Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·20 septembrie 2002
Dezbatere proiect de lege · respins
Corneliu Ciontu
Discurs
## **Domnul Corneliu Ciontu:**
Vã mulþumesc.
Întâmplarea face ca, în situaþia în care, dupã cum este cunoscut, regulamentar nu existã drept la replicã la declaraþii politice, totuºi, textul meu va da unele rãspunsuri la acele afirmaþii, pe care nu vreau sã le cataloghez, ale predecesorului.
Doamnelor ºi domnilor,
Stimaþi colegi,
În zilele în care preºedintele Bush încearcã sã câºtige aliaþi pentru preconizata acþiune militarã în Irak, fostul conducãtor al Misiunii O.N.U. pentru dezarmare în aceastã þarã, Scott Ritter, declarã cã nu existã absolut nici o dovadã care sã justifice aceastã acþiune. ”Þara mea este pe punctul de a comite o greºealã istoricã!Ò, declarã americanul, care ºi-a prezentat o demisie de onoare.
Acest fapt este extrem de semnificativ pentru o anumitã tendinþã a politicii americane actuale. Respingând lecþia solidaritãþii internaþionale, care ar fi trebuit desprinsã din tragedia de la 11 septembrie, Statele Unite tind sã adopte o politicã din ce în ce mai radicalã ºi mai puþin atentã la rezervele comunitãþii internaþionale.
America este statul care a blocat Acordul de la Kyoto, acord vital pentru sãnãtatea întregii planete. America este statul care refuzã jurisdicþia Curþii Penale Internaþionale ºi care refuzã sã se supunã rezoluþiilor Organizaþiei Naþiunilor Unite. În fine, America este statul care, în acest moment, este dispus sã-ºi asume o acþiune militarã unilateralã în Irak, în ciuda opoziþiei întregii comunitãþi internaþionale.
Sã fiu bine înþeles, partidul în numele cãruia vorbesc, Partidul România Mare, este un prieten ºi un admirator al poporului american. În acelaºi timp, Partidul România Mare este adeptul unei alianþe strategice cu Statele Unite, în numele interesului naþional.
În ciuda acestei apropieri sufleteºti ºi politice, nu putem sã nu observãm, cu obiectivitate, cã existã o anumitã dozã de suficienþã ºi de ignoranþã în demersurile externe ale unor politicieni americani. Un exemplu edificator, care priveºte în mod direct România, este recenta declaraþie a preºedintelui Comitetului S.U.A. pentru NATO, Bruce Jackson. Domnul Jackson a declarat cã nu poate înþelege de ce 20% dintre români sprijinã Partidul România Mare, sugerând cã, în acest fel, citez: ”Românii se culcã cu duºmanii Statelor Unite!Ò
Þinând cont de faptul cã aceste declaraþii au fost fãcute în calitatea sa de persoanã publicã, Partidul România Mare nu poate decât sã-ºi exprime consternarea faþã de o asemenea ieºire, atipicã pentru uzanþele politicii internaþionale. Ca reprezentant al unui organism NATO, domnul Jackson nu are ce reproºa unui partid care a semnat documentele politice de sprijinire a integrãrii în Organizaþia Nord-Atlanticã ºi care s-a declarat în nenumãrate rânduri pentru extinderea organizaþiei.
Desigur, înþelegem întru totul faptul cã domnul Jackson, citez, ”nu înþelege succesul Partidului România Mare!Ò ªi aceasta, pentru cã înþelegerea specificului unei þãri nu poate fi rodul unei vizite de câteva zile, nu poþi sesiza de la Washington neîmplinirile ºi suferinþele de un secol ale unei naþiuni, la fel de bine cum nu poþi percepe specificul unei zone atât de delicate precum cea a Balcanilor.