Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·23 martie 2006
Senatul · MO 31/2006 · 2006-03-23
Aprobarea transmiterii la Camera Deputa˛ilor a propunerii legislative pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciar„, pentru a o dezbate ca prim„ Camer„ sesizat„
Aprobarea retragerii din dezbaterea plenului Senatului a urm„toarelor propuneri legislative: — propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 19 din 17 martie 2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale; — propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 308/2004 privind exercitarea profesiunii de medic dentist, Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Colegiului Medicilor Denti∫ti din Rom‚nia 16
Domnul senator Mihai Ungheanu, Grupul parlamentar P.R.M., anun˛„ depunerea mo˛iunii simple îLa ie∫irea din iarn„, facturile ∫i pre˛urile i-au ruinat pe rom‚ni“ 17
Validarea alegerii unui membru al Consiliului Superior al Magistraturii 17
· Dezbatere proiect de lege · retras
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
· other
284 de discursuri
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Declar deschis„ ∫edin˛a de azi, 13 martie 2006, ∫edin˛a fiind condus„ de subsemnatul, Ón calitate de vicepre∫edinte al Senatului, asistat de domnii senatori Gheorghe Funar ∫i Gavril„ Vasilescu, secretari ai Senatului.
Programul de lucru Ól cunoa∫te˛i.
Primul punct Ónscris pe ordinea de zi, declara˛ii politice.
Invit colegii senatori s„-∫i ocupe locurile. V„ rog s„-mi permite˛i s„ intr„m Ón dezbaterea primului punct.
Din partea Grupului parlamentar al Alian˛ei D.A. s-a Ónscris la cuv‚nt domnul senator Puiu Ha∫otti. Œl invit la tribun„.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Da˛i-mi voie ca, Ónainte de a lectura declara˛ia politic„, s„ v„ aduc un cuv‚nt de laud„ pentru c„, dac„ observ bine, niciodat„ nu am Ónceput cu doar 15 minute Ónt‚rziere ∫edin˛ele noastre de luni.
V„ mul˛umesc.
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
La sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute o gur„ de aer proasp„t ne-a f„cut s„ uit„m o clip„ tarele vie˛ii noastre politice caracterizate de mult prea mult„ Óncr‚ncenare, de prea multe atacuri de joas„ spe˛„, unele chiar fizice, cum am v„zut s„pt„m‚na trecut„, care se dau Ón st‚nga ∫i dreapta pe teme, nu de pu˛ine ori, nesemnificative sau care, oricum, nu ˛in de agenda stringent„ a treburilor publice, nici de interesul general al nostru, ca ˛ar„ ∫i ca na˛iune.
Concret, m„ refer la apelul pentru condamnarea urgent„ a comunismului, apel citit vineri, 10 martie, Óntr-o reuniune a Grupului de Dialog Social ∫i care a fost ini˛iat de 40 de societ„˛i civile ∫i neguvernamentale, la care au aderat p‚n„ acum peste 400 de personalit„˛i ale culturii rom‚ne.
Œnso˛it de un memoriu Ón care cu mare for˛„ de convingere sunt sintetizate crimele regimului comunist din Rom‚nia, apelul a fost Ónaintat pre∫edintelui Traian
B„sescu, c„ruia, Ón virtutea prerogativelor constitu˛ionale ce decurg din calitatea sa de ∫ef al statului, i se solicit„ condamnarea neÓnt‚rziat„ a nefastului sistem economic, social ∫i politic impus cu de-a sila poporului rom‚n la cap„tul celui de-Al Doilea R„zboi Mondial.
Citez:
îV„ solicit„m Ón mod ferm“ — sun„ textul apelului adresat pre∫edintelui ˛„rii — îs„ condamna˛i regimul comunist din Rom‚nia ca nelegitim ∫i criminal.
Aceast„ solicitare a fost exprimat„ de societatea civil„ Ónc„ din 1990 ∫i este Ón consens cu Rezolu˛ia 1481, adoptat„ la data de 25 ianuarie 2006 de Adunarea Parlamentar„ a Consiliului Europei privind necesitatea condamn„rii crimelor comise de regimurile comuniste totalitare.“
Demn de semnalat Ómi pare a fi faptul c„ ini˛iatorii apelului precizeaz„ c„ nu doar de dragul Europei, Europ„ Ón care, s„ nu uit„m, dorim cu to˛ii, indiferent de orientarea politic„ a fiec„ruia, s„ ne integr„m Ón cel mai scurt timp, ar trebui s„ fie condamnate, printr-un document oficial ∫i asumat ca atare, crimele comise Ómpotriva rom‚nilor Ón perioada martie 1945—decembrie 1989, ci îpentru a r„spunde voin˛ei poporului rom‚n, manifestat„ Ónc„ din primele ceasuri ale revolu˛iei anticomuniste.“
V„ mul˛umesc.
Grupul parlamentar mai are Ónc„ 25 de minute.
Invit pe reprezentantul Grupului parlamentar P.S.D., domnul senator Aurel Gabriel Simionescu.
Ave˛i cuv‚ntul. V„ rog, pofti˛i.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„: îPensiile, Óntre promisiuni ∫i realitate“.
O dat„ ie∫i˛i la pensie, pentru mul˛i oameni care au muncit o via˛„, Óncepe o perioad„ deosebit de dificil„. Problemelor inerente ale v‚rstei li se adaug„ imposibilitatea, de multe ori, a asigur„rii traiului zilnic, prin lipsa unui minim decent de venituri.
Dintotdeauna aceast„ mas„ t„cut„ ∫i-a dus suferin˛a a∫a cum a putut, dar cu demnitate, amintindu-∫i din c‚nd Ón c‚nd de faptul c„, Ón urm„ cu 10, cu 20, cu 30 de ani, ei au fost cei care au construit aceast„ ˛ar„, care au cotizat la fondul de asigur„ri sociale Ón mod constant ∫i disciplinat, crez‚nd ∫i sper‚nd Óntr-o via˛„ lini∫tit„ la b„tr‚ne˛e.
Dup„ 1989, modific„rile legisla˛iei Ón domeniul pensiilor f„cute de-a lungul anilor au condus la existen˛a unor diferen˛e semnificative (p‚n„ la 40%) Óntre pensiile diferitelor persoane care au lucrat acela∫i num„r de ani, av‚nd aproximativ acela∫i salariu.
Œncerc‚nd s„ diminueze aceste diferen˛e, Ón timpul guvern„rii P.S.D. pensiile au suferit index„ri periodice ∫i o serie de recalcul„ri, ajung‚ndu-se pentru unele sectoare, cum este agricultura, ca ele s„ se dubleze.
Aceste m„suri au dat Óncredere pensionarilor c„ hot„r‚rea Guvernului P.S.D. din septembrie 2004 privind opera˛iunile de evaluare ∫i recalculare a pensiilor le va aduce venitul suplimentar at‚t de necesar ∫i at‚t de a∫teptat.
Guvernul T„riceanu, con∫tient de importan˛a m„surii luate de P.S.D., a aprobat Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 4 din februarie 2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigur„rilor sociale de stat, subliniind c„ aceast„ ordonan˛„ are Ón vedere sus˛inerea m„surilor de reformare a sistemului de pensii prev„zute Ón Programul de guvernare, respectiv urgentarea procesului de recalculare a tuturor pensiilor din sistemul public, astfel Ónc‚t s„ fie respectat principiul îLa condi˛ii egale de pensionare, pensii egale“ indiferent de anul ie∫irii la pensie.
Se aprecia Ón justificarea urgen˛ei acestei reglement„ri c„ obiectul ei este reprezentat de elemente care vizeaz„ interesul public ∫i constituie situa˛ii de urgen˛„.
V„ mul˛umesc.
Grupul parlamentar P.S.D. mai are 25 de minute.
Œl invit la tribun„ pe reprezentantul Grupului parlamentar P.R.M., domnul pre∫edinte Corneliu Vadim Tudor.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**
Ca urmare a mai multor convorbiri pe care le-am avut cu domnii Traian B„sescu, Vasile Blaga, Radu Timofte ∫i cu alte oficialit„˛i de la care am primit asigurarea ferm„ c„ la 15 martie nu se va proclama autonomia a∫a-zisului f nut Secuiesc ∫i c„ situa˛ia este sub control, am hot„r‚t s„ renun˛ la organizarea mitingului de protest de la Odorhei. Am luat aceast„ decizie ∫i din dorin˛a ca oamenii no∫tri s„ nu Óncurce Ón vreun fel for˛ele de ordine.
Œn consecin˛„, dau la loc comanda ∫i Ói invit pe rom‚ni s„ r„m‚n„ la casele lor. P.R.M. este mul˛umit fiindc„ ∫i-a atins obiectivul, a trezit la realitate autorit„˛ile statului. Toat„ lumea de bun„-credin˛„ recunoa∫te c„ p‚n„ Ón momentul c‚nd noi am luat atitudine ∫i am tras un serios semnal de alarm„, nici Pre∫edin˛ia, nici Guvernul, nici serviciile secrete nu au dat nici cel mai mic semn c„ Ón˛eleg gravitatea evenimentelor puse la cale de ∫ovinii secui ∫i unguri.
Noi, cei de la P.R.M., ne-am f„cut datoria. Acum s„-i vedem la treab„ pe cei care de˛in p‚rghiile puterii ∫i sunt obliga˛i prin lege s„ vegheze la respectarea Constitu˛iei. De ce nu au venit cu alt„ propunere sau solu˛ie cei care stau pe marginea ∫an˛ului ∫i nu ∫tiu dec‚t s„ dea cu pietre? Sau poate c„ ei a∫teapt„ mai Ónt‚i s„ se
Ónt‚mple ireparabilul? Tare m„ tem c„ atunci va fi prea t‚rziu. Pasivitatea nu este o solu˛ie.
Primul-ministru abia ieri, duminic„, ∫i-a spus punctul de vedere. Fire∫te c„ ∫i noi dorim pace ∫i bun„ convie˛uire, dar cu ce pre˛? Œn nici un caz cu pre˛ul sf‚rtec„rii teritoriale a ˛„rii, cu pre˛ul maghiariz„rii for˛ate ∫i al c„lc„rii Ón picioare a demnit„˛ii na˛ionale.
Prin urmare, nu cu pre˛ul unei sinucideri istorice. Œmp„ciuitorii de profesie, a∫adar, interna˛ionali∫tii sau capitularzii care de 16 ani tot otr„vesc sufletele rom‚nilor, acuz‚ndu-i deopotriv„ ∫i pe extremi∫tii maghiari ∫i pe pretin∫ii extremi∫ti rom‚ni, ar trebui s„ ne scuteasc„ de sfaturile lor stupide.
Amenin˛area maghiar„ exist„ ∫i p‚nde∫te momentul potrivit s„ se materializeze. Tactica e primitiv„, dar a dat unele rezultate p‚n„ acum. Œn timp ce unii lideri ai ungurilor ne ˛in de vorb„, aici, Ón Parlament, ∫i la televiziune, d‚ndu-ne lec˛ii despre Europa ∫i drepturile omului, despre modelul tirolez ∫i subsidiaritate, despre c‚t de bine se Ón˛eleg oamenii simpli Óntre ei, acolo, la baz„, se petrec veritabile atrocit„˛i. Rom‚nii sunt prigoni˛i ∫i, dac„ nu se las„ asimila˛i, sunt alunga˛i.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Stima˛i colegi, v„ rog s„-mi permite˛i s„-l invit la tribuna Senatului pe reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul senator Gheorghe Copos.
Domnule viceprim-ministru, ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Onorat Senat,
A∫ vrea s„ vorbesc despre mediul de afaceri, care nu trebuie bulversat.
Sunt multe lucruri care ne despart Ón plan politic. Œn acela∫i timp, sunt ∫i multe lucruri cu care suntem cu to˛ii de acord, indiferent de partidul din care facem parte.
Suntem convin∫i, f„r„ excep˛ie, c„ bun„starea acestui popor se poate asigura numai prin crearea unui mediu de afaceri stabil, a unui mediu de afaceri predictibil, a unui mediu de afaceri concuren˛ial, asigurat de o guvernare care s„ fie orientat„ cu fa˛a c„tre mediul de afaceri, care s„ creeze locuri de munc„, a∫a cum spunea˛i, domnule senator, ∫i s„ alimenteze bugetele statului.
