ∫i la distrugerea propriet„þii mele, cunosc‚ndu-se notoriu c„ minerii, categorie social„ u∫or manevrabil„, s-au mai dedat, instigaþi fiind de alþii, la comiterea de fapte similare.

## Domnilor ∫i doamnelor deputaþi,

Ca urmare a atacurilor rasiste, xenofobe, ∫ovine ∫i de sorginte nazist„, culim‚nd cu instigarea minerilor din Valea Jiului la atentate asupra familiei mele, precum ∫i la distrugerea propriet„þii mele, rog Partidul Rom‚nia Mare, prin Comitetul director, s„ se dezic„ public de afirmaþiile

extremiste amintite mai sus, culmin‚nd cu instigarea maselor la revolt„ ∫i crim„.

Cu tot respectul pe care vi-l port, Ón cazul Ón care nu v„ deziceþi de domnul Corneliu Vadim Tudor, dup„ o perioad„ de graþie de 30 de zile, personal, Ómpreun„ cu alþi colegi ∫i cu alte formaþiuni, Ón majoritatea lor, apolitice, vom considera c„, sunteþi solidarizaþi cu Domnia sa ∫i cu toate cele scrise ∫i spuse de dumnealui Ón ultimii ani, oblig‚ndu-ne astfel s„ apel„m la o m„sur„ extrem„ pe care nu o dorim, ∫i anume s„ Ónaint„m o cerere, Ónsoþit„ de documente justificative, prin care propunem scoaterea Partidului Rom‚nia Mare Ón afara legii, conform Constituþiei Rom‚niei.

Anghel Stanciu

#38207

Domnule pre∫edinte,

A∫ ruga ca onorata asistenþ„ s„ nu mai z‚mbeasc„, c„ nu m„ pot concentra.

Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Personalul didactic din Ónv„þ„m‚ntul rom‚nesc, de la educatoare p‚n„ la profesor universitar, s-a aflat ieri Ón grev„ – Ón grev„ de avertisment, acþiune care precede greva general„ determinat„ de o anumit„ incapacitate a actualului Guvern de a satisface condiþiile salariale ale acestora.

Œn succesiunea lor, guvernele, indiferent c„ au fost de st‚nga sau de dreapta, nu au fost Ón stare s„ asigure o finanþare c‚t de c‚t Óndestul„toare pentru a satisface nevoile presante ale ∫colii ∫i slujitorilor ei, Ón contextul unei inflaþii nest„p‚nite, pun‚nd astfel Óntr-o stare de insecuritate Ónsu∫i viitorul naþiunii prin educaþie. Astfel, bugetele anuale, construite cu mari reþineri pentru Ónv„þ„m‚nt, prin rezultatele lor finale, au degradat condiþia de cadru didactic, au dus la pauperizarea acestuia, plas‚ndu-l la limita s„r„ciei. De asemenea, sumele alocate bazei materiale a Ónv„þ„m‚ntului blocheaz„ reforma Ónceput„ ∫i o fac inaplicabil„.

Cu toate c„ Ón Programul de guvernare al P.S.D. se prevede c„ va fi iniþiat„ o reierarhizare a salariilor Ón funcþie de importanþa domeniului ∫i de performanþa serviciilor prestate, aceasta nu a fost pus„ Ón aplicare, iar modific„rile conjuncturale, subiective, discreþionare sunt, se pare, o practic„ atunci c‚nd este vorba de Ónv„þ„m‚nt. Astfel, nu se poate explica refuzul acord„rii tichetelor de mas„ pentru personalul didactic ∫i nedidactic, acestea fiind Ónlocuite cu o majorare salarial„ nesemnificativ„ ∫i, am Óndr„zni s„ spunem, jignitoare, de 5%. Cu aceast„ m„sur„ refuzat„ cu demnitate de cadrele didactice aflate Ón grev„ se demonstreaz„ Ónc„ o dat„ c„ salarizarea personalului didactic Ón raport cu restul personalului bugetar se afl„ la limita de subzistenþ„. Sunt nenum„rate dovezile cunoscute de noi, dar ∫i relatate de mass-media, c„ personalul didactic, pentru a face faþ„ unor cerinþe decente, se Ómbrac„ de la second hand, f„r„ a mai vorbi de calitatea alimentaþiei zilnice, precum ∫i de imposibilitatea achit„rii cheltuielilor de Óntreþinere.

Sindicatele din Ónv„þ„m‚nt, dornice de a Óncheia conflictul de munc„, sunt tratate cu o anumit„ lips„, am putea spune, de responsabilitate, deoarece deciziile pri-

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/22.III.2002 vind finanþarea Ónv„þ„m‚ntului sunt mereu am‚nate ori tratate cu superficialitate. Elocvente Ón acest sens sunt numeroasele declaraþii politice ale reprezentanþilor Guvernului ∫i ai Ministerului Educaþiei ∫i Cercet„rii, care nu ofer„ Ón cadrul negocierilor soluþii corespunz„toare acestor situaþii, ci numai promisiuni f„r„ acoperire. Apreciem c„ aceast„ stare de lucruri nu mai poate continua deoarece va degrada Ón continuare sistemul educaþional, fapt ce ar putea fi catalogat ca un atentat la siguranþa naþional„, la viitorul Rom‚niei.

Œn aceste condiþii, Guvernul Rom‚niei, principalul responsabil de starea sistemului naþional de Ónv„þ„m‚nt, trebuie s„ dea semnale pozitive c„ ar dori sf‚r∫itul acestor acþiuni de protest, iar oamenii ∫colii s„ aib„ lini∫te, pentru a-∫i putea des„v‚r∫i menirea de educatori, instruind t‚nara generaþie, Ón concordanþ„ cu idealul naþional ∫i cu tradiþiile ∫colii rom‚ne∫ti. At‚t p„rinþii, c‚t ∫i copiii acestora vor fi mai lini∫tiþi ∫i se vor putea concentra spre efort dac„ dasc„lii se vor ocupa Ón exclusivitate de educaþie, menire cu care i-a Ónvestit societatea.

Pentru rezolvarea acestui conflict cu urm„ri dintre cele mai dramatice se impune asumarea r„spunderii Guvernului, personal a primului-ministru, de a negocia cu sindicatele din Ónv„þ„m‚nt, spre a pune cap„t conflictului de munc„, asigur‚nd o salarizare corespunz„toare Ón raport de importanþa social„ a acestui domeniu. Cum? A∫a cum s-a propus prin moþiunea simpl„ de acum doi ani, semnat„ de domnul prim-ministru: prin stoparea ree∫alon„rilor, a reducerii cheltuielilor administrative ∫i chibzuirii banului public.

V„ mulþumim pentru atenþie.

Monica Octavia Musc„

#43988

Declaraþia politic„ se refer„ la discriminarea la adresa medicilor.

Prin Circulara nr. 20706 din 8.11.2001, Casa de asigur„ri de s„n„tate a municipiului Bucure∫ti aducea la cuno∫tinþa cabinetelor medicale, indiferent de forma de organizare ∫i cea de proprietate, c„, Ón conformitate cu decizia Comisiei Naþionale de Acreditare nr. 6/2001, art.1 alin. b), medicii care au dep„∫it v‚rsta de 65 de ani b„rbaþii ∫i 60 de ani femeile nu vor mai fi acreditaþi ∫i, Ón consecinþ„, de la 1 ianuarie 2002, nu vor mai putea presta activitate Ón sistemul de asigur„ri de s„n„tate ∫i nu vor mai putea Óncheia contracte cu Casa de asigur„ri de s„n„tate. Ne-am putea Óntreba retoric, desigur, de ce nu o discriminare pe criteriul rasial, etnic, religios sau a culorii ochilor. Probabil pe criteriul v‚rstei, pentru ca, Ón mass-media, reprezentanþii instituþiilor statului s„ poat„ continua a c„ina lacrimogen viaþa grea a pensionarilor.

Aceast„ decizie reprezint„ o discriminare de neacceptat la adresa medicilor. Impieteaz„ asupra dreptului pacienþilor asiguraþi de a-∫i alege medicul ∫i unitatea medical„ c„reia pot s„ i se adreseze, drept consfinþit prin actele normative Ón vigoare, ∫i, totodat„, atenteaz„ la dreptul patronilor cabinetelor medicale private de a-∫i alege colaboratorii.

