Stenogramă plen

Bunã dimineaþa! O zi bunã! Începem ºedinþa dedicatã intervenþiilor deputaþilor.

Domnul Damian are cuvântul.

Urmeazã domnul Gheorghe Dinu.

Bunã dimineaþa! Domnule preºedinte,

Domnilor colegi,

Declaraþia politicã de astãzi am intitulat-o ”Cenzura a revenit în RomâniaÒ.

Avertizam chiar de la acest microfon, încã din februarie 2001, cã România este în pericol, sub guvernarea P.S.D., sã se confrunte cu revenirea, în contextul restauraþiei partidului unic ºi a dictaturii acestuia, a cenzurii, a vânãtorii ºi tracasãrii adversarilor politici, a terorii împotriva tuturor celor ce se opun abuzurilor, mafiei ºi încãlcãrii sistematice a legii, precum ºi cu reabilitarea poliþiei politice.

Cele 600 de zile de guvernare P.S.D., sãrbãtorite cu fast demn de urmaºii lui Kim Ir Sen, pot înscrie la loc de frunte tocmai aceste realizãri ce desfid democraþia ºi statul de drept la concurenþã cu sãrãcia ºi disperarea, mai frecvente ca oricând în viaþa de zi cu zi a românilor. Unul din motivele majore ale revoltei populare din 1989 a constituit-o cenzura împinsã de regimul ceauºist la cote insuportabile, tocmai pentru cã se opunea spiritului creator, demnitãþii ºi libertãþii poporului român.

Dovedind cã este urmaºul ºi continuatorul de necontestat al vechiului regim, P.S.D., în mai puþin de 13 ani de la exprimarea clarã ºi neechivocã a opþiunii românilor pentru libertate ºi democraþie, recurge la cenzurã, în speranþa cã astfel îºi va elimina opoziþia ºi adversarii politici. Prin manevre oneroase ºi necinstite, P.S.D., ajutat de coloana a V-a a hungarismului revanºard ºi iredentist, a transformat posturile publice de radio ºi televiziune în anexe slugarnice ale propriului aparat de propagandã. În fruntea acestor instituþii finanþate din banii publici au fost promovaþi conducãtori pentru care echidistanþa ºi deontologia nu existã, iar dispoziþiile de la Cotroceni ºi Palatul Victoria sunt onorate necondiþionat. Aceste dispoziþii prevãd difuzarea excesivã ºi obsesivã de materiale privind activitatea ºi pretinsele realizãri ale Guvernului ºi ale

P.S.D., declaraþiile interminabile ale lui Adrian Nãstase ºi ascunderea realitãþilor ºi adevãrului. Te ºi întrebi, în aceste condiþii, de ce a mai fost nevoie sã fie ucis Ceauºescu? Oricum, în raport cu Adrian Nãstase, acesta teroriza populaþia României numai douã ore, nu 24 de ore pe zi.

Tot de la Cotroceni ºi Palatul Victoria s-a dispus sã se împiedice cu orice preþ ºi cu orice ocazie prezenþa în emisiunile de radio ºi televiziune atât pe plan central, cât ºi local a reprezentanþilor partidelor politice ale opoziþiei, îndeosebi ai P.R.M. Mesajul acestora cãtre populaþie ºi propriii susþinãtori trebuie oprit ºi interzis. Cã libertãþii cuvântului i s-a pus cãluºul în regimul Iliescu-Nãstase e o realitate.

Reacþia primitivã a autoritãþilor, demne eventual de Bokassa sau Idiamin ºi nicidecum de conducãtori care vizeazã intrarea în lumea civilizatã, nu ne mirã. Surprinzãtor ºi condamnabil este faptul cã reprezentanþii Consiliului Europei ºi Uniunii Europene, ai altor instituþii democratice occidentale tolereazã asemenea manifestãri ºi le încurajeazã prin indiferenþa lor. Le reamintim cã în felul acesta vor fi socotite ºi ele vinovate de poporul român ºi de orice naþiune ce se opune totalitarismului ºi dictaturii.

Ca ºi cum alungarea opoziþiei de la microfonul radioului ºi televiziunii n-ar fi fost suficientã, P.S.D. ia acesteia ºi dreptul la cuvânt cu prilejul unor manifestãri culturale, artistice sau de altã naturã. Micii prim-secretari judeþeni sau locali, care n-au dispãrut în România, transmit mesaje ditirambice ºi agramate ºi au comportament de satrapi orientali. Din dispoziþia lui Octav Cozmâncã, a lui Adrian Nãstase sau chiar a lui Ion Iliescu, aceºtia se comportã ca ºi cum asemenea manifestãri sunt numai ale lor, iar opoziþia este cel mult toleratã.

Un asemenea comportament incalificabil l-au avut autoritãþile P.S.D. ºi la Þebea, unde s-au adunat mii de oameni spre a comemora 130 de ani de la trecerea în nemurire a Craiului Munþilor, Avram Iancu. Eroul nostru naþional, luptãtorul împotriva împilãrii ºi nedreptãþii n-a putut fi omagiat de nici un alt partid politic în afarã de politrucii P.S.D.

Aº dori sã întreb pe GŸnther Verhoegen ºi pe baroana Emma Nicholson dacã doresc sã integreze în Europa democratã ºi civilizatã aceastã Românie în care cenzura ºi teroarea politicã sunt preocupãri majore ºi permanente ale actualei puteri. În acelaºi timp, îi întreb pe cei doi eurodemnitari dacã ºi cât mai pot tolera ºi dacã nu se simt personal vinovaþi cã în România, pe lângã aceastã cenzurã politicã, demnã de cel mai negru regim totalitar, telefoanele ºi corespondenþa parlamentarilor opoziþiei sunt interceptate, aºa cum se întâmplã ºi în cazul meu. Adresez acest apel-avertisment tuturor celor ce cred cu adevãrat în valorile democraþiei ºi-i rog sã nu rãmânã indiferenþi în faþa acestei escaladãri periculoase ºi accelerate a practicilor de tip dictatorial în România, pentru a evita ca viitorul partener de dialog al Occidentului civilizat ºi democrat sã reînvie spaþiul concentraþionar pentru exterminarea adversarilor politici.

Pentru moment, noi, cei din Partidul România Mare, dar ºi din alte partide ale opoziþiei din România, mai putem vorbi deschis ºi liber doar de la tribunele Parlamentului. Oare pentru cât timp?

Vã mulþumesc.

## Da, vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul deputat Gheorghe Dinu. Se pregãteºte domnul deputat Dumitru Chiriþã.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Declaraþia mea politicã se adreseazã Guvernului României ºi am intitulat: ”Economia braºoveanã, încotro?Ò

Judeþul Braºov, printre ai cãrui reprezentanþi în acest for legislativ mã numãr ºi eu, se mândrea pânã nu demult cu una din primele poziþii în ceea ce priveºte dezvoltarea industrialã, în unele ramuri industriale deþinând pionieratul, iar pentru unele produse fiind ºi astãzi producãtor unic.

Drumul tranziþiei spre o economie modernã, realã, dinamicã, competitivã, deschisã pieþei mondiale, care pentru România, în ansamblu, este complicat ºi uneori ºi îndelungat, a însemnat ºi pentru judeþul Braºov mai mult coborâºuri decât suiºuri. Cãutarea drumului spre o economie adevãratã a stat, în special, pentru industria braºoveanã sub semnul incertitudinii, lipsei de coerenþã ºi de perspectivã, mascate de aºa-numitele reformã, politicã industrialã sau program de restructurare. Pentru a vedea mai clar unde am ajuns dupã aproape 13 ani de tranziþie, trebuie sã vedem de unde am plecat, de la o economie centralizatã, cu ramuri preponderent din industria grea, mari consumatoare de energie, de la un nivel tehnic scãzut, dar în acelaºi timp de la una dintre cele mai mici datorii externe din Europa, 0,6 miliarde de dolari, de la o forþã de muncã bine pregãtitã ºi un export în plin avânt pe pieþele devenite tradiþionale, unde produsele româneºti deveniserã recunoscute ºi cerute, ajungând, iatã, dupã 13 ani ca producþia industrialã a Braºovului sã scadã la jumãtate, în unele ramuri chiar mai puþin, faþã de cea a anului 1989, nivelul de trai al braºoveanului sã scadã în aceeaºi proporþie, iar perspectivele imediate nu lasã sã se întrevadã o schimbare substanþialã în sens pozitiv. S-au încercat fel de fel de experimente, modulãri, divizãri, privatizãri, reorganizãri etc., toate fãrã nici un rezultat. Producþia nu a crescut, inventarul uzinelor, mutat mereu dintr-o formã de organizare în alta, s-a împuþinat, ca sã nu zic cã s-a înstrãinat sau, mai dur, furat.

Nu s-au fãcut retehnologizãri, cei care au luat pentru un timp o uzinã au încercat sã mai stoarcã ce mai era de stors, ºi nu sã investeascã.

Vã mulþumesc ºi eu.

Am rugãmintea ca toþi cei înscriºi sã-ºi concentreze intervenþiile pentru a da posibilitate ca toþi cei 28 înscriºi sã-ºi poatã prezenta punctul de vedere.

Îl invit pe domnul deputat Dumitru Chiriþã.

Urmeazã domnul Emil Rãdulescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Intervenþia mea are legãturã directã cu modul în care se face reforma ºi privatizarea în sectoarele importante ale economiei naþionale, în special în sectoarele petrolier, gazier ºi energie electricã.

Reforma, restructurarea ºi privatizarea sectorului important al economiei româneºti, cum este industria petrolului, gazului ºi energiei electrice, reprezintã o piatrã de încercare pentru Guvernul Adrian Nãstase. Din pãcate, aceste acþiuni ale Guvernului sunt îngreunate de faptul cã, în anul 1990, fostul ministru al industriei ºi comerþului a considerat cã prin divizarea sectorului energetic va aduce prosperitate ºi bunãstare poporului român. Am condamnat atunci, condamn ºi acum modul în care a fost conceputã în special restructurarea în sectorul electroenergetic, întrucât acest mod de reorganizare a adus mari prejudicii intereselor consumatorilor, salariaþilor ºi contribuabililor.

Atitudinea fostului ministru, domnul Radu Berceanu, ºi a Partidului Democrat, care au gestionat din punct de vedere politic Ministerul Industriei ºi Comerþului prin aºazisele reforme promovate, a transformat industria României în mormane de fiare vechi ºi ne-a adus în situaþia în care astãzi suntem obligaþi sã plimbãm becul dintr-o camerã în alta.

Este inadmisibil cã crezi cã dacã ai constituit societãþi comerciale distincte în producþia de energie electricã prin separarea producãtorilor hidro- de cei din termo-, ai realizat concurenþa care sã fie beneficã consumatorului român ºi sectorului, în ansamblu. Numai dintr-un aeroplan poþi vedea cã într-o cursã la care participã motoreta Mobra ºi motocicleta Yamaha este vorba de o adevãratã competiþie în care sã câºtige motoreta Mobra.

Norocul nostru, al românilor, a fost cã la alegerile generale din 2000 am scãpat de cancerul politic reprezentat ºi de Partidul Democrat, autointitulat social-democrat.

În acest timp, la nivel european, socialiºtii ºi socialdemocraþii promoveazã conceptul cã accesul la energie reprezintã un drept fundamental al omului ºi cã intrã în responsabilitatea statului ca sã fie asigurat ºi garantat.

Da, vã mulþumesc.

Domnul Emil Rãdulescu ºi se pregãteºte domnul deputat Mihai Mãlaimare.

## Domnule preºedinte,

## Onorat auditoriu,

Sã facem, aºa, un mic bilanþ pe niºte date statistice la realizãrile onoratului Guvern. Toatã lumea râde, cântã ºi danseazã. Sãrãcia s-a extins în toate mediile ºi zonele din România. Chiar ºi patronii pot fi oameni sãraci.

În rândul ei, rata sãrãciei este aproape de 6%. Aproape jumãtate din gospodãriile din mediul urban nu-ºi pot achita la timp cheltuielile de întreþinere a locuinþei ºi factura la energie.

Potrivit rezultatelor unei anchete a Institutului Naþional pentru Statisticã, peste 40% din populaþia ruralã trãieºte sub pragul sãrãciei. Veniturile reale ale gospodãriilor au scãzut în 2001, reprezentând 69% din anul 1995. Peste 3 milioane de pensionari trãiesc cu 1,7 milioane lei lunar, echivalent la 50 de dolari, dar pensiile din România coboarã pânã la mai puþin peste 10 euro. Aproximativ 2 milioane de salariaþi, adicã jumãtate din numãrul angajaþilor români, lucreazã pentru salariul minim pe economie.

În România, alocaþia plãtitã de stat pentru un copil este doar de 5 euro pe lunã, cu mult redusã ca valoare faþã de nivelul din 1989. Acum reprezintã ca valoare o treime din suma alocatã în perioada prerevoluþionarã ºi infinit mai micã decât cea plãtitã în statele vestice, de aproape 20 de ori.

Mai mult de jumãtate din populaþia þãrii trãieºte la limita de subexistenþã, 12% dintre români trãiesc în sãrãcie severã. O treime din populaþie trece printr-o sãrãcie relativã.

Potrivit clasificãrii Institutului pentru Calitatea Vieþii, aceasta este o radiografie pe scurt a nivelului de trai din România ºi pe acest fundal Guvernul Nãstase a elaborat un program special cu ample promisiuni pentru perioada 2002Ñ2003. Va putea Guvernul sã aloce fonduri suficiente pentru a aduce nivelul de trai din România la nivelul statelor din Uniunea Europeanã? Greu de crezut. Mai ales

cã acest document vorbeºte de alocarea de sume, fãrã a se preciza ºi sursa lor în detaliu.

Ministrul finanþelor, Mihai Tãnãsescu, a declarat extrem de lapidar: ”Programul social angajeazã resursele financiare ºi instituþionale disponibile în acest moment, atât la nivel naþional, cât ºi localÒ, însã aceste resurse sunt alterate de valoarea imensã a creanþelor bugetare de la sfârºitul anului 2001. Peste 120 de mii de miliarde de lei reprezentau datoriile restante cãtre bugetul de stat ºi bugetele locale. Gradul de colectare a contribuþiilor sociale curente în 2001 a variat între 77 ºi 80% CASS ºi ºomaj, în timp ce recuperãrile, datoriile istorice au prezentat doar 7% din sumele încasate.

## Da, vã mulþumesc.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Mihai Mãlaimare ºi se pregãteºte domnul deputat Napoleon Pop.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Intervenþia mea se adreseazã colegilor parlamentari ºi este intitulatã ”Împreunã pentru edificarea unei strategii culturale româneºtiÒ. Cred cu tãrie în nevoia edificãrii unei strategii culturale româneºti, nu una a Ministerului Culturii sau chiar a Guvernului, ci una a României, care sã ne permitã, în perspectiva unei integrãri care va veni, vrem nu vrem, cu serioase accente uniformizatoare, sã ne definim ca glas distinct în corul culturilor europene.

Resursele de care beneficiem sunt puþine, anii de restricþie aplicaþi culturii, când mai importantã era diminuarea datoriei externe decât conºtientizarea hãului care se adâncea în interior, au sãrãcit ºi uneori pervertit pânã ºi energiile creatoare, iar dezinteresul suveran al unui deceniu de acumulãri barbare de capital a desãvârºit imaginea dezolantã a paraginei unui câmp altãdatã mãnos.

Investiþia în culturã nu este în aceste momente doar un capitol de buget, ci mai degrabã semnul clar al orgoliului comunitãþii cãreia îi aparþinem, aflatã ea însãºi în faþa unor opþiuni pe termen foarte lung. Dar, datã fiind puþinãtatea resurselor, gravitatea situaþiei ºi graba cu care viitorul va reînvia cu ºansa unor clipe mai bune, investiþia în culturã trebuie sã fie inteligentã, suplã ºi mai ales în acord cu cele douã jaloane precise: realitatea de la care pornim ºi stadiul pe care teoretic îl bãnuim a fi necesar de atins. Toate acestea impun ideea unei strategii culturale care sã ne permitã deopotrivã prezervarea avuþiei naþionale ca element fundamental al oricãrui concept educaþional ºi stimularea actului creator ºi al gustului pentru consum cultural, ca semne distincte ale sãnãtãþii unei naþii.

O investiþie de miliarde în restaurarea unui monument, de exemplu, este o irosire de bani, dacã nu se urmãreºte îndeaproape ºi valorificarea lui. Cu alte cuvinte, o datã cu investiþia propriu-zisã în actul de restaurare trebuie gândite cãile de acces, dotãrile turistice, hoteliere, care sã permitã unui numãr cât mai mare de oameni sã aibã acces la structura culturalã reintegratã circuitului, programele de protejare a mediului, includerea monumentului în programele de învãþãmânt etc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Napoleon Pop. Va urma domnul Iuliu Vida.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Declaraþia mea politicã are în vedere faptul cã partidul de guvernãmânt, prin politica sa, prin modul cum o concepe ºi o aplicã, poate deveni nedemocratic.

Vacanþa parlamentarã mi-a prilejuit numeroase discuþii directe, individuale ºi cu grupuri de cetãþeni, în Bucureºti ºi în teritoriu, cu privire la numeroase realitãþi pozitive, cel mai adesea negative, ale vieþii cotidiene.

Ca parlamentar, în general, ºi ca parlamentar în opoziþie, în special, nu pot sã trec cu vederea o anumitã stare de spirit care ºocheazã cel puþin din douã motive: toatã oferta de protecþie socialã ºi propaganda Guvernului asupra unor rezultate pozitive, cu deosebire la nivel macroeconomic, creºtere economicã, inflaþie, ºomaj, par sã îngrijoreze mai mult decât sã liniºteascã pe cetãþean.

Cetãþeanul pare pur ºi simplu perplex atunci când se încearcã un exerciþiu de cauzalitate prin care sã-ºi poatã explica ceea ce trãieºte, rãul constatat fiind considerat ca ceva împotriva cãruia nu se mai poate lupta.

O astfel de stare de spirit a cetãþeanului simplu, practic, comunã la peste douã treimi din populaþia þãrii, nu ne poate lãsa indiferenþi, ca exponenþi ai interesului acestora în cel mai important for democratic al þãrii, Parlamentul României.

Atenþionarea pe care o fac se adreseazã tuturor parlamentarilor, indiferent de pe ce baricadã politicã acþioneazã, jurãmântul nostru fiind cel de a servi toþi cetãþenii acestei þãri ºi, implicit, România.

Ca parlamentar liberal, trebuie însã sã subliniez câteva evoluþii care ar trebui sã fie stãvilite, în primul rând, de actuala putere pânã nu va fi prea târziu. Mã refer, în primul rând, la subminarea sistematicã a libertãþii ºi demnitãþii individului ca cetãþean al acestei þãri, politicile sociale ºi de protecþie socialã evoluând faþã de actuala stare de sãrãcie a populaþiei spre întronarea unei dependenþe individ-stat care depãºeºte deja limitele critice acceptabile într-un sistem democratic.

Alunecarea pe o pantã extrem de periculoasã este demonstratã de faptul cã aceastã dependenþã depãºeºte cadrul individ-stat ºi trece în cel al relaþiei cetãþean-om al puterii. De aici nu mai existã decât un pas pentru a ajunge la manipularea socialã ºi politicã, sub imperiul necesitãþilor biologice ale unei întregi populaþii, în favoarea unei politici omniprezente care îºi doreºte majoritatea covârºitoare.

Vã mulþumesc ºi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Iuliu Vida. Se pregãteºte domnul deputat ªtefan Baban. Insist asupra sintetizãrii intervenþiilor.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Condiþiile în care funcþioneazã Cãminul-spital pentru bãtrâni bolnavi cronici din Crasna ºi Centrul de integrare prin terapie ocupaþionalã din Bãdãcin, ambele din judeþul Sãlaj, au devenit intolerabile în ultimul timp deoarece nu au fost asigurate fondurile necesare pentru finalizarea lucrãrilor de investiþii demarate în ultimii doi ani.

La unitatea din Crasna s-au început lucrãrile de construcþie a unei clãdiri pentru spital cu 80 de locuri, lucrãrile urmând a fi finanþate de cãtre Decanatul evanghelic ”Bad SchwalbachÒ, Germania, în valoare de 14 miliarde lei, ºi de cãtre Secretariatul de Stat pentru Persoane cu Handicap prin intermediul Inspectoratului de Stat Teritorial pentru Persoane cu Handicap Sãlaj, în valoare de 3 miliarde de lei, conform acordului încheiat de aceste douã instituþii.

Pânã la aceastã datã, partea germanã a plãtit 7 miliarde lei, la care s-a obligat prin acord, iar partea românã nu a alocat suma angajatã, fapt pentru care lucrarea a fost opritã. La acest spital, din lipsã de spaþii ºi condiþii adecvate, bolnavii cronici sunt cazaþi în condiþii mizerabile. La ora actualã, sunt înghesuiþi în niºte camere mici, într-o clãdire construitã în urmã cu multe decenii ºi care prezintã semne accentuate de degradare.

La Bãdãcin situaþia este similarã. Lucrãrile au fost demarate pentru construþia unei noi clãdiri cu o capacitate de 14 locuri, valoarea investiþiei totalizeazã 2 miliarde de lei, din care, pentru suma de 1,4 miliarde de lei s-a angajat partea germanã, Decanatul evanghelic din localitatea Hof, Germania, angajament care a fost realizat în totalitate. Totuºi, lucrarea a fost opritã deoarece partea românã, adicã Secretariatul de Stat pentru Persoane cu Handicap nu a plãtit cota ce-i revenea, în valoare de 0,6 miliarde de lei.

Condiþiile în aceastã unitate sunt foarte grele, lucrãrile nu mai pot fi amânate.

Ca sã concluzionãm cele enunþate pânã acum, bisericile germane dintr-o þarã aflatã la sute de kilometri de România au venit cu intenþii sincere caritative ºi au donat miliarde de lei pentru sprijinirea concetãþenilor noºtri bolnavi cronici, iar instituþiile de stat abilitate, Secretariatul de Stat pentru Persoane cu Handicap ºi Ministerul Finanþelor Publice din România, care sunt susþinute din banii publici, nu sunt în mãsurã sã-ºi respecte angajamentele asumate, în valoare de 3,6 miliarde de lei, adicã mai puþin de jumãtate din ceea ce au plãtit bisericile germane.

Vã mulþumesc ºi eu.

Dau cuvântul domnului deputat ªtefan Baban. Va urma domnul deputat Cristian Sandache.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi, ”Cornul aparent al abundenþeiÒ.

Laptele ºi cornul din programul pentru ºcolari, stabilit de Guvern, a început sã facã valuri mari, devenind o mare reprezentaþie teatralã. Astfel, judeþ dupã judeþ raporteazã la câþi elevi trebuie sã distribuie alimente gratuite, cum merg licitaþiile pentru desemnarea firmelor furnizoare ºi de câte frigidere au nevoie pentru a pãstra laptele în condiþii de maximã igienã.