Suntem convin∫i, Ón egal„ m„sur„, c„ aderarea noastr„ la Uniunea European„ este condi˛ionat„ de consolidarea acestui mediu de afaceri, dar pentru aceasta avem nevoie de sprijinul tuturor parlamentarilor. Ca s„ folosesc un termen la mod„, a∫ spune c„ dezvoltarea unui mediu de afaceri stabil ∫i predictibil reprezint„ o cauz„ transpartinic„, ce trebuie sprijinit„ mereu ∫i de toat„ lumea, din b„ncile puterii, ca ∫i din cele ale opozi˛iei.
Exist„ mai multe institu˛ii ale statului care concur„ la asigurarea unui climat de afaceri corect. Printre acestea se g„sesc trei importante entit„˛i: Agen˛ia Rom‚n„ pentru Investi˛ii Str„ine, Agen˛ia Na˛ional„ pentru Œntreprinderi Mici ∫i Mijlocii ∫i Coopera˛ie ∫i Direc˛ia Mediul de Afaceri.
Œn ceea ce prive∫te investi˛iile str„ine care sunt sus˛inute de c„tre A.R.I.S vreau s„ v„ informez c„ Ón anul 2005 acestea sunt de peste 5,19 miliarde euro, cele mai mari din istoria Rom‚niei de dup„ 1990. Cifrele vorbesc de la sine, institu˛ia func˛ioneaz„.
Œn ceea ce prive∫te Agen˛ia Na˛ional„ pentru Œntreprinderi Mici ∫i Mijlocii ∫i Coopera˛ie, Ón 2005—2006, au fost deschise 5 oficii teritoriale, urmeaz„ s„ mai deschidem p‚n„ la sf‚r∫itul anului alte 3 oficii teritoriale, iar, Ón anul 2006, Guvernul a alocat peste 2.460 miliarde
lei pentru a cre∫te competitivitatea Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii ∫i pentru a preg„ti aceste entit„˛i pentru aderarea la Uniunea European„. Iat„ deci c„ institu˛ia func˛ioneaz„.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul senator Verestóy Attila. Domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.
Domnule pre∫edinte,
## Onorat Senat,
Sigur c„ Ón istorie sunt evenimente ∫i zile care nu au murit, nu au fost uitate, nu au r„mas o zi obi∫nuit„, un eveniment obi∫nuit, ci tr„iesc Ónc„ ∫i vor tr„i Ónc„ de acum mult„, mult„ vreme.
Sigur c„ aceste zile pot avea anumite Ónc„rc„turi, li se pot da anumite interpret„ri, diferite, poate, departe, c‚te una dintre ele, de adev„ratul lor mesaj, de adev„ratul lor con˛inut, dat sau tr„it de cei care au f„cut istoria.
Œn 1848, Ón prim„vara european„, 15 martie nu Ónsemna r„zboiul, nici cel mare, cel dint‚i, nici al doilea, nici ciop‚r˛iri de ˛„ri, nici dictate, Ónsemna libertate, egalitate, fraternitate, Ónsemna enun˛area unor idealuri pe care ne baz„m ∫i pe care trebuie s„ ne baz„m ∫i ast„zi, ∫i pe care ne vom baza ∫i m‚ine.
A da o Ónc„rc„tur„ diferit„ fa˛„ de cea care a fost g‚ndit„, sim˛it„, tr„it„, atunci, de tinerii revolu˛ionari, Ónseamn„ a nu fi Ón˛eles con˛inutul istoriei ∫i riscul de a nu retr„i acele sentimente nobile, de a nu da via˛„ acelor rezultate care sunt posibile Ón acest triumvirat formidabil care a fost baza, a fost cheia zilelor din martie 1848: libertatea, Ón˛eleg‚nd prin asta libertatea omului, libertatea comunit„˛ilor, egalitatea, Ónsemn‚nd egalitatea ∫ansei pentru fiecare, fraternitatea, Ón˛eleg‚nd solidaritatea pe care trebuie s„ o avem fa˛„ de semenii no∫tri. Toate acestea sunt dimensiunile, direc˛iile Ón care trebuie s„ g‚ndim atunci c‚nd ne reamintim de acele zile, ne reamintim de acea formidabil„ revolu˛ie a min˛ii, a sentimentelor oferite de tineri, a∫a cum Óndeob∫te Ón lume aceste daruri pentru care nu avem cum a mul˛umi sunt
oferite, Óndeob∫te, de oameni tineri, plini de curaj ∫i totu∫i responsabili. De atunci, istoria a avut un alt curs, de atunci a fost posibil ceea ce a fost oprit, din c‚nd Ón c‚nd, de cei care nu au dorit ca istoria s„ mearg„ Ónspre democra˛iile pe care le tr„im, care au Óncercat ca prin metode numite îtotalitarism“ s„ opreasc„ aceast„ roat„ formidabil„ a istoriei, care, totu∫i, a Ónvins, a reu∫it.
Acest triumvirat minunat, aceast„ libertate, egalitate, fraternitate au rezistat chiar dac„, Óntre timp — a∫a cum am spus — au fost r„zboaie, chiar dac„, Óntre timp, au fost lupte Óntre popoare, chiar dac„, Óntre timp, se p„rea deseori c„ istoria a luat un curs invers ∫i c„ libertatea omului a disp„rut, egalitatea nu a existat, iar Ón loc de fraternitate numai du∫m„nie se vedea. Aceste lucruri pot ∫i trebuie dep„∫ite.
Da, v„ mul˛umesc, domnule senator. V„ rog, Ón ce problem„ dori˛i?
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**
Procedur„, domnule pre∫edinte!
Consider c„ este procedur„ ce spun eu, Óntruc‚t nu e bine s„ l„s„m s„ parcurg„ liber ∫i s„ prolifereze Ón aula Parlamentului incultura.
Cineva, un antevorbitor, nu-i dau numele, a spus de acest triumvirat minunat, libertate, egalitate, fraternitate.
Numai c„, Ón limba latin„ triumvirat Ónseamn„ trei b„rba˛i, domnilor. Or, libertate, egalitate, fraternitate sunt trei femei, Ón orice caz, de genul feminin.
Deci nu mai spune˛i triumvirat c„ m„ face˛i s„ r‚d.
Da, mul˛umesc.
Œntreb dac„ domnul senator ™tefan Mihail Antonie, senator independent, este prezent? Da.
V„ rog, domnule senator, ave˛i cuv‚ntul. Ave˛i dou„ minute la dispozi˛ie.
## **Domnul ™tefan Mihail Antonie:**
## Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Declara˛ia de ast„zi se va referi la evenimentul politic care se apropie ∫i despre care s-a scris ∫i s-a vorbit mult Ón ultimele zile.
Este vorba aici de 15 martie, o zi de o semnifica˛ie deosebit„ pentru maghiarime datorit„ rolului istoric privind Revolu˛ia de la 1848, dar care trebuie respectat„ ∫i de noi, de rom‚ni, cum, reciproc, ∫i Ziua Na˛ional„ a Rom‚niei, 1 Decembrie, trebuie respectat„ ∫i de c„tre concet„˛enii no∫tri maghiari.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/23.III.2006 Aceast„ zi are ∫i o Ónc„rc„tur„ negativ„ din cauza manipul„rii simbolice a ceea ce reprezint„ Ón istoria ungurimii Ónceperea Revolu˛iei pa∫optiste.
Œn acest context, o serie de forma˛iuni politice Óncearc„ s„ se foloseasc„ de resentimente istorice, pentru a-∫i justifica frustr„rile ∫i chem„rile la ur„ interetnic„.
Mi se pare absurd c„, atunci c‚nd vorbim despre integrarea european„, despre globalizare sau multiculturalism, mai exist„ atitudini de separatism na˛ional, de frustr„ri istorice din partea unor conduc„tori de partide politice na˛ionale sau regionale care au preten˛ii de a fi adep˛ii toleran˛ei, bunei Ón˛elegeri Óntre na˛iuni ∫i a spiritului european. Interesant este faptul c„ Ón momentul de fa˛„ se caut„ mijloace necesare pentru formarea unui nucleu propagandistic care s„ speculeze ori s„ creeze discordie interetnic„ pentru justificarea existen˛ei unor grupuri politice extremiste.
Separatismul etnic sau individualismul regional nu au ce c„uta Óntr-o ˛ar„ unde guvernarea este dominat„ de principiile democra˛iei ∫i respectului multietnic.
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Doresc s„ atrag aten˛ia c„ manipularea voit„ a unor idealuri ∫i mentalit„˛i apar˛in‚nd diverselor categorii sociale din ˛ara noastr„ poate avea un efect nedorit pe viitor.
Œn momentul de fa˛„, electoratul din Transilvania este mai matur dec‚t atunci c‚nd era Ón preajma evenimentelor de la T‚rgu-Mure∫ din 15—16 martie 1990.
Ca mure∫ean, pot afirma c„ neÓn˛elegerile dintre maghiari ∫i rom‚ni sunt poate doar la nivelul polemicilor sociale.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar al Alian˛ei D.A., domnul senator Jan Vraciu. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Jan Vraciu:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Scurta mea declara˛ie politic„ se va referi la situa˛ia creat„ Ón Camera Deputa˛ilor prin votul acordat s„pt„m‚na trecut„ ∫i va Óncerca s„ fac„ un arc peste timp Ón anul 2005.
Decembrie 2005, prin voin˛a popular„, Traian B„sescu a devenit noul pre∫edinte al Rom‚niei. Principala speran˛„ a rom‚nilor, a∫a cum reie∫ea din studiile efectuate, era aceea c„ se va declan∫a cu adev„rat lupta Ómpotriva corup˛iei, lupta care urma s„ prind„ Ón plasa ei, r‚nd pe r‚nd, pe∫tii cei mari ∫i pe cei mici.
A∫a cum se obi∫nuie∫te, pe ecranele televizoarelor, analize mai mult sau mai pu˛in partinice, efectuate de institu˛iile de sondare a opiniei publice, se Ómpleteau cu vocile din mul˛ime.
Pentru picanteria pe care o produce, Óndeob∫te, aducerea unei ghicitori sau a unei vr„jitoare la o emisiune de televiziune, chiar la o zi dup„ victoria lui Traian B„sescu, o ghicitoare de tipul îmamei Omida“ ∫i-a Ón∫irat pe jos c„r˛ile de Tarot ∫i dup„ o intens„ concentrare a decretat urm„toarele: îŒn ceea ce-l prive∫te de domnul Adrian N„stase, s„ m„ scuze dumnealui pentru ceea ce am s„ zic, dar v„d aici c„ va c„dea precum o comet„, dar asta nu e tot. Va c„dea r„u de tot, Óntr-o ru∫ine mare, ∫i mult„ lumea va r‚de de el ∫i se va dezice. O s„ cad„ Ón a∫a fel Ónc‚t niciodat„ nu o s„ mai fie ce-a fost, ba, mai mult, niciodat„, dup„ aceea, nu va mai face politic„.“
M„rturisesc faptul c„ nu sunt genul care s„ asculte sau care s„ se lase impresionat de acest tip de profe˛ie, totu∫i am re˛inut aceste cuvinte, iar Ónt‚mpl„rile din ultima perioad„ mi le-au Ómprosp„tat.
Toat„ povestea cu dosarul Zambaccian a pus mai pregnant Ón eviden˛„ tr„s„turile unei realit„˛i ur‚te, ale unei realit„˛i murdare.
Popula˛ia acestei ˛„ri pe care statisticile o arat„ ca tr„ind Ón marea ei majoritate modest sau sub modest, cu grija zilei de m‚ine, dore∫te de la noi, parlamentarii rom‚ni, s„ fim Ón stare s„ ne exprim„m Ón mod ferm prin mandatul pe care l-am primit Ómpotriva unei justi˛ii oarbe sau str‚mbe, Ómpotriva tuturor practicilor care pun Ón pericol interesul na˛ional, cu tot ce Ónseamn„ acesta.
Mul˛umesc. Grupul parlamentar mai are 20 minute.
Invit la tribun„ pe domnul Cristian Radu Georgescu, Grupul parlamentar al P.S.D.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Radu Cristian Georgescu:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi, Œn data de 15 martie, ca Ón fiecare an, maghiarii din Rom‚nia vor s„rb„tori Ziua Na˛ional„ a Ungariei ∫i a maghiarilor de pretutindeni.