Decizia este absurd„ Ón sine ∫i nu se justific„ dac„ o raport„m la alte prevederi legale. Astfel, personalul medico-sanitar poate s„-∫i exercite profesiunea numai Ón baza autorit„þii de liber„ practic„, valabil„ doar pe durata unui an, Ón cazul persoanelor peste v‚rstele menþionate. Ea se elibereaz„ pe baza diplomelor de studii ∫i a certific„rii st„rii de s„n„tate fizic„ ∫i mental„ a solicitantului. Ad„ug‚nd la aceast„ ultim„ exigenþ„ ∫i faptul c„, fiind vorba de propria s„n„tate, pacienþii se adreseaz„ medicului pe care Ól consider„ c‚t mai competent pentru cazul lor, rezult„, evident, c„ nu este necesar„ nici o decizie discriminatorie pentru a bloca accesul la practicarea profesiei de c„tre medicii a c„ror competenþ„ este diminuat„ datorit„ v‚rstei. Ei sunt eliminaþi de la sine prin libera concurenþ„, mecanismul care asigur„ cre∫terea continu„ a calit„þii actului medical.

Scopul acredit„rii medicilor care pot Óncheia contracte cu casele de asigur„ri este de a putea adapta num„rul contractanþilor furnizori de servicii medicale la necesit„þile din fiecare teritoriu, select‚nd totodat„ acei medici care pot acorda serviciile cele mai competente, Ón condiþiile unor cabinete c‚t mai performante.

Aceast„ decizie discriminatorie ignor„ faptul c„, mai mult dec‚t Ón orice alt„ profesiune, experienþa acumulat„ de medici de-a lungul anilor este determinant„ pentru calitatea actelor medicale, evident at‚ta timp c‚t medicul are capacitatea psihico-fizic„ s„ Ól exercite. Ne Óntreb„m atunci care este raþiunea acestei decizii. Executivul nu are c„derea s„ foloseasc„ casele de asigur„ri de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/22.III.2002 s„n„tate pentru realizarea politicilor sale, determin‚ndu-le s„ emit„ decizii ce contravin actelor normative Ón vigoare.

Prin eliminarea concurenþei medicilor ce dep„∫esc v‚rstele menþionate s-a comis o grav„ gre∫eal„ cu consecinþe nocive Ón plan social Ón ceea ce prive∫te calitate actului medical, asiguraþii ∫i personalul medico-sanitar, ∫i anume: pierderea din circuitul cabinetelor medicale care acord„ asiguraþilor servicii medicale pl„tite de c„tre casele de asigur„ri a unor medici de mare competenþ„ ∫i Ónc„ Ón deplin„ capacitate profesional„; constr‚ngerea multor pacienþi la plata actului medical din propriul buzunar, de∫i ei sunt asiguraþi, deoarece prioritatea propriei s„n„t„þi Ói va determina s„ se adreseze unor medici de mare competenþ„, dar care, din cauza acestei discrimin„ri, nu au contracte cu casele de asigur„ri; debilul buzunar al asiguraþilor va fi ∫i mai grav afectat de faptul c„ aceia∫i medici, ca ∫i cei care lucreaz„ Ón policlinici cu plat„ ale statului, nu pot prescrie asiguraþilor medicamente compensate sau gratuite ∫i nici investigaþii paraclinice pl„tite de casele de asigur„ri, de∫i acesta este dreptul asiguraþilor.

Faptul c„ decizia pe care o analiz„m este netemeinic„ ∫i ilegal„ este atestat de seria de derog„ri deja instituite de casele de asigur„ri participante Ón comisiile de acreditare, derog„ri dintre care este de notorietate cea privind am‚narea cu un an a aplic„rii deciziei Ón cazul medicilor de familie. Dac„ aceast„ derogare privind o categorie de medici obþinut„ prin instanþele asociaþiei profesionale respective nu ridic„ semne de Óntrebare, Ón schimb obþinerea diferitelor derog„ri individuale este, cu siguranþ„, generatoare de corupþie.

™i, pentru ca absurdul s„ fie deplin, printr-o circular„ paralel„ cu cea menþionat„ la Ónceput, casele de asigur„ri de s„n„tate pretind, pentru Óncheierea contractelor cu cabinetele medicale, ca ∫i personalul mediu sanitar s„ aib„ acreditarea comisiilor de∫i ace∫tia nu pot avea nici o relaþie contractual„ cu casele de asigur„ri, lucr‚nd sub Óndrumarea ∫i controlul medicilor din cabinetul care i-a angajat. Cum mulþi asistenþi medicali sunt strict nevoiþi s„ lucreze pentru a putea supravieþui, complet‚ndu-∫i astfel pensiile de circa 1,5 milioane de lei, cerinþa acredit„rii Ói va determina s„ intre f„r„ voia lor Ón categoria corup„torilor comisiilor de acreditare.

Concluzion‚nd, Ón calitate de liberal preocupat de soarta celor care practic„ o profesie eminamente liberal„, consider c„ decizia care instituie o discriminare pe criteriul v‚rstei este de neacceptat Óntr-o societate care se vrea democratic„ ∫i aceast„ discriminare reprezint„ o Ónc„lcare a principiului egalit„þii de ∫anse ∫i al liberei concurenþe.

Din aceste motive, precum ∫i pentru celelalte raþiuni expuse anterior, consider c„ singura soluþie este anularea acestei decizii.

Mircea Ifrim

#49964

## Mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Declaraþia pe care doresc s„ o fac se refer„ la o problem„ de Ónsemn„tate esenþial„, respectiv la modul de tratare a propriet„þii.

Respectarea ∫i garantarea propriet„þii este o condiþie de a intra Ón comunitatea statelor democratice din lume, inclusiv a Uniunii Europene, impun‚ndu-se o deliminare clar„ Óntre bun privat ∫i bun al statului.

Parlamentul este chemat s„ fac„ un cadru legislativ care s„ asigure acest drept elementar al omului de a avea proprietate ∫i de a avea garanþia c„ statul nu se va interfera, anul‚nd acest drept.

Asist„m Ón ultimul timp, tot mai mult, la ingerinþa statului Ón proprietatea privat„, la nerespectarea acesteia, mai mult, la discrimin„ri Ón acordarea acestui drept. Œmi permit s„ dau c‚teva exemple pe care le supun atenþiei Guvernului, fiind de o gravitate excepþional„.

1) De∫i M‚n„stirea Nicula este atestat„ documentar la 1552 ca m‚n„stire ortodox„, av‚nd terenurile ei, iar Ón 1681 a fost a∫ezat„ Ón aceast„ m‚n„stire Icoana f„c„toare de minuni a Maicii Domnului, care a dovedit c„ Óndepline∫te o funcþie soteriologic„, iar actualmente episcopul Bartolomeu Anania a iniþiat pe terenurile m‚n„stirii lucr„ri de amenajare ∫i extindere care Ón prezent sunt foarte avansate, s-a emis de c„tre justiþie ordonanþ„ prezindenþial„ de stopare abuziv„ a acestor lucr„ri, ignor‚ndu-se istoria ∫i invoc‚ndu-se argumente lipsite de o baz„ real„, ele fundament‚nd doar raþiuni politice obediente. Ministerul Justiþiei ar trebui s„ vegheze ca asemenea fapte s„ nu se Ónt‚mple.

2) P‚n„ Ón prezent nu au fost redate m‚n„stirilor patrimoniul care le aparþinea Ónainte de 1948. Ele posed„ actualmente, Ón general, ceea ce a fost tolerat de regimul de dinainte de 1989. Œmi voi permite s„ anexez o list„ concret„ Ón acest sens. Nu v„ reþin atenþia.

3) Nu au fost restituite imobilele proprietate personal„ a cet„þenilor din Rom‚nia ∫i din diaspora. Ba, mai mult, se caut„ s„ se g„seasc„ cadrul legal de a fi v‚ndute actualilor locatari, ceea ce produce reacþii din ce Ón ce mai negative peste hotare, Óndeosebi Ón Statele Unite ∫i Israel.

4) Finalizez cu un exemplu ce realizeaz„ o culme a incredibilit„þii aberante. Œn timp ce Ón toat„ lumea proprietatea privat„ este garantat„, la noi, spre exemplu, universit„þile private care, firesc, trebuie s„ aparþin„, ca Ón toat„ lumea, celor ce le-au realizat, investind bani ∫i munc„, trebuie s„ pl„teasc„ 10% din venit pentru Ónv„þ„m‚ntul de stat, iar, dac„ s-ar desfiinþa, Óntreg patrimoniul trebuie s„ fie transferat la stat.

De fapt, Óns„∫i Constituþia noastr„, din p„cate, garanteaz„ dreptul la proprietate, ∫i nu proprietatea, statul av‚nd, Ón consecinþ„, dreptul de ingerinþ„ Ón proprietate corolar.