Se vorbeºte apoi de strategii de transport al laptelui în zone izolate, de înlocuirea banalului corn cu alt produs de panificaþie ºi a laptelui cu iaurt ºi se fac de zor calcule pentru ca acestea sã fie proaspete, gustoase ºi ieftine, nedepãºind suma stabilitã de 7.000 de lei.

Toate acestea au menirea de a arãta populaþiei României un singur lucru: Guvernul Nãstase lucreazã de zor, se ocupã de viitorul þãrii dând lapte ºi cornuri la copii. A devenit în ultimul timp o metodã simplã, dar în acelaºi timp ºi eficientã, de a transmite un mesaj mascat poporului. Toate lucrurile bune care se întâmplã în þara asta se datoreazã partidului de guvernãmânt. ªi lucrurile bune sunt acelea pe care oamenii le primesc pe gratis. De aia românii sãraci au sau nu au parte de subvenþii la plata întreþinerii, de o cotã de curent ieftinã, de abonament social la telefon sau de ceva rechizite ºcolare.

Aceastã metodã de îmbunãtãþire a aparenþei, ca sã fie eficientã, presupune disocierea clarã de toate lucrurile neplãcute pentru populaþie.

Din acest motiv, în România, scumpirile anunþate prin comunicate impersonale se datoreazã deprecierii leului în raport cu dolarul, cererilor Bãncii Mondiale sau situaþiei internaþionale.

Din pãcate, la o analizã atentã, acordarea în fiecare zi a unui corn ºi pahar de lapte elevilor din clasele IÑIV nu reprezintã o realizare ºi o grijã a actualului Guvern, ci o recunoaºtere a faptului cã pãrinþii acestor copii o duc atât de rãu încât nu mai pot ei înºiºi sã le cumpere micuþilor cornuri pentru recreaþia mare.

În fond, principala sarcinã a Guvernului nu este sã dea securitate alimentarã la mii ºi mii de copii sãraci, ci sã ofere tuturor pãrinþilor, implicit copiilor, un trai decent.

## Da, vã mulþumesc.

Dau cuvântul domnului Cristian Sandache ºi urmeazã domnul Eugen Nicolãescu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite ale Americii trebuie, cred, analizate dincolo de aspectul lor strict evenimenþial. Conceptul de terorism capãtã în epoca globalizãrii conotaþii de ordin mental, psihologic ºi chiar cultural.

M-aº referi cu precãdere la terorismul mental, acea stare de spirit foarte apropiatã somnului raþiunii, extrem de periculoasã în contextul în care comunitãþi întregi se pot afla sub imperiul ei. Fanatismul, sãrãcia, totalitarismul, autoritarismul exacerbat, cultul personalitãþii, obsesiile de tip psoteriologic, respectiv miturile salvatorului, incultura, intoleranþa, toate acestea pot constitui elemente determinante ale terorismului de tip mental.

Democraþia autenticã este singura capabilã a rãpune nãluca sângeroasã ivitã din partea de umbrã a istoriei. România contemporanã, parte fireascã a civilizaþiei, face eforturi remarcabile pentru ca, reinstaurând normalitatea la nivelul structurilor sale, sã se poatã autoanaliza în oglinda conºtiinþei colective a fiilor sãi.

Vã mulþumesc.

## Da, vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul Eugen Nicolãescu ºi se pregãteºte domnul Vasile Mândroviceanu.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

## Stimaþi colegi,

Vreau sã fac o declaraþie referitoare la necorelarea politicilor antiinflaþioniste dintre Guvern ºi Banca Naþionalã.

Perspectiva evoluþiei indicatorilor macroeconomici pe primele ºapte luni ale anului 2002 este în mare mãsurã alteratã de angajamentele guvernamentale într-o serie de programe contradictorii, evident nuanþate de aplicarea Acordului stand-by cu Fondul Monetar Internaþional.

O primã constatare scoate în evidenþã necorelarea programului de reducere a inflaþiei administrat de Banca Naþionalã a României cu cel guvernamental de aplicare în economia realã a aceluiaºi program de stãpânire a procesului inflaþionist. De aceea, spuneam cã Banca Naþionalã a României, prin intervenþiile sale deseori justificate, a gestionat suficient de convingãtor o parte a programului antiinflaþionist, nesusþinut însã de Guvern, care s-a blocat de mai multe ori în relaþiile cu Fondul Monetar Internaþional, pânã când s-a angajat mai ferm prin scrisoarea suplimentarã cã va promova reforma economicã.

Semiechilibrele macroeconomice prezentate în indicatorii statistici nu au fost reprezentative în economia realã, care a gâfâit ca o locomotivã cu aburi ºi care se strãduieºte sã înþeleagã discrepanþa dintre intenþii ºi fapte.

Numai prin intervenþiile Bãncii Naþionale s-au putut atenua nereuºitele guvernamentale privind salariile din domeniul bugetar ºi sectorului privat al statului, precum ºi eºecurile referitoare la arierate, la colectarea veniturilor bugetare.

Toate modificãrile din sistemul fiscal operate în prima parte a anului au evidenþiat cã sistemul de colectare a impozitelor ºi taxelor este încã tributar impozitelor directe, în special impozitului pe venit, aceastã structurã fiind necesar a fi contracaratã de mãsuri suplimentare ale bãncii centrale.

Este de presupus ca anul 2002 sã nu fie afectat macroeconomic de inconsistenþa sistemului fiscal pe drumul dezvoltãrii exporturilor, iar aprecierea monedei naþionale sã nu afecteze trendul pozitiv al activitãþii de export, cu efect deosebit pe creºterea economicã.

Vã mulþumesc.

Îl invit la microfon pe domnul Vasile Mândroviceanu. Va urma domnul deputat Ioan Sonea.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor,

Susþinãtor convins al proprietãþii de stat ºi al economiei centralizate, Guvernul P.D.S.R. din perioada 1992Ñ 1996 a instituit practica atacãrii prin recurs în anulare a numeroase decizii definitive ale tribunalelor în procesele prin care proprietarii de drept încercau sã-ºi redobândeascã imobilele naþionalizate de regimul comunist.

Vãzând cã în þarã nu mai au nici o ºansã sã-ºi recupereze bunurile, mulþi proprietari s-au adresat Curþii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg care, pânã în prezent, a dat câºtig de cauzã celor deposedaþi în dauna statului român, care este bun de platã pentru abuzurile sãvârºite de justiþia românã.

Astfel, în octombrie 1999, Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a dat câºtig de cauzã cetãþeanului Brumãrescu, în aprilie 2002, lui ªtefan Anghelescu, în mai 2002, cetãþenilor Vasiliu, Hodoº ºi Surpãceanu, actualmente mai având pe rol peste 100 de dosare din România în care s-a aplicat recursul în anulare.

Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a constatat încãlcarea de cãtre autoritãþile române a dreptului la un proces echitabil, a dreptului de acces liber la o instanþã de judecatã, a drepturilor de respectare a proprietãþii ºi a obligat statul român sã plãteascã sute de mii de euro drept despãgubiri ºi sã înapoieze proprietãþile.

Având în vedere mãrimea despãgubirilor stabilite pentru cele cinci dosare judecate pânã în prezent, dosare care pot fi considerate cazuri-pilot ce vor influenþa covârºitor soluþiile celorlalte peste 100 deja existente pe rol, constatãm cã procedura juridicã de recurs în anulare iniþiatã de procurorul general al României în cazurile de retrocedare a proprietãþilor s-a dovedit a fi extrem de costisitoare, deoarece statul român este obligat sã-ºi asume toate procesele de la Curtea Europeanã a Drepturilor Omului ºi toate consecinþele deciziilor acesteia.

Guvernul României trebuie sã aducã la cunoºtinþa opiniei publice modul de platã ºi de recuperare a despãgubirilor. Vor fi ele plãtite de la buget, caz în care contribuabilii vor trebui sã suporte costul abuzurilor practicate ani în ºir de puterea politicã social-democratã? Sau ar trebui traºi la rãspundere în primul rând cei vinovaþi de luarea deciziilor abuzive?

Dau cuvântul domnului deputat Ioan Sonea.

Se pregãteºte domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu Coloman.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Tema a mai fost abordatã de mine ºi de alþii dintre dumneavoastrã, dar meritã. Este vorba de domeniul cooperaþiei meºteºugãreºti ºi al cooperaþiei de consum.

Dupã cum se ºtie, Guvernul a propus o ordonanþã de urgenþã privind organizarea ºi funcþionarea cooperaþiei. Normalã preocuparea pentru acest domeniu, dar absolut anormale multe dintre prevederile ordonanþei, care contravin Legii nr. 109/1996.

”De ce atâta caz pentru o ordonanþã care poate fi amendatã?Ò, veþi întreba. Pentru cã acest mod de a face ordonanþa probeazã un principiu al Guvernului, acela de a nu respecta logica elementarã ºi propriile enunþuri.

La baza întregii construcþii legislative stã o contradicþie: în capitolul III, art. 1 pct. 3 se spune cã: ”În conformitate cu principiul autonomiei ºi independenþei societãþilor cooperative, acestea nu sunt în relaþii de subordonare faþã de alte instituþii publice sau private ºi sunt controlate de cãtre membrii lor.

Intrarea în raporturi juridice cu alte persoane fizice sau juridice, inclusiv Guvernul, sau atragerea de finanþare din surse externe se face cu asigurarea controlului democratic al membrilor cooperativei ºi menþinerea autonomiei societãþii cooperative.Ò

La capitolul privind înfiinþarea Consiliului Naþional al Cooperaþiei se spune: ”Se înfiinþeazã Consiliul Naþional al Cooperaþiei ai cãrui membri sunt numiþi de cãtre Ministerul I.M.M.-urilor. Acesta va avea sediul în Bucureºti ºi oficii teritoriale în fiecare municipiu reºedinþã de judeþ, iar bugetul anual de venituri ºi cheltuieli se aprobã de Guvern la propunerea aceluiaºi ministru.Ò

Se pune întrebarea dacã ultima prevedere nu este în totalã contradicþie cu prima. Desigur cã este. Se mai poate vorbi de conducere, de principii ca cel al autonomiei ºi independenþei societãþilor cooperative, dacã structura de conducere este numitã de un ministru, fãrã mãcar un simulacru de alegeri? Ce autonomie este aceea în care bugetul este aprobat de Guvern la propunerea unui ministru anume?

Prin art. 88, ia fiinþã ”Comitetul consultativ al C.M.C., format din reprezentanþii administraþiei publice locale ºi centrale ai federaþiilor ºi uniunilor naþionale CENTROCOOP care au ca scop sã se consulte ºi sã intervinã în conflictele dintre cooperative pe calea concilierii ºi arbitrajuluiÒ.

Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu. Se pregãteºte domnul deputat Cornel Boiangiu.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Guvernul României, Ministerul Administraþiei Publice ºi Ministerul Agriculturii încearcã accelerarea procesului de retrocedare a terenurilor agricole ºi a celor cu vegetaþie forestierã.

Contrar acestor tendinþe, direcþiile ºi ocoalele silvice fac tot posibilul ca sã obstrucþioneze acest proces de retrocedare sau ca sã impunã, contrar legii, încheierea unor contracte de administrare cu structurile aparþinând Regiei Naþionale a Pãdurilor.

Astfel, reprezentanþii Ocolului silvic Câmpulung încearcã tergiversarea nejustificatã a validãrii de cãtre comisiile locale din Câmpulung, Albeºtii de Muscel, Bughia de Jos, Lereºti ºi Rucãr, interpretând în mod tendenþios greºit, a documentelor depuse pe dramuri, pe autori de cãtre urmaºii obºtei moºnenilor câmpulungeni Negru-Vodã.

Subunitatea Regiei Naþionale a Pãdurilor din zona Muscelului nu recunoaºte documentele referitoare la tabelul cu autorii anexat la Sentinþa-deciziunea nr. 11.911, eliberatã de cãtre autoritatea judecãtoreascã la data de 3 august din 1944, ºi aºezãmântul din anul 1933 eliberat de cãtre Judecãtoria de ocol Muscel, acte autentice eliberate de arhivele din Piteºti, legalizate ºi timbrate.

Sunt cazuri când, la intervenþia ministrului agriculturii, ºefii de ocol ar trebui sã punã în posesie pe proprietar, ei, însã, fiind sprijiniþi de unii funcþionari din Regia Naþionalã a Pãdurilor, condiþioneazã retrocedarea pãdurilor prin impunerea unor contracte de administrare nefavorabile chiar dacã acestea au înfiinþat structuri proprii.

Cazul cel mai elocvent este cel de la Ditrãu, unde ºefii de ocol din Gheorgheni, Tughe ºi Borsec, contrar indicaþiilor domnului ministru Ilie Sârbu, au refuzat sã punã în posesie pe cei îndreptãþiþi pânã când nu au semnat contract de administrare cu direcþia silvicã Harghita.

Însã ei au refuzat sã pedepseascã pe pãdurarii ºi tehnicienii ocoalelor silvice aparþinând Regiei Naþionale a Pãdurilor, prinºi cu furtul de masã lemnoasã, cum ar fi cazul domnului Blaga Florin de la Ocolul silvic Borsec. Vã mulþumesc pentru atenþie.

## Vã mulþumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Cornel Boiangiu. Se pregãteºte domnul Octavian Sadici.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Mâine, 11 septembrie 2002, se împlineºte un an de la semnalul dat lumii întregi cã unul dintre cei mai perfizi duºmani, terorismul, poate duce omenirea înapoi cu mii de ani.

Cele peste 3.000 de victime din statul model ºi garant al democraþiei mondiale, Statele Unite ale Americii, au cutremurat pe toþi cei care considerau cã, dupã nazism ºi comunism, lumea poate respira uºuratã.

La 14 septembrie 2001 Uniunea Europeanã a þinut o zi de doliu fãrã precedent în istoria sa. Preºedintele în exerciþiu de atunci al Uniunii Europene, premierul belgian G. Verhofstadt, afirma: ”Suntem cu toþii americani.Ò, cei 15 promiþând Statelor Unite ajutor pentru a-i gãsi ºi pedepsi pe autorii atentatelor.

România a reacþionat normal la acest pericol uriaº, solidarizându-se, alãturi de întreaga lume civilizatã, cu Statele Unite, cu familiile ºi rudele celor dispãruþi, din care nu puþini au fost americani de origine românã.

S-au continuat astfel liniile de bazã ale politicii României, concretizate prin dreptul de survol dat în 1999 trupelor NATO pentru curmarea crimelor de rãzboi comise de regimul Miloºevici, ale acþiunilor României în acest sens în Bosnia ºi Albania, în alte zone fierbinþi unde democraþia se cerea apãratã de lumea civilizatã contra crimei.

Astãzi, soldaþii craioveni, oraº pe care îl reprezint în Parlamentul României, pe care i-am însoþit la Gjirokaster, în Albania, în 1997, îºi pun în pericol din nou viaþa, alãturi de soldaþii americani, englezi ºi germani, soldaþii altor naþiuni, cãrora le este scumpã libertatea ºi democraþia, reprezentând cu cinste România.

În calitate de deputat independent ºi de vicepreºedinte al P.N.Þ. Creºtin-Democrat, consider cã Parlamentul României trebuie sã reuneascã cele douã Camere într-o ºedinþã solemnã în ziua de 11 septembrie 2002 pentru a dovedi încã o datã lumii cã România este împotriva crimei, pentru libertate ºi democraþie, alãturi de marea naþiune americanã, acum când, din pãcate, unii încep sã oscileze.

Dumnezeu sã binecuvânteze România ºi Statele Unite!

Vã mulþumesc. Îl invit pe domnul Octavian Sadici. Va urma domnul deputat Mihai Baciu.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor,

Agricultura, ramurã de bazã a economiei naþionale, s-a bucurat de rezultate remarcabile la unul din sectoarele cu cele mai vechi tradiþii, zootehnia.

Acest sector, în cea mai mare parte ºi în toate vremurile, ºi-a pãstrat caracterul de activitate de bazã a þãranului român, asigurându-i existenþa.

Este important de remarcat faptul cã þãranul român, în mica sa proprietate, creºte animale pentru a-ºi acoperi necesarul personal ºi totodatã contribuie într-un procent destul de ridicat la asigurarea pieþei româneºti cu carne ºi lapte.

Legea bugetului pe 2002 a lãsat þãranul român sã creadã cã actualul Guvern a devenit generos, oferindu-i prime stimulative pentru unele produse: carne, lapte, cereale, floarea-soarelui, sfeclã de zahãr, furaje, fructe ºi altele.

Entuziasmul þãranului român a fost îngenuncheat de cãtre normele elaborate de cãtre Ministerul Agriculturii, prin acei miniºtri secretari de stat care au favorizat clientela lor politicã.

Menþionez cã domnul ex-ministru secretar de stat care a rãspuns de problemele zootehniei româneºti a întocmit normele în favoarea marilor procesatori de carne ºi lapte, printre aceºtia numãrându-se ºi el. Normele sunt profitabile doar acestora, defavorizând micul producãtor care valorificã animalele în abatoarele lor ºi discriminând în acelaºi timp micile unitãþi de tãiere ºi procesare, provocând astfel o concurenþã neloialã.

Cum în judeþul Vaslui nu este atestat nici un abator, ci numai unitãþi de tãiere ºi procesare, dãm posibilitatea acestor samsari sã subjuge prin preþuri condiþionate pe þãranul român, îndeosebi pe cei din judeþul Vaslui, atât de bântuiþi de sãrãcie.

În aceeaºi situaþie se aflã ºi atribuirea primelor la lapte, fiind condiþionatã de înscrierea producãtorilor în diferite asociaþii, încãlcând drepturile ºi libertãþile omului.

Aduc din nou în atenþia Guvernului discriminarea vãditã între producãtorii de lapte de la ºes ºi cei de la munte, fapt ce-i favorizeazã pe marii procesatori, cum ar fi firma ”DornaÒ.

De fapt, diferenþele de prime ajung în buzunarul procesatorului, nu în buzunarul producãtorului, prin diminuarea preþului de achiziþie motivat de primã.

Mulþumesc.

Am plãcerea sã-l invit la microfon pe domnul deputat Mihai Baciu.

Urmeazã domnul Adrian Moisoiu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte, ºi vã mulþumesc în plus pentru amabilitatea dumneavoastrã din totdeauna. Stimaþi colegi,

Vã mãrturisesc cã mã pregãtisem iniþial sã fac o declaraþie privind starea jalnicã a sistemului de sãnãtate, cu deosebire a câtorva spitale importante din Iaºi care se aflã Ð repet Ð într-o stare jalnicã, stare ce se va accentua o datã cu aplicarea noii mãsuri a Guvernului privind trecerea acestor spitale pe spinarea bugetelor locale, ºi aºa debile ºi nenorocite. M-am rãzgândit ascultând unele intervenþii de aici din salã, m-am rãzgândit pentru cã am citit ºi presa de astãzi, am citit unele declaraþii ale liderilor P.S.D. în care, iarãºi, sigur, este atacat ºi demonizat Partidul Democrat, aºa încât revin asupra declaraþiei pe care voiam sã o fac ºi mã voi referi în câteva cuvinte, scurt, aºa cum am eu obiceiul, la câteva chestiuni de politicã generalã, de poziþie a Partidului Democrat, referitoare la unele chestiuni fierbinþi ale actualitãþii politice.

Se ºtie, ºi presa a relatat pe larg cã pe 30Ð31 august noi, Partidul Democrat, am avut douã acþiuni foarte importante: Consiliul Naþional de Coordonare ºi Conferinþa Naþionalã a Partidului Democrat, la care au participat oameni foarte mulþi, a fost o manifestare impresionantã de solidaritate, unitate ºi de adeziune a membrilor P.D. din toatã þara la principiile partidului nostru. Dar nu despre aceasta vreau sã vorbesc, vreau sã fiu foarte scurt ºi sã spun cã în cele douã acþiuni importante noi am aprobat câteva chestiuni pe care eu le consider semnificative în spectrul politic românesc din acest moment; este vorba de completarea obiectivului politic al partidului nostru ºi, în al doilea rând, de lansarea temelor prioritare pe termen mediu ºi lung pânã în 2004 ale Partidului Democrat, teme care, împreunã, formeazã un program ce se constituie ca o alternativã realã la actuala guvernare.

Mã voi referi doar la primul aspect: completarea obiectivului politic. Dumneavoastrã ºtiþi foarte bine cum am completat noi obiectivul politic. Noi avem un program, politica oricãrui partid politic serios autentic, ”România puternicã, România social-democratãÒ. Acest program cuprinde, aºa cum este normal, principiile politice generale, principiile filozofice, inclusiv cele morale care prezideazã funcþionarea Partidului Democrat, dar mai cuprinde ºi altceva, niºte principii privind relaþiile cu alte partide. Aici am umblat noi, ºi am spus foarte clar, ºi am obþinut votul unanim al Consiliului naþional, anume: Partidul Democrat are ca þintã fundamentalã pentru 2004 înlãturarea P.S.D. de la guvernare prin mijloace democratice ºi a doua chestiune, noi, Partidul Democrat nu vom face nici un fel de alianþã ºi nici un fel de colaborare, nici înainte, nici dupã alegerile din 2004, cu Partidul Social Democrat. Avem motive multe ºi variate, motive temeinice, motive de naturã politicã, motive de naturã moralã, motive cunoscute de opinia publicã româneascã în mare parte. Sunt atât de multe aceste motive care sunt tot atâtea tare ale actualului partid de guvernãmânt, încât, iatã, am notat aici câteva pentru cã nu le þin minte nici eu pe de rost cât de multe sunt: corupþia, clientelismul, visul de a fi partid-stat, subordonarea justiþiei, administraþiei publice ºi nu în ultimul rând sãrãcia tot mai accentuatã a populaþiei. Nu mai intru în detalii, cunoaºteþi cu toþii aceste tare ale partidului de guvernãmânt.

Vã mulþumesc. Vã mulþumesc ºi pentru cã ne-aþi mai luminat cu mesajele P.D.-ului.

Îl invit pe domnul Adrian Moisoiu.

Se pregãteºte domnul Emil Criºan.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Declaraþia mea de astãzi este intitulatã ”Pledoarie pentru meseria de dascãlÒ.

ªcoala româneascã s-a bucurat ºi se bucurã, prin rezultatele obþinute de absolvenþii sãi, de o deosebitã apreciere, statut pe care l-a obþinut datoritã muncii pline de abnegaþie a generaþiilor de dascãli.

Prin munca de zi cu zi, orã de orã, clipã de clipã, dascãlul transmite noi cunoºtinþe, instruieºte, conduce, ajutã, controleazã, stimuleazã ºi nu în ultimul rând educã elevii, îndeplinind importantul rol de formator.