Din p„cate, Ón acest an, Uniunea Civic„ Maghiar„ ∫i Consiliul Na˛ional al Secuilor doresc s„ deturneze, Ón interes politic, acest moment, ini˛iind o important„ desf„∫urare de for˛e la Odorheiul Secuiesc, de peste 50.000 de persoane.
La Odorheiul Secuiesc se va da citire manifestului denumit îAdev„rata proclama˛ie a secuilor“ prin care se va cere statului rom‚n, Parlamentului European, Organiza˛iei Na˛iunilor Unite ∫i tuturor popoarelor lumii afirmarea dreptului colectiv al secuilor la autodeterminare, autonomia p„m‚ntului secuiesc, Constitu˛ie ∫i ordine secuiasc„.
Acest document va fi transmis Uniunii Europene, Consiliului de Securitate al ONU, Secretariatului General al O.S.C.E. ∫i Congresului S.U.A., cer‚nd condi˛ionarea ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„ de acordarea autonomiei teritoriale a f nutului Secuiesc.
Cu toate c„ nimeni nu ∫i-a afirmat Ónc„ paternitatea primelor dou„ variante ale proclama˛iei ∫i cu toate c„ reprezentan˛ii Consiliului Na˛ional al Secuilor neag„ autenticitatea acestui document, ace∫tia au confirmat Óns„ c„ revendic„rile prezentate sunt similare cu preten˛iile secuimii din Proiectul manifestului din 15 martie.
Liderii U.D.M.R. au denun˛at exploatarea contextului zilei de 15 martie pentru legitimarea Uniunii Civice Maghiare, afirm‚nd c„ U.D.M.R. are ca prioritate integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„.
Pre∫edintele U.D.M.R., senatorul Markó Béla, a precizat c„ este adeptul dialogului cu reprezentan˛ii majorit„˛ii prin instrumente politice ∫i c„ dezavueaz„, Ón acest context, adun„rile populare, declara˛iile sau proclama˛iile.
Tot Domnia sa, Óns„, a afirmat c„ ∫i programul U.D.M.R. prevede ob˛inerea diferitelor forme de autonomie, dar prin alte instrumente.
De la alegerile din 2004, tr„im Óntr-o Rom‚nie electoral„ perpetu„, o Rom‚nie a crizelor ∫i a circului de
## V„ mul˛umesc, domnule senator.
Grupul parlamentar al U.D.M.R. mai are dou„ minute. Œl consult pe domnul senator Szabó Károly Ferenc, dac„ dore∫te s„ intervin„.
Dori˛i s„ mai interveni˛i, domnule senator?
Din sal„
#59205Nu!
Mul˛umesc.
Mergem mai departe.
Domnul senator Varujan Vosganian, de∫i este Ónscris, eu ∫tiu c„ este plecat Ón delega˛ie.
Domnul senator Mihai fi‚buleac, v„ invit la tribun„, grupul parlamentar mai are 20 de minute.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Urmeaz„ domnul Angel TÓlv„r, Grupul parlamentar P.S.D.
## **Domnul Mihai fi‚buleac:**
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Cu permisiunea dumneavoastr„ am s„ v„ vorbesc tot despre semnifica˛ia zilei de 15 martie, dar Óntr-o alt„ manier„.
Œn calitate de senator liberal ∫i de membru al Comisiei economice, industrie ∫i servicii a Senatului, Ómi fac datoria de a evoca ziua de 15 martie ca Ziua Mondial„ a Drepturilor Consumatorilor.
Nu pot accepta ca, prin∫i Ón i˛ele disputelor, s„ l„s„m nemarcat„ importan˛a de anvergur„ interna˛ional„ a acestui moment, ∫i aceasta pentru c„, dac„ vorbim despre economie de pia˛„ sau integrare european„, atunci trebuie s„ Óncepem cu capitolul referitor la protec˛ia consumatorilor, la ce s-a f„cut p‚n„ acum, din acest punct de vedere, ∫i care sunt priorit„˛ile pentru viitor.
La data de 15 martie 1962, John F. Kennedy, pre∫edintele Statelor Unite ale Americii, rostea c„tre Congres un mesaj legat de drepturile consumatorilor, sus˛in‚nd existen˛a a 4 drepturi fundamentale ale acestora: dreptul la securitate, dreptul la informare, dreptul de a fi ascultat ∫i dreptul de a alege produse ∫i servicii. Ziua de 15 martie 1962 reprezint„ momentul istoric al na∫terii mi∫c„rii mondiale privind protec˛ia consumatorilor.
Realiz‚nd importan˛a recunoa∫terii ∫i garant„rii drepturilor consumatorilor, Organiza˛ia Na˛iunilor Unite a adoptat, Ón anul 1985, Rezolu˛ia cu titlul îPrincipiile directoare pentru protec˛ia consumatorilor“.
Œn cadrul Uniunii Europene, politica de protec˛ie a consumatorului este privit„ ca o politic„ orizontal„, cu efecte semnificative asupra multor domenii: politica agricol„ comun„, protec˛ia mediului, politica Ón domeniul transporturilor ∫i energiei etc.
Ocazionat de marcarea Zilei Mondiale a Drepturilor Consumatorilor, au fost puse Ón dezbatere teme importante precum: Ón anul 2000 — îAlimentele, alegerea cui?“, îSecuritatea alimentar„ ∫i preocup„rile cotidiene ale consumatorilor“; Ón anul 2001 — îActorii-cheie Ón cadrul pie˛ei globalizate“; Ón anul 2002 — îDreptul consumatorilor la reprezentare“; Ón anul 2003 — îControlul corpora˛iilor pe lan˛ul alimentar“; Ón anul 2004 — îApa, un drept al consumatorilor“; Ón anul 2005 — îOrganismele modificate genetic, a∫tept„rile ∫i Óngrijor„rile consumatorilor“ ∫i, Ón fine, Ón anul 2006 — îEnergia pentru un acces universal durabil“.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ pe domnul senator TÓlv„r, Grupul parlamentar al P.S.D. Urmeaz„ domnul senator Mario Ovidiu Oprea.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Angel TÓlv„r:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Una dintre consecin˛ele cele mai importante ale guvern„rii Alian˛ei D.A. P.N.L.-P.D. a fost legat„ de schimbarea percep˛iei publice asupra Ón˛elesului expresiei protec˛ie social„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/23.III.2006 P‚n„ Ón anul 2004, politica social„ a Guvernului P.S.D. avea, ca ∫i coordonate principale de ac˛iune, urm„toarele elemente:
— combinarea m„surilor de protec˛ie ∫i asisten˛„ social„ pentru anumite categorii sau grupuri de persoane cu ac˛iuni care s„ contribuie la asigurarea locului de munc„, pentru ob˛inerea de venituri permanente ∫i Ón cre∫tere, ca premis„ esen˛ial„ de Ómbun„t„˛ire a condi˛iilor de via˛„ ale persoanelor;
— Ónt„rirea dialogului cu organiza˛iile sindicale, cu patronatele ∫i cu reprezentan˛ii altor categorii sociale;
— cre∫terea Ón termeni reali a nivelului pensiilor.
Dup„ decembrie 2004, Ón pofida multor angajamente asumate prin Programul de guvernare, politicile sociale ale actualului Executiv au avut ca rezultat:
— demararea unui proces de recalculare a pensiilor, care a f„cut ca un num„r mic de pensionari s„ primeasc„ pensii m„rite, cei mai mul˛i sume nesemnificative;
— lipsa dialogului social ∫i tratarea cu o arogan˛„ nedisimulat„ a reprezentan˛ilor organiza˛iilor sindicale ∫i a altor categorii sociale;
— umilirea cet„˛enilor prin nerespectarea drepturilor legale care privesc acordarea de medicamente ∫i servicii medicale gratuite din cauza fondurilor insuficiente.
Tema principal„ a acestei declara˛ii politice este legat„ de situa˛ia deosebit de dificil„ a persoanelor v‚rstnice, iar justificarea acestui demers este legat„ de faptul c„ Ómb„tr‚nirea popula˛iei reprezint„ o problem„ social„ major„, pentru c„ afecteaz„ un num„r mare de persoane, interes‚nd nu numai popula˛ia respectiv„, ci ∫i factori decizionali ∫i societatea, Ón general, care suport„ consecin˛e importante.
Fenomenul reclam„ ac˛iuni sociale concrete ∫i conjugate care s„ influen˛eze o evolu˛ie Ón sensul Ómbun„t„˛irii vie˛ii v‚rstnicilor, a Ómb„tr‚nirii s„n„toase, al asigur„rii unei vie˛i de calitate cu costuri sociale c‚t mai sc„zute.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribuna Senatului pe domnul senator Mario Ovidiu Oprea. Urmeaz„ la cuv‚nt domnul senator Ion Florescu, Grupul parlamentar al P.S.D.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori, Onorat„ asisten˛„,
Vin Ón fa˛a dumneavoastr„ cu un subiect pe care-l consider important pentru cultura rom‚neasc„.
Este vorba de o important„ manifestare teatral„ — Festivalul Interna˛ional îShakespeare“.
Aflat la cea de-a cincea edi˛ie, festivalul va reuni pe scena teatrului craiovean nume sonore de actori ∫i regizori. Œn perioada 25 aprilie—3 mai 2006, vom avea onoarea s„ vizion„m spectacole shakespeariene care au Ónnobilat scenele multor festivaluri de pe toate continentele, semnate de laurea˛i ai unor premii de crea˛ie de indiscutabil prestigiu. Foarte rar se Ónt‚mpl„ ca pe afi∫ul unui festival interna˛ional desf„∫urat timp de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/23.III.2006 10 zile, s„ fie g„zduite spectacole ∫i trupe de o asemenea valoare. Spre exemplu spectacolul de deschidere cu îA dou„sprezecea noapte“, realizat de Festivalul Interna˛ional de la Moscova, Ón cooperare cu celebra companie îCheek by Jowl“, a participat la marile festivaluri teatrale de la Avignon ∫i Paris ori la Sidney, urm‚nd s„ fie v„zut apoi Ón Anglia, ca punct de referin˛„ la Festivalul îShakespeare“ de la Stratford. Ulterior, va Ónregistra un mare turneu, de aproape 4 s„pt„m‚ni, Ón Spania, iar, Ón toamn„, un alt turneu de 40 de zile Ón Statele Unite ale Americii.
Excep˛ionalul regizor al spectacolului, domnul Declan Donnellan, este laureat al premiului îLawrence Olivier“, dar ∫i al altor premii primite la Paris, Londra, Moscova ∫i New York.
Viu apreciate de prestigio∫i critici din Europa ∫i din Óntreaga lume sunt ∫i spectacolele de texte shakespeariene ale unor renumite companii teatrale din Anglia — îThe Globe“, Japonia, Israel, Serbia, Muntenegru, care vor putea fi v„zute la Craiova.
La atelierele de crea˛ie, colocviile ∫i simpozioanele g„zduite sub egida festivalului, Ón aceast„ edi˛ie, vor participa autentice somit„˛i ale vie˛ii artistice ∫i culturale interna˛ionale, profund legate de cercetarea ∫i valorificarea operei shakespeariene, a∫a cum sunt: profesorul ∫i regizorul David Chambers, de la Yale University din Statele Unite, domnul Stanley Walles, director la îShakespeare Birthplace Trust“ din Stratfordupon Avon, profesorii Michael Hattway, de la Universitatea din Sheffield, ∫i Lawrence Guntner, de la Hanovra, profesor doctor Alexander Surbanov, de la Universitatea din Sofia, John Elsom, pre∫edintele de onoare al Asocia˛iei Interna˛ionale a Criticilor de Teatru, ∫i Ian Herbert, pre∫edintele Ón func˛iune al A.I.C.T., domnul George Banu ∫i doamna Monique Borie, prestigio∫i teatrologi din Fran˛a.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ pe domnul senator Ion Florescu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.
Urmeaz„ domnul senator Marius Marinescu, Grupul parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!
