Ca urmare a mai multor convorbiri pe care le-am avut cu domnii Traian B„sescu, Vasile Blaga, Radu Timofte ∫i cu alte oficialit„˛i de la care am primit asigurarea ferm„ c„ la 15 martie nu se va proclama autonomia a∫a-zisului f nut Secuiesc ∫i c„ situa˛ia este sub control, am hot„r‚t s„ renun˛ la organizarea mitingului de protest de la Odorhei. Am luat aceast„ decizie ∫i din dorin˛a ca oamenii no∫tri s„ nu Óncurce Ón vreun fel for˛ele de ordine.
Œn consecin˛„, dau la loc comanda ∫i Ói invit pe rom‚ni s„ r„m‚n„ la casele lor. P.R.M. este mul˛umit fiindc„ ∫i-a atins obiectivul, a trezit la realitate autorit„˛ile statului. Toat„ lumea de bun„-credin˛„ recunoa∫te c„ p‚n„ Ón momentul c‚nd noi am luat atitudine ∫i am tras un serios semnal de alarm„, nici Pre∫edin˛ia, nici Guvernul, nici serviciile secrete nu au dat nici cel mai mic semn c„ Ón˛eleg gravitatea evenimentelor puse la cale de ∫ovinii secui ∫i unguri.
Noi, cei de la P.R.M., ne-am f„cut datoria. Acum s„-i vedem la treab„ pe cei care de˛in p‚rghiile puterii ∫i sunt obliga˛i prin lege s„ vegheze la respectarea Constitu˛iei. De ce nu au venit cu alt„ propunere sau solu˛ie cei care stau pe marginea ∫an˛ului ∫i nu ∫tiu dec‚t s„ dea cu pietre? Sau poate c„ ei a∫teapt„ mai Ónt‚i s„ se
Ónt‚mple ireparabilul? Tare m„ tem c„ atunci va fi prea t‚rziu. Pasivitatea nu este o solu˛ie.
Primul-ministru abia ieri, duminic„, ∫i-a spus punctul de vedere. Fire∫te c„ ∫i noi dorim pace ∫i bun„ convie˛uire, dar cu ce pre˛? Œn nici un caz cu pre˛ul sf‚rtec„rii teritoriale a ˛„rii, cu pre˛ul maghiariz„rii for˛ate ∫i al c„lc„rii Ón picioare a demnit„˛ii na˛ionale.
Prin urmare, nu cu pre˛ul unei sinucideri istorice. Œmp„ciuitorii de profesie, a∫adar, interna˛ionali∫tii sau capitularzii care de 16 ani tot otr„vesc sufletele rom‚nilor, acuz‚ndu-i deopotriv„ ∫i pe extremi∫tii maghiari ∫i pe pretin∫ii extremi∫ti rom‚ni, ar trebui s„ ne scuteasc„ de sfaturile lor stupide.
Amenin˛area maghiar„ exist„ ∫i p‚nde∫te momentul potrivit s„ se materializeze. Tactica e primitiv„, dar a dat unele rezultate p‚n„ acum. Œn timp ce unii lideri ai ungurilor ne ˛in de vorb„, aici, Ón Parlament, ∫i la televiziune, d‚ndu-ne lec˛ii despre Europa ∫i drepturile omului, despre modelul tirolez ∫i subsidiaritate, despre c‚t de bine se Ón˛eleg oamenii simpli Óntre ei, acolo, la baz„, se petrec veritabile atrocit„˛i. Rom‚nii sunt prigoni˛i ∫i, dac„ nu se las„ asimila˛i, sunt alunga˛i.
Nu ne crede˛i pro∫ti, domnilor! Nu ne subestima˛i! Œn timp ce voi a˛i venit cu pluta, noi, rom‚nii, am venit cu Plutarh.
Din p„cate, Rom‚nia este una dintre cele mai descentrate ˛„ri, din punct de vedere al amplasamentului capitalei. Municipiul Bucure∫ti este prea departe de Transilvania ∫i nu ∫tie sau nu Ón˛elege drama rom‚nilor ardeleni, care sunt prizonieri Ón cle∫tele format de teroarea unor honvezi din interior ∫i de ∫antajul, presiunea ∫i lobby-ul interna˛ional al Ungariei.