Prin fiecare lecþie, prin fiecare intonaþie în glas, prin fiecare gest al sãu, el îl determinã pe elev sã înþeleagã importanþa necesitãþii însuºirii de noi cunoºtinþe, îi dezvoltã dragostea pentru muncã sau îl educã în spiritul iubirii de neam ºi de patrie.

Nu mi-am propus sã þin o pledoarie prin care sã scot în evidenþã importanþa muncii de dascãl, dar am þinut o datã în plus sã subliniez faptul cã fãrã un dascãl deosebit calitatea actului de învãþare, educare are de suferit. Fiecare copil ºi în special fiecare fetiþã nu cred sã nu se fi jucat la vârste fragede cu pãpuºile ºi în jocurile lor sã se joace de-a ºcoala.

Atunci când ajung în primele clase primare îºi aleg ca model de viaþã învãþãtoarea sau eventual învãþãtorul ºi se strãduiesc sã înveþe tot mai bine, pentru a putea ºi ei ca într-o bunã zi sã devinã dascãli sau dãscãliþe.

ªi, totuºi, pe mãsurã ce creºte în vârstã ºi se apropie de finalizarea studiilor liceale, aspiraþiile lor se îndepãrteazã tot mai mult de cele iniþiale. Nu mai vor sã mai fie dascãli, educatoare, învãþãtoare sau profesori, ci avocat, economist, informatician sau funcþionar bancar. De ce? Fiindcã, maturizându-se ºi dând piept cu greutãþile vieþii, sunt în stare sã aprecieze salariile de mizerie pe care le primesc dascãlii ºi se îndreaptã spre alte sectoare mai bine retribuite.

Alegerea profesiunii este una din problemele de maximã importanþã pentru tineri ºi, ca atare, elita liceelor ºi colegiilor naþionale, la absolvire, se îndreaptã spre alte profesiuni ºi nu spre cele didactice, chiar dacã în suflet vor rãmâne dorinþe neîmplinite. Acestea sunt gândurile care ne-au trecut prin minte atunci când, în urma concursului de titularizare în învãþãmânt din luna iulie 2002, o treime, aproape 9.000 din cei 28.000 de participanþi nu au reuºit sã obþinã note de minimum 5. Lãsând la o parte faptul cã o serie de rezultate proaste se datoreazã unor cunoºtinþe sumare de metodicã ºi lipsei de experienþã pedagogicã, apreciez cã dascãlii de nota 5 sau mai mici decât aceasta sunt, de fapt, elevii ºi studenþii de ieri, de note în jur de 5 ºi care nu au avut forþa sã se califice pentru alte profesiuni mai bine plãtite pe piaþa muncii.

Vã mulþumesc ºi eu.

Invit urmãtorii vorbitori Ð mai sunt ºase înscriºi Ð sã concentreze mai mult intervenþia.

Domnul Emil Criºan, urmeazã domnul ªtefan Pãºcuþ.

Stimate domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Declaraþia mea politicã se intituleazã ”Situaþia ºcolilor în Munþii Apuseni, pericol de amplificare a analfabetismuluiÒ.

”Conform unei hotãrâri cel puþin ciudate a Inspectoratului Judeþean Alba, începând cu noul an ºcolar 2002Ð2003, ca urmare a promovãrii unui program de comasare a unor ºcoli din judeþ, ciclul gimnazial al ªcolii generale din satul Buninginea, aparþinãtor de comuna Ciuruleasa, se vrea a fi desfiinþat, provocând mari nemulþumiri în rândul autoritãþilor locale ºi mai ales pãrinþilor.

Este strigãtor la cer sã auzim cã tocmai aici, în Munþii Apuseni, se admite desfiinþarea unor ºcoli, mai ales cã distanþele pe care le parcurg elevii sunt incredibil de mari ºi situaþia mijloacelor de transport ºi a drumurilor este deplorabilã.Ò Consemneazã cotidianul ”UnireaÒ, ce apare în judeþul Alba.

Nu existã decât un singur drum, ºi acesta este neasfaltat, spre ºcoalã, care pe timp de iarnã sau pe timp ploios devine impracticabil. Marea majoritate a copiilor circulã pe poteci de picior, prin pãduri ºi locuri periculoase, noroaie sau iarna, zãpezi mari, când pãrinþii pornesc din deal cu boii care trag buºteni prin zãpadã pentru a face cãrãri.

Sunt copii care parcurg 14 km zilnic pe jos, prin zãpezi sau noroaie ºi, dacã ºcoala s-ar desfiinþa, distanþa ar creºte cu mai mulþi kilometri. Transportul cu microbuze, cum vehiculeazã Inspectoratul ªcolar Judeþean Alba ideea, este demn de o telenovelã, deoarece pe timp de iarnã nu se poate circula pe drumul satului.

Vestea desfiinþãrii ºcolii din Buninginea a revoltat pãrinþii care au înaintat un memoriu la Biroul parlamentar din Abrud, în atenþia subsemnatului, memoriu care a fost trimis cu rugãmintea de rezolvare favorabilã, în sensul dorinþei semnatarilor, în numãr de 93 de persoane, la Inspectoratul ªcolar Judeþean Alba, sub numãrul de înregistrare 148 din 30.07.2002, fãrã a primi pânã la aceastã datã nici un rãspuns, fapt care m-a determinat sã adresez ieri, 09.09.2002 o interpelare doamnei ministru al educaþiei ºi cercetãrii, Ecaterina Andronescu.

Memoriul pãrinþilor devine uneori o sensibilã implorare cãtre cei care hotãrãsc soarta învãþãmântului în judeþul Alba.

Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul deputat ªtefan Pãºcuþ. Va urma domnul Costel Ionescu.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Se împlinesc 130 de ani de la moartea eroului naþional Avram Iancu. Ca în fiecare an, la început de toamnã, ºi anul acesta, la Þebea s-a organizat sãrbãtoarea naþionalã dedicatã marelui luptãtor pentru dreptate ºi libertate.

Din pãcate, aceastã sãrbãtoare a fost umbritã de câteva gesturi sfidãtoare la adresa participanþilor la acest eveniment.

Mai întâi a fost comunicatul prefectului de Hunedoara, Aurelian Calistru Seraficeanu, cãtre partidele politice, prin care acesta interzicea reprezentanþilor partidelor politice sã ia cuvântul la aceastã manifestare.

În politica lor de acaparare a tot ce existã în aceastã þarã, reprezentanþii puterii s-au gândit sã acapareze ºi aceastã sãrbãtoare. Au avut voie sã ia cuvântul doar reprezentanþii puterii. Nu-i saturã, Doamne, pe aceºti impostori ajunºi vremelnic la putere? Dupã ce au dat

laptele ºi cornul pentru elevi, din dorinþa de a-ºi arãta neþãrmurita mãrinimie, acum se luptã sã-ºi însuºeascã afacerea pentru ei. Dupã ce au promis rechizite ºcolare gratuite pentru copiii sãraci, au transformat ºi aceastã acþiune într-o afacere profitabilã pentru P.S.D.

Acum ºi sãrbãtoarea dedicatã memoriei Crãiºorului Munþilor doresc sã devinã o afacere P.S.D. Deºi la manifestare au participat o serie de parlamentari ai Partidului România Mare din judeþele Sibiu, Alba, Hunedoara, Timiº, Cluj ºi o mulþime de membri ºi simpatizanþi ai Partidului România Mare, deºi au mai participat parlamentari ai altor formaþiuni politice, chiar reprezentanþi ai unor formaþiuni politice care nu fac parte din Parlament, aceºtia nu au avut voie sã ia cuvântul, pentru cã aºa a vrut prefectul P.S.D. de Hunedoara.

Un alt moment neplãcut al acestei sãrbãtori a fost modul de-a dreptul jignitor cu care a tratat Guvernul României evenimentul de le Þebea. Din partea Guvernului a participat doar un secretar de stat care s-a apropiat de microfon ºi a îngãimat câteva cuvinte. Oare aceasta meritã românii din partea guvernãrii P.S.D.? Un corn ºi un pahar de lapte?!

Oare aceasta meritã românii din partea guvernãrii P.S.D.? CiocuÕ mic ºi pumnu-n gurã?! Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dau cuvântul domnului Costel Ionescu, urmeazã domnul Emil Rus.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Declaraþia politicã este intitulatã ”Corupþia ºi mafia din pieþele agroalimentare în creºtere genereazã un atentat la siguranþa alimentaþiei populaþieiÒ.

Politicile economice adoptate de cãtre toate guvernele postdecembriste au fost gândite ºi puse în practicã în favoarea clientelei lor politice ºi nu a omului de rând, ca simplu contribuabil la bugetul statului.

Metodele folosite pentru demolarea economiei reale ºi creºterea concomitentã ºi continuã a economiei subterane au evidenþiat numeroase acte de corupþie în toate domeniile de activitate.

Aceste efecte au condus la sãrãcirea populaþiei la cifre aberante, sãrãcia ajungând la peste 65% din populaþia þãrii, aspect ce pune în pericol siguranþa fiinþei noastre naþionale.

Traversãm o perioadã în care România bate recordul la numãrul ºi mãrimea impozitelor, tocmai pentru a contrabalansa efectele economiei subterane. Se poate afirma cã trãim în þara lui ”Impozit VodãÒ, în care toþi perceptorii sunt la modã.

În economia realã, colectarea impozitelor datorate de cãtre agenþii economici se face într-o proporþie de circa 70%, pentru cã marii datornici ai clientelei politice sunt iertaþi prin diverse inginerii financiare laborioase. Numai cetãþeanul de rând nu este iertat, pentru cã guvernanþii au grijã, spre exemplu, sã creascã preþul de vânzare al combustibililor (astfel, benzina, de la 6.500 de lei/litrul la poarta rafinãriei, ajunge la circa 22.000 de lei/litrul la staþii, prin adãugarea unor numeroase taxe ºi accize), sã colecteze, de asemenea, impozitele din meditaþiile profesorilor, precum ºi din pensii.

Strategiile economice în perioada ultimilor 12 ani au avut acelaºi scop: au luat de la majoritatea populaþiei sãrace ºi au dat celor bogaþi. Se ºtie cã biotopul României poate asigura hranã pentru o populaþie de peste 70 de milioane de locuitori, faþã de situaþia actualã, în care peste 75% din producþia agroalimentarã se importã. România a devenit astfel, în ultimii 12 ani, din producãtor important de produse agroalimentare, o piaþã de desfacere ce este în continuã creºtere.

## Vã mulþumesc.

Nu avem procedurã în timpul declaraþiilor politice, îmi pare foarte rãu! Pentru declaraþiile politice nu existã asemenea prevedere de procedurã parlamentarã!

Uitaþi-vã la art. 177, existã!

Vã referiþi la timp, probabil? Avem acceptul conducerii Camerei.

Poftiþi, domnule Emil Rus. Va urma domnul Raj Tunaru.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Doresc sã fac o declaraþie politicã despre corupþie ºi anticorupþie în România.

Toatã lumea a cãzut de acord cã în România este corupþie, efectele ei sunt suportate cu mare greutate, mai ales de cãtre cei care au ajuns sub pragul de sãrãcie. Existenþa corupþiei o recunoaºte ºi Executivul, dar nu dovedeºte cã avem corupþi. Legislativul a venit cu acea creaþie intitulatã ”Parchetul Naþional AnticorupþieÒ.

Fiinþarea acestuia se lasã mult aºteptatã ºi ”Mãria sa ComisionulÒ ºi ”Domniþa ªpagãÒ îºi trãiesc traiul înconjuraþi de tot felul de programe, care de care mai noi ºi mai ilustrate: programe de guvernare, programe de protecþie socialã, programe de intrare în structurile euroatlantice ºi chiar programe anticorupþie.

Realitatea este cea pe care o ºtim. Privatizãri frauduloase sunt? Sunt! Economie subteranã este? Este! Trafic de influenþã? Cât vrei! Clientelism politic? Cu nemiluita! Pãi, nu este România ”þara tuturor posibilitãþilorÒ? Este!

Afaceri se fac, fireºte, pânã ºi cu manualele ºi rechizitele ºcolare. Ce sã vã mai vorbim de acþiunea ”laptele ºi cornulÒ? Ea a fost câºtigatã, _in corpore,_ de cãtre baronii judeþului, ai domnului Nãstase, de parcã ar fi fost pusã la cale în laboratoarele propagandei lui Dîncu, aºa s-a potrivit de bine! ”Cornul ºi lapteleÒ este o ”epocalã realizareÒ, trâmbiþatã pe orizontalã ºi pe verticalã!

Cum, ºi când, ºi cui sã-i aduci aminte de promisiunile din campania electoralã? Unde sunt locurile de muncã, unde sunt salariile decente, unde sunt pensiile mulþumitoare dupã decenii de muncã, unde sunt ºoselele ºi autostrãzile, unde sunt miile de apartamente pentru tineri (alþii decât fiii baronilor)? E tragic cã lumea se bucurã de penibile fãrâmituri!

Dar ce sã mai lungim vorba? Toate merg ca pe roate! Avem corupþie, dar avem ºi anticorupþie, vorba poetului: ”Pe pãmânt avem de toate!Ò

De fapt, între corupþie ºi anticorupþie nu este o relaþie antagonicã decât pe plan declarativ. Pe planul faptelor, existenþa ºi condiþionarea evolutivã a celor douã laturi este una armonioasã.

ªi dacã toate acestea sunt, ce sã mai facã opoziþia? Fie sã se zbatã ca peºtele pe uscat, fie sã respecte îndemnul ”compliceÒ al domnului ministru, ºi anume: ”Ciocul mic, în interesul sãnãtãþii personale!Ò

## Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul Tunaru Alexandru Raj ºi sper sã mã suportaþi ºi pe mine, ultimul vorbitor, Corneliu Ciontu.

## **Domnul Raj-Alexandru Tunaru:**

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Îmi fac din nou datoria faþã de poporul român ºi trag din nou semnalul de alarmã, atât pentru dumneavoastrã, colegii mei, cât ºi pentru guvernanþii acestei þãri, dar, în special, pentru cei care l-au votat pe tri(ne)bunul, sectantul, evazionistul ºi mãscãriciul naþional V.C. Tudor.

ªi care s-au înºelat amarnic!

Iatã cã ceea ce spuneam eu, din noiembrie 2001, când am divorþat de acest Satana cu chip de om, s-a dovedit ºi au fost confirmate aceste voci ale mele de cãtre doi mari diplomaþi americani, în special de domnul Bruce Jackson, preºedintele Comitetului S.U.A. pentru NATO. Îi mulþumesc din suflet domnului Jackson, eu ºi aproximativ 20.000 de tineri ai Partidului Tineretului, pe care, cu onoare ºi drag, îl reprezint. Îi mulþumim pentru curajul, sinceritatea ºi seriozitatea politicã de care a dat dovadã ºi îl asigurãm cã în 2004 tineretul din România nu va mai muºca momeala din 2000, întinsã de acest Satana cu chip de om ºi nu va mai vota cu extremistul, rasistul, xenofobul, antisemitul ºi, nu în ultimul rând, tri(ne)bunul C.V. Tudor.

Îl asigur pe C.V. Tudor, pe ”maioriiÒ ºi toate piticanele, la propriu ºi la figurat, cã Partidul Tineretului a fost înfiinþat de mine ºi de nimeni altcineva, împreunã cu alþi aproximativ 20.000 de tineri din România, majoritatea covârºitoare de 99% nefãcând politicã pânã în prezent. Acest partid a luat fiinþã tocmai din ideea ºi întrebarea retoricã pe care ºi-o punea domnul preºedinte al Comitetului S.U.A. pentru NATO, domnul Jackson, cum de au putut românii sã-l voteze pe acest extremist, xenofob, rasist, sectant ºi, nu în ultimul rând, tri-nebun?

În 2004, tinerii din România ºi diaspora au partidul lor ºi vor vota cu ei, pentru ei, ºi nu se vor mai lãsa minþiþi ºi amãgiþi de acest sectant, care este disperat cã o datã cu intrarea României în NATO ºansele lui de a ”pune mânaÒ pe Preºedinþia þãrii se reduc la zero.

În numele meu ºi al celor ce mi-au dat votul lor de încredere, adicã al membrilor Partidului Tinerilor, dar, nu în ultimul rând, al fraþilor, pãrinþilor ºi bunicilor acestor tineri, vã mulþumim cã aþi continuat cele spuse de mine de nenumãrate ori ºi Dumnezeu sã vã ajute!

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Înainte de a-mi prezenta ºi eu declaraþia politicã, am o solicitare din partea domnului deputat Sever Meºca sã facã un anunþ ºi, am înþeles, ºi a domnului deputat Ilie Neacºu.

Vã rog, poftiþi.

## **Domnul Raj-Alexandru Tunaru**

**:**

Asta nu e nimic, o sã vedeþi ce urmeazã, mãi!

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Domnule Raj, vã rog foarte mult, aþi spus ceea ce aþi spus la microfonul Parlamentului, nici nu era cazul sã faceþi asemenea afirmaþii, nu încercaþi discuþii în salã! Vã rog frumos, luaþi loc!

## **Domnul Raj-Alexandru Tunaru**

**:**

Nu este posibil ca sub preºedinþia dumneavoastrã, astãzi, sã fiu înjurat în halul ãsta din salã! În Parlamentul României! Sã vã spunã colegii de la P.S.D.!

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Nu ºtiu dacã e adevãrat, dar întrebaþi-vã în primul rând pe dumneavoastrã de ce!

## **Domnul Raj-Alexandru Tunaru**

**:**

Mulþumesc. Aveam altã impresie despre dumneavoastrã.

Vã rog, poftiþi, domnule Meºca.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Permiteþi-mi sã vã anunþ cã, începând de astãzi, sunt membru al Partidului Socialist Român, un partid înfiinþat în 1992 ºi reînscris la tribunal în 1996. Începând de astãzi voi reprezenta interesele acestui partid ºi voi fi promotorul punctelor de vedere ale acestui partid.

Vã mulþumesc.

Domnul Neacºu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

ªi eu am obligaþia moralã ºi proceduralã sã vã informez cã independenþa mea politicã, care a durat în jur de 6 luni, se sfârºeºte astãzi. Vreau sã mulþumesc Grupului parlamentar al P.S.D., care m-a gãzduit în Camera Deputaþilor.

Începând de astãzi, reprezint Partidul Socialist Român în Parlamentul României. Sunt convins cã vom colabora fructuos în continuare, aºa cum am colaborat ºi pânã acum, ºi sunt convins cã vom apãra interesele celor care ne-au trimis aici.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Vã mulþumesc.

Întâmplarea face ca, în situaþia în care, dupã cum este cunoscut, regulamentar nu existã drept la replicã la declaraþii politice, totuºi, textul meu va da unele rãspunsuri la acele afirmaþii, pe care nu vreau sã le cataloghez, ale predecesorului.

Doamnelor ºi domnilor,

Stimaþi colegi,

În zilele în care preºedintele Bush încearcã sã câºtige aliaþi pentru preconizata acþiune militarã în Irak, fostul conducãtor al Misiunii O.N.U. pentru dezarmare în aceastã þarã, Scott Ritter, declarã cã nu existã absolut nici o dovadã care sã justifice aceastã acþiune. ”Þara mea este pe punctul de a comite o greºealã istoricã!Ò, declarã americanul, care ºi-a prezentat o demisie de onoare.

Acest fapt este extrem de semnificativ pentru o anumitã tendinþã a politicii americane actuale. Respingând lecþia solidaritãþii internaþionale, care ar fi trebuit desprinsã din tragedia de la 11 septembrie, Statele Unite tind sã adopte o politicã din ce în ce mai radicalã ºi mai puþin atentã la rezervele comunitãþii internaþionale.

America este statul care a blocat Acordul de la Kyoto, acord vital pentru sãnãtatea întregii planete. America este statul care refuzã jurisdicþia Curþii Penale Internaþionale ºi care refuzã sã se supunã rezoluþiilor Organizaþiei Naþiunilor Unite. În fine, America este statul care, în acest moment, este dispus sã-ºi asume o acþiune militarã unilateralã în Irak, în ciuda opoziþiei întregii comunitãþi internaþionale.

Sã fiu bine înþeles, partidul în numele cãruia vorbesc, Partidul România Mare, este un prieten ºi un admirator al poporului american. În acelaºi timp, Partidul România Mare este adeptul unei alianþe strategice cu Statele Unite, în numele interesului naþional.

În ciuda acestei apropieri sufleteºti ºi politice, nu putem sã nu observãm, cu obiectivitate, cã existã o anumitã dozã de suficienþã ºi de ignoranþã în demersurile externe ale unor politicieni americani. Un exemplu edificator, care priveºte în mod direct România, este recenta declaraþie a preºedintelui Comitetului S.U.A. pentru NATO, Bruce Jackson. Domnul Jackson a declarat cã nu poate înþelege de ce 20% dintre români sprijinã Partidul România Mare, sugerând cã, în acest fel, citez: ”Românii se culcã cu duºmanii Statelor Unite!Ò

## _**Domnul Eugen Lucian Pleºa:**_

Stimaþi colegi,

Daþi-mi voie sã declar deschisã ºedinþa în plen a Camerei Deputaþilor de astãzi, cu anunþul cã din cei 344 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa 293, sunt absenþi 51, din care 45 participã la alte acþiuni parlamentare.

V-aº ruga sã luaþi spre analizã propunerea legislativã privind modificarea ºi completarea Legii nr. 177/2002 pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 144/2001 privind îndeplinirea de cãtre cetãþenii români la ieºirea din þarã a condiþiilor de intrare în statele membre ale Uniunii Europene ºi în alte state.

Poftiþi, iniþiatorul, vã rog sã prezentaþi aceastã propunere.

Sunt deputatul K‡roly Kerekes ºi sunt iniþiatorul acestei iniþiative legislative.

Prin Ordonanþa de urgenþã nr. 144/2001 privind îndeplinirea de cãtre cetãþenii români la ieºirea din þarã a condiþiilor de intrare în statele membre ale Uniunii Europene ºi în alte state, aprobatã prin Legea nr. 177/2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 17 aprilie 2002, s-a prevãzut obligaþia cetãþenilor români de a prezenta la ieºirea din þarã, pe lângã asigurarea medicalã, biletul de cãlãtorie dus-întors sau cartea verde a autoturismului ºi o sumã minimã în valutã liber-convertibilã sau cãrþi de credit pentru conturi în valutã, într-un cuantum proporþional cu durata ºederii. În ordonanþã s-a prevãzut faptul cã Ministerul de Interne va stabili prin ordin cuantumul sumei minime în valutã, lucru ce s-a realizat prin Ordinul nr. 177 din 22.11.2001, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 759 din 28 noiembrie 2001.