Prin acest tratament aplicat propriet„þii, am avut ocazia, nu o dat„, Ón drumurile mele Ón str„in„tate, s„ aud c„ suntem cea mai comunist„ naþiune, cel mai comunist stat din lume.

Pun Ón atenþia Parlamentului aceast„ problem„, Óntruc‚t ne afl„m Ón momentul Ón care unele legi se dovedesc a fi total comuniste, precum cea a terenurilor agricole, a retroced„rii p„durilor. M„ Óntreb retoric: de ce 10 hectare, de ce nu 20, de ce nu 5?! Normal este, ca ceea ce a posedat omul sau m‚n„stirea s„-i fie retrocedat Ón Óntregime; a imobilelor...

Iar a∫ sublinia faptul c„ noi avem r„spunderea faþ„ de soarta naþiunii s„ bloc„m aceste engrame ale trecutului comunist, pentru a putea s„ respect„m cerinþele lumii democrate.

V„ mulþumesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/22.III.2002

Cornel Popa

#53677

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Ordonanþa Guvernului nr. 16/1999 a stabilit Programul prioritar de construcþie a autostr„zilor din Rom‚nia. Ordonanþa a fost aprobat„ prin Legea nr. 1/2002, cu modific„ri ∫i complet„ri Ón sensul Ómbun„t„þirii programului de construcþie a infrastructurii de transport rutier, pe de o parte, cu ad„ugarea componentei de drumuri naþionale cu 4 benzi de circulaþie, iar pe de alt„ parte cu includerea de noi segmente de autostrad„. Acest lucru s-a impus av‚nd Ón vedere c„ dezvoltarea reþelei de transport este condiþia _sine qua non_ pentru interrelaþionarea, Ón principal economic„, cu statele Comunit„þii Europene.

Œnt‚lnirea de lucru de la Oradea privind autostrada ce va lega Rom‚nia ∫i Ungaria, la care au participat parlamentari ai tuturor formaþiunilor politice reprezentate Ón Parlamentul Rom‚niei, precum ∫i pre∫edinþi sau vicepre∫edinþi ai consiliilor judeþene din judeþele Bihor, Cluj, Maramure∫, Satu Mare, S„laj ∫i Mure∫, desf„∫urat„ Ón iunie 2001, s-a finalizat prin Declaraþia de la Oradea, semnat„ de toþi participanþii, f„r„ excepþie, Ón urma c„reia s-a introdus Ón Programul prioritar de construcþie a autostr„zilor din Rom‚nia prev„zut de Ordonanþa Guvernului nr. 16/1999 amendamentul privind segmentul de autostrad„ Bor∫ – Oradea – Cluj, m„sur‚nd 167 de kilometri. Acest lucru era imperios necesar, av‚nd Ón vedere poziþia geografic„ de vecin„tate cu Ungaria, Ón care se deruleaz„ un proiect similar.

Guvernul, prin ministerul de resort, Ministerul Lucr„rilor Publice, Transporturilor ∫i Locuinþei, face o aplicare trunchiat„ a dispoziþiilor legale Ón vigoare Ón prezent, prin demararea lucr„rilor de construcþie numai pe tronsoanele N„dlag – Deva – Sibiu ∫i Bucure∫ti – Bra∫ov. De altfel, pe pagina electronic„ a ministerului segmentul de autostrad„ Bor∫ – Oradea – Cluj nici nu figureaz„ Ón planul expus, de∫i Ón Legea nr.1/2002 este menþionat cu acela∫i grad de prioritate ca ∫i cele dou„ tronsoane ar„tate mai sus, av‚nd Ón vedere c„ se vizeaz„ Ónceperea lucr„rilor ∫i pentru Autostrada Bucure∫ti – Constanþa.

Percepþia cet„þenilor din Ardeal este aceea c„ destinaþia autostr„zilor este pentru parcurile de vile de pe litoral ∫i din zona Sinaia – Bra∫ov. Aceste zone beneficiaz„ deja de o infrastructur„ necesar„ ∫i suficient„ actualului trafic, pe c‚nd Ardealul se confrunt„ cu drumuri de calitate necorespunz„toare, acest lucru fiind de notorietate.

Nu contest„m valoarea Bra∫ovului ∫i Constanþei ca zone cu ridicat potenþial turistic al Rom‚niei, dar Guvernul trebuie s„ ia Ón calcul at‚t activitatea economic„ a judeþelor din vestul þ„rii, mai intens„ Ón aceast„ regiune a þ„rii, fapt demonstrat de aportul la P.I.B. pe care-l aduc acestea, c‚t ∫i potenþialul turistic care poate genera cre∫tere economic„, Ón cazul Ón care s-ar Ómbun„t„þi infrastructura de transport rutier.

Œn obiectivul primordial pe care ∫i l-a asumat cu aplomb ∫i pe care-l exprim„ redundant actualul Guvern, integrarea european„ credem c„ sensul dezvolt„rii infra-

structurii de transport trebuie s„ urmeze sensul relaþiilor economice evident orientate c„tre parteneriatul cu þ„rile europene.

Œn aceast„ situaþie nu ne putem explica de ce tocmai zona care fizico-geografic reprezint„ puntea de leg„tur„ a þ„rii noastre cu statele Uniunii Europene este neglijat„ de la procesul de modernizare Ón vederea integr„rii.

Apreciem c„ am‚narea construcþiei de drumuri moderne Ón Transilvania reprezint„ o grav„ eroare de strategie economic„ ∫i politic„ ce va produce o suit„ de efecte negative suportate, Ón ultim„ instanþ„, evident, tot de Óntreaga populaþie.

Cerem, cu fermitate, ca segmentul de autostrad„ Bor∫ – Oradea – Cluj, 167 de kilometri, prev„zut Ón programul construcþiei de autostr„zi cu acela∫i grad de prioritate ca ∫i N„dlag – Deva – Bucure∫ti sau Bucure∫ti – Bra∫ov, s„ fie introdus Ón acela∫i regim de urgenþ„, a∫a cum prevede Legea nr. 1/2002, ∫i nicidecum selectiv, astfel cum se vrea aplicat de Guvern.

Œn concluzie, strategia naþional„ de dezvoltare a reþelei de transport, conceput„ pe ideea integr„rii europene, nu poate fi viabil„ dec‚t prin includerea ∫i a Transilvaniei pe o poziþie de prioritate, aceast„ zon„ fiind placa turnant„ a relaþiilor multifuncþionale dintre Rom‚nia ∫i statele membre sau candidate ale Uniunii Europene.

A∫ Óncheia cu o not„, o veste de ultim„ or„ care demonstreaz„ Ónc„ o dat„ marginalizarea Transilvaniei de c„tre actualul Guvern: este posibila suprimare a curselor TAROM Oradea – Bucure∫ti, c„l„torii urm‚nd a se Ómbarca de la Cluj, de la Sibiu ori de la Timi∫oara, ceea ce creeaz„ o serie de noi probleme pentru cet„þenii zonelor deservite de Aeroportul Oradea.

Mulþumesc.

Adrian Moisoiu

#58522

## Domnule pre∫edinte,

## Stimaþi colegi,

Peisajul social al Rom‚niei de ast„zi, Ónc„rcat de convulsii generate de inechit„þi strig„toare la cer ∫i materializate prin coloane de manifestanþi reprezent‚nd diverse profesii, scand‚nd lozinci dure la adresa guvernanþilor, mitinguri, ocuparea cu forþa a c„ilor publice de acces sau a diverselor Óntreprinderi, a fost completat cu greva general„ de o zi a celor care lucreaz„ Ón Ónv„þ„m‚nt.

S„tui de promisiunile neonorate ale puterii trecute sau prezente, s„tui de aprecierile doamnei ministru c„ greva nu reprezint„ o soluþie pentru rezolvarea problemelor din Ónv„þ„m‚nt, mai ales dup„ ce Executivul a aprobat o majorare cu 5% a salariilor, Óntreg personalul care lucreaz„ Ón ∫coli a ales o cale decent„ ∫i inedit„. Pentru o zi, luni, 11 martie 2002, elevii au stat acas„, cataloagele au r„mas Ón rastelele lor din s„lile profesorale.