Nu doresc s„ reiau toate fazele politicii scelerate a ∫ovinilor unguri, care s-au aliat Ón istorie cu oricine pentru a le st‚rpi valahilor s„m‚n˛a: Ón 1848, cu habsburgii, Ón 1914—1918, cu nem˛ii, Ón 1919, cu bol∫evicii lui Lenin, Ón 1940, cu fasci∫tii lui Mussolini ∫i cu nazi∫tii lui Hitler, Ón 1950, cu comuni∫tii lui Stalin, iar acum, Ón anii no∫tri, Óncearc„ s„ capteze bun„voin˛a noilor structuri ale continentului.
Asta nu mai e politic„, ci prostitu˛ie istoric„ nonstop, 24 de ore din 24.
îOmul bolnav al Europei“, cum numea cineva Ungaria, are o tumoare pe creier, care Ói d„ devieri comportamentale, tulbur„ri de vedere ∫i de vorbire, pierderea direc˛iei de mers, ba, chiar ∫i unele crize de epilepsie.
Œn anul 1952, pentru a-i ˛ine pe rom‚ni Ón ∫ah ∫i pentru a ar„ta pisica popoarelor aflate sub c„lc‚iul s„u, Stalin a hot„r‚t Ónfiin˛area Regiunii Autonome Maghiare. Uneltele lui au fost consilierii sovietici Tumanov ∫i Arhipov. Tocmai atunci se elabora o nou„ Constitu˛ie, la care ungurii au f„cut mii de amendamente referitoare la Ónfiin˛area Regiunii Autonome Maghiare, cum ar fi: transformarea acestei noi unit„˛i Óntr-un autentic stat Ón stat, Ónfiin˛area unei republici secuie∫ti, un Guvern maghiar, care s„ aib„ sediul la T‚rgu-Mure∫, cu armat„, poli˛ie ∫i jandarmerie, cu drapel propriu, similar cu cel al Ungariei, precum ∫i cu moned„, dar ∫i cu justi˛ie ∫i administra˛ie, Ón care s„ se vorbeasc„ numai limba lui Attila, ∫i, Ón sf‚r∫it, cu crearea unui coridor care s„ fac„ leg„tura acestui hibrid cu Ungaria, dup„ care, acestea dou„ s„ se uneasc„. Rog a se compara cererile din 1952 cu cererile din 2006. Sunt aproape identice.
™i, pentru a consfin˛i noua Constitu˛ie stalinist„, la 23 septembrie 1952, Gheorghe Gheorghiu-Dej — pentru
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/23.III.2006
c„ tot vorbea un coleg de procesul comunismului, hai s„ analiz„m ∫i aceste fapte — spunea sub cupola Marii Adun„ri Na˛ionale, citez dup„ documenta˛ia profesorului universitar Petre fiurlea: îProiectul Constitu˛iei ridic„ pe o treapt„ Ónalt„ rezolvarea democrat„ a problemei na˛ionale Ón Rom‚nia, prev„z‚nd crearea Regiunii Autonome Maghiare. Oamenii muncii, educa˛i de partid Ón spiritul interna˛ionalismului, au salutat cu Ónsufle˛ire aceast„ prevedere a proiectului de Constitu˛ie. Du∫manii poporului muncitor“ — continua Gheorghe Gheorghiu-Dej — îcare Ón trecut au a˛‚˛at ∫i au speculat vr„jm„∫ia artificial„ creat„ Óntre rom‚ni ∫i cet„˛enii de alte na˛ionalit„˛i, ∫i care ar dori s„ redob‚ndeasc„ pozi˛iile pierdute, prin a˛‚˛area ∫ovinismului, au reac˛ionat furios ∫i plini de turbare fa˛„ de aceast„ m„sur„. Crearea Regiunii Autonome Maghiare va Ónt„ri considerabil statul rom‚n. Noua Constitu˛ie va Ónsufle˛i poporul muncitor la noi victorii Ón construirea socialismului, pentru Ónt„rirea patriei ∫i a Óntregului lag„r al p„cii ∫i al socialismului, Ón frunte cu marea Uniune Sovietic„. Izvorul marii for˛e mobilizatoare a noii Constitu˛ii Ól constituie ideile marxism-leninismului, ideile marelui geniu al omenirii muncitoare, tovar„∫ul Stalin.“
Am Óncheiat citatul, repet, din cuv‚ntarea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, rostit„ la 23 septembrie 1952, Ón fa˛a celor 324 de deputa˛i, care, a doua zi, au votat, la dou„ m‚ini, noua Constitu˛ie, cu Regiunea Autonom„ Maghiar„ cu tot ∫i cu und„ verde pentru o nou„ purificare etnic„ f„cut„ de cominterni∫tii unguri.