În art. 2 al ordinului s-au prevãzut categoriile de persoane exceptate de la obligaþia de a prezenta suma minimã în valutã. Fãrã îndoialã, prin aceastã dispoziþie s-a urmãrit repararea unei situaþii inechitabile, create de ordonanþã. Dar ordinul ministrului de interne, fiind un act normativ inferior ordonanþei, dat în aplicarea acesteia, nu poate sã reglementeze o situaþie neprevãzutã în textul actului normativ de bazã. Pentru a intra în legalitate, cu menþinerea dispoziþiilor ce au fost aplicate pânã în prezent, se propune cuprinderea acestora în textul legii de aprobare a ordonanþei.

Potrivit dispoziþiilor ordinului, în categoria persoanelor exceptate de la obligaþia amintitã figureazã ºi cetãþenii care pleacã în strãinãtate în situaþia îmbolnãvirii sau decesului unei rude stabilite peste hotare. Însã este inechitabil sã nu fie exceptate de la aceastã obligaþie ºi cetãþenii care efectueazã vizite pe bazã de invitaþie, cetãþeni cãrora gazdele le asigurã plata cheltuielilor ocazionate de sejur.

Aceastã inechitate se eliminã prin aceastã propunere legislativã. Drept urmare, vã rog sã fiþi de acord cu aceastã propunere legislativã, bineînþeles, cu îmbunãtãþirile propuse de comisie.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Din partea Comisiei juridice cine prezintã raportul? Domnule Timiº, vã rog pe dumneavoastrã.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, în conformitate cu prevederile art. 60 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, a examinat propunerea legislativã ºi, în baza avizului dat de Comisia pentru politicã externã, avizãm favorabil aceastã propunere legislativã.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale?

Domnule Damian Brudaºca, poftiþi.

## Domnule preºedinte,

Acest proiect de lege a fost discutat ºi în cadrul Comisiei pentru politicã externã. Membrii comisiei au dat aviz favorabil, considerând cã proiectul legislativ completeazã un hiatus care a existat în formularea iniþialã a acestui proiect de lege ºi, în al doilea rând, eliminând un aspect care nu ni se pare corect, respectiv modificarea unei legi printr-un ordin al ministrului de interne. De aceea, comisia a apreciat ca fiind utilã ºi necesarã adoptarea acestei legi de modificare, în sensul prevãzut de iniþiator.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege, pe texte. Vã rog sã urmãriþi în paralel proiectul ºi raportul Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi.

La titlul legii vã rog sã examinaþi amendamentul de la punctul 1, care, practic, supunându-se rigorilor de tehnicã legislativã, îmbunãtãþeºte titlul acesteia.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendament? Nu aveþi.

Amendamentul a fost admis ºi se modificã titlul propunerii legislative.

La art. I, preambul, vã rog sã urmãriþi în primul rând amendamentul de la punctul 2.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Amendamentul cu privire la preambul a fost adoptat, ºi acesta se modificã în mod corespunzãtor.

Art. 2[2] . Priviþi preambulul amendamentului de la punctul 2, partea dispozitivã.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Amendamentul de la punctul 2 cu privire la partea dispozitivã a art. 2[2] a fost adoptat.

În ceea ce priveºte cuprinsul acestui articol, v-aº ruga sã luãm literele pe rând.

La lit. a) dacã aveþi obiecþiuni? Urmãriþi în continuare amendamentul de la punctul 2 al comisiei. Nu sunt obiecþiuni.

Adoptat în unanimitate.

Lit. b). Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Lit. c).

Domnul ministru Gaspar, poftiþi.

## **Domnul Acsinte Gaspar Ñ** _ministru pentru relaþia cu Parlamentul_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În conformitate cu art. 110 din Constituþie, Guvernul ºi-a exprimat punctul de vedere asupra acestei propuneri legislative, cu unele observaþii ºi propuneri. Ele au fost preluate în raportul comisiei, însã la lit. c) textul astfel cum este redat de comisie nu concordã cu propunerea Guvernului ºi v-aº propune sã fie pus în discuþie ºi adoptat textul de la lit. c) în redactarea Guvernului, adicã: ”minorul care se deplaseazã la rude sau la pãrintele/pãrinþii care lucreazã ori sunt stabiliþi în statul de destinaþieÒ.

În raportul comisiei se vorbeºte de ”minorul care se deplaseazã la rude sau la pãrinþii care lucreazãÉÒ, or s-ar putea ca unul dintre minori sã aibã numai un pãrinte, fie cã celãlalt a decedat, fie cã s-au despãrþit, iar prin hotãrâre judecãtoreascã minorul a fost încredinþat unuia dintre pãrinþi spre creºtere ºi educare, ºi, ca sã nu existe nici un fel de confuzie, v-aº ruga sã fie textul ”Épãrintele/pãrinþii care lucreazã ori sunt stabiliþiÉÒ

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Iniþiatorul acceptã aceastã propunere de amendare a amendamentului comisiei.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aceastã ordonanþã este o implementare a Directivei nr. 21/2002 a Uniunii Europene ºi, pentru cã o discutãm în aceastã procedurã, vã propun ca alocare de timp 20 de minute. Este o ordonanþã tehnicã. Oamenii care se ocupã de chestiuni tehnice vorbesc puþin ºi la obiect, deci cred cã 20 de minute este un timp suficient.

Vã mulþumesc.

Timp de intervenþii?

Timpul de intervenþie cred cã poate sã fie mãrginit la un minut pentru fiecare intervenþie.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere de dezbatere pe timpi? Mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Dacã existã dorinþa unor precizãri prealabile? Nu. Atunci trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlul acesteia nu existã amendamente.

Dacã dumneavoastrã aveþi obiecþiuni? Nu. Adoptat în unanimitate.

Textul articolului unic din proiectul de lege. Vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 2 al comisiei. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanþei de urgenþã. Comisia nu a avut obiecþiuni.

Dacã dumneavoastrã aveþi? Nici dumneavoastrã. Votat în unanimitate.

Titlul capitolului I. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

La art. 1 din ordonanþa de urgenþã vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 5 cu privire la lit. a). Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Amendamentul de la punctul 5 cu privire la lit. a) a fost votat ºi articolul va avea alcãtuirea rezultatã din amendament.

La lit. b) ºi c) comisia nu a avut amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi.

Lit. b) ºi c) de la art. 1 din ordonanþã au fost adoptate în formularea iniþiatorului.

La art. 2, pânã la lit. c), comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi.

Votat în unanimitate în formularea iniþiatorului.

La lit. d) urmãriþi amendamentul de la punctul 6 al comisiei de la pagina 2.

Dacã aveþi obiecþiuni?

Amendamentul cu privire la lit. d) a fost adoptat ºi aceasta se va modifica în mod corespunzãtor.

Lit. e). Urmãriþi ultimul amendament de la punctul 6, pagina 2.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

A fost admis amendamentul ºi se modificã lit. e) în mod corespunzãtor.

La alin. 2 de la art. 2 comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nici dumneavoastrã. Votat în unanimitate.

La art. 3 comisia nu are nici un amendament la cele trei alineate.

Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu. Art. 3 a fost adoptat în formularea iniþiatorului. Titlul capitolului II. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Adoptat în formularea iniþiatorului. La art. 4 alin. 1, 2 ºi 3 comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Votat în unanimitate în formularea iniþiatorului. La art. 4 alin. 4 urmãriþi amendamentul de la punctul 15. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Amendamentul a fost adoptat ºi se modificã alin. 4 al art. 4 în mod corespunzãtor.

La alin. 1, domnule preºedinte.

Vã rog.

Textul, aºa cum este formulat din punct de vedere al conþinutului, este corect. Mi se pare, însã, cã ar fi bine ca, din punct de vedere al tehnicii ºi corelãrii legislative, sã includem o sintagmã: ”conform legiiÒ. Pentru cã, altfel, cineva care a citit doar acest articol ºi câteva articole

mai înainte ar crede cã singura autoritate care are competenþã în obþinerea unei licenþe pe o frecvenþã este aceastã autoritate, or, ºtim cu toþii cã atât ministerul, cât ºi Audiovizualul au competenþe ºi se aplicã conform legii acest articol.

Vã mulþumesc.

Comisia?

Comisia este de acord, domnule preºedinte.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

ªi iniþiatorul este de acord, de asemenea.

niþiatorului.

Art. 16 va avea alcãtuirea rezultatã din votarea amen-

damentelelor de cãtre dumneavoastrã.

La art. 17 alin. 1 comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu. Votat în unanimitate în formularea iniþiatorului.

- Art. 17 alin. 2. Urmãriþi amendamentul de la punc-

- tul 57 care se referã exclusiv la modificarea lit. e).

- Dacã aveþi obiecþiuni la amendament? Nu.

Amendamentul de la punctul 57 a fost admis ºi se

- modificã lit. e) de la alin. 2, potrivit amendamentului. Dacã aveþi obiecþii la celelalte litere ale alin. 2? Nu. Votate în formularea iniþiatorului.

- Art. 18 alin. 1, 2 ºi 3. Comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu.

- Votat în formularea iniþiatorului.

- Art. 19 alin. 1, 2 ºi 3. Comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã?

Votat în unanimitate în formularea iniþiatorului.

Art. 20 alin. 1, 2, 3 ºi 4. Comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu.

Votat în formularea iniþiatorului.

Art. 21, care are un singur alineat. Comisia nu a avut obiecþiuni.

Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu.

Votat în formularea iniþiatorului. Titlul capitolului IV. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate în formularea iniþiatorului. Art. 22. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în formularea iniþiatorului. Art. 23 alin. 1 ºi 2. Comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu. Votat în formularea iniþiatorului. Art. 24. Comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu. Votat în unanimitate în formularea iniþiatorului. Art. 25. Comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu. Votat în unanimitate în formularea iniþiatorului. Art. 26 alin. 1 ºi 2. Comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu. Votat în unanimitate în formularea iniþiatorului. La art. 26 alin. 3 urmãriþi amendamentul de la punctul

78 cu privire la lit. a).

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

A fost admis amendamentul ºi se modificã alin. 3 lit. a) în mod corespunzãtor.

S-a înregistrat, totuºi, o obiecþiune la art. 46 alin. 1, la punctul 16.

La punctul 15.

La punctul 15. Poftiþi.

Pentru cã la art. 66 lit. c) s-au eliminat excepþiile prevãzute la art. 5, 6, 7 ºi 12, propun ca ºi la punctul 15 din alin. 1 al art. 46 sã se elimine excepþia referitoare la art. 5, 6, 7 ºi 12.

Domnul Pambuccian.

Da, este corectã observaþia pe care a fãcut-o colegul nostru ºi ne-o asumãm.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Iniþiatorul, de asemenea. Deci punctul 15 îl

0 comisia, de asemenea, nu a avut amendamente. Nici dumneavoastrã.

În consecinþã, tot art. 58 rãmâne ca în formularea iniþiatorului.

Art. 59. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în formularea iniþiatorului. Art. 60. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în formularea iniþiatorului. Titlul capitolului XII. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea iniþiatorului. Art. 61. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea iniþiatorului. Art. 62. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea iniþiatorului. Art. 63. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea iniþiatorului. Art. 64, 65. Nu sunt obiecþiuni. Votate ambele în formularea iniþiatorului. Art. 66 lit. a), b), dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votate cele douã în formularea iniþiatorului. La lit. c) vã rog sã urmãriþi amendamentul 211 de la pagina 60. Nu aveþi obiecþiuni. Admis amendamentul 211 cu privire la lit. c), care se modificã în mod corespunzãtor.

Lit. d), comisia nu are obiecþiuni, nici dumneavoastrã. Votat în formularea iniþiatorului. Dupã lit. d) comisia, prin amendamentul 211, ultimul de la pagina 60, propune o literã nouã, lit. e). Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Admis amendamentul 211 cu privire la lit. e), care completeazã textul art. 66. Art. 67. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Adoptat în formularea iniþiatorului, pânã la alin. 3. Alin. 1, 2, 3 se voteazã, deci, în formularea iniþiatorului, în unanimitate.

La alin. 4 dacã aveþi obiecþiuni? Nici aici. Votat în unanimitate.

Dupã art. 67, care s-a votat în formularea iniþiatorului, cu toate cele 4 alineate, comisia, prin amendamentul 216, propune un articol II nou. Vã rog sã urmãriþi amendamentul 216.

Nu aveþi obiecþiuni.

Votat amendamentul în unanimitate. Se introduce art. II.

Vã rog sã constataþi cã am parcurs întreg proiectul de lege ºi ordonanþa.

Domnul preºedinte Pambuccian doreºte o scurtã intervenþie, la sfârºitul dezbaterilor ºi votãrii textelor pe articole.

## Domnule preºedinte,

Doresc sã mulþumesc comisiei, a fost un maraton cu aceastã lege ºi toþi colegii s-au mobilizat ºi doresc sã le mulþumesc pentru foarte marea eficienþã de care au dat dovadã.

Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Fiind o lege tehnicã ºi apropiindu-se ºi ora votului final, prezenþa fiind bunã, supun acest proiect votului dumneavoastrã în ansamblu, cu precizarea cã este vorba de o lege ce se voteazã în condiþiile art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? Vã rog sã vã exprimaþi prin vot. Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã?

Abþineri?

Unanimitatea celor 293 de colegi care ºi-au înregistrat votul.

Vã mulþumesc, stimaþi colegi, ºi îi mulþumim ºi domnului ministru pentru prezenþã.

Stimaþi colegi,

La punctul 14, avem proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 68/2002 pen-

tru modificarea ºi completarea Legii cetãþeniei române. Procedurã de urgenþã, lege organicã.

Rog un reprezentant al Comisiei juridice sã propunã timpii de dezbatere.

Un reprezentant al Comisiei juridice sã prezinte timpii de dezbatere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 68/2002.

Domnul deputat Timiº este omul de sacrificiu al Comisiei juridice.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Timp general de dezbatere 5 minute, un minut pe intervenþie.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceºti timpi de dezbatere? Mulþumesc.

Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Dacã doreºte cineva sã facã vreo intervenþie prealabilã? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia dacã aveþi obiecþiuni? Mergem dupã textul Senatului. Nu aveþi obiecþiuni.

Adoptat titlul legii.

Preambulul articolului unic. Nu aveþi obiecþiuni.

Votat în unanimitate în formularea iniþiatorului.

Punctul 1 din proiectul de lege astfel cum l-a votat Senatul.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în formularea Senatului.

La punctul 2 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în formularea Senatului.

Trecem la dezbaterea ordonanþei de urgenþã. Preambulul art. I. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate, în formularea iniþiatorului.

La punctul 1 din ordonanþã, dacã aveþi obiecþiuni împotriva acestuia? Nu.

Votat punctul 1 din ordonanþã în formularea Guvernului.

La punctul 2 din ordonanþã vã amintesc cã aþi votat punctul 1 din proiectul de lege ºi, în consecinþã, alin. 2 care se introduce, textul, mai exact, care se introduce dupã alin. 2 al art. 18 va avea alcãtuirea rezultatã din punctul 1 votat de cãtre Senat.

La punctul 3 din ordonanþã vã rog sã urmãriþi punctul 2 din proiectul de lege cum l-aþi votat ºi, în consecinþã, punctul 3 din ordonanþã se va modifica.

Punctul 4 privind abrogarea art. 35.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate. Punctul 5 din ordonanþã. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate, în formularea din ordonanþã. Art. II, nu aveþi obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

Am parcurs textele acestui proiect de lege ºi Ordonanþa de urgenþã nr. 68/2002.

Este vorba de o lege care se voteazã în condiþiile art. 74 alin. (1) din Constituþie. O

În urma examinãrii proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 83/2002, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a hotãrât ca acesta sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei în forma prezentatã de iniþiator.

Vã propunem, în acest sens, 5 minute timp total, un minut pentru fiecare intervenþie. Vã mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceºti timpi de dezbatere? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Dacã existã vreo precizare prealabilã? Nu.

Trecem, atunci, la dezbaterea pe articole a proiectului

de lege ºi a ordonanþei de urgenþã.

La titlul proiectului de lege nu sunt obiecþiuni.

Votat în formularea iniþiatorului. Textul articolului unic. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea iniþiatorului. Titlul ordonanþei de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea iniþiatorului. Punctele 1, 2 ºi 3. Dacã aveþi obiecþiuni?

Votate textele ordonanþei.

Am parcurs, stimaþi colegi, ºi proiectul de lege, ºi Ordonanþa de urgenþã nr. 83/2002.

Proiectul de lege urmeazã sã fie supus votului dumneavoastrã în condiþiile art. 74 alin. (2) din Constituþie. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Unanimitatea celor 293 de colegi. Stimaþi colegi,

Sã mai luãm un proiect. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 69/2002 pentru modificarea art. 45 din Legea asigurãrilor sociale de sãnãtate.

Suntem în procedurã de urgenþã.

Rog Comisia pentru sãnãtate sã propunã timpii de dezbatere.

Poftiþi, domnule deputat.

Întrucât este vorba despre un articol scurt, propun 3 minute, cu un minut pentru intervenþie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã sunteþi, stimaþi colegi, de acord cu aceastã propunere?

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Dacã existã vreo precizare prealabilã? Nu.

Trecem la dezbaterea pe texte a proiectului de lege

ºi ordonanþei de urgenþã.

La titlul proiectului de lege dacã sunt obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Articolul unic.

Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanþei de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care se referã la o singurã modificare a lit. a) din art. 45, Legea nr. 145/1997. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Vã rog sã constataþi cã am parcurs textele proiectului de lege ºi ale ordonanþei de urgenþã.

Este vorba de o lege care se voteazã în condiþiile art. 74 alin. (1) din Constituþie. O

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Nu vreau decât sã adaug un fapt firesc, o apreciere fireascã asupra acestei legi. Grupul parlamentar P.S.D. a votat aceastã lege ºi mulþumeºte colegilor care, alãturi de noi, au votat aceastã lege.

Prin aceastã ordonanþã, de fapt, s-a realizat parteneriatul între sistemul public ºi sistemul privat, pe linie de sãnãtate. Este, trebuie sã recunoaºtem, realizarea unei adevãrate reforme în sãnãtate în România ºi acest lucru poate fi exemplificat prin Centrul de diagnostic ºi imagisticã din Arad, care, la momentul de faþã, lucreazã cu aparaturã de ultimã performanþã ºi este unic în Europa. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Rog toþi colegii deputaþi sã pofteascã în salã, pentru a începe procedura de vot final asupra listei care vi s-a comunicat, listã care începe cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 174/2001 privind unele mãsuri pentru îmbunãtãþirea finanþãrii învãþãmântului superior, lege ce urmeazã a fi votatã în condiþiile art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru?

Stimaþi colegi, vã rog insistent sã vã luaþi locurile, pentru a putea sã numãrãm voturile.

176 voturi pentru. Împotrivã?

Stimaþi colegi, nu putem avea rãbdare nici 20 de minute, cât se voteazã lista de vot? Vã foiþi ca niºte viespi.

Am fãcut referire la faptul cã opoziþia se miºcã mai mult! 26 voturi împotrivã. Abþineri? 54 abþineri. Stimaþi colegi,

Cu 176 voturi pentru, 26 împotrivã, 54 abþineri proiectul a fost adoptat.

Vã rog. Vã rog sã explicaþi votul Partidului Naþional Liberal.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Vreau sã vã explic de ce P.N.L.-ul a votat împotriva acestei legi.

Atât în comisie, cât ºi la alte dezbateri, aici, în plen, noi am susþinut cã aceastã lege are un iz comunist, egalitarist, în sensul cã prin aceastã lege se iau bani de la instituþiile particulare, care au un regim financiar propriu, ºi se dau aceºti bani pentru instituþii ale statului. Lucrul acesta nu este în regulã, se încalcã mai multe principii aici, dar, dacã dumneavoastrã aþi crezut de cuviinþã sã se voteze aceastã lege în aceastã formã, asta este situaþia. Deci ne-am manifestat aceastã opoziþie pentru cã este o lege care nu respectã principiul proprietãþii absolut deloc.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Baciu, din partea Partidului Democrat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Democrat, consecvent ca întotdeauna, a votat împotriva acestui proiect de lege ºi atunci când a fost discutat pe articole, a votat ºi acum.

Raþiunea pentru care noi am votat ºi azi împotrivã este una simplã ºi are la bazã câteva motive. Primul motiv: aceastã Ordonanþã nr. 174 este anticonstituþionalã. Nu o spun numai eu, o spun specialiºtii, în speþã a spus-o Comisia juridicã a Camerei. Comisia juridicã a Camerei, într-o argumentare profesionistã, curajoasã, în spiritul adevãrului, pentru care o felicit, a trimis Comisiei de învãþãmânt aviz negativ pentru aceastã ordonanþã, argumentând, repet, în mod laborios ºi ºtiinþific, caracterul sãu anticonstituþional.

În al doilea rând, aceastã ordonanþã, aºa cum a spus reprezentantul liberalilor aici, ia cu forþa din proprietatea cuiva ºi dã la stat. Nu mã mirã acest lucru, pentru cã P.S.D.-ul, în ultimul timp, în spiritul sãu mai vechi, afirmã prioritatea altor valori înaintea valorii numite proprietate. Nu este proprietatea prioritarã pentru noi, a spus preºedintele P.S.D., ci munca. Ori de câte ori în istorie, stimaþi colegi, cineva vrea sã atace sau sã distrugã proprietatea privatã inventeazã un mit al altei valori, în cazul nostru mitul muncii, ºi îl bagã în faþã, aºa încât nu mã mirã cã avem de-a face cu aºa ceva în aceastã ordonanþã.

În al treilea rând, textul ordonanþei, aºa cum a ieºit din Comisia de învãþãmânt ºi cum l-aþi votat dumneavoastrã, vã garantez cã este inaplicabil. Este atât de stufos, atât de multe corectãri s-au adus acelei ordonanþe iniþiale, din grija, mã rog, ºi din intenþia noastrã de a o face acceptabilã, încât, în acest moment, ea este inaplicabilã.

În al patrulea rând, este ilegalã, pentru cã noi, Partidul Democrat, am afirmat ºi afirmãm cã una din revoluþiile pe care trebuie sã le facem în România este respectarea legii ºi în primul rând a Constituþiei. Nu respectãm Constituþia, nu avem cum sã respectãm ºi restul legilor care se supun acesteia. Din acest motiv, Partidul Democrat, grupul parlamentar anunþã, de pe acuma, cã va contesta la Curtea Constituþionalã acest proiect de lege.

Urmãtorul proiect, proiectul de Lege privind graþierea ºi procedura acordãrii graþierii, proiect de lege ce urmeazã sã se voteze în condiþiile art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? 181 voturi pentru. Împotrivã? 70 de voturi împotrivã. Abþineri? 8 abþineri.

Cu 181 voturi pentru, 70 împotrivã, 8 abþineri s-a adoptat acest proiect de lege.

Domnul deputat Bolcaº, din partea P.R.M.-ului.

O scurtã explicaþie a unui vot împotrivã la un proiect de lege care, aparent, nu ar suscita dezbateri.