Acþiunea s-a desf„∫urat Ón unit„þile ∫colare din 36 de judeþe, ca ∫i Ón toate sectoarele municipiului Bucure∫ti, la ea particip‚nd peste 80% dintre cadrele didactice. La Ia∫i, cadrele didactice au participat la o acþiune de protest cu un sicriu ∫i o cutie a milei, Ón care au str‚ns bani

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/22.III.2002 ca s„ cumpere covrigi pentru poman„ la Ónmorm‚ntarea Ónv„þ„m‚ntului rom‚nesc, iar Ón comuna Ruc„reni s-a organizat chiar un prohod al Ónv„þ„m‚ntului.

Acestea sunt formele alese de slujitorii ∫colii de a spune c„ le-a ajuns cuþitul la os, c„ reformele din Ónv„þ„m‚ntul rom‚nesc sunt Ónc„ departe de a asigura calitatea acestuia.

Se g„sesc bani care s„ asigure ∫tergerea datoriilor de milioane ∫i miliarde de dolari, de la bugetul statului ∫i a unor b„nci, a unor societ„þi ca îTutunul Rom‚nesc“, RAFO One∫ti, SIDEX Galaþi, ba, mai mult, s„ se finanþeze americanii de la Re∫iþa, cu alte cuvinte de a se finanþa o economie falimentar„, dar nu se vrea s„ se g„seasc„ bani pentru a se ad„uga c‚teva sute de mii de lei la salariul celor care ne-au pus condeiul, tocul sau, mai nou, pixul Ón m‚n„ ∫i ne-au Ónv„þat s„ scriem. ™i ceea ce este mai dureros este faptul c„ guvernanþii nu pot sau nu vor s„ Ónþeleag„ c„, prin reducerea unor sporuri ∫i neacordarea tichetelor de mas„, Ónv„þ„torii ∫i profesorii au ajuns s„ nu-∫i mai poat„ cump„ra o carte, s„ mearg„ la un spectacol de teatru, s„ participe la o Óntrunire ∫tiinþific„ de profil, s„-∫i pl„teasc„ la timp Óntreþinerea, lumina, telefonul, s„ se Ómbrace, asemenea milogilor, de la magazinele de second hand, s„-∫i asigure o existenþ„ decent„.

Chiar dac„ grevi∫tii sunt sceptici asupra rezultatului, chiar dac„ doamna ministru Ecaterina Andronescu apreciaz„ declan∫area grevei drept inoportun„, chiar dac„ taberele se contrazic asupra num„rului protestatarilor sau a judeþelor Ón care s-a declan∫at greva, chiar dac„ se Óntocmesc liste negre ale participanþilor, ei apreciaz„ c„ greva trebuie f„cut„ pentru a ar„ta, odat„ ∫i odat„, verticalitatea personalului didactic.

La declan∫area unui protest nu se poate vorbi despre responsabilit„þile unei singure tabere, ca, citez, îdatoria faþ„ de elevi, spiritul de sacrificiu, con∫tiinþa intelectualului“, Ónchid citatul, iar cealalt„ s„ fie absolvit„ de orice responsabilitate.

Faptul c„ federaþiile sindicale din Ónv„þ„m‚nt au creat o alianþ„, cu scopul de a acþiona unitar, denot„ c„ oamenii ∫colii doresc s„ fie priviþi cu alþi ochi de comunitate, c„ li se recunoa∫te importanþa social„ a muncii pe care o desf„∫oar„, c„ doresc ca ∫coala rom‚neasc„ s„ r„m‚n„ pe podiumul celor mai bune ∫coli din lume, lucru atestat, de altfel, de rezultatele obþinute la olimpiadele internaþionale.

Cu str‚ngeri de m‚ini acordate profesoarelor prezente de Ziua Femeii la Cercul Militar Naþional din Bucure∫ti, cu m„rþi∫oare prinse Ón piepturi chinuite de foame ∫i rebegite de frig, cu g‚ndul permanent la co∫ul zilnic nu se face Ónv„þ„m‚nt de calitate!

Mingea se afl„, acum, Ón terenul Ministerului Muncii ∫i Solidarit„þii Sociale, partenerul la primire fiind Ministerul Finanþelor. Solicitat de Alianþa Sindicatelor din Œnv„þ„m‚nt, premierul Adrian N„stase nu s-a declarat disponibil solicit„rii.

Domnilor guvernanþi,

V„ rog s„ nu uitaþi: respect‚ndu-i pe dasc„li, ne respect„m pe noi! Iat„ de ce Partidul Rom‚nia Mare susþine greva cadrelor didactice.

V„ mulþumesc.

Mitzura Domnica Arghezi

#62990

Domnule pre∫edinte, Stimaþi colegi,

Deoarece Ón legislatura trecut„ am fost deputat de Olt, am p„strat o str‚ns„ leg„tur„ cu acest judeþ ∫i am primit un memoriu de la S.C. îRulmenþi“ Slatina, judeþul Olt, ca s„ aduc la cuno∫tinþa Parlamentului aceast„ rug„minte a lor.

Situaþia economico-financiar„ a acestei societ„þi care, la aceast„ dat„, este cel puþin dificil„, dac„ nu periculoas„, societatea S.C. îRulmenþi“ Slatina este Ón funcþiune din anul 1989, produc‚nd rulmenþi radiali. Societatea a mers pe profit p‚n„ Ón anul 1997, firma av‚nd certificat de calitate eliberat de Firma Loyds Register din Anglia ∫i, cu un an Ónainte, a primit la Paris locul I pentru calitate.

Declinul societ„þii a Ónceput Ón anul 1997, c‚nd societatea a luat credite de la B.R.D. ∫i B.C.R., pe care nu a putut s„ le restituie, astfel cresc‚nd dob‚nzile ∫i penalit„þile, iar B.R.D., actualmente societate privat„, acþion‚nd Ón instanþa S.C. îRulmenþi“ Slatina pentru recuperarea datoriilor, cer‚nd chiar falimentul. Aceast„ societate oferea c„tre partenerii externi aproximativ 85% din producþia societ„þii.

Societatea îRulmenþi“ Slatina, la ora actual„, are datorii de 182 de miliarde lei, din care 82 de miliarde sunt datorii aferente contribuþiilor salariale care trebuiau achitate c„tre bugetele de asigur„ri sociale. Salariaþii societ„þii nu au primit 4 chenzine ∫i nu sunt perspective pentru achitarea salariilor.

Societatea de rulmenþi din Slatina este cea mai nou„ unitate din industria de rulmenþi din Rom‚nia, forþa de munc„, cu un efectiv de 640 de salariaþi, este strict specializat„ Ón producþia de rulmenþi ∫i o reconversie profesional„ este extrem de dificil„, Ón aceast„ situaþie Ón care, pe platforma Slatina, singurele unit„þi care merg bine sunt ALRO ∫i societ„þile profilate pe prelucrarea aluminiului. Salariaþii, cu o medie de v‚rst„ de 38 de ani, nu v„d posibilit„þi de pensionare ∫i nici de absorbþie a forþei de munc„ de c„tre celelalte unit„þi din zon„. De altfel, efectivul de personal este strict dimensionat la fluxul de fabricaþie, neexist‚nd posibilit„þi de disponibilizare.

Sindicatul liber sprijin„ necondiþionat demersurile privind privatizarea, ca singur„ modalitate de menþinere a locurilor de munc„, cu at‚t mai mult cu c‚t jum„tate din salariaþi sunt unici susþin„tori de familie, Ón care exist„ cel puþin 2 copii minori. Menþion„m c„ sindicatul nu a formulat pretenþii salariale p‚n„ acum, pentru a sprijini astfel administraþia Ón eforturile de redresare a societ„þii. Salariaþii nu-∫i doresc dec‚t siguranþa locurilor de munc„, asigur‚nd astfel un trai decent fiec„rei familii.

Autorit„þile locale, c‚t ∫i Guvernul trebuie s„ g„seasc„ o soluþie pentru aceast„ societate, deoarece, Ón toat„ þara, situaþia economico-social„ se agraveaz„. Œn momentul de faþ„, sunt Ón greva foamei peste 70 de salariaþi ∫i alþi 600 sunt str‚n∫i Ón faþa consiliului judeþean. Pentru ast„zi, s-au anunþat alþi salariaþi ai Societ„þii îRulmenþi“ Slatina c„ intr„ Ón grev„. Listele cu grevi∫tii, listele nominale ale grevi∫tilor le am la dispoziþie.

V„ mulþumesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/22.III.2002

Mihaela Ionescu

#66386

Mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Chiar despre problema femeilor voi vorbi acum, ∫i anume declaraþia mea se nume∫te îEgalitatea ∫anselor, de la teorie la practic„“.