Citind ast„zi, dup„ 54 de ani, ni∫te fi˛uici ca îZiua“. îEvenimentul zilei“, îLibertatea“, îCotidianul“, îG‚ndul“, care tr„iesc din bani negri, ∫i cele mai multe au devenit proprietatea unor str„ini dubio∫i, ai senza˛ia c„ Ól cite∫ti pe Gheorghe Gheorghiu-Dej ∫i c„ Stalin Ónc„ tr„ie∫te.
Cine sunt du∫manii poporului muncitor care — nu-i a∫a? — a˛‚˛„ la Ónvr„jbire? Noi, rom‚nii. De ce oare nu s-or ast‚mp„ra rom‚nii „∫tia? De ce nu s-or l„sa ei batjocori˛i ∫i, Ón final, ∫ter∫i din cartea vie˛ii? Ce soi ciudat de oameni! S„ nu renun˛e ei imediat ∫i necondi˛ionat la patria lor, la limba lor, la identitatea lor, la mo∫tenirea p„rin˛ilor ∫i a str„bunilor lor!
Dac„ mi se permite un joc de cuvinte, Ón casa noastr„ avem un necaz, pricinuit de valul marilor migra˛ii din Asia: îsecuiul lui Pepelea“.
Dar revizioni∫tii unguri nu fac probleme numai Rom‚niei, ci ∫i Slovaciei, Serbiei ∫i Ucrainei, av‚nd Ón vedere c„ ei au venit mult mai t‚rziu Ón Europa, au g„sit totul ocupat de al˛ii, ∫i de atunci vor s„ disloce cu coatele ∫i cu picioarele. V„ spun asta ca istoric.
Am spus-o ∫i o repet: ungurii ∫ovini ∫tiu numai de fric„. Vre˛i dovada? Uita˛i-v„ la pirueta de 180 de grade, f„cut„ de min˛ile Ónfierb‚ntate ale acelora care clocesc Ónc„ din anul 1997 scandaloasa proclama˛ie pentru Ónfiin˛area republicii independente secuie∫ti. Abia dup„ ce au priceput c„ noi, rom‚nii, nu glumim deloc ∫i c„ paharul r„bd„rii noastre s-a umplut, au Óntors-o ca la Ploie∫ti, iar acum scot de pe m‚nec„ tot felul de variante lini∫titoare, a∫a cum scot circarii panglici pe gur„.
C‚t despre U.D.M.R., se vede clar c„ are un dublu limbaj ∫i un dublu comportament. At‚ta timp c‚t chiar c„peteniile acestei pretinse forma˛iuni culturale, aflate aici, Ón Parlamentul Rom‚niei, dar ∫i Ón Guvernul Rom‚niei, recunosc c„ U.D.M.R. are Ón programul s„u acelea∫i revendic„ri de autonomie teritorial„, noi nu constat„m nici o diferen˛„ Óntre radicali ∫i modera˛i.
Cu alte cuvinte, ∫i politicienii europeni∫ti vor Ónjunghierea Rom‚niei, dar nu a∫a brutal, ci elegant, cu
anestezie, conform normelor recomandate de str„in„tate pentru sacrificarea animalelor.
™i acum s„ trecem la domnul Emil Boc, care face pe îNathan Œn˛eleptul“, de Lessing, ∫i, de la Ón„l˛imea lui liliputan„, ˛ine predici f„r„ punctua˛ie, din care nimeni nu Ón˛elege nimic, ∫i se declar„ satisf„cut c„ ungurii ∫i secuii se men˛in, deocamdat„, doar la nivelul declara˛iilor, dar nu trec la fapte.
™ti˛i cam ce Ónseamn„ treaba asta, stima˛i colegi? E ca ∫i cum cineva te Ónjur„ zi de zi de mam„, dar, at‚ta timp c‚t nu-∫i pune Ón aplicare sudalmele, totul e Ón regul„, poate s„ continue, totul face parte din jocul democratic.
Noi ∫tim, Óns„, altceva. De pild„, pentru ni∫te cuvinte necugetate, b„tr‚nul filosof francez Roger Garaudy, ca ∫i un profesor britanic, care au negat Holocaustul, au fost condamna˛i la Ónchisoare. Pentru un cuv‚nt, un singur cuv‚nt, Macedonia, s-a iscat un conflict diplomatic Óntre Grecia ∫i una dintre fostele republici iugoslave. Exemplele pot continua.