Am þinut în mod special sã respectãm valoarea ºi conþinutul real pe care trebuie sã-l aibã un act normativ. Din acest punct de vedere, legea care a fost adoptatã astãzi are dispoziþii care reprezintã numai simple definiþii scolastice care se învaþã în anul II la fiecare facultate de drept în ceea ce priveºte esenþa ºi condiþiile graþierii.

Unul dintre colegii mei spunea: atari dispoziþii sunt demne de popularizat la o ºcoalã de varã, dar în nici un caz nu pot sã fie niºte dispoziþii normative.

În al doilea rând, principial, legea este absolut inadmisibilã, pentru cã tinde sã reglementeze condiþii ºi cadre de acordare a graþierii individuale, iar, pe de altã parte, a graþierii colective. Graþierea individualã a fost de când existã ea nu în istoria dreptului, ci în istoria omenirii un act de suveranã conºtiinþã a conducãtorului, independent de modul în care s-a numit el: rege, voievod, preºedinte º.a.m.d. Nu poþi sã reglementezi printr-o lege un act de suveranã conºtiinþã prin care conducãtorul rãspunde numai în faþa lui ºi a lui Dumnezeu.

În al doilea rând, dreptul de acordare a graþierii individuale este un drept al Parlamentului. Putem noi îngrãdi pentru parlamentele viitoare stabilirea unor modalitãþi ºi condiþii de acordare a graþierii pe care teoria ºi practica dreptului penal ne-o permit, pe care dinamica vieþii sociale care stã la baza acordãrii acestor graþieri o impun în mod diversificat în diverse perioade istorice? Categoric nu. Este explicaþia, dacã vreþi, moralã ºi juridicã a votului nostru împotriva acestei legi.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule coleg.

Trecem la urmãtorul proiect, cel de la punctul 3, proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 93/2002 pentru modificarea ºi completarea Codului penal al României, lege ce urmeazã a fi votatã de asemenea, în condiþiile art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? 256 voturi pentru. Împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? 13 abþineri. Cu 256 pentru, un vot împotrivã, 13 abþineri s-a adoptat proiectul de lege.

Poftiþi, domnule deputat.

Se explicã ºi votul pozitiv.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Cu toate cã normal ar fi fost ca Grupul parlamentar al P.R.M. sã voteze împotriva acestui proiect de lege, pentru cã din punct de vedere juridic el conþine foarte multe imperfecþiuni, am votat totuºi pentru datoritã unei raþiuni foarte simple. În acest moment, în þarã, existã o adevãratã epidemie a îmbolnãvirilor colective din cauza nerespectãrii regulilor de igienã ºi abuzurilor comise de cãtre unii dintre cei care lucreazã în reþeaua de alimentaþie publicã ºi de aceea interesul public a fost mai presus de raþiuni politice, motiv pentru care am votat cu toate reþinerile noastre în ceea ce priveºte corectitudinea juridicã a proiectului de lege, am votat totuºi pentru. Aceasta este raþiunea pe care a trebuit sã o explic.

Punctul 5, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare ºi funcþionare a consiliilor locale.

Rog Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi sã facã încã o datã precizarea cu privire la natura acestei legi. Aº ruga Comisia juridicã sã se consulte cu cei de la administraþie ºi sã stabileascã...

Domnule Boc, cu cine aþi stabilit cã ar fi de naturã organicã? Poftiþi.

## Domnule preºedinte,

Din scurta dezbatere ºi discuþie pe care am avut-o cu colegii din Comisia juridicã, având în vedere faptul cã existã o decizie a Curþii Constituþionale care spune cã atunci când în conþinutul unei legi sau unei ordonanþe se preiau aspecte de competenþa legii organice, iar domeniul administraþiei publice, aºa cum este scris în art. 72 alin. (3) din Constituþie este de competenþa legii organice, orice lege care vine sã detalieze prevederi ce þin de competenþa legii organice au caracter organic. În consecinþã, noi apreciem cã acest proiect de lege trebuie sã fie supus votului în condiþiile votului necesar pentru aprobarea legilor organice, deci cu majoritate absolutã.

Nu existã o micã disociere între ce spuneþi dumneavoastrã acuma ºi ce aþi scris în aviz?

Stimaþi colegi, pentru a nu intra într-o discuþie acum, în aceastã fazã, sã luãm în considerare pãrerea Comisiei juridice ºi sã supunem acest proiect votului dumneavoastrã în condiþiile art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? 196 voturi pentru.

Împotrivã?

Stimaþi colegi din dreapta, am senzaþia cã unii votaþi de douã ori; aþi votat întâi pentru ºi acuma votaþi împotrivã; mã refer la Grupul naþional liberal.

76 voturi împotrivã.

Abþineri? 4 abþineri.

196 voturi pentru, 76 voturi împotrivã, 4 abþineri.

Domnule Moiº, aveþi vreo dorinþã? Vã rog sã v-o exprimaþi în faþa Camerei.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

În numele Grupului parlamentar al P.R.M. dorim sã explicãm de ce am votat împotrivã. Noi suntem consecvenþi cu propriile noastre opinii, am votat împotriva Legii administraþiei publice locale, am atacat-o chiar la Curtea Constituþionalã, datoritã faptului cã, dupã pãrerea noastrã, cuprinde numeroase dispoziþii neconstituþionale, ºi, consecvenþi deci cu propria noastrã atitudine, am votat ºi împotriva acestui proiect de lege. Noi îl considerãm stufos, va fi foarte greu de citit pentru administraþia publicã localã, darmite de aplicat, cuprinde foarte multe prevederi care n-au nici o tangenþã cu legea, ele pot face obiectul unui curs de specialitate la o facultate, dar nici într-un caz nu poate sã constituie materie pentru un proiect de lege. Aceste douã categorii de raþiuni ne-au determinat sã votãm împotriva proiectului de lege.

Stimaþi colegi, am sãrit peste punctul 4 care... Da, domnul deputat Oltean.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Îngãduiþi-mi ºi mie sã exprim de ce Partidul Democrat a votat împotriva acestui proiect de lege. În opinia noastrã, prin Ordonanþa nr. 35 se creeazã o nouã instituþie, instituþia aparatul de lucru al consiliului local, o instituþie care, în opinia noastrã, nu-ºi are sub nici o formã rostul ºi eficienþa atâta timp cât Legea nr. 215/2001 stabileºte care sunt atribuþiile aparatului de lucru al primãriei ºi acesta este învestit cu atribuþii în ce priveºte ºi deservirea consiliului local. Noi credem cã crearea unui aparat de lucru al consiliului local, care nu se ºtie cui îi este subordonat, care nu se ºtie de cine este atribuit ºi care sunt atribuþiile exacte, este o instituþie paralelã, inutilã ºi care nu face decât sã îngreuneze activitatea consiliului local ºi sã punã în dificultate aparatul de lucru al primãriei.

De aceea Partidul Democrat a votat ºi în cadrul dezbaterilor comisiei pentru eliminarea acestei instituþii, ea nu a cãzut ºi astãzi s-a apreciat cã nu poate da decât un vot negativ.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului 138/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 83/1998 privind procedura falimentului bãncilor, lege ce urmeazã a fi votatã în condiþiile art. 74 alin. (2) din Constituþie, lege ordinarã.

Cine este pentru? 201 voturi pentru. Împotrivã? 22 împotrivã.

Abþineri? 27 abþineri. Cu 201 pentru, 22 împotrivã, 27 abþineri s-a adoptat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 138/2001.

La punctul 6, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 32/2002 privind organizarea ºi funcþionarea serviciilor publice de alimentare cu apã ºi de canalizare care se voteazã conform art. 74 alin. (2) din Constituþie, lege ordinarã.

Cine este pentru? 271 voturi pentru.

Împotrivã?

Abþineri? Nu sunt abþineri.

Cu 271 voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere s-a adoptat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 32/2002.

Punctul 7, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 128/2000 pentru stabilirea unor tarife pentru serviciile prestate în regim de urgenþã cãtre populaþie de Ministerul de Interne, care se adoptã conform art. 74 alin. (2) din Constituþie, lege ordinarã.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Cine este pentru? 207 voturi pentru. Împotrivã? 54.

Abþineri? Douã abþineri.

Cu 207 voturi pentru, 54 împotrivã, douã abþineri s-a adoptat proiectul de lege.

Domnul deputat Moiº doreºte sã explice votul împotrivã al P.R.M.-ului.

Poftiþi, domnule deputat.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Paradoxal, suntem singurul grup care a votat împotriva acestui proiect de lege pentru o raþiune foarte simplã. Dacã cineva din afarã ar avea curiozitatea sã lectureze acest proiect de lege, ar ajunge la concluzia cã, de fapt, România este un stat poliþienesc. Uitaþi-vã câte activitãþi trebuie avizate de cãtre Poliþie, practic o serie de activitãþi vor sta la dispoziþia organelor de Poliþie, sã dea avizul sau sã nu dea avizul.

Pe de altã parte, cetãþeanul român este supus la o groazã de impozite, cu toate cã din banii lui se finanþeazã toate ministerele, inclusiv Ministerul de Interne. Este pus ºi a doua oarã sã mai plãteascã niºte sume destul de piperate pentru tot felul de avize cerute pentru desfãºurarea unor activitãþi.

Pentru aceste douã raþiuni Grupul parlamentar al P.R.M. a votat împotrivã.

## Mulþumesc.

Punctul 8, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 31/2002 privind serviciile poºtale, care se voteazã conform art. 72 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? 273 voturi pentru. Împotrivã? Nici un vot împotrivã. Abþineri?

Cu 273 voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere s-a adoptat proiectul de lege.

Punctul 9, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 36/2002 privind reglementarea dreptului de proprietate al Federaþiei Comunitãþilor Evreieºti din România asupra lãcaºurilor de cult, cimitirelor ºi altor bunuri destinate activitãþilor cultului mozaic, care se adoptã conform art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? 273 voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt abþineri.

Cu 273 voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere s-a votat proiectul de lege.

Domnul Bolcaº vrea sã explice votul favorabil al Partidului România Mare.

Desigur, puþin mai bizar a explica un vot favorabil unui proiect de lege care a trecut prin Camera Deputaþilor, dar aº vrea sã subliniem cã prin votul nostru am încercat sã marcãm respectul pe care îl purtãm cultelor religioase, lãcaºurilor de cult ale tuturor etniilor existente ºi, în al doilea rând, respectul pe care îl avem faþã de dreptul de proprietate al acestora ºi al tuturor.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc, stimate coleg.

Urmãtorul proiect, cel de la punctul 10, proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 161/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii 18/1996 privind paza obiectivelor, bunurilor ºi valorilor, lege ce urmeazã a fi votatã în condiþiile art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? 206 voturi pentru. Împotrivã?

Abþineri? 54 abþineri.

Cu 206 voturi pentru, nici un vot împotrivã, 54 abþineri s-a votat acest proiect de lege.

La punctul 11, propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii 177/2002 pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 144/2001 privind îndeplinirea de cãtre cetãþenii români, la ieºirea din þarã, a condiþiilor de intrare în statele membre ale Uniunii Europene ºi în alte state, care se adoptã conform art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? 205 voturi pentru. Împotrivã? Abþineri?

Nici o împotrivire. 54 abþineri.

Cu 205 voturi pentru, 54 abþineri ºi nici un vot împotrivã s-a adoptat acest proiect de lege care este ºi ultimul.

Stimaþi colegi, trecem în continuare la parcurgerea proiectelor de acte normative înscrise pe ordinea de zi.

V-aº ruga sã nu pãrãsiþi totuºi sala, poate încercãm sã votãm ceea ce dezbatem.

Trecem la constituirea unei comisii de mediere. Deputaþii propuºi în comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind graþierea ºi procedura acordãrii graþierii: CãºuneanVlad Adrian, Cliveti Minodora, Timiº Ioan, Grupul parlamentar al P.S.D.; Moiº Vãsãlie, Grupul parlamentar al P.R.M.; Boc Emil, Grupul parlamentar al P.D.; ªtirbeþ Cornel, Grupul parlamentar al P.N.L.; SzŽkely ErvinZolt‡n, Grupul parlamentar al U.D.M.R.

Cine este pentru? Mulþumesc.

clamidia, gonococi, HIV, deci boli grave, cu o prevalenþã mare.

ªi în acest context comisia susþine proiectul de lege ºi vã propune votarea lui în varianta amendatã de comisie.

Vã mulþumesc.

Din partea ministerului?

Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

S-a aprobat comisia de mediere în aceastã componenþã. Vã rugãm sã luaþi loc, ca sã continuãm dezbaterea proiectelor de legi, mai avem încã o orã de dezbateri.

Propunerea legislativã privind controlul bolilor cu transmitere sexualã (BTS) ºi SIDA.

Din partea iniþiatorilor cine doreºte sã ia cuvântul? Iniþiatorul? Poftiþi.

ªi comisia sesizatã în fond sã ia loc. Aveþi cuvântul, doamna deputat.

Da, vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. În ultimii ani am constatat cã în România rata incidenþei îmbolnãvirii cu boli cu transmitere sexualã, îndeosebi sifilis, a tineretului, dar ºi a îmbolnãvirii nou-nãscuþilor, transmiterea sifilisului de la mamã la fãt, a crescut foarte mult. Astfel, prevalenþa îmbolnãvirilor cu sifilis ºi gonoree la bãrbaþii de 15Ð49 de ani este de zece ori mai mare în România decât estimãrile Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii pentru regiunea noastrã.

Una din principalele cauze ale acestei situaþii o reprezintã absenþa unui control continuu ºi eficient asupra acestor boli. Având în vedere grija pe care Partidul România Mare o are pentru viitorul biologic al naþiunii române, nu ne este indiferent dacã rata îmbolnãvirilor creºte, dacã creºte mortalitatea ºi dacã de la un numãr de câteva cazuri în 1989 am ajuns la 231 de cazuri de îmbolnãviri cu sifilis congenital, deci la nou-nãscuþi.

Având în vedere ºi armonizarea legislaþiei României cu legislaþia europeanã, în perspectiva integrãrii României în comuniunea statelor din Europa, am considerat necesarã aceastã propunere legislativã.

Propunerea legislativã a fost discutatã în Comisia pentru sãnãtate ºi familie, a primit aviz favorabil, drept pentru care o supunem atenþiei dumneavoastrã. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Din partea comisiei sesizate în fond? Poftiþi, aveþi cuvântul.

Comisia de sãnãtate constatã cu surprindere cã se mai fac în continuare declaraþii politice, deºi ele s-au terminat la ora 9,30. Nu cred cã discutãm despre preocupãrile Partidului România Mare, ci despre un proiect de lege, care, chiar ºi aºa, totuºi, este util, întrucât el conþine mãsuri privind prevenirea îmbolnãvirilor cu sifilis,

**Doamna Luminiþa Gheorghiu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi parlamentari,

Iniþiativa legislativã a doamnei deputat Popa vine în întâmpinarea unui capitol special privind sãnãtatea publicã. ªi, sigur, este un aspect care trebuie monitorizat ºi trebuie mãsuri reale, pentru cã este vorba de sãnãtatea unei categorii mari de persoane, în special de femei.

Sigur, mulþumim de faptul cã recomandãrile noastre, ale ministerului, au fost preluate de cãtre comisie, în sensul de a fi o lege scurtã, cu câteva articole, urmând ca normele comune emise de Ministerul Sãnãtãþii, Ministerul de Interne, Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, Ministerul Finanþelor ºi Ministerul Administraþiei Publice sã se reglementeze punerea în fapt a acestei propuneri. Vã mulþumim.

Vã mulþumesc. Dezbateri generale. Domnul profesor ªtefan Cazimir.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Sunt abilitat sã vã prezint punctul de vedere al Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi.

La întocmirea raportului sãu, Comisia pentru sãnãtate ºi familie a avut în vedere avizele primite de la Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, Consiliul Legislativ ºi Consiliul Economic ºi Social. Din pãcate, din seria avizelor lipseºte cel al Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, care, potrivit art. 58 poziþia 11 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, ar fi trebuit sã avizeze propunerea legislativã sub aspectul constituþionalitãþii.

Fãrã a intra în discuþii de fond, este suficient sã remarcãm cã, în forma ei iniþialã, propunerea legislativã prevedea abrogarea art. 328 ºi art. 329 din Codul penal, dar raportul Comisiei pentru sãnãtate propune eliminarea enunþului menþionat, motivând-o astfel: ”Aceste prevederi fac obiectul unei alte iniþiative legislative privind modificarea ºi completarea Codului penal.Ò Cu alte cuvinte, propunerea legislativã acþioneazã deschis împotriva Codului penal, încredinþând viitorului sarcina abrogãrii unor articole. Încãlcarea normelor legislative devine astfel evidentã ºi gravã.

Consemnãm, de asemenea, cã propunerea legislativã a fost avizatã negativ de Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, între altele pentru cã ”nu existã concordanþã între titlul legii, care face vorbire despre controlul bolilor cu transmitere sexualã, ºi corpul legii, care reglementeazã ca profesiune prostituþiaÒ.

În temeiul celor arãtate, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi propune amânarea dezbaterii, spre a-ºi putea întocmi ºi depune propriul aviz asupra propunerii legislative.

Vã mulþumesc.

Din partea Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã? Domnul Buzatu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Ne aflãm în faþa unei propuneri legislative care încearcã sã ne pãcãleascã ascunzând conþinutul real al acestei propuneri legislative sub un titlu care cred eu cã intereseazã pe toatã lumea: propunere legislativã privind controlul bolilor cu transmitere sexualã.

În realitate, legea aceasta nu aduce nici un plus de exigenþã în ceea ce priveºte controlul bolilor cu transmitere sexualã, ci, dimpotrivã, urmeazã sã legifereze activitatea proprietarilor de bordeluri clandestine în acest moment.

Eu nu aº vrea sã acuz pe nimeni de rea intenþie sau de, sã spunem noi, necunoaºtere a realitãþii pe care o reprezintã prostituþia astãzi în România, dar cred cã în dosul acestui act normativ sunt interese foarte mari ale celor care câºtigã sume importante din bordelurile clandestine din România sau din practicarea prostituþiei sub diverse forme în România.

Aici, aceastã lege urmeazã sã legifereze într-o anumitã mãsurã, deci, prostituþia ºi, bineînþeles, sã dea apã la moarã proxeneþilor ºi celor care realizeazã venituri, spun, uriaºe, în acest moment, din prostituþie.

Eu cred cã autorii, aºa cum am spus ºi în dezbaterile comisiei, autorii nu cunosc în suficientã mãsurã consecinþele pe care un asemenea... sau nu au întrevãzut în suficientã mãsurã consecinþele pe care un asemenea act normativ le poate produce asupra unui numãr mare de oameni care sunt incluºi în acest mecanism al prostituþiei.

Dacã încercãm sã ne documentãm asupra modului în care este vãzutã astãzi prostituþia în lume, vom vedea cã împotriva acestui flagel s-au luat mãsuri dintre cele mai drastice, în special în þãrile care au fost afectate cel mai mult de consecinþele negative ale practicãrii prostituþiei.

Poate cã ar trebui ca distinsul iniþiator sã-ºi fi intitulat legea în conformitate cu conþinutul acestui act normativ. Poate cã ar fi trebuit sã ne propunã mãsuri suplimentare de combatere a flagelului acesta ºi, numai în mãsura în care anumite lucruri scapã ºi nu pot fi circumscrise acestui cadru, sã fie legiferatã sub, sã zicem noi, un titlu care sã exprime direct aceastã realitate.

Eu sunt un susþinãtor al propunerii, deocamdatã sunt împotriva unei asemenea, în princpiu, sunt împotriva legiferãrii prostituþiei ca activitate economicã, pentru cã aceasta urmeazã, deci. Urmeazã ca fiinþe umane, sã legiferãm ca fiinþe umane sã fie folosite pentru obþinerea

Cine mai doreºte?

Domnul Valentin Iliescu.

Da, dar eu vã atrag atenþia cã, de fapt, aceste dezbateri sunt dezbateri generale ºi se fac de cãtre reprezentanþii grupurilor parlamentare; un reprezentant de la fiecare grup.

Dar, poftiþi. Acum, dacã tot am deschis discuþia asta ºi subiectul este destul de incitant, luaþi cuvântul. Poftiþi.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Îmi justific intervenþia la microfonul Camerei de faptul cã am depus un amendament la aceastã iniþiativã legislativã. Punctul meu de vedere solicita comisiei respingerea acesteia. ªi vreau sã justific acest lucru ºi sã-mi justific în acest fel intervenþia.

Vreau sã spun cã este un act de imoralitate politicã, prin care iniþiatorul, folosindu-se de titulatura proiectului de lege, respectiv controlul bolilor cu transmitere sexualã, doreºte de fapt cu totul altceva, ºi anume legiferarea, organizarea ºi funcþionarea activitãþii de prostituþie. Este un fapt pe care colegul nostru, domnul senator ªtefan Cazimir, îl evoca aici, cã este o faptã incriminatã de Codul penal ºi, iatã, noi, astãzi, printr-o iniþiativã care practic, prin titulatura ei, încearcã sã ne abatã atenþia de la acest subiect extrem de important, face un pas extrem de mare care, cred eu, trebuie justificat ºi cântãrit cu multã atenþie.

ªi vreau sã insist asupra acestui aspect spunând urmãtorul lucru: cã nicãieri în lume, conform datelor statistice, nu sunt afirmaþiile mele, mã bazez efectiv pe date statistice, legalizarea prostituþiei nu a reprezentat o mãsurã de combatere ºi control al bolilor cu transmitere sexualã, ci, dimpotrivã, a determinat o proliferare a acestora ºi, în special, a SIDA.

Legalizarea prostituþiei nu va duce la limitarea prostituþiei ilegale ºi, implicit, la combaterea ºi controlul bolilor cu transmitere sexualã, ba, din contrã, dispunând de acoperirea legalã, va contribui la creºterea ºi consolidarea fenomenului, la combinarea acestuia cu alte fenomene profund nocive, ca traficul de droguri, traficul de carne vie, spãlarea banilor. Este tot un act de imoralitate sã pledezi pentru îmbunãtãþirea stãrii de sãnãtate, iniþiind acest proiect de lege, ignorând consecinþele dramatice ºi iremediabile care afecteazã sãnãtatea psihicã ºi somaticã ale tinerelor care se prostitueazã.

Îndrãznesc, deci, domnule preºedinte, sã fiu mai radical ca cei doi antevorbitori, domnul deputat Cazimir ºi domnul deputat Buzatu, sã vã cer sã puneþi la vot ºi propunerea mea, pe care o menþin, aceea de respingere a acestui proiect de lege.

Domnul Brudaºca, poftiþi.