## **Domnul Ion Florescu:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„: îConstantin Br‚ncu∫i, 130 de ani de la na∫tere ∫i 47 de ani de la moartea sa.“
Œn luna februarie din acest an s-au Ómplinit 130 de ani de la na∫terea Ón satul Hobi˛a, comuna Pe∫ti∫ani, a lui Constantin Br‚ncu∫i, unul dintre cei mai mari sculptori ai omenirii, dac„ nu chiar cel mai mare, lu‚nd Ón considera˛ie afirma˛iile numero∫ilor critici de art„.
La mijlocul lunii m„r˛i∫orului din anul 1957, Ónchidea ochii pentru totdeauna, departe de ˛ar„, titanul de la Hobi˛a Gorjului.
Criticul de art„ american, James Farell, scria Óntr-un articol tradus ∫i publicat Ón revista îTribuna“, Ón data de 7 octombrie 1965, citez: îL‚ng„ Shakespeare ∫i Beethoven se mai afl„ un Dumnezeu, acesta este rom‚nul Constantin Br‚ncu∫i.“
De remarcat c„ aceast„ apreciere apare la 8 ani de la moartea sculptorului, respectiv, la 16 martie 1957, precum ∫i faptul c„ omul de cultur„ american Ól consider„ pe Br‚ncu∫i rom‚n, nu francez, de∫i el primise cet„˛enia francez„ la data de 1 august 1952.
Criticul de art„ ∫i sculptorul Sidney Geist, cel care l-a cunoscut personal pe Br‚ncu∫i Ón atelierul s„u din Paris, Ónc„ din anul 1949, ∫i care ne-a vizitat ˛ara Ón c‚teva r‚nduri, vizit‚nd monumentele de la Buz„u ∫i T‚rgu-Jiu ∫i particip‚nd, Ón anul 1967, la Colocviul îBr‚ncu∫i“ de la Bucure∫ti, a scris Óntr-o carte a sa dedicat„ operei ∫i vie˛ii sculptorului urm„toarea pre˛uire: îDomnilor, analiz‚nd opera br‚ncu∫ian„, v„ m„rturisesc c„ omenirea nu a mai avut un sculptor a∫a de genial ca Br‚ncu∫i de pe vremea lui Fidias, de acum 2.400 de ani“.
Despre via˛a ∫i opera sculptorului s-au scris, p‚n„ acum, sute de c„r˛i, mii de studii ∫i articole, pe toate continentele, astfel Ónc‚t nu e zi l„sat„ de la Dumnezeu s„ nu apar„ Óntr-o anumit„ ˛ar„ o carte, un studiu, m„car un articol dedicat operei ∫i vie˛ii genialului rom‚n.
Opera lui Constantin Br‚ncu∫i a dominat, Ónc„ din secolul al XX-lea, cu vigoare sisific„ ∫i s-a r„sp‚ndit Ón Óntreaga lume ca o od„ a bucuriei din Simfonia a IX-a a lui Beethoven, determin‚nd noi coordonate fundamentale sculpturii universale.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## V„ mul˛umesc, domnule senator.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Marius Marinescu, Grupul parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.
Se preg„te∫te, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul senator Adrian P„unescu.
- Grupul parlamentar al P.S.D. mai are 9 minute. Grupul parlamentar al P.N.L. mai are 5 minute. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
Am ascultat un discurs demagogic, lipsit de obiectivitate ∫i p„rtinitor. Se referea la o autoritate pentru mediul de afaceri, o ini˛iativ„ legislativ„ a mea, pe care am avut-o Ón urm„ cu un an de zile.
Vreau s„ v„ spun c„ Ón toat„ Uniunea European„ agen˛iile ∫i, Ón special, agen˛iile pentru mediul de afaceri sunt subordonate ministerelor de resort, conduse de speciali∫ti. Am luat modelul din Uniunea European„, din Marea Britanie, din Danemarca, din Cehia ∫i am g‚ndit aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.
Aceast„ autoritate s„ fie pus„ Ón sprijinul oamenilor de afaceri, din trei institu˛ii pentru mediul de afaceri s„ facem una singur„, cu filiale Ón toat„ ˛ara, Ón a∫a fel Ónc‚t ∫i investitorii str„ini, ∫i investitorii rom‚ni s„ vin„ ∫i s„ investeasc„ Ón mod nediscriminatoriu. Aceast„ agen˛ie va face s„ se reduc„ birocra˛ia, s„ se reduc„ corup˛ia ∫i cheltuielile bugetare, va fi pus„ Ón slujba oamenilor de afaceri. A∫a ∫i trebuie f„cut.
Deci modelul l-am luat din Uniunea European„, nu am inventat absolut nimic, v„ rog s„ m„ crede˛i. Haide˛i s„ facem ceva ∫i pentru mediul de afaceri, nu numai pentru anumite _parti pris_ -uri.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ ultimul coleg Ónscris pentru declara˛ii politice Ón ziua de ast„zi, domnul senator Adrian P„unescu.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul!
## **Domnul Adrian P„unescu:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Domnilor, ce scandal! Eu am venit mai t‚rziu, s„ nu p„˛esc ceva aici, la microfon, unde a vorbit un domn cam agresiv.
## **Domnul Puiu Ha∫otti**
**:**
Referi˛i-v„ la antevorbitori!
## **Domnul Adrian P„unescu:**
P„i, la antevorbitori... Domnul Munteanu parc„!
Din sal„
#82900Ridica˛i microfoanele!
## **Domnul Adrian P„unescu:**
Da, microfoanele s„ fie ridicate. Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Multe sunt importante, dar cred c„ pentru na˛iunea rom‚n„ o dominant„ negativ„, pe care nu reu∫e∫te s„ o vindece, este lipsa respectului fa˛„ de valori. Exemplele din istoria veacului XX, at‚t din perioada anterioar„ celei socialiste, c‚t ∫i, cu deosebire, din perioada socialist„, ne
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/23.III.2006 arat„ c‚te valori rom‚ne∫ti s-au stins dincolo de grani˛ele ˛„rii. Mai mult dec‚t at‚t, s-a ∫i creat un anumit folclor, o anumit„ mentalitate, un fel de p‚nz„ freatic„ folcloric„ Ómpotriva celor care plecau s„-∫i des„v‚r∫easc„ destinul afar„ din ˛ar„, ∫i unii dintre ei, pur ∫i simplu, pentru c„ nu puteau g„si rezolv„ri Ón ˛ara lor.
Pu˛ini copii ai ∫colii rom‚ne∫ti ∫tiu, ast„zi, c„ I. L. Caragiale a murit Ón Germania ∫i c„ B„lcescu e undeva la Palermo. Dac„ se mai ∫tie despre Constantin Br‚ncu∫i, cum a vorbit aici colegul Ion Florescu, dac„ se mai ∫tie despre George Enescu, despre Emil Cioran, despre Mircea Eliade, despre Eugen Ionescu! Dar e aceasta o totalitate?
Œn ceea ce m„ prive∫te, vin la acest microfon cu autoritatea fostului scriitor t‚n„r rom‚n care ∫i-a propus un ideal concret, Ón 1971, ∫i anume, ca atunci c‚nd a avut o burs„ din partea statului american, s„ mearg„ s„ descopere calea c„tre Mircea Eliade ∫i s„-l conving„ s„ vin„ Ón ˛ara lui. Condi˛ia pe care o punea Eliade a fost de neacceptat Ón ˛ar„. El cerea s„ nu vin„ ca un necunoscut, s„ i se tip„reasc„ opera, m„car cum era ea tip„rit„ Ón Polonia, ˛ar„, de asemenea, socialist„. Œnc„p„˛‚n„ri ∫i dogme de la Bucure∫ti, ca ∫i un anumit spirit revan∫ard al extremei dreapta rom‚ne∫ti din America ∫i din Germania au blocat drumul marelui scriitor ∫i i-a stins ∫i aceast„ flac„r„ care p‚lp‚ia de dorul de cas„.
Avem Ónc„, ast„zi, scriitori rom‚ni care, Ón anii ’60—’70, au fost obliga˛i s„ plece din ˛ar„ ∫i c„rora, pentru a se Óntoarce, li se cere s„ solicite ei revenirea Ón ˛ar„, ca ∫i c‚nd ei ar fi solicitat plecarea din ˛ar„. Este vorba de Paul Goma ∫i de Dumitru fiepeneag, scriitori valoro∫i, c„rora drumul c„tre cas„ ar trebui, mai degrab„, s„ le fie facilitat, dec‚t blocat.
Acum, el este membru al Academiei Rom‚ne, acum este v‚rsta la care F„nu∫ Neagu ar trebui s„-∫i revad„ opera ∫i, cu senin„tatea clasicului care ∫i-a Óncheiat mesajul esen˛ial, s„ depun„ aceast„ str„danie de a-i face ultima corectur„.
F„nu∫ Neagu are, Óns„, o cu totul alt„ treab„. A fost dat Ón judecat„ pentru casa Ón care st„ de 30 de ani ∫i se afl„ Ón situa˛ia de a fi dat afar„ ∫i de a r„m‚ne f„r„ o locuin˛„, Óntr-o Rom‚nie a c„rei glorie a sporit-o el Ónsu∫i, ca ∫i marile nume care l-au premers.
Se Óncearc„ solu˛ii, am aflat c„ ∫i colegul Corneliu Vadim Tudor s-a adresat pre∫edintelui Traian B„sescu ∫i al˛i colegi consider„ necesar s„ nu Ól lase pe F„nu∫ Neagu singur, iar eu, av‚nd acest privilegiu, de a m„ putea adresa celei mai Ónalte autorit„˛i a ˛„rii, care este Senatul Rom‚niei, oric‚t de ponegrit ar fi el ∫i oric‚t ne-am str„dui noi, Óntre noi, s„ ne p„t„m ∫i s„ ne distrugem, Ómi asum emo˛ionat aceast„ obliga˛ie.
Œn perioada trecut„ am intervenit pentru un alt mare scriitor rom‚n, Geo Dumitrescu, de asemenea, aflat Ón aceea∫i situa˛ie atunci. S-au g„sit oameni at‚t dintre ˛„r„ni∫tii care erau la capital„, c‚t ∫i Óntre colegii no∫tri, Óntre ei, R„zvan Theodorescu, care au pus um„rul pentru ca lui Geo Dumitrescu s„ i se ofere o solu˛ie ∫i s„ poat„ muri lini∫tit, ∫i s„ ne lase pe noi, afar„, dincolo de morm‚ntul lui, la fel de lini∫ti˛i. Pentru c„ eu v„ spun: F„nu∫ Neagu a stat aproape dou„ s„pt„m‚ni, cu o grav„ criz„ de inim„, Ón spital ∫i nu spun mai departe, ca s„ nu cobesc.
V„ spun, dac„ noi vom continua s„ ne purt„m cu valorile noastre ca ∫i cu viitori posibili ∫i de dorit imigran˛i, atunci vom binemerita soarta de maidan al Europei.
Primul semn de civiliza˛ie ∫i civilitate al unei na˛iuni este descoperirea, sprijinirea, recunoa∫terea ∫i p„strarea valorilor ei. Asta nu este o tez„ nici liberal„, nici socialist„, nici popular„, este o tez„ etern„.
Dup„ ce l-au omor‚t pe Socrate, grecii au trecut prin convulsiile mor˛ii ei Ón∫i∫i, nu mai vorbesc de Meletos, Anytos ∫i Lycon, cei ce l-au acuzat, vorbesc ∫i de grecii Ón∫i∫i care nu aveau, propriu-zis, nici o vin„, dec‚t, eventual, aceea c„ nu au auzit c„ este trimis nevinovat la moarte Socrate.
... dincolo de ceea ce ne desparte, s„ ne unim Ón Óncercarea de a salva demnitatea ∫i via˛a lui F„nu∫ Neagu ∫i de a ne salva propria noastr„ demnitate, propria noastr„ onoare.
16 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/23.III.2006
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Stima˛i colegi,
To˛i cei 14 colegi Ónscri∫i la declara˛ii politice le-au prezentat Ón plenul Senatului.
V-a∫ ruga s„ rezolv„m o chestiune organizatoric„.