Luna martie este considerat„ luna femeii, dar oare se poate vorbi, Ón Rom‚nia, despre respectarea conceptelor de egalitate a ∫anselor? Nu ∫i conform cerinþelor Uniunii Europene.

Femeile sunt, f„r„ Óndoial„, cea mai n„p„stuit„ categorie a acestei þ„ri, pe care, de peste 10 ani, perioada de nesf‚r∫it„ tranziþie a transformat-o din partenere egale Ón ∫omere f„r„ speranþ„, Ón obiect al traficului uman, Ón exemplu al descuraj„rii Ón faþa imposibilit„þii g„sirii unui loc de munc„ Ón conformitate cu preg„tirea lor, Ón þint„ perfect„ a accept„rii activit„þilor ocazionale, Óndeosebi din economia subteran„, unde se comit cele mai multe abuzuri Ón ceea ce prive∫te salarizarea ∫i respectarea demnit„þii la locul de munc„.

Partidul Rom‚nia Mare prive∫te cu Óngrijorare discrepanþa tot mai accentuat„ dintre declaraþiile formale ale guvernanþilor care pretind, Ón plan teoretic, c„ ar fi interesaþi s„ sprijine orice fel de form„ de promovare a egalit„þii ∫anselor, dar nu Óntreprind nimic practic Ón domeniul muncii ∫i al protecþiei sociale, al s„n„t„þii ∫i al calit„þii vieþii femeilor din Rom‚nia.

Rata ∫omajului feminin a crescut constant ∫i alarmant, de la 7,3% Ón 1996 la 11,15 Ón 1999, ∫i aceast„ rat„ este ∫i mai mare Ón ultimii 3 ani, c‚nd tinerele femei f„r„ calificare, sub 25 de ani, se afl„ Ón topul ratei ∫omajului, dar ∫i cele cu studii superioare, din categoria de v‚rst„ Óntre 30 ∫i 39 de ani. La aceasta se adaug„ ∫i distribuþia inegal„ a forþei de munc„, atunci c‚nd ea, totu∫i, exist„, cu prec„dere spre sectoarele cu retribuþii mai mici.

O realitate alarmant„ a timpurilor noastre este ∫i faptul c„ fetele ∫i tinerele sunt mai expuse ∫antajului sexual la locul de munc„ ∫i altor forme de discriminare direct„ sau indirect„ Ón relaþiile de munc„: angajare, promovare sau chiar concediere.

Sc„derea alarmant„ a nivelului de trai, rata mortalit„þii materne, a num„rului de avorturi, a mortalit„þii infantile ∫i a procentului de nou-n„scuþi subponderali pun Ón primejdie fiinþa Óns„∫i a neamului nostru. Nu exist„ m„suri economice ∫i sociale suficiente pentru sprijinirea familiilor tinere ori m„suri de stimulare a na∫terilor, ori de sprijinire a femeilor cu mulþi copii, care au, Ón multe cazuri, ca o surs„ unic„ de trai alocaþia pentru copii. Cozile la prim„rii pentru acordarea laptelui gratuit pentru sugari au dovedit o grotesc„ realitate, care pretinde unui sugar s„ a∫tepte s„pt„m‚ni Ón ∫ir p‚n„ i se va acorda laptele.

Guvernanþii acestei þ„ri ar trebui s„ fie preocupaþi cu prioritate de oferirea ∫anselor egale femeilor, fie ele tinere sau cele trecute de 50 de ani. Preocup„rile se opresc Ón birourile Ministerului Muncii ori ale celui ale Integr„rii Europene, unde se Óntocmesc, ce-i drept, rapoarte despre

cercet„ri Ón domeniul egalit„þii ∫anselor, se Ónfiinþeaz„ ∫i se finanþeaz„ institute de cercetare a acestei teme, dar nu se sufl„ nici un cuv‚nt despre ameliorarea condiþiilor de viaþ„ ∫i a ∫anselor de a obþine un loc de munc„ pentru femei.

S-au cheltuit bani pentru traducerea ∫i editarea unui Ghid de practici corecte pentru egalitatea ∫anselor, de care nu ∫tim cine beneficiaz„ ∫i cine Ól cite∫te. Se organizeaz„ reuniuni care s„ dezbat„ acest subiect pentru a justifica, probabil, fonduri primite de anumite O.N.G.-uri, care nu au dus la nici un rezultat practic Ón ameliorarea condiþiei femeii ∫i Ón respectarea dreptului ei la ∫anse ∫i tratament egale.

Un lucru este sigur: acest ghid nu a ajuns la Parlamentul Rom‚niei, pentru c„ factorii de decizie, consult‚ndu-l, ar fi ajuns m„car la capitolul 1, care se intituleaz„ îDe ce mai multe femei Ón toate forurile de luare a deciziilor“. Œn acest capitol se pledeaz„ pentru schimbarea calit„þii vieþii politice pe linia eficienþei, a transparenþei ∫i a democraþiei, prin a∫a-numita îvaloare ad„ugat„“ pe care ar aduce-o echilibrul Óntre sexe Ón politic„. Nu este, repet, cazul Parlamentului Rom‚niei, unde un electorat de peste 51% reprezentat de femei are reprezentante doar 10% femei parlamentare ajunse, numai ele ∫tiu dup„ c‚t„ perseverenþ„, pe locuri eligibile. Nici una n-a fost considerat„ destul de egal„ colegilor b„rbaþi pentru a fi pre∫edinte a Parlamentului, vicepre∫edinte sau m„car chestor. Aceste funcþii, Ón limba rom‚n„, sunt Ónc„ de genul masculin, Ón timp ce Ón limba englez„ se utilizeaz„ termenul îchairperson“, care a Ónlocuit demult pe demodatul îchairman“.

Œn Parlamentul Rom‚niei, problema egalit„þii ∫anselor ∫i a tratamentului egal este considerat„ formal„, pentru c„ nu exist„ dec‚t o subcomisie organizat„ pe furi∫ ∫i intitulat„ îoportunit„þi egale“ ∫i aceasta, unde credeþi, chiar la Comisia de integrare european„, ca s„ aud„ Europa despre ea, ∫i nu la Comisia drepturilor omului sau la cea de munc„ ∫i protecþie social„, sau chiar la cea de Ónv„þ„m‚nt, de unde toate lucrurile Óncep. Pentru moment, conducerea acestei comisii este acordat„, pe termen de 6 luni, probabil pe criteriul alfabetic Óntors pe dos, U.D.M.R.-ului, c„ci îu“ este considerat prima liter„ a alfabetului! Colegele noastre parlamentare U.D.M.R., pe care le apreciem, aveau, e drept, ∫i ele nevoie de aceast„ funcþie, tocmai pentru a li se auzi ∫i lor, cuv‚ntul Ón monolitul masculin al grupului a c„rui politic„ probabil c„ vor putea s-o fac„ mai transparent„. Consider„m, totu∫i, c„ ∫i ceilalþi parlamentari femei, care au o experienþ„ de 12 ani Ón mi∫carea de promovare a egalit„þii ∫anselor, care au Ónfiinþat O.N.G.-uri, care au organizat conferinþe, ∫coli politice pentru femei Ón cadrul Grupului informal îG7 de egalitate a ∫anselor“ ar fi meritat s„ fie consultate m„car ∫i s„ coordoneze aceast„ activitate. Suntem Óns„ sigure c„ o vor face Ón urm„toarele 6 luni, conform algoritmului, de data aceasta, ∫i nu ca urmare a unor pacturi politice bilaterale.

Egalitatea de ∫anse ∫i de tratament se realizeaz„ numai la nivel declarativ Óntre autorit„þile rom‚ne ∫i organizaþiile internaþionale, f„r„ a se informa ∫i opinia public„ asupra rezultatelor discuþiilor ori a se Óncepe educarea ∫i con∫tientizarea ei Ón ceea ce prive∫te aceste cerinþe ale integr„rii europene. Aceast„ stare de fapt reiese ∫i din Evaluarea Comitetului pentru Drepturile Femeii ∫i ™anse Egale din cadrul Parlamentului European asupra cererii Rom‚niei de aderare la Uniunea European„, septembrie

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/22.III.2002 2001. Ca r„spuns la Programul Naþional de Aderare la Uniunea European„ 2001, la capitolul 12 — Politica social„ ∫i ocuparea forþei de munc„, punctul 3 — Egalitate de tratament pentru b„rbaþi ∫i femei, evaluarea sus-menþionat„ precizeaz„ r„spicat: Guvernul Rom‚niei ∫i O.N.G.-urile trebuie s„ insiste asupra unor garanþii absolute, ca acquis-ul comunitar Ón sfera drepturilor femeilor ∫i egalit„þii ∫anselor s„ fie complet Óncorporat, deci el nu este Óncorporat. La punctul 5, se pune punctul pe îi“, preciz‚ndu-se c„: îo politic„ Ón folosul femeilor nu poate fi interpretat„ ca o politic„ familial„, ci trebuie s„ fie integrat„ ca o problem„ de graniþ„ Óntre toate sferele politicii ∫i cere Óncorporarea principiului promov„rii femeilor prin includerea genului Ón toate sferele de activitate“. Se mai cere, de asemenea, ca Guvernul Rom‚niei, cu referire la paragraful 125 al raportului privind extinderea Uniunii Europene, s„ implementeze at‚t o politic„ cuprinz„toare de ocupare a forþei de munc„ care s„ þin„ cont de problemele de gen, c‚t ∫i s„ asigure implementarea cu grij„ a legii.