## Domnule preºedinte,

Mã surprinde duplicitatea unora dintre colegii noºtri aparþinând unor partide politice care, cu prilejul dezbaterilor în comisia de specialitate, nu pe stradã, au susþinut în totalitate ºi în unanimitate necesitatea adoptãrii unei asemenea legi, aºa dupã cum rezultã ºi din avizul dat de cãtre Comisia pentru sãnãtate ºi familie, unde se precizeazã: la dezbaterile propunerii legislative au participat ca invitaþi, în conformitate cu prevederile art. 51 ºi art. 52 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, doamna Luminiþa Gheorghiu, secretar de stat al Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, domnul doctor Dan Nicolaiciuc, consilier la Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, ºi domnul doctor ªtefan Barta, director general al Direcþiei generale de asistenþã medicalã, programe ºi servicii medicale integrate din Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, precum ºi reprezentanþi ai societãþii civile ºi ai mass-media.

La lucrãrile comisiei, din 22 mai 2002, din totalul de 14 membri au fost prezenþi 13 deputaþi. Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate.

Doamnelor ºi domnilor colegi,

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

Consider cã acest vot în unanimitate al celor prezenþi, inclusiv opiniile exprimate chiar de cãtre reprezentantul Guvernului în cadrul acestei dezbateri subliniazã inutilitatea ºi chiar imoralitatea intervenþiilor ºi declaraþiilor politice ulterioare.

Realitatea din România, prezenþa celor 6.500 de copii bolnavi de SIDA subliniazã necesitatea imperioasã a gãsirii unor instrumente legale care sã stopeze proliferarea bolilor cu transmitere sexualã.

Declaraþia politicã fãcutã de cãtre antevorbitor, pe motivul cã ar fi prezentat un amendament prin care cere anularea acestei propuneri legislative, nu a convins pe nimeni, cel puþin pe mine. Domnia sa nu are pregãtirea de specialitate sã poatã sã evidenþieze gravitatea situaþiei în domeniul transmiterii bolilor sexuale.

Eu aº dori sã atrag atenþia cã acest proiect de lege este boicotat de maniera în care este boicotat în momentul de faþã pe palierele Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã ºi din iniþiative particulare, numai ºi numai pe motivul cã aceastã idee a venit unui deputat al Partidului România Mare, care este îngrijorat de proliferarea situaþiei în acest domeniu ºi doreºte o formã legalã, prin care sã se menþinã sub control activitatea prostituþiei.

Acum, din partea Grupului parlamentar P.D., doamna Paula Ivãnescu.

Vãd cã interesul a scãzut brusc, interesul colegilor, când se discutã despre o problemã vitalã a societãþii româneºti.

Se pune întrebarea: trãim cu picioarele pe pãmânt? Vedem care este realitatea? Vedem ce se întâmplã astãzi cu mii ºi mii de femei care n-au din ce trãi? Cu mii ºi mii de copile care pleacã din casele pãrinteºti de sãrãcie ºi de lipsã de educaþie, pentru a-ºi câºtiga o pâine într-un mod care pare ruºinos când vorbim, aºa, de la tribunã, dar care le asigurã lor, cel puþin o perioadã, bucata de pâine de care au nevoie?

Este vinovatã societatea, într-adevãr, cã nu oferã alternative, cã nu oferã alternativa câºtigãrii printr-o meserie din aceasta obiºnuitã, cã nu oferã cadrul legal pentru susþinerea familiei, creºterea copiilor ºi dezvoltarea relaþiilor între bãrbaþi ºi femei într-un mod legal ºi omenesc. Realitatea aceasta este. Multe dintre fetiþele care ajung în pragul adolescenþei, multe dintre tinere n-au decât douã alternative, de multe ori: cãlugãria ori prostituþia. Aceasta este realitatea. Ne facem cã n-o vedem ºi ea nu existã sau încercãm sã facem puþinã curãþenie în acest domeniu, cu toatã ruºinea care ne bate obrazul, cã am adus niºte fiinþe omeneºti, niºte femei din România în aceastã situaþie.

Trebuie sã mai þinem cont ºi de traficul de carne vie. Este o problemã care nu preocupã numai structurile specializate ale Ministerului de Interne. Este o problemã care trebuie sã ne preocupe pe toþi.

ªi atunci, ce avem de fãcut? Trebuie sã reglementãm ºi sã controlãm acest efect, acest fenomen cu efectele lui nenorocite care existã.

Doamna deputat, ºi o felicit cã a avut curajul, aºa cum am felicitat-o ºi pe doamna deputat Mariana Stoica în legislatura trecutã cã a avut acelaºi curaj, dar uite cã nu s-a finalizat nimic pânã în prezent, doamnele deputat se pare cã sunt mult mai curajoase în a vedea realitatea aºa cum este ºi încearcã sã limiteze efectele unui fenomen social, practic, social din România. Este foarte bine sã þinem sub control aceastã nenorocire care, de fapt, este salvarea pentru mii de fiinþe omeneºti, majoritatea femei, majoritatea foarte tinere. Trebuie sã þinem sub control, pentru cã atunci societatea va decãdea din ce în ce mai rãu.

Dacã sunt ºi alte opinii din partea altor grupuri parlamentare?

Dacã nu sunt, eu aº ruga, totuºi, comisia sã ne mai dea ceva indicii despre felul cum a lucrat acest proiect, pentru cã, dacã dorim sã nu legiferãm prostituþia, trebuia respins proiectul, iar, dacã doream sã legiferãm prostituþia, pentru cã ãsta este efectul principal al acestei legi, combaterea SIDA este o chestiune tangenþialã ºi care rezultã ca unul din efecte. Dar, dacã doream chestiunea asta, nu înþeleg de ce s-au eliminat aproape toate articolele care detaliau modul cum se organizeazã aceste eros locuri. Eu nu înþeleg ºi vã rog sã-mi explicaþi.

În primul rând, o sã încerc sã rãspund la câteva dintre întrebãrile ºi problemele ridicate de domnul preºedinte ºi de antevorbitori.

În primul rând, vreau sã spun cã la Comisia de sãnãtate s-a lucrat þinând cont de toate avizele primite în termenul regulamentar. Bineînþeles cã n-am putut sã þinem cont de cele neprimite. Practic, este vorba de avizul Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi. Am avut Consiliul Legislativ, am avut C.E.S.-ul, am avut Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, am avut toate celelalte puncte de vedere. Din pãcate, n-am putut sã folosim punctul de vedere al Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, dintr-o vinã care nu ne este imputabilã.

În al doilea rând, vreau sã atrag atenþia cã raportul pe care noi vi-l prezentãm astãzi în faþa plenului este complet diferit de textul iniþial, propus de cãtre iniþiatoare, ºi tocmai din cauza aceasta se fac unele confuzii pe care le-am regãsit în textele antevorbitorilor, textul pe care noi îl propunem, pe care Comisia de sãnãtate l-a votat ºi l-a aprobat, de exemplu, exclude complet formele asociative, ceea ce s-a tradus în limbajul antevorbitorului în posibilitatea apariþiei bordelurilor, a banilor negri din prostituþie ºi aºa mai departe.

Deci textul pe care vi-l propune este un text mult purificat, din motivele pe care vi le voi prezenta imediat.

În al treilea rând, raportul în forma care vã este supus spre vot, practic, nu legifereazã prostituþia. El, practic, nici mãcar nu dezincrimineazã art. 328 din Codul penal, fiindcã la nivelul Ministerului Justiþiei existã o preocupare pentru modificarea Codului penal ºi Comisia de

sãnãtate a considerat cã nu este cazul, în momentul de faþã, lucrându-se pe Codul penal, ca printr-o lege specialã sã facem noi modificãrile cuvenite în Codul penal.

Practic, proiectul de lege creioneazã un cadru legislativ de control al bolilor cu transmitere sexualã ºi un cadru legal de exercitare a serviciilor sexuale plãtite.

De ce aceastã formulã, ºi a întrebat domnul preºedinte pe bunã dreptate, de ce aceastã formulã, practic, prin norme, ºi nu prin lege? Deoarece aceasta este, practic, situaþia în majoritatea þãrilor europene. În afarã de douã state europene, prostituþia este permisã în marea lor majoritate, dar doar douã state au o lege propriu-zisã a prostituþiei. Practic, în toate celelalte state, din diverse motive, existã cadru legal precizat prin norme, prin hotãrâri ale landurilor, cum este în Germania, într-un cadru legislativ mai larg, dar o lege propriu-zisã a prostituþiei nu prea existã în nici o þarã europeanã, deºi prostituþia este prinsã în toate statele europene ºi atunci noi ne-am gândit sã nu fim mai ambiþioºi decât ceilalþi colegi din statele vest-europene ºi s-o lãsãm într-o formã pe care au lãsat-o ºi ei ºi care lor li s-a pãrut acceptabilã. Cam acesta este punctul de vedere al Comisiei de sãnãtate.

Au solicitat procedurã ºi domnul Buzatu, ºi domnul ªtefan Cazimir.

Mai întâi, în legãturã cu textul pe care l-am citit anterior Ñ subliniez, **citit** Ñ, el reprezintã punctul de vedere al Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, încât citarea numelui meu, chiar ºi aprobativã, este un lucru care nu mã angajeazã, deºi nici nu am motive sã reproºez ceva cuiva.

În momentul în care ne gãsim, mã simt obligat sã revin asupra chestiunii, pentru cã, independent de faptul cã Comisia pentru sãnãtate nu a dispus de avizul Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, acest aviz era obligatoriu. Motivele pentru care el nu a parvenit la timp sau nu a parvenit deloc îmi sunt strãine, dar obligativitatea acestui aviz rãmâne. Am arãtat cã se vorbeºte, în textul iniþial al propunerii, de abrogarea a douã articole din Codul penal, pentru ca, în textul modificat prin raportul comisiei, acest enunþ sã fie eliminat ºi sã se vorbeascã despre o posibilã abrogare în viitor a respectivelor articole. Din punctul de vedere al normelor legislative, este un lucru im-po-si-bil. De aceea, revin asupra cererii Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, ca sã-i fie oferitã posibilitatea de a-ºi formula avizul. Este, de fapt, forma cea mai blândã, pentru cã, altminteri, chiar plenul în care ne gãsim poate sã respingã propunerea, pentru cã ea este anticonstituþionalã ºi încalcã normele legislative elementare.

Da. Tot un drept la replicã ºi o procedurã a ridicat aici domnul Buzatu.

## **Domnul Dumitru Buzatu:**

Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Las la o parte argumentele, multitudinea de argumente false care au fost aduse aici.

În primul rând, am spus cã titlul acestei propuneri legislative nu corespunde cu conþinutul ei. Acesta este un element esenþial de procedurã.

Proiectul de lege se referã la controlul bolilor cu transmitere sexualã. Arãtaþi-mi ºi mie, în cadrul acestui proiect de lege, distinºi membri ai Comisiei pentru sãnãtate, unde este vreo mãsurã privind acest control? Pentru cã de la prima paginã ºi pânã la ultima paginã face referire numai la prestarea serviciilor sexuale!

Haideþi sã fim serioºi, cã transmiterea acestor boli nu se face numai pe cale sexualã. Sunt multe alte cãi prin care se fac. Dar proiectul nu spune nimic. El se referã doar la transmiterea pe cale sexualã, lãsând la o parte chiar ºi mãsurile concrete în aceastã privinþã, ºi pur ºi simplu se referã la prestarea serviciilor sexuale.

## **Domnul Florin Georgescu**

**:**

ªi microfoanele se infecteazã!

## E posibil, e posibil.

Noi, comisia, ºi am vorbit ºi prima datã ºi de aceastã datã în numele Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã, am transmis un aviz negativ pentru aceastã chestiune, pentru cã argumentele, repet, argumentele care au fost aduse în faþa dumneavoastrã sunt eminamente false. Doamna Paula Ivãnescu, ºi-i citez numele pentru a-i oferi ºi dreptul la replicã, dacã doreºte, ne spune, domnule, trebuie sã legiferãm chestiunea aceasta într-un mod favorabil, pentru cã fenomenul existã. Pãi, existã ºi omoruri, stimaþi colegi, am putea legifera la rigoare, nu-mi place sã fac ironii de la microfonul Camerei, cã un ucigaº poate sã omoare 3-4 oameni fãrã sã suporte rigorile legii, dar dacã depãºeºte numãrul acesta e clar cã trebuie sã-l pedepsim. Eu cred cã aceastã Camerã trebuie sã dezbatã proiectele de lege într-o manierã mult mai serioasã decât aceea care se profileazã prin argumentele aduse de distinºii colegi de la P.R.M., susþinãtori ai acestui proiect de lege, un partid cu veleitãþi populare, care se prezintã foarte apropiat de oameni ºi care vrea sã transforme oamenii în obiecte ºi în surse de câºtig pentru cei care þin în momentul acesta bordelurile clandestine. Pãi, atunci, spuneþi aºa, stimaþi colegi, de ce nu recunoaºteþi pe faþã, domnule, noi suntem susþinãtorii acestei modalitãþi de a distruge fiinþele umane.

Eu vã propun, domnule preºedinte, pentru cã eu cred cã aceasta este cea mai bunã modalitate de a rezolva aceastã chestiune, sã respingem aceastã propunere legislativã, sã o supunem la vot ºi sã o respingem. Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Am rugãmintea sã nu politizãm excesiv problema aceasta. ªi în þãrile cele mai bogate existã prostituþie, nu

este neapãrat efectul sãrãciei, distrugere etc. Problema pe care o am cu aceastã lege este faptul cã ea a fost conceputã într-un anumit fel ºi acum s-au eliminat trei sferturi din ea ºi nu va funcþiona de nici un fel, asta este opinia mea profesionalã.

Poftiþi, doamnã iniþiatoare.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi deputaþi,

Cred cã dãm dovadã de un mare fariseism. Omorul existã, prostituþia existã, toate existã. Noi nu ne-am propus sã legalizãm prostituþia, aºa cum s-a insinuat aici. Nu vã puteþi face cã nu vedeþi, însã, ºi am date statistice, dacã doriþi vi le ofer, cã în România bolile cu transmitere sexualã reprezintã un pericol nu numai pentru noi, pentru generaþia noastrã, dar ºi pentru generaþia viitoare. Nicãieri în lume nu veþi gãsi 231 de copii într-un singur an cu sifilis congenital. Am fost întrebatã, este adevãrat, faþã de proiectul de lege iniþial, deºi noi am urmãrit din start doar punerea sub control medical, de ce acest fenomen. De ce? Pentru cã din statisticile pe care dumneavoastrã aþi avea amabilitatea sã le culegeþi de la fiecare judeþ reiese cã 50% din cazurile depistate în fiecare clinicã de dermato-venerice judeþeanã, vã repet, minimum 50% sunt persoane fãrã ocupaþie, în aceastã categorie fiind încadrate, din nefericire, aceste persoane, prostituatele, pentru cã nu existã o rubricã specialã, noi incriminând la ora actualã prostituþia, deci nerecunoscând cã ea existã, dar o vedem peste tot.

Am fost acuzaþi pe nedrept, Comisia de sãnãtate ºi familie, cã este o lege falsã, un titlu ºi un conþinut diferit. Nu este aºa. Titlul legii este: ”Controlul infecþiilor cu sifilis, clamidia, gonococi ºi sifilisÒ. Iar la art. 3 forma care a ieºit de la comisie ºi la propunerea mea, alin. 1, spune foarte clar: ”Tratamentul bolilor prevãzute la art. 1Ò, adicã sifilis, clamidia, gonococi ºi SIDA ”este prescris ºi eliberat în sistem gratuit pentru toþi pacienþii.Ò

De ce am procedat aºa, doamnelor ºi domnilor colegi? Pentru cã cei cu venituri îºi pot permite sã se trateze, cei fãrã asigurãri medicale, însã, în România, pânã acum, deci, dacã nu a revenit, nici nu se poate trata ºi el este cel sau persoana aceasta este cea care contamineazã mai departe. Am mers mai departe ºi am pus în textul de lege prevenþia pentru a nu mai avea cazuri de sifilis congenital. ªi la alin. 2 spunem foarte clar: ”Femeile gravide beneficiazã în sistem gratuit de investigaþii de laborator privind depistarea ºi controlul sifilisului ºi infecþiei cu HIV.Ò

Iatã, doamnelor ºi domnilor colegi, cã este vorba, cred, de o necunoaºtere a textului de lege, în primul rând.

ªi eu vã mulþumesc.

Da, o întrebare micã, domnul Valentin Iliescu.

## Domnule preºedinte,

Sunt de aproape 6 ani în Parlamentul României ºi astãzi pentru prima datã am observat, am vãzut, am auzit un coleg parlamentar care practic a interzis sau ºi-a exprimat dezamãgirea cã alþi oameni care nu au legãturã cu acest subiect vin sã-ºi exprime punctul de la tribuna Parlamentului.

Domnule deputat, ce ar fi trebuit sã fiu pentru a lua cuvântul? Medic ginecolog, peºte sau client? În calitatea de parlamentar, însã, trebuie sã vã spun cã nu pot accepta lecþii de moralã, ºi probabil mulþi dintre colegii noºtri, ºi sã ascultãm aici prelegeri lungi despre fariseism, tocmai de la cei care sunt cu adevãrat farisei. Stimaþi colegi,

Farisei sunt cei care în urmã cu o sãptãmânã susþineau retragerea acestei iniþiative, este un fapt de notorietate, ºi care astãzi au revenit asupra acestui lucru. Farisei sunt cei care vorbesc despre combaterea bolilor cu transmitere sexualã, dar care, repet, în ciuda prevederilor prevãzute în Codul penal, dau definiþia prostituatelor, bordelului. Ce legãturã au aceste lucruri cu conduita pe care dumneavoastrã doriþi sã o impuneþi de la tribuna Parlamentului?

Revin, domnule preºedinte, având în vedere propunerile formulate aici de oameni din mai multe comisii, în cel mai nefericit caz sã retrimitem propunerea comisiei ºi, în mod expres, cred cã asta este soluþia cea mai potrivitã, sã o respingem pentru cã, repet, ºi susþin acest lucru, forma în care a fost gânditã, conceputã, susþinutã, chiar la Comisia pentru sãnãtate ºi familieÉ Vorbim despre un fenomen de mari dimensiuni în societatea româneascã ºi sunt de acord cu dumneavoastrã. Dacã vorbeam despre prostituþie ºi despre legalizarea ei, pentru cã în momentul de faþã este un fapt incriminat de Codul penal, aceastã discuþie trebuia sã aibã loc în Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, ºi nu la Comisia pentru sãnãtate ºi familie.

Repet, domnule preºedinte, ºi vã rog, în cel mai nefericit caz, amânaþi discuþia de astãzi, ºi în cel mai fericit, respingeþi-l.

## Stimaþi colegi,

Sã clarificãm o chestiune pur proceduralã. Dacã existã un termen de elaborare a raportului la comisia sesizatã în fond ºi acest termen este depãºit ºi în cele mai multe cazuri aceste termene sunt depãºite cu luni ºi luni de zile, ºi alte comisii care trebuiau sã elaboreze avize nu le elaboreazã, asta nu înseamnã cã o propunere se poate bloca _sine die_ . Deci hai sã discutãm lucrurile raþional.

Pe de altã parte, eu constat, ca om care a mai vãzut ceva legi, cã, totuºi, dacã s-a eliminat aproape tot din legea aceasta, nu ºtiu cum va funcþiona. Poate Comisia pentru sãnãtate mai revizuie acest raport, dar numai dacã raportorul solicitã acest lucru, dacã dumneavoastrã cãdeþi de acord ºi într-un termen rezonabil comisiile care tot doresc neapãrat sã dea aviz sã dea acest aviz, dar termenul nu poate sã fie mai lung de o sãptãmânã dupã ce legea a stat la comisia sesizatã în fond extrem de mult. Dar, repet, numai dacã dumneavoastrã, de la Comisia pentru sãnãtate ºi familie, solicitaþi acest lucru, pentru cã de vreme ce eu am aici un raport al comisiei sesizate în fond ºi aºa unanimitate de voturi, îmi e greu sã spun cã în stadiul acesta al procedurii trebuie neapãrat sã se întoarcã la comisii. Dacã dumneavoastrã consideraþi cã e bine sã-l cereþi, ar fi bine sã-l cereþi, pentru cã aºa cum se prezintã raportul, repet, nu cred cã aceastã lege va funcþiona.

Da, au solicitat doamna Afrãsinei ºi domnul Anghel Stanciu.

Poftiþi.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Stimate doamne ºi stimaþi domni colegi,

Propunerea legislativã, din punctul meu de vedere ºi al majoritãþii colegilor, nu reglementeazã din punct de vedere juridic fenomenul.

Aplicarea acestei legi în forma propusã ar putea produce consecinþe incontestabile pentru extinderea fenomenului de prostituþie. Considerãm cã ar trebui constituit un colectiv interdisciplinar din sociologi, psihologi, juriºti, medici care sã propunã o soluþie completã din acest punct de vedere, astfel încât sã fie rezolvatã ºi problematica juridicã, dar ºi cea sociopsihologicã.

Aºadar, considerãm cã acest proiect de lege, dacã, domnule preºedinte, nu se cere a fi retras de comisie pentru îmbunãtãþire, noi susþinem respingerea lui în forma prezentatã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Da.

Domnul Anghel Stanciu, presupun din partea Grupului P.R.M., nu ca specialist.

## **Domnul Anghel Stanciu:**

Domnule preºedinte,

Nu mã mai bãnuiþi de ceea ce nu mai este posibil.

Domnule preºedinte, Doamna ministru, Stimaþi colegi,

Evident cã subiectul este foarte interesant ºi naºte pasiuni, aºa cum aþi vãzut pasiunea distinsului meu coleg care-i acuza pe unii ºi pe alþii de fariseism ºi aºa mai departe, argumentând cã dânsul are 6 ani în aceastã Camerã. Noi îi urãm cât mai mulþi ani în aceastã Camerã, dar nu putem fi de acord nici cu tonul, nici cu acuzaþia, pentru cã ne cunoaºtem, distinse coleg, de o bunã bucatã de timp, de când eram naþionaliºti amândoi ºi mata te fãcuºi internaþionalist acum. E drept, socialist. De aceea, m-aº limita la atât ºi sper sã rãmânem în relaþii bune, chit cã mai trimitem câþiva pe la dumneavoastrã ºi mai fac câte un partid.

În problema în discuþie, domnule preºedinte, este clar cã ministerul ºi-a dat avizul, Ministerul Sãnãtãþii, este aici de faþã doamna secretar de stat, este clar cã au fost consultaþi psihologi, medici. Deci s-au parcurs aceste etape, distinsã colegã, facem ºi o comisie interdisciplinarã, unii ar putea sã solicite ºi practicã în domeniu. Am spus unii, nu unele.