Œn primul r‚nd, s„-mi permite˛i s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„, dintre cei 137 de senatori, absenteaz„ motivat de la lucr„rile Senatului un num„r de 17 colegi, 4 sunt membri ai Guvernului, 2 dintre membrii Guvernului erau prezen˛i, respectiv domnii mini∫tri Markó Béla ∫i Copos Gheorghe ∫i, de asemenea, dintre cei 12 europarlamentari, 2 erau prezen˛i la dezbateri, respectiv doamna senator Silvia Ciornei ∫i domnul senator Szabó.
Cvorumul de ∫edin˛„ este de 69 de parlamentari.
Biroul permanent Ómpreun„ cu liderii grupurilor parlamentare propun plenului Senatului, pentru ziua de ast„zi, program de lucru Ón plen, av‚nd Ónscrise Ón ordinea de zi: declara˛iile politice, dezbaterea proiectelor de lege, Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri din partea reprezentan˛ilor Executivului.
Consult colegii senatori dac„ sunt observa˛ii Ón leg„tur„ cu programul de lucru al Senatului, respectiv lucr„ri Ón plen, Ón continuare, p‚n„ la ora 18,00, avem dezbaterea proiectelor de lege, de la ora 18,00 avem Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.
Dac„ nu sunt, am s„
Vot · Amânat
Aprobarea transmiterii la Camera Deputa˛ilor a propunerii legislative pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciar„, pentru a o dezbate ca prim„ Camer„ sesizat„
Din sal„
#91492Nu func˛ioneaz„!
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
O s„ func˛ioneze imediat. V„ rog s„ vota˛i.
Cu 64 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, a fost aprobat programul de lucru al plenului Senatului.
Dac„ Ón leg„tur„ cu ordinea de zi ave˛i observa˛ii? Dac„ nu sunt observa˛ii voi supune votului plenului Senatului ordinea de zi, cea care v-a fost distribuit„.
V„ rog s„ vota˛i. Rog colegii senatori s„ voteze.
Cu 60 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere, ordinea de zi a fost aprobat„ de plenul Senatului.
V„ rog s„-mi permite˛i s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ o not„, Óntruc‚t la secretarul general al Senatului au fost depuse un num„r de 5 legi adoptate de c„tre Parlamentul Rom‚niei, av‚nd, astfel, posibilitatea, Ón conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, Ón situa˛ia Ón care aprecia˛i c„ aceste legi, Ón ansamblu sau anumite articole, con˛in dispozi˛ii neconstitu˛ionale, ave˛i posibilitatea s„ sesiza˛i Curtea Constitu˛ional„. Œn acest sens au fost depuse urm„toarele legi:
— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea ∫i controlul integrat al polu„rii;
— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 161/2005 pentru modificarea art. 22 din Legea nr. 299/2005 privind instituirea sistemului de garan˛ii pentru importul ∫i exportul produselor agricole ∫i al art. 33 din Legea nr. 300/2005 privind instituirea sistemului de certificate de import ∫i de export pentru produse agricole;
— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 47/2005 privind reglement„ri de neutralizare a de∫eurilor de origine animal„;
— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 48/2005 privind organizarea pie˛ei laptelui de vac„;
— Lege pentru ratificarea Conven˛iei europene pentru protec˛ia animalelor Ón timpul transportului interna˛ional (revizuit„), semnat„ la Chi∫in„u la 6 noiembrie 2003.
Œn situa˛ia Ón care aprecia˛i c„ aceste legi au prevederi neconstitu˛ionale, repet, ave˛i posibilitatea s„ sesiza˛i Curtea Constitu˛ional„.
Vot · approved
Aprobarea transmiterii la Camera Deputa˛ilor a propunerii legislative pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciar„, pentru a o dezbate ca prim„ Camer„ sesizat„
La punctul 3 Ón ordinea de zi avem o solicitare pentru aprobarea retragerii unor propuneri legislative din dezbaterea plenului.
Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 19 din 17 martie 2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale.
- V„ consult dac„ sunt interven˛ii.
Dac„ nu sunt interven˛ii, urmeaz„ ca plenul Senatului s„ se pronun˛e prin vot Ón leg„tur„ cu aceast„ solicitare de retragere a propunerii legislative.
Rog colegii senatori s„ voteze. V„ rog s„ vota˛i.
Cu 67 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri, solicitarea a fost aprobat„ de plenul Senatului.
De asemenea, exist„ solicitarea pentru retragerea din dezbaterea Senatului a propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 308/2004 privind exercitarea profesiunii de medic dentist, Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Colegiului Medicilor Denti∫ti din Rom‚nia.
V„ consult dac„ sunt interven˛ii.
Dac„ nu sunt interven˛ii, urmeaz„ ca plenul s„ se pronun˛e prin vot. Rog colegii senatori s„ voteze.
Din sal„
#95554Nu merge.
Vom reface votul, dac„ nu merge. Deci cea de-a doua not„ viza retragerea din ordinea de zi a propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 308/2004 privind exercitarea profesiunii de medic dentist, Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Colegiului Medicilor Denti∫ti din Rom‚nia.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot. Rog colegii senatori s„ voteze.
Cu 67 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, solicitarea a fost aprobat„ de plenul Senatului.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/23.III.2006 Œnainte de a intra Ón punctul 4 din ordinea de zi, a solicitat cuv‚ntul domnul senator Mihai Ungheanu.
V„ rog, domnule senator. V„ invit la tribuna Senatului.
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Domnilor senatori,
Œn conformitate cu prevederile art. 112 din Constitu˛ia Rom‚niei, ale art. 153 ∫i urm„toarele din Regulamentul Senatului, depunem mo˛iunea simpl„ cu tema: îLa ie∫irea din iarn„, facturile ∫i pre˛urile i-au ruinat pe rom‚ni.“ Mo˛iunea este semnat„ de un num„r de 40 de senatori.
Av‚nd Ón vedere Óndeplinirea condi˛iilor prev„zute de Constitu˛ie ∫i de Regulamentul Senatului, v„ Ónm‚n„m mo˛iunea ∫i v„ rug„m s„ o Ónainta˛i pre∫edintelui Senatului pentru ca s„ dispun„ procedurile necesare privind prezentarea ei, introducerea pe ordinea de zi ∫i dezbaterea mo˛iunii simple Ón plenul Senatului. Anex„m la prezentul text al mo˛iunii simple ∫i lista semn„turilor sus˛in„torilor acesteia.
V„ mul˛umesc.
Da, v„ mul˛umesc, domnule senator. Stima˛i colegi,
V„ rog s„-mi permite˛i s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„, s„ v„ reÓmprosp„tez, de fapt, prevederile art. 153 ∫i 154 din Regulamentul Senatului:
(1) îMo˛iunea simpl„ exprim„ pozi˛ia Senatului Óntr-o anumit„ problem„ de politic„ intern„ sau extern„...“
î... poate fi ini˛iat„ de cel pu˛in o p„trime din num„rul senatorilor.“
î... trebuie s„ fie Óntocmit„ corespunz„tor actelor juridice ale Senatului ∫i s„ cuprind„ motivarea ∫i dispozitivul. Mo˛iunea se depune la pre∫edintele de ∫edin˛„ Ón plenul Senatului.“
Iar, potrivit art. 154 alin. (2), îDup„ primirea acestora, mo˛iunile simple care Óndeplinesc condi˛iile prev„zute de art. 153, pre∫edintele Senatului le comunic„ de Óndat„ Guvernului ∫i le aduce la cuno∫tin˛„ plenului, dup„ care dispune afi∫area lor la sediul Senatului ∫i distribuirea lor senatorilor.“
Fa˛„ de prevederea expres„ din textul art. 154, urmeaz„ ca mo˛iunea prezentat„ ast„zi de domnul senator Mihai Ungheanu s-o Ónaint„m domnului pre∫edinte Nicolae V„c„roiu, pentru a dispune Ón conformitate cu prevederile regulamentului.
Se dezbate, dup„ aceea, Ón 6 zile. Aceasta va fi stabilit la Biroul permanent.
La punctul 4 Ón ordinea de zi avem Ónscris„ validarea alegerii unui membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Raportul a fost Óntocmit de Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
Domnul pre∫edinte Eckstein Kovács Péter este prezent. Œl invit la tribuna Senatului pentru a prezenta raportul.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule pre∫edinte.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Raport privind validarea alegerii unui membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Am fost sesiza˛i, printr-o adres„, de c„tre Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la faptul c„ domnul fiuculeanu Alexandru, membru Ón Consiliul Superior al Magistraturii, a fost eliberat din func˛ia de procuror Ón cadrul Parchetului de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, ca urmare a pension„rii. Œn aceast„ situa˛ie sunt aplicabile dispozi˛iile
Legii nr. 317 /2004, care Ón art. 18 alin. (4) prevede: îSenatul, Ón prezen˛a majorit„˛ii membrilor s„i, pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, valideaz„ lista cuprinz‚nd magistra˛ii ale∫i ca membri ai C.S.M. Refuzul valid„rii nu poate interveni dec‚t Ón cazul Ónc„lc„rii legii Ón procedura alegerii membrilor C.S.M. ∫i numai dac„ aceast„ Ónc„lcare a legii are drept consecin˛„ influen˛area rezultatului alegerilor.“
Ca atare, s-a trecut la verificarea actelor pe care le-am primit de la Consiliul Superior al Magistraturii ∫i am constatat c„ la alegerile care revin Parchetului, cel mai mare num„r de voturi, dup„ domnul fiuculeanu, care s-a pensionat, le-a ob˛inut doamna procuror Isac Gra˛iana Daniela Petronela. Ca atare, constat‚nd c„ alegerile s-au desf„∫urat Ón condi˛ii legale, s-a hot„r‚t adoptarea unui raport favorabil de validare, pe care solicit s„-l supune˛i votului Senatului.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Consult pe domnii senatori dac„ doresc s„ intervin„ Ón leg„tur„ cu raportul prezentat Ón numele Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri de domnul pre∫edinte.
Da, domnul senator Iorga, v„ rog. Microfonul 1, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
A∫ vrea s„ ∫tiu ∫i eu dac„ doamna candidat„ e Ón mijlocul nostru, dac„ ne-a onorat cu prezen˛a?
Da, v„ rog, domnul pre∫edinte Eckstein.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Din moment ce sarcina Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a Senatului este de a verifica legalitatea alegerii, iar, Ón cazul de fa˛„, numirea doamnei procuror are un caracter nepermanent, dac„ vre˛i, pentru c„ va ocupa aceast„ func˛ie p‚n„ la organizarea de noi alegeri pentru ocuparea unui post Ón C.S.M., practica Senatului, de la revizuirea Constitu˛iei din 2003, care a introdus acest text de lege, este c„ nu invit„m aceste persoane. Ca atare, neprezen˛a ei nu este o sfidare, ci, cum s„ zic, o cutum„ mai nou„ dup„ revizuirea Constitu˛iei. Deci nu a fost invitat„.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Da, v„ mul˛umesc.
Dac„ mai sunt ∫i alte interven˛ii? Mul˛umesc. Stima˛i colegi,
Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii,
Vot · approved
Aprobarea transmiterii la Camera Deputa˛ilor a propunerii legislative pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciar„, pentru a o dezbate ca prim„ Camer„ sesizat„
La punctul 5 Ón ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege pentru acceptarea amendamentelor la art. 25 ∫i art. 26 la Conven˛ia privind protec˛ia ∫i utilizarea cursurilor de ap„ transfrontiere ∫i a lacurilor
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/23.III.2006 interna˛ionale, semnat„ la Helsinki la 17 martie 1992, care au fost adoptate la Madrid la 28 noiembrie 2003 prin Decizia III/1 la cea de a 3-a Reuniune a p„r˛ilor la Conven˛ie.
Legea are caracter de lege ordinar„.
Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia pentru agricultur„, silvicultur„ ∫i dezvoltare rural„.
Reprezentan˛ii Executivului sunt prezen˛i. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 10, v„ rog.
## **Doamna Lucia Ana Varga** _— secretar de stat Ón Ministerul Mediului ∫i Gospod„rii Apelor_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Conven˛ia Helsinki promoveaz„ cooperarea la nivelul bilateral ∫i multilateral pentru prevenirea, controlul ∫i reducerea polu„rii transfrontiere, asigurarea conserv„rii ∫i dezvolt„rii durabile a resurselor de ap„ ∫i protec˛iei mediului. Rom‚nia a ratificat Conven˛ia Helsinki prin Legea nr. 30/1995.