Aceast„ evaluare a Parlamentului European menþioneaz„ ∫i realitatea negativ„ a ratei sc„zute de participare a femeilor la alegerile parlamentare ∫i prezidenþiale care au avut loc Ón anul 2000 ∫i a num„rului mic de femei candidate, care sunt sub media european„. Se cere, de aceea, imperios Rom‚niei s„ aplice Recomandarea Consiliului din 2 decembrie 1996 asupra particip„rii echilibrate a femeilor ∫i b„rbaþilor la procesul de decizie, atunci c‚nd viitoarele alegeri vor avea loc.

Faþ„ de cele menþionate mai sus, nu putem dec‚t s„ ne facem datoria ∫i s„ cerem guvernanþilor ∫i chiar conducerii Parlamentului s„ respecte Óntocmai, ∫i nu numai Ón plan teoretic, recomand„rile Parlamentului European.

Mulþumesc.

Gabriel-Vlad Hogea

#76446

Domnule pre∫edinte, Stimaþi colegi,

Nu mai este, pentru nimeni, o noutate c„ organismul odinioar„ viu ∫i nev„t„mat al societ„þii rom‚ne∫ti a fost adus Ón stadiul de moarte clinic„ de c„tre regimurile politice postdecembriste. Nici sistemul sanitar nu a fost ocolit de influenþa malefic„ a persoanelor, structurilor ∫i cercurilor interesate de pr„bu∫irea þ„rii.

Din datele furnizate de Casa de Asigur„ri de S„n„tate din judeþul Ia∫i reiese c„ disponibilul pe anul 2002 este de 800 de miliarde de lei, Ón vreme ce suma de contractat, conform tarifelor pe anul curent, este de 1.720 de miliarde de lei, iar bugetul calculat de spitale, dup„ necesarul real, se ridic„ la impresionantul cuantum de 2.312 miliarde de lei.

Mai pe scurt, dezastrul bate la u∫„, iar Ministerul S„n„t„þii, Ministerul Finanþelor Publice ∫i Casa Naþional„ de Asigur„ri de S„n„tate se fac c„ nu aud disperatul apel dup„ ajutor al rom‚nilor care mor cu zile Ón unit„þile spitalice∫ti din toat„ þara.

La Ia∫i, pe trimestrul I al anului 2002, din 462 miliarde lei, c‚t este prevederea bugetar„, trebuie acoperite urm„toarele cheltuieli obligatorii: plata asistenþei medicale din ambulatoriu: 175 de miliarde; datorii c„tre furnizori p‚n„ la 30 iunie 2001: 99,5 miliarde; datorii aferente lunii decembrie 2001: 16,5 miliarde; programul de dializ„: 4,5 miliarde; unit„þi de primire urgenþe: 4,97 miliarde; salarii pentru rezidenþi ∫i stagiari: 7,8 miliarde; buget spitale pentru num„r intern„ri: 200 de miliarde.

Totalul acestor cheltuieli obligatorii este de 508,27 miliarde lei, ceea ce duce la concluzia c„ numai pe acest prim trimestru al anului 2002 deficitul se cifreaz„ la 46,27 miliarde lei, f„r„ a mai cuantifica ∫i cheltuielile materiale minime pentru funcþionarea spitalelor, alimente, medicamente etc. ™i atunci, onorat„ putere P.S.D.-ist„, ce folos mai are iluzoria integrare Ón NATO ∫i UE, de dragul c„reia sacrific„m orice ∫i oricum, dac„ vom ajunge Ón Europa Ómpuþinaþi, fl„m‚nzi ∫i bolnavi, lipsiþi de vigoarea necesar„ pentru a ne bate de la egal la egal cu occidentalii pe piaþa economic„ a marelui conclav pe cale de a se forma?

Ce bune intenþii Ó∫i mai pot aroga guvernanþii no∫tri c‚nd una dintre fabricile etalon ale industriei farmaceutice rom‚ne∫ti ∫i mondiale, Societatea Comercial„ îAntibiotice“ Ia∫i, care a rezistat eroic, am putea spune, ∫i dup„ 1989, este dus„ zilele acestea la t‚rgul privatiz„rii pe nimic, c„tre un negustor din comuna b„c„uan„ Podul Turcului, pe nume Umbr„rescu, patronul unei firme de drumuri ∫i poduri, S.C. îDruminvest“ — S.R.L.? Nu mai e nimic de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/22.III.2002 comentat, pentru c„ politica dezastruoas„ a puterii de la Bucure∫ti nu las„ loc nici unei interpret„ri.

Nimic din ce se petrece sub ochii no∫tri, Ómpotriva noastr„ ∫i a interesului naþional nu este rodul unei circumstanþe, ci efectul unui plan bine articulat ∫i aplicat de a∫a-zi∫ii social-democraþi care p„storesc vremelnic Rom‚nia.

Atunci c‚nd lucrurile se vor rea∫eza Ón matca lor fireasc„, iar þara noastr„ Ó∫i va alege conduc„torii pe care-i merit„, ne vom Óntreba, cu sincer„ mirare, cum a fost posibil ca guvernanþii anului 2002 s„ Ónjuge poporul la plugul umilinþei, iar revolta legitim„ a robiþilor ∫i Ón∫elaþilor s„ se petreac„ totu∫i at‚t de t‚rziu.

Emil Rus

#79891

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Nu a∫ fi Óncercat s„ recurg la aceast„ declaraþie politic„, dac„ asear„, asist‚nd la prezentarea interpel„rilor deputaþilor din partidele de opoziþie, nu a∫ fi fost martorul unor r„spunsuri, venite de la ministere, succinte, superficiale ∫i, Óndr„znesc s„ afirm, pe alocuri, Ón b„taie de joc. Provocarea acestui sentiment de profund„ am„r„ciune m„ face s„ m„ Óntreb ∫i s„ v„ Óntreb, domnilor mini∫tri, domnilor de la putere, p‚n„ unde ∫i p‚n„ c‚nd reduceþi rolul opoziþiei ∫i, implicit, ruinaþi puþina democraþie care at‚t de greu ∫i-a f„cut loc Ón þara noastr„ Ón cei 12 ani ∫i este mereu at‚t de fragil„, Ómpiedicat„ sistematic ∫i pe toate c„ile s„ se afirme — cazul Partidului Rom‚nia Mare ∫i nu numai.

Vin parlamentarii din teren — fire∫te, vizez pe cei din opoziþie, c„ cei de la putere le fac ∫i le au pe toate —, constat„ la faþa locului abuzuri, neÓmpliniri, eludarea legii, nedrept„þi c‚te vrei ∫i cer oamenilor s„ respecte legea, s„ Ónþeleag„ greut„þile, care sunt mari, s„ aib„ r„bdare ∫i Óncredere Ón cei pe care i-au ales ∫i m„rturie stau numeroasele Óntreb„ri, interpel„ri, declaraþii politice, toate forme drepte ale luptei parlamentare.

Sunt semnalate tot felul de neÓmpliniri: Ón s„n„tate, acolo unde consecinþele sunt fatale; Ón Ónv„þ„m‚nt, cu repercusiuni dureroase; Ón agricultura f„r‚miþat„ ∫i distrus„; Ón industria cu privatiz„ri frauduloase, la consiliile locale de toate nivelurile; Ón activitatea micilor Óntreprinz„tori g‚tuiþi de birocraþie ∫i fiscalitate, ∫i r„spunsurile din partea ministerelor sunt evazive, nedocumentate, f„r„ a fi de þinuta unui minister ∫i cu at‚t mai mult nu onoreaz„ Parlamentul.