Ca atare, cred cã cel mai bun lucru pe care îl putem face la aceastã orã este sã susþinem, aºa cum a sugerat de fapt Comisia pentru sãnãtate ºi familie, sã-l retrimitem înapoi, sã mai punem ceea ce trebuie ca sã gãsim o soluþie acestui lucru. Deci Grupul parlamentar al P.R.M., domnule preºedinte, solicitã înþelegerea colegilor de a retrimite proiectul înapoi la comisie ºi împreunã cu Ministerul Sãnãtãþii, cu ceilalþi colegi care doresc sã armonizeze de aºa naturã încât sã se simtã bine ºi proiectul de lege, sã gãsim soluþia corespunzãtoare. Cred cã e cea mai înþeleaptã, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc.

Da. Doamna Afrãsinei.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Suntem absolut de acord cu retrimiterea la comisie, aºa cum am enunþat ºi în intervenþia anterioarã, îmi bazez cele spuse anterior, ºi aº invita pe distinsul nostru coleg, domnul profesor, sã vadã ºi avizul negativ al Comisiei de muncã ºi protecþie socialã ºi al Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, în baza cãruia eu am fãcut intervenþia anterioarã. Aºadar, suntem de acord cu retrimiterea la comisie pentru îmbunãtãþire ºi apoi, în funcþie de modul cum va arãta raportul, vom face intervenþiile în consecinþã.

Da.

Comisia dacã are sã spunã ceva?

Având în vedere pasiunile cauzate de acest proiect de lege, pasiuni care în mod cert nu se vor aplana pe parcursul timpului, ci ele vor creºte, oricum ºi din cauza unui viciu de procedurã aparent, comisia propune amânarea discuþiilor cu o sãptãmânã, timp în care Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi poate sã depunã raportul, iar Comisia pentru sãnãtate ºi familie va depune eventual un raport suplimentar. Este propunerea Comisiei de sãnãtate.

Da, vã mulþumesc.

Deci proiectul merge înapoi la Comisia de sãnãtate. Rog Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi sã formulele acel aviz la care þine foarte mult, iar Comisia pentru sãnãtate ºi familie sã elaboreze un raport care sã facã aceastã lege aplicabilã. Da?

Vã mulþumesc.

Propunerea legislativã privind modificarea Legii nr. 74/1995, republicatã, privind exercitarea profesiunii de medic, organizarea ºi funcþionarea Colegiului Medicilor din România.

Dacã din partea iniþiatorului se doreºte a se lua cuvântul? Cine este iniþiator la Legea Colegiului medicilor? Sunt deputaþi din Grupul liberal.

Din partea Comisiei pentru sãnãtate ºi familie?

Propunerea legislativã care face obiectul actualei discuþii se referã la exercitarea profesiunii de medic, propunând ca medicii care au fost deþinuþi sau internaþi din motive politice sã-ºi poatã desfãºura activitatea profesionalã la cerere, fãrã limitã de vârstã, fiind un act reparatoriu cu caracter moral ºi care contribuie la buna desfãºurare a procesului de democratizare în societatea româneascã, motiv pentru care comisia avizeazã favorabil proiectul de lege în varianta prezentatã de cãtre comisie.

Da, vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul propunerii legislative.

Obiecþii? Nu sunt.

Adoptat în forma care a fost modificatã de cãtre comisie.

Art. 1.

Sunt obiecþii?

Adoptat în forma în care s-a propus de cãtre comisie. Vã rog sã vã uitaþi ºi la poziþia 3 din raport.

Dacã sunt obiecþii faþã de formularea textului? Nu sunt.

Adoptatã varianta comisiei la toate poziþiile din raport. Rãmâne ca propunerea legislativã, în ansamblul ei, sã fie votatã într-o ºedinþã specialã de vot final.

Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 60/2002 pentru modificarea art. 16 alin. (1) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitãþi administrative pentru înregistrarea ºi autorizarea funcþionãrii comercianþilor.

Suntem în procedurã de urgenþã, rog biroul Comisiei pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare sã-mi facã niºte propuneri pentru timpii de dezbatere ºi sã motiveze propunerea de respingere.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare a luat în dezbatere ºi avizare în fond Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 60/2002 pentru modificarea art. 16 alin. (1) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitãþi administrative pentru înregistrarea ºi autorizarea funcþionãrii comercianþilor. Acest proiect de lege a fost primit de la Senat.

În urma dezbaterii, comisia, în unanimitate de voturi, a hotãrât ca acest proiect de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor în forma adoptatã de Senat. Forma adoptatã de Senat vizeazã respingerea ordonanþei de urgenþã nr. 60/2002. Motivarea respingerii este urmãtoarea: prevederile articolelor Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 60 se refereau la prelungirea termenului de valabilitate pentru înregistrarea noului certificat de înregistrare care sã conþinã ºi codul unic.

Întrucât aceastã prevedere a fost inclusã în ordonanþa de urgenþã a Guvernului, republicatã în 2002, nu a mai fost nevoie ca aceastã ordonanþã sã mai funcþioneze, ea fiind inclusã deja în forma republicatã în iunie 2002.

Propun ca termen maxim de dezbatere 5 minute ºi un minut de intervenþie.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Da. Cine este pentru aceºti timpi de dezbatere? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt. Unanimitate.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic.

Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat.

Se va supune votului într-o ºedinþã specialã de vot.

Vã rog sã nu mã lãsaþi chiar singur, nu îmi e teamã, dar oricum e bine sã fim mai mulþi.

Propunere legislativã privind înfiinþarea comunei Crizbav, judeþul Braºov.

Din partea iniþiatorului, vã rog.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Voi foarte scurt. Am iniþiat aceastã propunere legislativã de înfiinþare a comunei Crizbav prin desprindere din comuna Hãlchiu, judeþul Braºov. Localitatea Crizbav este aºezatã la 24 de kilometri nord-est de municipiul Braºov pe o terasã înaltã din nord-vestul Depresiunii Bârsei, la poalele sudice ale Munþilor Perºani. Zona de dispunere a localitãþii Crizbav se învecineazã cãtre nord-est cu comuna Mãieruº, la est cu Feldioara, la sud-est cu localitatea Satu-Nou, cãtre sud ºi sud-vest cu Dumbrãviþa. La nord ºi nord-vest se învecineazã cu comunele Veneþia ºi Comana. Suprafaþa circumscrisã viitoarei comune Crizbav este de 5.216 ha, din care teren intravilan 220 ha, repartizat astfel: Crizbav, 150 ha, ºi Cutuº, 70 ha.

Conform evidenþelor serviciilor de evidenþã informatizatã a persoanei, în Crizbav ºi Cutuº îºi au domiciliul un

numãr de 2.820 de persoane, din care femeile reprezintã circa 52%. Numãrul gospodãriilor din Crizbav se ridicã la 510, cu 2.050 de locuitori, iar Cutuº, 87, cu 770 locuitori.

Teritoriul localitãþii Crizbav a fost locuit încã din timpuri preistorice. În sprijinul acestor afirmaþii menþionez faptul cã în hotarul acestei comune s-au gãsit diverse obiecte care se regãsesc în inventarele muzeelor de istorie din Cluj, Braºov ºi Sibiu. Numele localitãþii a evoluat în timp, nefiind mereu acelaºi. Astfel, în anul 1434, o parte din populaþia de origine românã migreazã ºi se stabileºte între Cetatea Braºovului ºi ªchei, întemeind o localitate, Cacova Micã, dupã denumirea localitãþii din care plecaserã. În diploma domnitorului ardelean ªtefan B‡thory, din 30 octombrie 1484, se menþiona numele de Crizbav, la 24 iulie 1500 regele maghiar Vladislav amaneteazã Braºovului mai multe localitãþi printre care ºi Crisboc. Actuala denumire provine din limba germanã de la cuvântul Crisbac, tradus ca Valea Racilor.

Din punct de vedere al dotãrilor social-culturale, localitatea Crizbav a funcþionat ca sediu administrativ teritorial, în documentele de arhivã fiind atestatã o clãdire cu destinaþie administrativã, denumitã Curia, construitã în anul 1609. De-a lungul timpului, fenomenul educaþional a fost gestionat de cãtre cele douã parohii: ortodoxã ºi evanghelicã-luteranã. Prima grãdiniþã s-a deschis în anul 1898 ºi de atunci a funcþionat fãrã întrerupere. Primele menþiuni despre existenþa învãþãmântului sunt din anul 1778.

Da. Vã mulþumesc, domnule deputat.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul deputat Oltean Ioan, preºedintele comisiei.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic a fost sesizatã cu propunerea legislativã privind înfiinþarea comunei Crizbav. La dezbaterile la nivelul comisiei au fost luate în calcul ºi avizele favorabile din partea Consiliului Legislativ ºi din partea Guvernului. Fiind îndeplinite condiþiile prevãzute de cãtre Legea nr. 351 privind reþeaua de localitãþi, comisia a apreciat cã este întemeiatã ºi vã supune spre un vot favorabil aceastã propunere.

Vã mulþumesc.

## Da, ºi eu vã mulþumesc.

Dacã din partea grupurilor parlamentare se doreºte intervenþie la dezbateri generale? Nu. Atunci trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 1. Vã rog sã priviþi în raport, este o propunere de modificare.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat art. 1. Art. 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat în forma modificatã de comisie. Art. 3. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat în forma modificatã de cãtre comisie. Art. 4.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat în forma modificatã de cãtre comisie. Art. 5.

Obiecþii? Nu sunt.

Adoptat în forma modificatã de cãtre comisie.

Am parcurs întregul proiect de lege, la toate poziþiile s-a adoptat varianta propusã de cãtre comisie. Urmeazã ca propunerea legislativã sã fie supusã votului final într-o ºedinþã specialã de vot.

Propunerea legislativã privind modificarea ºi completarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale.

Dacã iniþiatorul doreºte sã ia cuvântul? Nu doreºte.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul preºedinte Olteanu Ion. Nu este domnul Olteanu. Este domnul Boc, vicepreºedintele Comisiei juridice.

## Domnule preºedinte,

Comisia juridicã a luat în dezbatere propunerea legislativã în legãturã cu modificarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale. Esenþa acestei propuneri legislative a domnului deputat Sali Negiat este cu privire la instituirea votului obligatoriu în alegerile locale ºi exceptarea de la obligaþia exercitãrii votului a cetãþenilor români aflaþi în strãinãtate, precum ºi sancþionarea cu amendã contravenþionalã a neexercitãrii dreptului de vot cu amendã de 500.000 de lei.

Poziþia Comisiei juridice este urmãtoarea: avizul nostru formulat în raport este de respingere a acestei propuneri legislative, întrucât ea contravine textului constituþional. În momentul de faþã, potrivit textelor în vigoare din Constituþie, votul are caracter facultativ ºi, dacã în urma

revizuirii Constituþiei se va decide cã este necesar sã introducem ºi în România votul obligatoriu, aºa cum existã în douã sau trei þãri din Europa, vom face acest lucru, dar pe actualul cadru constituþional actuala propunere legislativã este neconstituþionalã, depãºind cadrul existent ºi, în consecinþã, propunem plenului respingerea acestei propuneri.

Da, vã mulþumesc. Iniþiatorul totuºi doreºte sã ia cuvântul. Poftiþi.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Am considerat cã aceastã iniþiativã este necesarã în contextul actual al României, în trecerea României cãtre democraþie. Considerãm cã populaþia României nu este încã conºtientã de necesitatea actului electoral; pentru responsabilizarea acestui act electoral considerãm cã, de fapt, cei care nu participã la acest act electoral trebuie sã aibã reþineri, fiindcã ei probabil în acea perioadã se ocupã de orice altceva ºi nu de alegeri. Cei care, de fapt, participã, ºi de regulã cam aceiaºi oameni participã la alegeri, nu trebuie sã-ºi facã nici un fel de probleme.

Cred cã faptul cã acest lucru a fost respins îl consider o necunoaºtere în profunzime a ceea ce s-ar realiza prin materializarea acestui deziderat ºi sperãm ca în viitor acest lucru sã se facã ºi rezultatele ajungerii la obligativitatea participãrii la vot vor fi în beneficiul României.

Nu întâmplãtor þãri din Europa, membre ale Uniunii Europene, cum este Luxemburgul, cum este Belgia, cum este Grecia, sunt ceea ce sunt actualmente din punct de vedere politic ºi din toate punctele de vedere ºi sperãm ca ºi România sã realizeze beneficiul acestui lucru în viitor.

Vã mulþumesc.

Da. ªi eu vã mulþumesc.

Domnul Boc mai are de fãcut o intervenþie. Poftiþi.

Nouã ne pare rãu cã domnul Sali Negiat n-a fost prezent la dezbaterea din comisie pentru a avea acolo în discuþie ºi alte argumente. Noi am pornit de la atributele votului conferite de Constituþie, atribute care sunã cam aºa: ”Votul este universal, egal, direct, secret ºi liber exprimat.Ò, aºa spune Constituþia. Or, dacã votul este liber exprimat, asta înseamnã _per a contrario_ cã nu poate fi obligatoriu. Deci aceastã barierã constituþionalã ne opreºte de a merge mai departe cu aceastã propunere legislativã, iar pe de altã parte, o analizã pe care noi am efectuat-o în alte þãri unde votul este obligatoriu ºi exemplele menþionate de autor sunt corecte, a demonstrat faptul cã votul obligatoriu nu reprezintã o soluþie ºi nu îmbunãtãþeºte performanþa electoralã sub aspectul participãrii la vot.

Participarea la vot se poate întãri prin alte mijloace, ºi nu prin instituirea unei obligativitãþi ºi impunerea unei amenzi contravenþionale.

Imaginaþi-vã ce se întâmplã: în urma scrutinului electoral, o parte din populaþie nu se prezintã la vot. Trebuie ca noua putere care câºtigã sã aplice aceastã amendã. S-a demonstrat foarte clar, în toate þãrile, acolo unde votul este obligatoriu, nu existã nici un interes din partea acelora care au câºtigat puterea, au câºtigat în alegeri sã-i sancþioneze pe aceia care nu au venit la vot, pentru cã au câºtigat probabil tocmai datoritã faptului cã unii nu s-au prezentat la vot.

Deci nu existã nici un stimulent din partea puterii care câºtigã alegerile sã-i sancþioneze pe aceia care nu participã la vot, iar în ultimã instanþã, dreptul la vot, aºa cum am menþionat, este un drept subiectiv, opþional, care se exercitã în funcþie de conºtiinþã ºi nu în funcþie de impunerea unei obligativitãþi într-un text de lege.

Am spus aceste lucruri pentru cã existã trei propuneri la rând de instituire a votului obligatoriu în alegerile locale, în alegerile parlamentare ºi în alegerile prezidenþiale, pentru a nu mai reveni cu aceste argumente la fiecare proiect în parte.

Vã mulþumesc.

Da. ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat. Da. Poftiþi, domnule deputat.

Eu nu contest aici prevederile Constituþiei, dar vreau sã reamintesc domnului Boc faptul cã dacã acele þãri menþin în continuare aceastã obligativitate, cred cã nu o menþin aºa, de florile mãrului ºi deci înseamnã cã ei sunt convinºi cã aceastã obligativitate îºi realizeazã scopul în continuare în respectivele þãri, chiar pot sã vin ºi cu un exemplu suplimentar din afara Uniunii Europene. ªi Turcia practicã acest lucru, vot obligatoriu ºi chiar de sancþionare a celor care nu participã la vot.

Mã rog, problemele constituþionale sperãm sã se reglementeze în viitor ºi ca ºi noi sã ajungem la aceastã convingere.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte,

Comisia îºi menþine aceeaºi poziþie. Propunem plenului respingerea proiectului cu argumentele pe care le-am invocat mai înainte.

Iniþiatorul îºi menþine ºi dânsul aceeaºi poziþie, firesc, cu aceleaºi argumente pentru cã de fapt este aceeaºi situaþie.

Grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu.

Considerãm dezbaterile generale încheiate.

Urmeazã ca propunerea legislativã sã fie supusã votului într-o ºedinþã specialã de vot.

Propunerea legislativã privind modificarea ºi completarea Legii nr. 68/1992 privind alegerea Camerei Deputaþilor ºi Senatului.

Domnule preºedinte,

Aceeaºi poziþie, fiind vorba de acelaºi obiect. Propunem plenului respingerea proiectului de lege pe acelaºi considerent.

Da. Iniþiatorul îºi menþine ºi dânsul poziþia. Grupurile parlamentare doresc sã participe? Nu doresc. Dezbateri generale încheiate.

Se va supune votului final într-o ºedinþã specialã de

vot.

Propunerea legislativã privind completarea ºi modificarea Legii partidelor politice.

Din partea iniþiatorului dacã doreºte sã ia cuvântul? Iniþiatorul nu mai este parlamentar.

Din partea Comisiei juridice, domnul deputat Emil Boc.

## Domnule preºedinte,

Comisia juridicã propune respingerea acestui proiect de lege având în vedere cã foarte multe din ideile enunþate în aceastã propunere legislativã au fost preluate într-un proiect de Lege de modificare a Legii partidelor politice, proiect de lege care acum se aflã în dezbaterea Senatului, fiind trecut deja de Camera Deputaþilor.

În consecinþã, fiind lipsit de obiect, vã propunem respingerea acestui proiect de lege.

Da. ªi eu vã mulþumesc.

Grupurile parlamentare dacã doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Având în vedere acest lucru, considerãm dezbaterile generale încheiate.

Urmeazã ca propunerea legislativã sã fie supusã votului final într-o ºedinþã specialã de vot.

Propunerea legislativã privind completarea ºi modificarea Legii nr. 69/1992 pentru alegerea Preºedintelui României.

Este exact aceeaºi situaþie aplicabilã.

Da, vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc sã participe.

Dezbaterile generale au fost încheiate.

Propunerea legislativã se va supune votului într-o ºedinþã specialã de vot.

Propunerea legislativã pentru completarea ºi modificarea Legii partidelor politice. O altã propunere. Este o propunere a domnului Valeriu Stoica sau, de la Grupul liberal, Valeriu Stoica ºi Puiu Haºotti.

Dacã iniþiatorii sunt aici ºi dacã doresc sã ia cuvântul? Nu.

Comisia juridicã?

## Domnule preºedinte,

Pe aceleaºi considerente, propunem respingerea propunerii legislative, având în vedere cã propunerile Partidului Naþional Liberal cu privire la modificarea legislaþiei privind partidele politice au fost preluate în noua lege pe care noi am dezbãtut-o în Camera Deputaþilor cu privire la partidele politice. Fiind lipsitã de obiect aceastã propunere legislativã, propunem plenului respingerea ei.

Vã mulþumesc.

Grupurile parlamentare dacã doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Considerãm dezbaterile încheiate.

Se va supune votului într-o ºedinþã specialã de vot. Propunerea legislativã privind restabilirea drepturilor de proprietate ºi a reparaþiilor pentru daunele cauzate proprietãþii private în perioada 6 martie 1945Ð22 decembrie 1989.

Dacã iniþiatorul doreºte sã ia cuvântul? Nu doreºte. Comisia juridicã?

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia juridicã propune respingerea acestui proiect de lege, întrucât acceptarea lui ar însemna, în fapt, desfiinþarea Legii nr. 10/2001, precum ºi a Legii nr. 112/1995 ºi având în vedere cã foarte multe din dispoziþiile propunerii legislative au caracter neconstituþional, instituind o discriminare nu numai între foºtii proprietari, cetãþeni români ºi strãini, dar ºi între cetãþenii români, fãcând distincþie între cei cu domiciliul în România ºi cei cu domiciliul în strãinãtate.

Comisia a hotãrât cu majoritate de voturi, 9 pentru, 4 împotrivã, respingerea propunerii legislative, fapt pentru care vã solicitãm ºi dumneavoastrã respingerea acesteia. Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Considerãm dezbaterile generale încheiate.

Va fi supusã votului final într-o ºedinþã specialã de

vot.

Propunerea legislativã privind regimul incompatibilitãþilor. Dacã iniþiatorul doreºte sã ia cuvântul? Nu doreºte. Din partea Comisiei juridice, domnul vicepreºedinte Boc.

## Domnule preºedinte,

Comisia propune respingerea acestei iniþiative legislative formulate de domnul deputat SzŽkely Zolt‡n, prezent la ºedinþa comisiei în care s-a dezbãtut aceastã propunere legislativã, având în vedere faptul cã în marea lor majoritate prevederile din aceastã iniþiativã legislativã preiau unele dispoziþii din Constituþie ºi din legi speciale în care sunt reglementate incompatibilitãþile, creând astfel

paralelisme, fapt ce contravine Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnicã legislativã.

Comisia juridicã a Camerei Deputaþilor a hotãrât cu 12 voturi respingerea acestei propuneri legislative ºi, în consecinþã, vã supunem plenului aceastã propunere de respingere a acestei iniþiative legislative a domnului deputat SzŽkely.

Da, vã mulþumesc.

Dacã din partea grupurilor parlamentare se doreºte participarea la dezbateri? Nu se doreºte.

Dezbaterile generale s-au încheiat.

Se va supune votului final într-o ºedinþã specialã de

vot.

Propunerea legislativã privind completarea art. 209 din Codul penal.

Dacã iniþiatorul doreºte sã ia cuvântul? Nu doreºte. Din partea Comisiei juridice, domnul deputat Boc.

## Domnule preºedinte,

Comisia juridicã propune respingerea acestei propuneri legislative, întrucât prin obiectul ºi conþinutul lor foarte multe din aceste prevederi sunt incriminate în alte articole din Codul penal ºi, în condiþiile în care în Codul penal existã prevederi pentru incriminarea furtului privind apa potabilã sau menajerã din reþelele de alimentare cu apã, membrii comisiei au hotãrât cu 5 voturi pentru admiterea iniþiativei legislative ºi 9 voturi pentru respingerea acesteia ºi, în consecinþã, vor propune plenului respingerea propunerii legislative pentru prea simplul motiv cã obiectul de reglementare este deja legiferat prin alte articole din Codul penal.

Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Atunci dezbaterea generalã s-a încheiat.

Propunerea legislativã se va supune votului final într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 44/1998 pentru modificarea Legii locuinþei nr. 114/1996.

Suntem în procedurã de urgenþã. Vã rog sã propuneþi timpii de dezbatere ºi sã motivaþi foarte scurt respingerea.

## Domnule preºedinte,

Cele douã comisii, de administraþie ºi juridicã, propun plenului Camerei Deputaþilor respingerea acestei Ordonanþe de urgenþã nr. 44/1998 care face obiectul dezbaterii noastre, întrucât existã foarte multe paralelisme în acest domeniu ºi, potrivit prevederilor Legii nr. 24/2000, publicatã în Monitorul Oficial din 31 martie 2002, trebuie evitatã instituirea aceloraºi reglementãri în douã sau mai multe acte normative. În consecinþã, cele douã comisii, prin raportul comun întocmit, vã supun dumneavoastrã respingerea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 44/1998 pentru modificarea Legii locuinþei nr. 114/1996.

Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Dezbaterile generale s-au încheiat.

Proiectul va fi supus votului final într-o ºedinþã specialã de vot.