Œn anul 2003, la Madrid, a avut loc cea de a treia Reuniune a p„r˛ilor la Conferin˛a Helsinki 1992, iar potrivit art. 14 din acesta s-a aprobat, Ón baza propunerii Delega˛iei Elve˛iei, Decizia III/1 amendamentele la art. 25 ∫i 26 la Conven˛ia Helsinki 1992, care permit statelor situate Ón afara regiunii Comisiei Economice pentru Europa a Organiza˛iei Na˛iunilor Unite s„ devin„ parte a Conven˛iei. Prin amendamentele propuse, p„r˛ile la Conven˛ie sus˛in promovarea cooper„rii la nivel bazinal, iar Ón lume, Ón scopul Ómp„rt„∫irii experien˛ei sale Ón alte regiuni ale lumii. Œn acest mod, caracterul regional al Conven˛iei devine unul interna˛ional, astfel orice stat membru al Organiza˛iei Na˛iunilor Unite poate adera la Conven˛ie prin aprobarea de c„tre Reuniunea p„r˛ilor.
Amendamentele la Conven˛ia Helsinki nu au implica˛ii asupra obliga˛iilor juridice sau angajamentelor interna˛ionale asumate de partea rom‚n„ prin alte tratate ∫i nici asupra legisla˛iei interne. Fa˛„ de cele prezentate mai sus, a fost Óntocmit proiectul de lege, pe care v„ rug„m s„-l aproba˛i.
## V„ mul˛umesc.
Invit la cuv‚nt, Ón numele comisiei, pe domnul senator David.
V„ rog s„ prezenta˛i raportul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
A∫ vrea s„ spun doar c„ acest proiect de lege are avizul favorabil al Consiliului Legislativ ∫i al Comisiei pentru politic„ extern„.
Comisia pentru agricultur„, silvicultur„ ∫i dezvoltare rural„ a analizat acest proiect ∫i l-a dezb„tut pe articole, iar membrii comisiei au hot„r‚t, Ón unanimitate, Óntocmirea unui raport favorabil.
Mul˛umesc, domnule senator.
Consult senatorii ∫i grupurile parlamentare dac„ doresc s„ intervin„.
V„ rog, domnul senator Iorga.
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
A∫ avea o problem„ de procedur„: v-a∫ ruga s„ atrage˛i aten˛ia reprezentan˛ilor Guvernului s„-∫i spun„ numele ∫i func˛ia pe care le au Ón minister, m„car pentru stenogram„, atunci c‚nd o consult„m. ™ti˛i c„ au existat situa˛ii c‚nd au fost trimi∫i directori de cabinet, sau dac„-i cunoa∫te˛i, s„ le men˛iona˛i dumneavoastr„ numele ∫i func˛ia, domnule pre∫edinte.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Da, mul˛umesc.
Doamna secretar de stat Lucia Ana Varga, da? Mul˛umesc.
V„ consult dac„ mai sunt ∫i alte interven˛ii pe fondul proiectului de lege.
Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii, cu precizarea caracterului legii de lege ordinar„, v„ rog s„ observa˛i c„ nu au fost formulate amendamente la comisia sesizat„ Ón fond, motiv pentru care, at‚t raportul Comisiei pentru agricultur„, silvicultur„ ∫i dezvoltare rural„, c‚t ∫i proiectul de lege Ón ansamblu, potrivit Regulamentului Senatului, le
Vot · approved
Aprobarea transmiterii la Camera Deputa˛ilor a propunerii legislative pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciar„, pentru a o dezbate ca prim„ Camer„ sesizat„
La punctul 6 Ón ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Rom‚nia ∫i Republica Italian„ asupra transfer„rii persoanelor condamnate c„rora li s-a aplicat m„sura expulz„rii sau aceea a conducerii la frontier„, semnat la Roma la 13 septembrie 2003.
Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a fost sesizat„ Ón fond.
Din partea Executivului, v„ rog, doamna secretar de stat. V„ rog s„ prezenta˛i proiectul de lege. **Doamna Kibedi Katalin Barbara** _— secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins Senat,
Negocierile pentru Acordul cu Italia au demarat din anul 2002, au continuat Ón 2003, c‚nd s-au ∫i finalizat. Sunt cel pu˛in dou„ argumente care conving de necesitatea ratific„rii acestui acord: primul este c„ Italia nu este semnatara Protocolului adi˛ional la Conven˛ia european„ privind transferul persoanelor condamnate, respectiv m„sura expulz„rii ∫i a conducerii la frontier„. Or, Ón m„sura Ón care nu aplic„m procedura simplificat„, cre„m o situa˛ie de a nu avea regim de identitate cu persoanele condamnate Ón alt stat. Œn al doilea r‚nd, Italia deja a demarat procedura de ratificare ∫i ar trebui ca ∫i Rom‚nia s„ demonstreze aceea∫i atitudine. Pentru aceste argumente, v„ rog s„ v„ exprima˛i votul Ón sensul ratific„rii acestui acord.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/23.III.2006
V„ mul˛umesc, doamna secretar de stat.
Œl invit pe domnul pre∫edinte Eckstein Kovács Péter s„ prezinte raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Raportul este de admitere, f„r„ amendamente. Senatul este prima Camer„ sesizat„, iar legea are caracter ordinar.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.
Dac„ nu sunt interven˛ii, cu precizarea caracterului legii de lege ordinar„, o
Vot · Amânat
Aprobarea transmiterii la Camera Deputa˛ilor a propunerii legislative pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciar„, pentru a o dezbate ca prim„ Camer„ sesizat„
Face˛i precizarea dac„ sunte˛i de acord cu amendamentul existent Ón anexa nr. 1.
Da, domnule pre∫edinte! S-a dezb„tut Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i a fost o observa˛ie corect„.
O Óntrebare numai: c‚nd, unde ∫i Ón c‚te negocieri a fost Óncheiat acest acord?
V„ rog, doamna secretar de stat s„ oferi˛i r„spuns domnului senator.
A∫a cum am subliniat, negocierile au Ónceput Ón anul 2002 Óntre Italia ∫i Rom‚nia. O rund„ de negocieri a avut loc Ón 5—6 iulie 2002, la Roma, a doua rund„ de negocieri a avut loc Ón vara anului 2003, ∫i Ón 13 septembrie s-a semnat Acordul dintre Italia ∫i Rom‚nia.
## V„ mul˛umesc.
Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii, v„ rog s„-mi permite˛i s„ precizez caracterul legii de lege ordinar„. Senatul este prima Camer„ sesizat„. Nu au fost formulate nici un fel de amendamente, motiv pentru care, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i printr-un singur vot at‚t asupra raportului, c‚t ∫i a legii Ón ansamblu.
Rog colegii senatori s„ voteze. V„ rog s„ vota˛i.
Raportul Óntocmit de Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, precum ∫i proiectul de lege, Ón ansamblu, au fost adoptate de plenul Senatului cu 68 de voturi pentru ∫i dou„ ab˛ineri.
La punctul 7 de pe ordinea de zi, avem Ónscris proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind cooperarea dintre Rom‚nia ∫i Eurojust, semnat la Bruxelles pe 2 decembrie 2005.
Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, un amendament.
V„ rog, doamna ministru, punctul de vedere al Guvernului.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins Senat,
Eurojust este o institu˛ie prea prestigioas„ pentru a pune la Óndoial„ necesitatea desemn„rii unui membru care s„ fie, de fapt, de leg„tur„, p‚n„ c‚nd Rom‚nia, Ón
Mul˛umesc.
Œl invit pe domnul pre∫edinte s„ prezinte raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte!
Raportul este de admitere, cu un singur amendament care modific„, practic, titlul proiectului de lege Ón sensul unei preciz„ri suplimentare privind rolul acestui observator, practic, din partea Parchetelor Rom‚niei, la Eurojust.
Suntem Camer„ decizional„, dac„ nu m„ Ón∫el, de∫i Ón... Zice c„ da! A fost adoptat Ón procedur„ de urgen˛„ de Camera Deputa˛ilor, Ón ∫edin˛a din data de 20 februarie 2006. Deci suntem Camer„ decizional„. Are caracter ordinar.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ consult, domnilor colegi, dac„ dori˛i s„ interveni˛i Ón nume propriu sau Ón numele grupurilor parlamentare.
Dac„ nu sunt interven˛ii,
Vot · approved
Aprobarea transmiterii la Camera Deputa˛ilor a propunerii legislative pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciar„, pentru a o dezbate ca prim„ Camer„ sesizat„
Cu precizarea caracterului legii de lege ordinar„,
Vot · approved
Aprobarea transmiterii la Camera Deputa˛ilor a propunerii legislative pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciar„, pentru a o dezbate ca prim„ Camer„ sesizat„
20 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/23.III.2006
La punctul 8 de pe ordinea de zi avem Ónscris„ propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 115/1999.
Consult dac„ ini˛iatorii sunt prezen˛i.
Domnul deputat Victor Ponta.
V„ rog, dac„ a fost invitat la dezbateri?
Comisia sesizat„ Ón fond este Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
V„ rog, punctul de vedere al comisiei.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte!
Raportul la propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerial„ este de respingere.
Comisiile pentru administra˛ia public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului, pentru egalitatea de ∫anse ∫i pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i au avizat negativ propunerea legislativ„.
Œn raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Camer„ sesizat„.
Mul˛umesc.
A∫ ruga-o pe doamna secretar de stat Kibedi Katalin s„ prezinte punctul de vedere al Guvernului.
respingere depus anterior, pe baza observa˛iilor pe care le-am f„cut atunci, ∫i, Ón plus de acestea, Ón raportul actual preciz„m c„ structurile propuse a fi Ónfiin˛ate prin aceast„ lege exist„ deja ∫i func˛ioneaz„. Ca atare, legea nu-∫i mai are obiect.
Mul˛umesc.
## Mul˛umesc.
Din partea Guvernului Ón˛eleg c„ particip„ la dezbateri domnul Decebal Lohan, vicepre∫edintele Agen˛iei Na˛ionale de Tineret.
V„ rog, Ón leg„tur„ cu raportul suplimentar, punctul de vedere al Guvernului.
**Domnul Decebal Lohan** — _vicepre∫edinte la Autoritatea Na˛ional„ pentru Tineret_ **:**
Da, din discu˛iile avute Ón cadrul comisiei, avem acela∫i punct de vedere, de respingere. Suntem de acord.
Mul˛umesc.
Dac„ Ón leg„tur„ cu raportul suplimentar dori˛i s„ interveni˛i?
V„ rog, domnule senator, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul nr. 1.
## Domnule pre∫edinte,
Punctul de vedere al Guvernului a fost unul negativ, Óntruc‚t aceast„ lege deja a fost amendat„ Ón sensul esen˛ial al s„u, respectiv abrogarea imunit„˛ii fo∫tilor mini∫tri ∫i, Ón acest sens, ar deveni, cum ne exprim„m Ón justi˛ie, lipsit„ de obiect aceast„ ini˛iativ„ legislativ„. Œn acest sens, sus˛inem punctul de vedere al Guvernului.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## Mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale. Dac„ nu sunt interven˛ii, cu precizarea caracterului legii de lege organic„ ∫i a faptului c„ la nivelul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a fost Óntocmit raport negativ,
Vot · approved
Aprobarea transmiterii la Camera Deputa˛ilor a propunerii legislative pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciar„, pentru a o dezbate ca prim„ Camer„ sesizat„
La punctul 9 de pe ordinea de zi avem Ónscris„ propunerea legislativ„ privind cre∫terea particip„rii tinerilor ∫i Ómbun„t„˛irea calit„˛ii vie˛ii acestora — Legea tinerilor. V„ reamintesc, raportul este de respingere. Suntem la dezbateri generale.
V„ rog s„ prezenta˛i raportul suplimentar.
## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Œn data de 27 februarie 2006 s-a propus retrimiterea la comisie a acestei propuneri legislative. Comisia, Ón unanimitate de voturi, a hot„r‚t s„-∫i men˛in„ raportul de
Prin prezenta propunere se preconizeaz„ constituirea unui cadru general de reglementare Ón aceast„ materie privind tineretul. Pentru ceea ce se dore∫te ar fi necesar„ o interven˛ie legislativ„ masiv„ asupra unor acte normative conexe, Ón principal modificarea Legii Ónv„˛„m‚ntului, a Legii nr. 146/2002 privind regimul juridic al funda˛iilor jude˛ene, Legea nr. 646/2002, Legea nr. 15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor, deci nu mai pu˛in de 10 legi ar trebui modificate.