Personal, am semnalat abuzurile inspectoratelor silvice ∫i ale I.C.A.S.-ului Bucure∫ti, care, repet, nu respect„ legile þ„rii, hot„r‚rile comisiilor judeþene de aplicare a Legii nr. 18, deciziile ∫i sentinþele tribunalelor. Oamenii sunt batjocoriþi cu dreptul Ón m‚n„.

Iat„ poziþia Ministerului Agriculturii ∫i Silviculturii c‚nd este vorba de ni∫te cet„þeni din comuna Chiochi∫, judeþul Bistriþa-N„s„ud, ∫i Ón aceast„ situaþie sunt 30 de comune care au dreptul de proprietate asupra unor terenuri cu vegetaþie forestier„ ∫i care drept a fost recunoscut de comisia local„. Comisia judeþean„, Ón dou„ r‚nduri, a obþinut c‚∫tig de cauz„ la Tribunalul Beclean, la Tribunalul judeþean Bistriþa, la Curtea de Apel Cluj, Ón

urma pl‚ngerilor ∫i demersurilor f„cute de Ocolul silvic experimental Lechinþa, filiala Institutului de Cercet„ri ∫i Amenaj„ri Silvice Bucure∫ti.

Pentru I.C.A.S. Bucure∫ti nu este suficient„ legislaþia Ón vigoare, care Ómpac„ ambele p„rþi, nu se pot l„muri cinstit ace∫ti oameni c„rora Ón campania electoral„ li s-a promis inclusiv p„durile Ónd„r„t, atunci s-a putut sta de vorb„ cu ei ∫i acum sunt l„saþi, pur ∫i simplu, cu ochii Ón v‚nt Ón s„r„cie ∫i mizerie Ón vreme ce joag„rele sunt cu sutele ∫i prelucreaz„ lemnul lor, cu concursul organelor silvice.

Ce doriþi dumneavoastr„, domnilor guvernanþi, s„-∫i fac„ singuri dreptate cu securea? Nu se poate! Dar revolta mocne∫te, s„ ∫tiþi!

La interpelarea mea, domnul ministru, prin reprezentantul s„u, m„ onoreaz„ cu r„spunsul: îs„ nu se fac„ confuzii Óntre recunoa∫terea dreptului de proprietate ∫i stabilirea dreptului de proprietate“. Doamne!, ce descoperire! mi-am zis. Este similar„ descoperirii mersului pe jos sau a descoperirii, cum zice þ„ranul, îa aþei pentru t„iat m„m„liga“. ™i dac„ sunt aici, exclam tot Ón firea þ„ranului: îIat„, unde dai ∫i unde crap„!“

Un asemenea r„spuns, o asemenea speculaþie pueril„, f„r„ Óndoial„, m„ Óndrept„þe∫te s„ cer demisia domnului ministru Ilie S‚rbu.

V„ mulþumesc.

Costache Mircea

#83739

Domnule pre∫edinte, Stimaþi colegi,

Mai Ónt‚i o precizare Ón leg„tur„ cu gesturile noastre de solidaritate cu profesorii, cu greva lor de ieri. Consult‚ndu-m„ cu mai mulþi colegi, membri ai Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, nu vom r„m‚ne doar la declaraþii de solidaritate cu profesorii, cu cea mai curat„ b„taie de inim„ a þ„rii, ci vom Óntreprinde Ómpreun„ un proiect de lege pentru acordarea tichetului de carte. Dac„ guvernanþii au considerat c„ intelectualii nu au nevoie de tichete de mas„, ei hr„nindu-se mai mult spiritual, consider„m c„ este oportun s„ le oferim prilejul de a se reÓntoarce Ón libr„rii de a-∫i lua cartea de specialitate de care au neap„rat„ nevoie ∫i vom institui acordarea tichetului de carte care va revigora, bineÓnþeles, ∫i activitatea editurilor ∫tiinþifice, a comerþului cu cartea ∫i va avea un efect benefic pentru Óntreaga noastr„ societate.

Trec la textul declaraþiei mele politice de ast„zi, care se intituleaz„: îLupta mafiei cu corupþia“.

De 12 ani asist„m la un mirobolant spectacol de pantomim„ cu personaje decupate parc„ din filmografia de animaþie _science fiction_ . Astfel, au disp„rut de pe harta economic„ a þ„rii: flot„, sere, solarii, sisteme de irigaþii, complexe zootehnice, fabrici, combinate, b„nci, fonduri de investiþii, c‚te ∫i mai c‚te, bunuri ∫i valori rostuite cu mari eforturi ∫i privaþiuni de n„p„stuitul nostru popor.

S„rmanul popor o fi el harnic, econom ∫i, de fel, nepretenþios la nivelul de viaþ„, dar se m‚nie ∫i pare a nu mai avea prea mult„ r„bdare c‚nd vede c„ Ón locul obiectivelor disp„rute s-au invit, ca ni∫te negi uria∫i, vile,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/22.III.2002 cabane, hoteluri ∫i automobile de lux Ón care, cel mai adesea, se urc„ la volan scursuri ale societ„þii care n-au produs Ón viaþa lor altceva dec‚t focare de infecþie ∫i de abjecþii.

Guvernele care s-au situat la c‚rma dezastrului economic au explicat r‚nd pe r‚nd naþiunii c„, v‚nz‚nd fabricile la fier vechi, distrug‚nd complexele zootehnice ∫i agricultura Ón general, o vom duce mai bine. Au a∫teptat oamenii cu sufletul la gur„ s„ scape mai repede de îg„urile negre“ din economie cum li s-a spus la televizor: îS„ mai dea soarele ∫i pe uliþa noastr„“, dar degeaba.

Spun unele organisme ∫i Ónalte personalit„þi internaþionale c„ necazurile rom‚nilor s-ar datora corupþiei generalizate. Mulþumim frumos de constatare. Asta o vedem ∫i noi ∫i Ónc„ pe propria piele, dar conduc„torii no∫tri nu stau nici ei chiar cu m‚na Ón s‚n; care cum vine la putere Ó∫i suflec„ m‚necile, fur„ v‚rtos, apoi Ónfiinþeaz„ c‚te un organism care s„ lupte cu corupþia. A∫a a Ónfiinþat Emil Constantinescu celebrul îCNAICO“ din care f„cea parte îtoat„ floarea cea vestit„“ a anticorupþilor judeþeni ∫i naþionali, Ón frunte cu Domnia sa. A revenit apoi regimul Ion Iliescu, scos imaculat de la Cooperativa îNuf„rul“ Ón anul de dizgraþie 2000, dup„ ce fusese respins la vot, putred de corupt, Ón 1996. Dup„ ce ∫i-a calat din nou tunurile pe îg„urile negre“ r„mase nevalorificate de la predecesori, au Ónceput ∫i dumnealor lupta cu... cine credeþi? Cu corupþia, bineÓnþeles, ∫i uite a∫a se pleznesc peste faþ„ Ón oglind„ mafia cu corupþia de le pl‚nge bietul om de r‚nd de mil„, nu altceva. Cu lacrimile Ón ochi de emoþie, iese de la filmul acesta SF ∫i se duce, cl„tin‚ndu-se pe drum, s„-∫i pl„teasc„ taxele, impozitele, curentul, gazul, c„ldura, ca nu cumva s„ r„m‚n„ st‚lpii puterii f„r„ resursele financiare strict necesare turn„rii urm„torului serial SF.

Presaþi de tot mai desele referiri ale unor foruri internaþionale la nivelul corupþiei de stat din Rom‚nia, primul-ministru Adrian N„stase a dat deun„zi o explicaþie n„ucitoare. Citez din memorie: îFenomenul corupþiei a luat amploare, fiind greu de controlat, datorit„ faptului c„ Ón þara noastr„, Ón aceast„ perioad„, are loc un transfer de proprietate“, de unde putem Ónþelege c„ lupta mafiei politice cu corupþia economico-financiar„ este un film de anticipaþie la care trebuie s„ asist„m volens-nolens, din moment ce nu este opera cuiva, ci un fenomen natural, precum cutremurul, grindina, tr„znetul, care, pur ∫i simplu, au loc, nu le determin„ cineva cu premeditare. Apoi, ar fi interesant de ∫tiut dac„ subtilul ∫i elegantul om politic ar mai da ni∫te semnale foarte clare, f„c‚nd unele preciz„ri strict necesare de genul: a cui proprietate se transfer„? c„tre cine ∫i pe ce baz„? vorba lui Marin Preda: îPe ce te bazezi?“

Dac„ actul de pulverizare a patrimoniului public este premeditat, a∫a cum rezult„ din afirmaþiile premierului, atunci serialul science fiction îLupta mafiei cu corupþia“ trebuie Óntrerupt. Cineva confund„ grav planurile ∫i chiar þara pe care o desconsider„ ∫i o umile∫te. A∫a st‚nd lucrurile, Ón programul viitor vor rula, f„r„ Óndoial„, filmele: îScoate, lupe, ce-ai m‚ncat!“, îNu avem nevoie de vile, nici de automobile!“, îVeniþi cu noi pe ∫antiere s„ facem þara o gr„din„!“.