Propunerea legislativã privind vânzarea locuinþelor de serviciu personalului militar ºi civil din cadrul ministerelor ºi instituþiilor publice din sistemul apãrãrii, ordinii publice ºi siguranþei naþionale ºi propunerea legislativã privind vânzarea locuinþelor de serviciu de cãtre instituþiile publice de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, în unele situaþii speciale.

Dacã din partea iniþiatorului se doreºte a se lua cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul deputat Oltean Ioan, preºedintele comisiei.

Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Comisia a luat spre analizã cele douã propuneri legislative privind vânzarea locuinþelor de serviciu personalului militar din cadrul ministerelor ºi instituþiilor publice din sistemul apãrãrii, ordinii publice ºi siguranþei naþionale, precum ºi propunerea legislativã privind vânzarea locuinþelor de serviciu de cãtre instituþiile publice de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã.

În urma dezbaterilor avute, deºi avizul Consiliului Legislativ a fost favorabil, Comisia a apreciat, de altfel, luând în considerare ºi punctul de vedere al Guvernului, cã aceste propuneri se dovedesc a fi neîntemeiate ºi cã, de asemenea, nu existã condiþiile necesare, obiectiv create, pentru ca aceste spaþii sã poatã fi puse în vânzare.

De aceea, aº solicita ºi solicitãm plenului respingerea acestei propuneri în conformitate cu raportul întocmit de cãtre comisie.

Vã mulþumesc.

## Da, vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbatere? Nu doresc.

Considerãm dezbaterile încheiate. Votul final asupra propunerii legislative se va da într-o ºedinþã specialã de vot.

Propunerea legislativã privind încheierea contractelor individuale pentru consumul de apã rece, apã caldã menajerã, cãldurã ºi gaz metan din clãdirile colective. Dacã iniþiatorul doreºte sã ia cuvântul? Da. Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Propunerea legislativã se referã la încheierea de contracte individuale pentru consumurile de apã rece, apã caldã menajerã, cãldurã ºi gaz metan în clãdirile colective.

La întocmirea acestei iniþiative legislative s-a plecat de la ideea cã sumele ce trebuie plãtite pentru întreþinerea unui apartament sunt foarte mari, comparativ cu veniturile unei familii.

Aceastã realitate cruntã impune ca facturile sã evidenþieze consumurile reale. Nici un locatar n-o sã mai poatã sã suporte pierderile pe reþele. Desigur, sunt necesare contoare pentru apã rece, apã caldã menajerã, cãldurã ºi gaz metan.

Consiliul Legislativ ºi-a dat aviz favorabil. De asemenea, consider eu, jumãtate din raportul întocmit de cãtre comisia de specialitate, de administraþie publicã, este de asemenea favorabil. Existã doar o singurã obiecþiune referitoare la faptul cã majoritatea proprietarilor de apartamente nu au posibilitatea sã-ºi monteze contoarele necesare.

Referitor la acest aspect, vreau sã informez comisia cã existã o hotãrâre a Guvernului României, nr. 348 din 20 iulie 1993, semnatã de cãtre domnul prim-ministru din acea vreme, domnul Vãcãroiu, conform cãreia consumatorii pot Ñ la art. 6 se spune acest lucru Ñ ”...consumatorii pot solicita montarea contoarelor de apã rece ºi energie termicã în devans faþã de programul stabilit pe cheltuiala lor, urmând ca aceasta sã se deducã din obligaþia de platã a serviciilor prestate de distribuitorÒ.

Deci chiar dacã proprietarii apartamentelor vor monta pe cheltuiala proprie aceste contoare, cheltuielile fãcute vor putea fi recuperate de la furnizor. Pe de altã parte, vreau sã informez cã ºi Uniunea Europeanã recomandã aceastã individualizare a consumurilor.

Din aceste motive, aº ruga atât plenul Camerei Deputaþilor, cât ºi pe domnul preºedinte sã accepte retrimiterea iniþiativei legislative la comisia de specialitate, urmând sã þinem cont de toate aspectele necesare ºi, în final, sã rezulte o lege într-adevãr aplicabilã ºi beneficã pentru o bunã parte din populaþia þãrii.

Înclin sã cred cã veþi manifesta înþelegerea necesarã ºi noi, Parlamentul, vom reuºi sã luãm o atitudine în legãturã cu ceea ce se întâmplã în þarã, aþi vãzut ºi dumneavoastrã atâtea blocuri care sunt debranºate de cãtre furnizori datoritã faptului cã în cadrul acestora câteva persoane nu sunt în stare sã-ºi plãteascã acele cheltuieli de întreþinere.

Da. Nu sunt suficiente motive întemeiate pentru retrimitere. Putem sã facem totuºi o concesie numai dacã preºedintele comisiei acceptã aceastã idee, altfel nu pot. Domnul preºedinte Olteanu. Fiindcã nu e vorba de modificarea unui aspect sau altuia. Aici s-a luat o decizie de fond, de respingere.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Procedural, nu existã nici un fel de motive, în opinia mea, care sã justifice retrimiterea la comisie spre o nouã analizã a propunerii legislative privind încheierea de contracte individuale pentru consumurile de apã rece, apã caldã, apã menajerã.

Comisia a analizat cu foarte multã atenþie ºi în profunzime aceastã propunere legislativã. Raportul care este întocmit a avut în vedere toate argumentele posibile în vederea susþinerii sau respingerii acestei propuneri.

De aceea, noi ne menþinem raportul aºa cum a fost formulat ºi solicitãm plenului Camerei Deputaþilor sã se pronunþe asupra acestuia.

Aº vrea sã precizeze cã în dezbaterea acestei propuneri legislative comisia a avut în vedere în mod cert ºi avizul favorabil al Consiliului Legislativ, dar ºi punctul de vedere, de nesusþinere, exprimat de cãtre Guvernul României.

De asemenea, au fost aduse o serie de argumente care nu se regãsesc nici în expunerea de motive a iniþiatorului, nici în susþinerea Guvernului: pe lângã o serie de elemente de naturã legislativã, de naturã juridicã, cum ar fi existenþa a numeroase acte normative care creeazã cadrul juridic necesar pentru instalarea unor asemenea contoare ºi contracte individuale, s-a luat în discuþie ºi faptul cã tehnic existã foarte multe blocuri în municipiul Bucureºti ºi în alte oraºe, blocuri care sunt construite înainte de 1989, unde sistemele de distribuþie ale instalaþiilor interioare de apã rece, de apã caldã, energie termicã ºi gaz metan nu asigurã condiþiile tehnice necesare pentru montarea unor contoare de apartament.

Montarea unor asemenea contoare individuale ar presupune modificãri de structurã care sunt extrem de costisitoare ºi pe care locuitorii sau chiriaºii, sau proprietarii acestor imobile n-ar fi în mãsurã sã le susþinã.

De asemenea, domnule preºedinte, crearea unei norme imperative privind contorizarea, în opinia noastrã, nu este corectã. Nu putem sã obligãm un om sã-ºi instaleze un contor atâta timp cât are ºi o altã alternativã care este oferitã în mod absolut legal.

De aceea, comisia a apreciat cã nu existã elemente de naturã tehnicã ºi nici de naturã juridicã care sã motiveze adoptarea unei asemenea propuneri legislative ºi, în consecinþã, a întocmit un raport negativ ºi stãruie în a-l vota în plenul Camerei în aceastã formã. Vã mulþumesc.

Din partea grupurilor parlamentare? Domnul deputat Pleºa, din partea Grupului P.R.M.

Mulþumesc, stimate domnule preºedinte.

Este o temã izvorâtã din realitatea vieþii de dupã 1989. Sunt oameni care vor sã ne schimbãm atitudinea, sã ne adaptãm noului, dar sunt inconsecvenþi. Ei vor sã

schimbe numai acolo unde le convine lor. Realitatea este asta: sunt costuri foarte mari la plata acestor furnizori, la plata acestor servicii, costuri care trebuie pe de o parte ºi controlate.

Adicã, dacã cei de la gaze, de la apã au preþuri pentru care nu dau socotealã la nimeni, nimeni, din 1989 pânã acum, nu i-a întrebat cum ºi-au construit preþul pe metru cub, pe kilowatt... În schimb, ei ºi-au construit sedii extraordinar de luxoase. ªi atunci omul trebuie sã se apere într-un fel. S-a vãzut cã cei care au avut o posibilitate sau ei direct au avut bani, sau au fost... Eu spun... sunt deputat de Mureº ºi în locuinþa pe care o ocup acolo am contor ºi la apã caldã, ºi la apã rece ºi în felul ãsta mã simt protejat.

Ce se întâmplã? Au apãrut pãreri contrare. Eu nu spun cã nu poate fi criticatã orice iniþiativã, dar, domnule, sã vii cu ceva înlocuitor, ceva mai bun. Nu aºa, pur ºi simplu, sunt împotrivã pentru cã... Pentru cã, se spune aici, din punct de vedere tehnic, îmi cer scuze colegului meu de comisie, domnul preºedinte Oltean, dar din punct de vedere tehnic sunt mai îndreptãþit decât Domnia sa. Domnia sa de fapt a afirmat un punct de vedere al altora. Eu sunt inginer ºi de instalaþii pentru construcþii. Existã un termen de funcþionare, un termen care se numeºte ”durata normatã de serviciuÒ, atât pentru þevi, cât ºi pentru toate materialele de construcþii, ºi este tocmai bine ca la locuinþe construite înainte de 1989, o datã cu schimbarea acelor conducte, sã se facã ºi aceste lucrãri. Deci nu este un motiv neapãrat.

Faptul cã a venit de la Guvern. Adicã vreau sã privim bãrbãteºte ºi cu raþionament. A venit de la Guvern pãrerea de respingere. Eu aº vrea sã vãd cine din Guvern a analizat ºi a gândit. Precis un consilier, acolo, cine ºtie ce probleme avea ºi el pe acasã ºi a dat-o aºa. Fraþilor! A venit semnalul de la Guvern, iatã cã toþi membrii P.S.D. din comisia noastrã au ridicat mânuþa sus, unii cine ºtie pe unde erau cu gândul ºi iatã cum se respinge munca unor persoane care vor sã facã bine.

Stimate coleg, au votat pentru aceastã propunere numai 6 persoane din 25, în felul acesta se priveºte problema.

Deci, procedural, nu pot sã admit aceastã chestiune. Dacã din partea celorlalte grupuri?

Da, poftiþi, din partea Grupului P.S.D., domnul Buzatu.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Au fost prezentate aici, pe de o parte, punctul de vedere al comisiei, pe de altã parte punctul de vedere al unui grup parlamentar.

Punctul de vedere al comisiei a fost argumentat cu discutarea în cadrul comisiei de cãtre membrii acesteia ºi cu adoptarea printr-un vot majoritar, pentru cã atâþia oameni au fost în momentul votului, deci, aceia care au fost consemnaþi în procesul-verbal, iar punctul de vedere al grupului parlamentar este susþinut prin experienþa unui om care are mai multã sau mai puþinã dreptate.

Eu cred cã considerentele invocate aici de preºedintele Comisiei pentru administraþie publicã localã, care propune respingerea, este acela care ar trebui sã prevaleze în faþa punctului de vedere, chiar ºi în cazul în care acesta este specialist, dar care ilustreazã doar o opinie proprie a unui grup sau a unui simplu membru al Camerei Deputaþilor.

Noi, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, suntem de acord cu propunerea pe care comisia care a fost îndreptãþitã sã facã acest raport ne-a propus-o. Vã mulþumesc foarte mult.

## ªi eu vã mulþumesc.

## Domnule deputat,

Sã ºtiþi cã procedural eu în mod normal nu trebuie sã vã dau cuvântul. Aþi vorbit, puteaþi sã vorbiþi chiar o jumãtate de orã, sã vã expuneþi absolut toate argumentele.

Nu vreau sã consideraþi cã, pentru cã sunteþi din opoziþie, am ceva împotriva dumneavoastrã. Eu vã dau în continuare cuvântul, dar sã ºtiþi cã nu este corect.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Au intervenit unele precizãri care consider eu cã nu sunt suficient susþinute de cãtre domnul preºedinte al comisiei. Dupã cum aþi vãzut, din 26 de membri ai comisiei au votat pentru respingerea acestei iniþiative doar 10. Apoi, vreau doar sã scot în evidenþã un aspect. Existã o cutumã sau cum vreþi s-o numiþi, conform cãreia, la comisiile unde are loc dezbaterea pe fond, iniþiatorul sau iniþiatorii sunt ºi ei chemaþi sã participe.

Am lãsat vorbã la secretariatul comisiei sã fiu anunþat când se va dezbate aceastã iniþiativã. Deºi eram în Bucureºti, nu am fost anunþat de cãtre secretariatul comisiei; eu zic cã aºa era normal, sã particip, aveam o serie de argumente în plus faþã de cele trecute în expunerea de motive.

Aº vrea apoi sã îi solicit domnului preºedinte al comisiei sã dea un singur exemplu de act normativ care se referã la contracte individuale, în cazul clãdirilor colective. Bine, eu am studiat aceste acte normative, nu existã niciunde o astfel de precizare ºi, ca urmare, o astfel de lege pe care noi am propus-o este absolut necesarã. Din acest motiv solicit colegilor deputaþi prezenþi în salã sã

fie de acord cu trimiterea la Comisia de administraþie publicã, pentru o mai bunã analizã. Vã mulþumesc.

## Domnule deputat,

O sã repet, dumneavoastrã puteþi la infinit, pentru cã este normal sã vã susþineþi proiectul. Eu vã repet, de asemenea, cã nu am motive procedurale ca sã trimit aceastã propunere legislativã la comisie. Comisia nu acceptã s-o rediscute, este aici preºedintele comisiei.

Pe de altã parte, într-adevãr, eu am fãcut observaþia aceasta de foarte multe ori, iniþiatorii propunerilor legislative ar trebui sã fie invitaþi în toate cazurile când se dezbate propunerea lor legislativã.

Din nefericire, formularea de la art. 52 al regulamentului nu este imperativã, în sensul cã aceste comisii trebuie sã discute numai în prezenþa iniþiatorilor. Cred cã regulamentul trebuie modificat, aceasta este ºi opinia mea, pentru cã se spune: ”La ºedinþele comisiilor au dreptul sã participe deputaþii care au fãcut propunerea.Ò Va trebui sã se modifice regulamentul, în opinia mea, în sensul ca obligatoriu sã fie invitaþi cei care au formulat propuneri legislative.

Dar, repet, nu existã suficiente motive procedurale ca sã am dreptul sã retrimit, mai ales în condiþia în care preºedintele comisiei spune cã s-a dezbãtut în detaliu ºi cã nu este de acord.

Domnul Oltean ºi cu aceasta încheiem dezbaterile.

## Domnule preºedinte,

## Stimate doamne ºi stimaþi domni,

Îngãduiþi-mi doar în câteva cuvinte sã dau doar câteva detalii care sã fie corect reþinute, atât pentru cei care sunt prezenþi, dar ºi pentru procesul-verbal de ºedinþã.

În primul rând, este necesar sã precizez cã eu sunt aici raportorul comisiei ºi nu sunt Comisia de administraþie publicã ºi, în aceastã calitate, eu sunt obligat sã susþin raportul pe care comisia l-a adoptat cu o majoritate care nu poate fi pusã în discuþie. Cã sunt sau nu specialist în ce priveºte domeniul respectiv este o chestiune care nu poate fi pusã în discuþie aici, pentru cã, repet, eu nu vin în calitate de specialist aici, nici de jurist, nici de avocat, profesia mea, ci vin în calitate de raportor al comisiei.

Pe de altã parte, în raportul care face obiectul acestei dezbateri se precizeazã într-o frazã care a fost numãrul de parlamentari prezenþi la ºedinþa respectivã; aºa ºi spune: ”La lucrãrile comisiei din data de 1 iulie au fost prezenþi 26 de membri.Ò ªi mai jos, într-o frazã distinctã, se precizeazã cã raportul la aceastã lege a fost adoptat cu un numãr de voturi care, însumate, duce la un total de 17 voturi, care, raportat la 26 de membri cât are comisia, rezultã clar cã a fost un cvorum incontestabil ºi o majoritate, de asemenea, incontestabilã.

ªi la comisie, ca ºi în plen, este cunoscutã aceastã plimbare, dacã vreþi, din sala de ºedinþe, pe care nu poate nimeni sã o stãpâneascã ºi sã o blocheze. În ce priveºte absenþa de la susþinere a iniþiatorului, comisia, luând în calcul prevederile atât ale Regulamentului de funcþionare a Camerei Deputaþilor, cât ºi ale regulamentului comisiei, a apreciat cã nu sunt elemente care sã ducã în mod obligatoriu la prezenþa iniþiatorului pentru a aduce argumente suplimentare în susþinerea acestei propuneri legislative. De aceea Domnia sa nu a fost invitatã la susþinerea acestui proiect.

Sigur, n-aº vrea sã fiu maliþios, dar colegii domnului deputat, acela care a susþinut, care a avut propunerea, desigur, puteau eventual sã-l anunþe sau sã solicite în plenul comisiei ca dezbaterea sã nu se facã decât, în mod obligatoriu, în prezenþa acestuia ºi atunci probabil cã la nivelul comisiei s-ar fi luat o altã decizie.

Vã mulþumesc.

Dacã alte grupuri parlamentare doresc sã ia cuvântul? Nu doresc.

Dezbaterile generale le-am încheiat aici.

Propunerea legislativã va fi supusã votului final într-o ºedinþã specialã de vot.

Dacã plenul se pronunþã pentru eliminarea propunerii acesteia, se va discuta.

Trecem la propunerea legislativã pentru modificarea art. 25 alin. 3 din Legea nr. 705/2001 privind sistemul naþional de asistenþã socialã.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul?

Poftiþi.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Aceastã iniþiativã legislativã, care priveºte modificarea Legii nr. 705/2001 privind sistemul naþional de asistenþã socialã, vizeazã uºurarea situaþiei în acest domeniu ºi ar da un imbold, un avânt reglementãrii cât mai corecte în acest domeniu.

Dupã cum ºtiþi ºi dumneavoastrã, aceastã lege pe care aº vrea s-o modific este o lege-cadru ºi prevede douã forme ale asistenþei sociale, ºi anume prestaþiile sociale ºi serviciile sociale de asistenþã socialã.

Din aceastã lege rezultã clar cã alocaþiile familiale ºi ajutoarele sociale care fac parte din prestaþiile sau din categoria prestaþiilor sociale sunt ºi vor fi reglementate întotdeauna prin legi speciale.

Faþã de aceastã situaþie, serviciile sociale de asistenþã socialã, potrivit art. 25 alin. 3 din legea discutatã prevede cã organizarea sistemului de asistenþã socialã ºi acordarea drepturilor serviciilor din cadrul asistenþei sociale vor fi reglementate prin hotãrâre de Guvern.

Eu aº considera cã ar trebui sã asigurãm un tratament egal juridic între cele douã forme de asistenþã socialã ºi de aceea am propus ca serviciile de asistenþã socialã, indiferent cã este vorba de servicii de asistenþã

ªi eu vã mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, doamna preºedinte Smaranda Dobrescu.

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea prevederilor alin. 3 al art. 25, în sensul organizãrii sistemului de servicii ºi stabilirii condiþiilor de acordare a acestora prin lege specialã, urmând ca modul de aplicare sã se aprobe prin hotãrâre a Guvernului.

Comisia propune plenului respingerea acestei propuneri legislative, întrucât, conform prevederilor art. 7 din lege, coroborat cu prevederile art. 54 din aceeaºi lege, adicã Legea nr. 705, realizarea mãsurilor de asistenþã socialã, respectiv a prestaþiilor ºi serviciilor, precum ºi finanþarea acestora vor fi reglementate prin legi speciale, adicã exact grija distinsului coleg, domnul deputat Kerekes.

De asemenea, art. 25 alin. 1 din lege prevede cã Ministerul Muncii stabileºte prioritãþile naþionale în ceea ce priveºte serviciile sociale ºi iniþiazã proiecte de acte normative pentru reglementarea acordãrii acestora.

Prin urmare, legea-cadru privind asistenþa socialã, ca lege organicã, este permisivã în ceea ce priveºte reglementarea, atât prin legi speciale, cât ºi prin hotãrâri ale Guvernului, a organizãrii ºi acordãrii serviciilor sociale.

De fapt, acest lucru l-a tratat ºi Consiliul Legislativ, este o problemã mai mult de tehnicã legislativã, prin avizul negativ pe care l-a dat acestei propuneri legislative. Acest lucru nu înseamnã cã ne va opri pe noi, comisia, sã atenþionãm Ministerul Muncii sã elaboreze ºi reglementarea privind normele de aplicare a acestei legi ºi sã-i rugãm sã o facã cu mai multã celeritate.

În urma acestei dezbateri, comisia a propus respingerea cu unanimitate de voturi.

Vã mulþumesc.

Dacã din partea grupurilor parlamentare se doreºte participarea la dezbateri?

Poftiþi, domnule Buzatu.

48 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/20.IX.2002

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Grupurile parlamentare sunt încã bine reprezentate în aceastã aulã. Eu susþin propunerea fãcutã prin raportul Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã, având în vedere ºi atingerea adusã cadrului constituþional prin aceastã propunere. Deci nu putem lua Guvernului dreptul de a emite hotãrâri de Guvern în aplicarea unei legi, în mãsura în care acest lucru este prevãzut în Constituþia României.

De aceea, Grupul parlamentar al P.S.D. vã propune sã respingem aceastã propunere. Vã mulþumesc.

Dacã alte grupuri doresc sã participe la dezbateri? Poftiþi.

Din partea P.R.M., domnul Pleºa.

Mulþumesc, domnule preºedinte. O singurã observaþie. În intervenþia Domniei sale, doamna preºedinte a spus cã Guvernul va face ceea ce

vrea sã facã colegul nostru, însã nu a spus cã în termen de o zi, o sãptãmânã, 10 luni... Aº vrea, atunci când se garanteazã pentru ceva ºi când respingi iniþiativa unui deputat pe care-l frãmântã chestia aceasta, sã aveþi tãria sã spuneþi: ”În atâtea luni de zile Guvernul va veni ºiÉ iatã cã nu mai este nevoie.Ò Atât.

Mulþumesc.

Dacã un Guvern ar rezolva toate problemele þãrii ºi toatã lumea ar fi mulþumitã, ar rãmâne la conducere 200 de ani ºi probabil cã n-ar mai fi democraþie.

Încheiem dezbaterile generale aici, propunerea legislativã se va supune votului final într-o ºedinþã specialã de vot.

Încheiem ºi ºedinþa noastrã aici.

Ne revedem în ºedinþã joi.

Mâine se va lucra în comisii ºi astãzi dupã-amiazã, evident.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 14,05._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 126/20.IX.2002 conþine 48 de pagini.**

Preþul 44.592 lei