Pentru ceea ce s-ar dori reglementarea acestei propuneri legislative ∫i racordarea la legisla˛ia Uniunii Europene, ar trebui, din nou, s„ se aib„ Ón vedere o serie de decizii ale Parlamentului European, cum este Decizia nr. 790, Decizia nr. 1.031. Deci ceea ce se dore∫te ar fi foarte greu ca s„ putem s„ adopt„m, fiindc„ exist„ o legisla˛ie a Comunit„˛ii Europene. Legea are foarte multe lacune privind definirea no˛iunii de tineri. Se prevede, la fel, Ónfiin˛area Comitetului Rom‚n pentru Tineri, a Consiliului Tineretului din Rom‚nia, a Consiliului Regional din Rom‚nia. Pentru ultimele dou„ propuneri se prevede constituirea ca persoane juridice de drept privat, care sunt precizate printr-o ordonan˛„, ∫i anume Ordonan˛a Guvernului nr. 26/2000.
Deci, av‚nd Ón vedere toate aceste lucruri, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare sus˛ine raportul de respingere alc„tuit de Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport.
Dac„ mai sunt alte interven˛ii din partea celorlalte grupuri parlamentare?
Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii, Ói Óntreb pe domnul pre∫edinte al Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport ∫i pe reprezentantul Guvernului, nu-mi este foarte clar cum s„ supun la vot un raport de respingere, care are un amendament admis.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/23.III.2006
Domnule pre∫edinte,
Este vorba de completare. Deci este un raport suplimentar. Œn acest raport suplimentar nu mai avem alte amendamente.
Deci renun˛a˛i la cele dou„ amendamente.
Renun˛„m la amendamentele anterioare.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Dac„ mai sunt alte interven˛ii?
Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii, stima˛i colegi,
Vot · approved
Aprobarea transmiterii la Camera Deputa˛ilor a propunerii legislative pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciar„, pentru a o dezbate ca prim„ Camer„ sesizat„
La punctul 10 de pe ordinea de zi avem Ónscris„ propunerea legislativ„ privind exercitarea profesiei de tehnician dentar. Comisia sesizat„ Ón fond este Comisia pentru s„n„tate public„.
Raportul este, de asemenea, de respingere. Dac„ ini˛iatorul este prezent? Microfonul nr. 8. V„ rog, punctul de vedere.
## **Domnul Virgil P„unescu** _— secretar de stat_
## _Ón Ministerul S„n„t„˛ii_ **:**
Domnule pre∫edinte, sunt de acord cu respingerea.
Mul˛umesc.
Din partea comisiei, v„ rog s„ prezenta˛i raportul.
Raportul este, de asemenea, de respingere, dat fiind o serie de elemente care fac ca aceast„ lege s„ nu se Óncadreze Óntr-un sistem coerent privind profesiunea de tehnician dentar.
Caracterul legii este ordinar.
Senatul este prima Camer„ sesizat„.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Mul˛umesc domnului pre∫edinte Sab„u.
Consult colegii dac„ doresc s„ intervin„ Ón nume propriu sau Ón numele grupurilor parlamentare. Nu sunt interven˛ii. Nu sunt amendamente.
Propunerea legislativ„ are raport de respingere. O
Vot · approved
Aprobarea transmiterii la Camera Deputa˛ilor a propunerii legislative pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciar„, pentru a o dezbate ca prim„ Camer„ sesizat„
La punctul 11 de pe ordinea de zi, propunerea legislativ„ privind acordarea unei m„suri reparatorii pentru cei care nu au beneficiat de prevederile Legii nr. 128/1997.
Comisiile sesizate: Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital ∫i Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„.
Ini˛iatorii dac„ sunt prezen˛i? Domnii deputa˛i: Vasile Soporan, Ion Giur„scu, Dan Mihalache.
Dac„ nu sunt prezen˛i, rog, punctul de vedere al Guvernului.
Cine este de la Guvern, la punctul 11?
Microfonul nr. 10, v„ rog! V„ rog s„ v„ prezenta˛i ∫i s„ prezenta˛i punctul de vedere al Guvernului!
## **Domnul Miron Dumitru** _— secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii_ **:**
Dumitru Miron, secretar de stat la Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii.
V„ mul˛umim, domnule ministru. V„ rog.
Miron Dumitru
#121496A∫ vrea s„ spun c„ Guvernul face urm„toarele preciz„ri. Ne intereseaz„ m„surile reparatorii care vizeaz„ membrii comunit„˛ii universitare, dar, Ón leg„tur„ cu aceast„ propunere legislativ„, am vrea s„ preciz„m urm„toarele: propunerea legislativ„ nu cuprinde Ón expunerea de motive implica˛iile financiare pe care le presupune implementarea m„surilor propuse Ón vederea repar„rii ∫i nu indic„ sursele din care urmeaz„ s„ fie suportate cheltuielile bugetare preconizate.
Œn al doilea r‚nd, practic, efectul juridic al aplic„rii propunerii legislative presupune retroactivitate, s„ se aplice pentru perioada anterioar„ Legii nr. 128/1997.
Œn al treilea r‚nd, personalul didactic ∫i de cercetare din Ónv„˛„m‚ntul superior care are titlul ∫tiin˛ific de doctor este remunerat cu 15% Ón plus la salariul de baz„ ∫i, dup„ adoptarea Legii Statutului personalului didactic, a ∫i contribuit la asigur„rile sociale.
Œn consecin˛„, Guvernul nu sus˛ine adoptarea propunerii legislative.
Rog, punctul de vedere al comisiilor noastre. Domnul senator ™tefan Viorel.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Comisiile sesizate Ón fond, respectiv Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital ∫i Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„, Ón urma examin„rii propunerii legislative, lu‚nd Ón discu˛ie ∫i punctul de vedere al Guvernului, cu argumentele prezentate de domnul secretar de stat, a decis cu majoritate de voturi s„ adopte un raport de admitere cu c‚teva amendamente, pe care le prezent„m Ón anexa la acest raport ∫i care, Ón mare parte, Ónl„tur„ obiec˛iile prezentate de c„tre reprezentantul Guvernului.
Supunem spre dezbatere ∫i aprobare propunerea noastr„ de adoptare a proiectului de lege ∫i a amendamentelor prezentate Ón anex„, cu rug„mintea de a-mi Óng„dui s„ aduc ∫i o corec˛ie Ón leg„tur„ cu o eroare material„ care s-a strecurat la redactarea
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/23.III.2006 raportului, respectiv, printr-un amendament s-a introdus un text care ne spune c„ îLegea intr„ Ón vigoare Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007“, ceea ce a condus la eliminarea prevederilor art. 3 din forma ini˛ial„ a propunerii, care f„cea trimitere la intrarea Ón vigoare cu 1 ianuarie 2006.
Prin aceasta s-a rezolvat ∫i problema de buget, de surs„ ∫i a∫a mai departe ∫i v„ rug„m, Ón numele celor dou„ comisii, s„ vota˛i pentru aceast„ propunere legislativ„.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ mul˛umesc.
V„ consult, domnilor senatori, dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale. Nu sunt interven˛ii.
V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot Ón leg„tur„ cu cele dou„ amendamente admise de cele dou„ comisii, existente Ón anexa nr. 1, ∫i asupra raportului.
Stima˛i colegi, v„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot asupra raportului, raport ce cuprinde, Ón anexa nr. 1, dou„ amendamente. V„ rog s„ vota˛i. Amendamente admise de comisie. Rog colegii senatori s„ voteze.
Raportul Óntocmit de Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital ∫i Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ este respins de plenul Senatului, Óntruc‚t a Óntrunit 33 voturi pentru, 32 Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri.
Vot · Amânat
Aprobarea transmiterii la Camera Deputa˛ilor a propunerii legislative pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciar„, pentru a o dezbate ca prim„ Camer„ sesizat„
Vot final pe lege.
Consult... Nu. Sunt mai mul˛i colegi Ón sal„ dec‚t 72.
Din sal„
#125135Nu conteaz„.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Conteaz„ foarte mult. V„ rog s„-mi spune˛i dumneavoastr„. A fost admis„ legea sau a fost respins„.
## **Din sal„**
**:**
A fost respins„.
Cu 36 voturi pentru, 34 Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, propunerea legislativ„ a fost respins„ de plenul Senatului. De∫i Ón sal„ sunt cel pu˛in 15 senatori care nu au votat.
## **Domnul Petre Daea**
**:**
Dar de ce?
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Pentru c„ nu a avut jum„tate plus unu dintre voturile celor care s-au exprimat Ón favoare. Trebuia s„ aib„ 37 de voturi pentru.
La punctul 12 Ón ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 2/2006.
Da, v„ rog, domnule senator Daea.
S„ nu gre∫im, domnule pre∫edinte. V-a∫ ruga s„-i ruga˛i pe cei ce asist„ din punct de vedere tehnic votul Ón Senat s„ mai afi∫eze o dat„ rezultatul votului.
Cu regret, nu se poate. Rezultatul votului a fost: 36 voturi pentru, 34 Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri. A fost anun˛at de c„tre mine. Sigur c„ putem cere list„.
## **Domnul Petre Daea:**
V„ rog s„ calcula˛i, s„ vede˛i, domnule pre∫edinte, unde este jum„tate plus unul?
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
P„i tocmai aceasta este problema, c„...
Stima˛i colegi, haide˛i...
Sigur c„ putem continua dezbaterile ∫i s„ glumim Ón procedura legislativ„ dac„ dori˛i...
Ofer cuv‚ntul domnului senator Gavril„ Vasilescu.
## **Domnul Gavril„ Vasilescu:**
Domnilor, este clar c„ sunt afi∫ate numai 72 de persoane care ne-am exprimat votul. Œmp„r˛it la doi, 36. Trebuiau 37 de voturi. Nu au fost 37, ∫i Ón momentul acela legea a c„zut.
Pe lege am votat, domnule senator Daea.
Deci de 37 de voturi avea nevoie ca s„ treac„.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Da. V„ rog s„ distribui˛i...
Proiectul de lege va fi Ónaintat Camerei Deputa˛ilor. V„ rog, domnule senator. V„ rog, liste pentru grupurile parlamentare.
List„ solicita˛i, da?
V„ mul˛umesc.
La punctul 12 Ón ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 2/2006 pentru suspendarea aplic„rii prevederilor Legii nr. 7/2006 privind Statutul func˛ionarului public parlamentar.
Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
Din partea Guvernului cine r„spunde?
Din partea Guvernului cine r„spunde? Punctul 12. Cine r„spunde?
Da. Rog un reprezentant al Guvernului s„-∫i asume r„spunderea.
V„ propun s„ lu„m punctul 13 Ón dezbatere.
P‚n„... p‚n„...
## **Domnul Valentin Dinescu**
**:**
De ce?
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Nu. Nu-l l„s„m deoparte, doar p‚n„ se decid...
V„ rog, domnule senator.
Domnul Valentin Dinescu!
Prin faptul c„ este prezent un reprezentant al Guvernului, nu Ónseamn„ c„ are ∫i mandat pe un anumit proiect de lege.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/23.III.2006
## **Domnul Valentin Dinescu:**
## Domnule pre∫edinte,
Cred c„ asist„m la un mic tertip din partea Guvernului. Este ora 6 f„r„ un sfert. Rug„mintea mea este s„ respect„m procedurile. Nu au venit, nu au venit! Noi nu suntem Ómpiedica˛i de asta s„ ne exprim„m votul.
Da. Microfonul 1.
V„ rog, Ón consecin˛„, s„ supune˛i dezbaterii plenului Senatului punctul 12.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Œl vom supune, dar, potrivit Constitu˛iei, trebuie s„-l supunem Ón prezen˛a ini˛iatorului. Am invitat un reprezentant al Executivului s„ prezinte ordonan˛a.
V„ rog, domnule senator.
## **Domnul Adrian P„unescu**
**:**
## Domnule pre∫edinte,
Aduce˛i Guvernul, c„ trebuie s„ fie prezent ini˛iatorul. La proiectul anterior, unde a fost Guvernul?