Post-scriptum: numero∫i spectatori ai filmului SF îLupta mafiei cu corupþia“ m„ roag„ s„ sugerez de la microfonul Camerei Deputaþilor o soluþie spectaculoas„ de a-i ajuta pe guvernanþi s„ reduc„ decalajul dintre noi ∫i þ„rile Uniunii Europene ∫i s„ le d„m ∫i lor pe r‚nd, pentru

c‚teva luni, Guvernul nostru, aplic‚ndu-le nemþilor, englezilor, francezilor, spaniolilor, italienilor etc. politica noastr„ economic„ ∫i managementul mini∫trilor no∫tri. Œi putem ajunge foarte repede, poate Ói ∫i Óntrecem. BineÓnþeles, dac„ popoarele acelea vor accepta s„ vizioneze pasive filmele SF despre transferul de proprietate care la noi ruleaz„ cu succes de vreo 12 ani.

îDe∫teapt„-te, rom‚ne!“

Corneliu Ciontu

#89402

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

V„ mulþumesc. Stimaþi colegi,

Œnainte de a prezenta declaraþia politic„, a∫ vrea s„ fac o referire la un material care a ap„rut ast„zi Ón îJurnalul Naþional“ ∫i unde, pe prima pagin„, fotografia mea, ∫i acolo scrie: îDomnul deputat Ciontu este sup„rat c„ a pierdut o excursie Ón Spania ∫i din acest motiv atac„ presa“ — ceva Ón genul acesta —, referire la un raport privind activitatea Comisiei juridice, semnat de mine ∫i colegul meu, domnul deputat Leon„chescu, ∫i, Ón conþinut, toate referirile, practic, nu sunt dec‚t ale parlamentarilor din aceast„ comisie, nu am f„cut altceva dec‚t s„ redau Ón raport aceste probleme pe care le-au ridicat colegii no∫tri din Comisia juridic„. Probabil c„ este momentul s„ fie atacat ∫i Ciontu cu chestiuni inventate. Habar nu am despre ce excursie Ón Spania este vorba. Sper s„ fie o neÓnþelegere, o eroare, o s„ Óncerc s„ dau un drept la replic„ Ón m„sura Ón care cei de la îJurnalul Naþional“ Ól vor accepta.

## Stimaþi colegi,

Poate c„ sentimentul naþional este influenþat de bun„starea unei comunit„þi, poate c„ atunci c‚nd co∫ul zilnic este prea scump, atunci c‚nd nu ai cu ce s„-þi pl„te∫ti d„rile, este greu s„ mai g„se∫ti motive de entuziasm patriotic. Mai mult. Poate c„, uneori, din pricina politicienilor incompetenþi ∫i corupþi, din pricina administraþiei toropite ∫i umiliþelor zilnice, unii acuz„ condiþia de rom‚n. Da, domnilor! Sentimentul naþional poate depinde ∫i de evoluþia economic„ ∫i politic„ a unei þ„ri. De aceea este un miracol s„ vezi rom‚ni dispu∫i la sacrificii pentru a-∫i p„stra demnitatea naþional„, cu at‚t mai mult cu c‚t ace∫tia sunt tineri.

™tim bine, o treime din tinerii rom‚ni doresc s„ p„r„seasc„ þara pentru a studia ∫i lucra peste hotare ∫i, Ón aceste condiþii, mii de tineri rom‚ni se adun„ zilnic, pictaþi ∫i Ónve∫m‚ntaþi Ón drapelul rom‚nesc, pentru a c‚nta îDe∫teapt„-te, rom‚ne“ ∫i a recita îMioriþa“. Ace∫ti tineri tr„iesc Ón cea mai s„rac„ þar„ european„, Ón ultima þar„ comunist„ din Europa, Moldova, Moldova care pentru ei este a lui ™tefan cel Mare, nu a unui comunist agresiv, numit Voronin.

P„rinþii lor au c‚þiva dolari pe lun„ pentru a-i hr„ni, Ómbr„ca ∫i educa, dar lor nu le pas„, ei nu ∫tiu ∫i nu vor s„ ∫tie despre privatiz„ri frauduloase, corupþie ∫i Óntreþineri de nepl„tit, pentru c„ singura lor speranþ„, visul lor se nume∫te Rom‚nia. Pentru drama lor ei g„sesc un singur leac: Rom‚nia. Este o lecþie, o umilinþ„ pentru noi, toþi cei care av‚nd ∫ansa pe care ei o viseaz„, aceea de a tr„i Ón Rom‚nia, o irosim sterp Ón demagogie ∫i politicianism. Barbu Delavrancea spunea despre Nicolae Filipescu: îDac„ am pieri cu toþii ∫i ar r„m‚ne numai el, naþia noastr„ ar fi admirabil reprezentat„!“ Ei, bine, poate c„ ar trebui s„ pierim cu toþii ∫i s„ r„m‚n„ numai ace∫ti tineri. Prin credinþa lor, pe care noi am pierdut-o, prin entuziasmul lor, pe care noi l-am pierdut, prin inocenþa

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/22.III.2002 lor, pe care noi am pierdut-o, ei ar ∫ti s„ reprezinte Rom‚nia infinit mai bine.

Departe de mine intenþia de a m„ pierde Ón elegii patriotice, dar Ón istoria unei naþiuni miracolele sunt rare ∫i ceea ce se Ónt‚mpl„ la Chi∫in„u este un miracol. Œn plus, ∫tiu c„ mulþi basarabeni ne ascult„ chiar acum ∫i ar trebui s„ le transmitem cu toþii un pios ∫i plin de speranþ„ îmulþumesc“.

Spuneam Óns„ c„ nu doresc s„ m„ pierd Ón retoric„. Nu puþini tineri de aceast„ parte a Prutului au cerut s„ fie g„sit un mod prin care s„ se stabileasc„ leg„turi cu cei de peste Prut. Trebuie g„sit un mediu prin care g‚ndurile Óncurajatoare de aici s„ str„bat„ Prutul, un mod prin care s„ le ar„t„m celor ce demonstreaz„ Ón Chi∫in„u c„ suntem al„turi de ei. De aceea, Partidul Rom‚nia Mare va pune Ón cur‚nd la dispoziþia tuturor o pagin„ de internet prin care aceast„ leg„tur„ s„ fie posibil„. Vom demonstra tuturor, prin num„rul de acces„ri ale acestei pagini, ce Ónseamn„ solidaritatea naþional„. Avem Óns„ mult mai multe de f„cut pentru rom‚nii basarabeni, pentru tinerii care pentru curajul de a fi recitat ∫i c‚ntat rom‚ne∫te sunt acum anchetaþi ∫i ∫antajaþi de comuni∫tii

moldoveni. Ace∫ti tineri merit„ mai mult dec‚t Óncuraj„ri verbale, merit„ un ajutor concret, o contribuþie a unor rom‚ni pentru alþi rom‚ni. Dac„ statul rom‚n nu se poate implica pentru a menaja suspiciunile exagerate ale oficialit„þilor de la Chi∫in„u, nimic nu-i opre∫te pe cet„þenii rom‚ni s„ ofere ajutoare unor copii care lupt„ pentru o cauz„ Ón care cred la r‚ndul lor. C„rþi Ón limba rom‚n„, ajutoare materiale concrete sunt bine venite pentru acei oameni care, risc‚nd anchete penale cu iz stalinist, susþin un ideal pe care unii dintre noi au obosit, prematur, s„-l mai susþin„.

Partidul Rom‚nia Mare a oferit Ón nenum„rate r‚nduri astfel de ajutoare. A∫adar, toþi cei care vor dori vor g„si un sprijin Ón partidul nostru, pentru c„ Rom‚nia Mare nu este doar o formul„ goal„, ci o idee Ón care nu numai noi credem.

- V„ mulþumesc.

Cu aceasta s-a Óncheiat ∫edinþa noastr„.

- V„ mulþumesc pentru participare.

Cuprins

Stenograma

Ședința