Prin alte ˛„ri, cei care pericliteaz„ siguran˛a na˛ional„ sau militeaz„ pentru secesiune ori ∫i-au f„cut trupe paramilitare mai intr„ ∫i la pu∫c„rie ori sunt declara˛i indezirabili, deci _persona non grata_ , ∫i expulza˛i. Pe vremea c‚nd pre∫edintele nostru de ∫edin˛„ era ministru de interne, prin 1994 sau 1995, ˛in minte c„ a expulzat-o pe provocatoarea Eva Maria Barki. Numai noi ne l„s„m scuipa˛i Ón obraz ∫i numai la noi circul„ slobozi ∫i agit„ spiritele to˛i nenoroci˛ii, de parc„ ˛ara asta ar fi sat f„r„ c‚ini.
Eu, unul, nu accept lec˛ii de politic„ ∫i patriotism de la ni∫te pigmei. Cine nu are habar de istoria acestei ˛„ri ∫i, pentru o blestemat„ de m‚ng‚iere pe cre∫tet din partea comisarilor str„ini — ieri, sovietici, azi, occidentali —, e Ón stare s„-∫i v‚nd„ ∫i mor˛ii din groap„, atunci s„ tac„ din gur„ ∫i s„ elibereze scena politic„!
Trebuie s„ privim realitatea Ón fa˛„, ca la doctor. Problema maghiar„ exist„. N-am inventat-o noi, dar noi avem datoria s-o monitoriz„m, p‚n„ c‚nd ner„bdarea agresiv„ a unor urma∫i ai lui Horthy nu va da foc Óntregii Europe — ∫i asta, mai ales acum, dup„ asasinarea, subliniez, asasinarea lui Slobodan Milo∫evici, situa˛ie nou-creat„, care va tulbura ∫i mai mult apele Ón aceast„ zon„ a b„tr‚nului continent.
Œn concluzie, pentru a fi foarte clar tuturor ∫i s„ nu se fac„ specula˛ii, P.R.M. nu mai organizeaz„, deocamdat„, nici un miting de protest la Odorheiul Secuiesc. Eu m„ bazez pe angajamentele luate de domnii Traian B„sescu, Vasile Blaga, Radu Timofte — cu acesta din urm„ am vorbit acum 20 de minute la telefon — ∫i ale altora, care mi-au spus c„ totul va fi Ón ordine ∫i c„ mai mult dec‚t unele excese individuale nu se va Ónregistra o escaladare a tensiunilor.
A∫a dup„ cum se vede, noi suntem oameni de Ón˛eles, dar r„m‚nem de veghe ∫i, la nevoie, vom interveni.
Sau poate trebuie s„ cerem aprobare de la coloana a V-a a tr„d„torilor de neam pentru a ne ap„ra ˛ara?!
Am priceput c„ nu putem, deocamdat„, s„ facem Rom‚nia Mare, dar nu vom permite nim„nui s„ fac„ Rom‚nia din ce Ón ce mai mic„. Reciti˛i-i pe Nicolae Iorga, Ionel I. C. Br„tianu, Regina Maria, Iuliu Maniu, Nicolae Titulescu, Octavian Goga, Vasile Goldi∫, Alexandru Vaida Voievod, Vasile Lucaciu ∫i al˛i f„uritori ai Rom‚niei Mari! Dac„ ar tr„i ast„zi, ∫i ei ar fi ∫tampila˛i cu dangaua
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/23.III.2006
stalinist„, ca du∫mani ai poporului muncitor — nu-i a∫a? — de c„tre ni∫te politruci oportuni∫ti ∫i ziari∫ti m‚nji˛i.
Œn ceea ce Ói prive∫te pe maghiarii de r‚nd, dintre care 10.000 sunt membri cu carnet ai Partidului Rom‚nia Mare, Ói asigur„m de toat„ stima ∫i pre˛uirea noastr„, ei sunt fra˛ii no∫tri. Vorba Bibliei: îFerici˛i f„c„torii de pace!“
Œn orice caz, evenimentele din aceste zile au reprezentat un examen pentru to˛i. Noi, cei de la P.R.M., am demonstrat c„ ne pas„ de ˛ara noastr„, pentru care ne-am da ∫i via˛a, ∫i c„ avem ∫i voin˛a, ∫i for˛a de a-i pune cu botul pe labe pe reprezentan˛ii din Rom‚nia ai re˛elei Al-Quaida, aripa maghiar„.
C‚t despre ceilal˛i protagoni∫ti, tusea ∫i junghiul, vai de mama lor, Dumnezeu Ói va pedepsi dup„ inima lor viclean„ ∫i plin„ de ur„!
Doamne, ocrote∫te-i pe rom‚ni! V„ mul˛umesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.