Av‚nd Ón vedere importan˛a pentru o anumit„ categorie, s„ vot„m corespunz„tor ∫i s„ fie respectate toate procedurile.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Sigur c„ trebuie s„ respect„m toate procedurile ∫i abia dup„ aceea putem s„ vot„m.
V„ rog, din partea Executivului, sus˛ine cineva aceast„ ordonan˛„?
## **Domnul Valentin Dinescu**
**:**
Sunt 7 membri ai Guvernului? Cine s„ sus˛in„, primul-ministru?
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Domnul ministru Iorga.
Domnul senator Iorga. V„ rog, domnule senator.
Din sal„
#129961## **Din sal„:**
Alt„ via˛„...
## **Domnul Nicolae Marian Iorga:**
Asta e. Acum, dac„ a∫a a˛i stabilit dumneavoastr„, doar nu o s„ m„ opun eu.
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
## Stima˛i colegi,
Eu v-a∫ ruga pe dumneavoastr„ s„ pune˛i problema Ón Biroul permanent al Senatului, s„ m„ ierte domnii reprezentan˛i ai Guvernului care sunt de fa˛„, dar nu este prima dat„, ∫i pe urm„ to˛i parlamentarii sunt vinova˛i, senatorii g„inari, senatorii infractori ∫i a∫a mai departe, s„ face˛i o adres„ sau s„ g„si˛i modalitatea ca Guvernul s„ trimit„ reprezentantul.
M-am uitat acum ∫i oamenii din Guvern sunt jena˛i, se uit„ unul la altul, ridic„ din umeri ∫i nu poate sus˛ine nimeni acest proiect de lege. Nu se poate ca o asemenea pozi˛ie din partea Guvernului fa˛„ de Senatul Rom‚niei s„ dureze la nesf‚r∫it.
Presa v„d c„ a plecat, dup„ ce au fost declara˛iile politice.
Nu am v„zut o dat„ Ón ziare s„ fie pi∫ca˛i ∫i chiulangii „∫tia de la Guvern, c„ pe noi ne fac zilnic Ón toate felurile.
Din sal„
#131034## **Din sal„:**
Nae!... Nae!... Stai...
## **Domnul Nicolae Marian Iorga**
Din sal„
#131124**:**
Nu se poate!
Da. Dori˛i s„ mai interveni˛i?
Domnul senator Gavril„ Vasilescu.
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
A∫a cum este organizat, Guvernul are un ministru responsabil care r„spunde de rela˛ia cu Parlamentul.
Eu consider c„ pentru un proiect de act normativ, pe care Guvernul ∫tia foarte bine c„-l are pe ordinea de zi a Senatului Rom‚niei, trebuia s„ se Óngrijeasc„ ∫i s„ trimit„ pe cineva. Œn mod cert a fost anun˛at.
Voiam s„ pledez Ón favoarea respingerii, merg‚nd pe o problem„ de elegan˛„, elegan˛„ care trebuie s„ se manifeste Ón comportamentul dintre cele 3 autorit„˛i, dintre cele 3 puteri ale statului, Ón care sunt nevoit, ∫i o fac cu str‚ngere de inim„, s„ constat c„ este al doilea gest de neelegan˛„ Ón care nu avem un reprezentant al Guvernului care s„ sus˛in„ un proiect de act normativ Ón care eu am convingerea, ∫tiind de fapt foarte bine despre ce este vorba ∫i lucr‚nd la acest proiect de act normativ sau la legea care urma s„ fie suspendat„ sau este suspendat„ printr-o ordonan˛„, s„ o putem pune Ón func˛iune.
De aceea, v-a∫ ruga, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, s„ verifica˛i foarte bine Ón Regulamentul Senatului. Avem posibilitatea s„ supunem ∫i Ón situa˛ia Ón care ini˛iatorul nu este prezent.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## Da. V„ mul˛umesc.
Œn ceea ce prive∫te Executivul, nu este posibil. V„ rog s„ verifica˛i prevederile art. 97 alin. (1) din regulament ∫i s„ v„ aduce˛i aminte c„ noi am discutat vreo 6 luni regulamentul ∫i am stabilit, Ón mod expres, c„ îDezbaterea general„ a proiectului de lege sau a propunerii legislative Óncepe cu prezentarea de c„tre ini˛iator sau, dup„ caz, de c„tre reprezentantul acestuia a motivelor care au condus la promovarea proiectului sau a propunerii. Guvernul este reprezentat Ón mod obligatoriu de c„tre un membru al acestuia sau un secretar de stat“.
A fost o disput„ Óntreag„ din partea noastr„.
V„ rog, domnul senator Antonie Iorgovan.
## Domnule pre∫edinte,
## Onorat Senat,
Este adev„rat c„ regulamentul nostru spune a∫a ceva, dar este vorba de proiectele de lege, domnule pre∫edinte. V-a∫ ruga s„ nu sc„pa˛i din vedere faptul c„, p‚n„ la proiectul de lege, noi suntem Ón prezen˛a unei ordonan˛e, a unei otr„vite ordonan˛e. O ordonan˛„ care a blocat mecanismul statal, care este neconstitu˛ional„, ∫i atunci nu putem s„ judec„m numai prin litera
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/23.III.2006 regulamentului, trebuie s„ judec„m ∫i prin spiritul s„u, prin raportare la litera ∫i spiritul Constitu˛iei.
Cum, domnule pre∫edinte, ne putem Ómpiedica de un text de regulament, care nu face distinc˛ie Óntre proiectul de lege propriu-zis ∫i proiectul de lege care Ónseamn„ un articol de aprobare a unei ordonan˛e, Ón condi˛iile Ón care noi, Parlamentul, suntem con∫tien˛i — Ón spe˛„ Senatul — c„ suntem Ón prezen˛a unui atac la adresa ordinii constitu˛ionale?
™i atunci ce facem? L„s„m Guvernul s„-∫i fac„ de cap ∫i s„ se men˛in„ Ón acest comportament abuziv, ∫i noi suntem spectatori pentru faptul c„ ne opre∫te un text de regulament? Mi se pare, domnule pre∫edinte, c„ o asemenea judecat„ este dincolo de ra˛iunea de a fi a Parlamentului Ón general ∫i a Senatului Ón particular.
Pe cale de consecin˛„, v„ rog s„ constata˛i c„ noi trebuie s„ aprob„m o ordonan˛„, nu un proiect de lege, ∫i c„ numai din punct de vedere tehnic legislativ suntem Ón prezen˛a unui proiect de lege, dar noi suntem chema˛i s„ ne pronun˛„m asupra con˛inutului ordonan˛ei. Ordonan˛a, Ón substan˛a ei, suspend„ aplicarea unei legi organice.
Vreau s„ v„ spun c„ este premier„ mondial„. Nici Ón Mato Grosso nu se Ónt‚mpl„ a∫a ceva.
V„ rog, pe cale de consecin˛„, s„ ne da˛i cuv‚ntul pe fond.
Œl invit pe domnul pre∫edinte Eckstein Kovács Péter s„ ne prezinte raportul Óntocmit de Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Raport la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 2/2005 pentru suspendarea aplic„rii prevederilor Legii nr. 7/2006 privind statutul func˛ionarului public parlamentar.
Œn ∫edin˛a din 7 martie 2006, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a luat Ón dezbatere proiectul de lege ∫i a hot„r‚t, cu majoritate de voturi, s„ adopte raport de respingere.
Œn motivarea proiectului de lege se prevede c„ prin actul normativ s-au Ónc„lcat prevederile art. 16 din Constitu˛ie, tez„ potrivit c„reia cet„˛enii sunt egali Ón fa˛a legii ∫i a autorit„˛ilor publice, f„r„ privilegii ∫i discrimin„ri, ∫i s-a mai invocat c„ aplicarea legii ar conduce la grave blocaje financiare.
Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a constatat c„ statutul func˛ionarului public parlamentar nu stabile∫te drepturi cet„˛ene∫ti ∫i nici obliga˛ii ale autorit„˛ilor statului Ón raport cu propriii cet„˛eni, pentru a fi aplicabil„ teza alin. (1) al art. 16 din Constitu˛ie.
De asemenea, Guvernul avea posibilitatea, din moment ce este vorba de o lege promulgat„ ∫i publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, s„ se adreseze Cur˛ii Constitu˛ionale, Ón vederea constat„rii neconstitu˛ionalit„˛ii acestei legi.
Pe de alt„ parte, am prev„zut c„ exist„ o norm„ imperativ„ Ón Legea nr. 188/1999 privind statutul func˛ionarului public, modificat„ ∫i completat„ prin Legea nr. 161/2003, potrivit c„reia, Ón termen de 90 de zile, urma s„ se reglementeze regimul juridic al func˛ionarului public parlamentar Ón acord cu alte categorii de func˛ionari publici care beneficiaz„ de statute adoptate.
De asemenea, la adoptarea unui raport de respingere, s-au avut Ón vedere ∫i constat„rile cuprinse Ón rapoartele de ˛ar„ pe anii 2003, 2004 ∫i 2005 ale Comisiei Europene, care, la sec˛iunea referitoare la Parlament, Ón repetate r‚nduri, a solicitat Legislativului rom‚nesc s„ adopte un statut al func˛ionarului public parlamentar.
S-a constatat c„ pe plan extern toate parlamentele din statele membre ale Uniunii Europene ∫i-au elaborat statute proprii ale func˛ionarilor publici parlamentari.
- V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Deci, raportul este negativ.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.
Domnul senator Iorgovan. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
## Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,
Am ˛inut s„ iau cuv‚ntul pentru a marca o situa˛ie politico-juridic„, care Ómi place s„ cred c„ va r„m‚ne un regretabil accident Ón via˛a politic„ a Rom‚niei.
Sigur c„ noi trecem printr-o perioad„ pe care ne-am obi∫nuit s-o numim perioad„ de tranzi˛ie ∫i c„ Ón aceast„ perioad„ de tranzi˛ie ne-am obi∫nuit, inclusiv la nivelul ∫efului de stat, s„ facem declara˛ii din postura unei puteri, intr‚nd îcu bocancii“ — ca s„ m„ exprim a∫a — Ón rosturile altei puteri, ne-am obi∫nuit s„ avem tot felul de comportamente ∫i, pe aceast„ obi∫nuin˛„, care, de fapt, Ónseamn„ un comportament aberant, contrar regulilor elementare ale statului de drept ∫i ale democra˛iei constitu˛ionale. Constat„m c„ Ón Rom‚nia s-a ajuns ∫i la aceast„ performan˛„, pe care sunt convins c„ ne-o invidiaz„ republicile cu banane, ∫i anume dup„ ce ani de zile — ∫i mi-a∫ Óng„dui s„ spun c„ vreo 10 ani — Ón Parlamentul Rom‚niei s-a discutat, Ón variante diferite, proiectul Legii privind statutul func˛ionarului public parlamentar ∫i s-a ajuns p‚n„ acolo Ónc‚t Óntr-un document al Uniunii Europene de monitorizare a
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/23.III.2006 Rom‚niei s-a prev„zut negru pe alb necesitatea adopt„rii acestei legi, ca fiind o chestiune legat„ de integrare, Ón sf‚r∫it, Parlamentul Rom‚niei, dup„ vreo 10 ani, a adoptat aceast„ lege, care este o lege organic„, ca tot Ón Rom‚nia, Guvernul Rom‚niei, Guvern care se bucur„, p‚n„ la urm„, de sprijinul acelei majorit„˛i care a adoptat legea — pentru c„ nu avea cum s„ fie adoptat„ legea, dac„ majoritatea care sus˛ine Guvernul nu vota acea lege — s„ adopte, cu vitez„ de rachet„, o ordonan˛„ de urgen˛„ prin care suspend„ aplicarea legii.
Da˛i-mi voie s„ spun c„ aceast„ ac˛iune a Guvernului Ónseamn„ atac la ordinea constitu˛ional„. Dac„ lucrul acesta s-ar fi Ónt‚mplat Ón Fran˛a sau Ón alt„ ˛ar„ a∫ezat„ Ón ale democra˛iei ∫i Ón ale statului de drept, ∫ti˛i care ar fi fost replica Parlamentului? Mo˛iunea de cenzur„. Acel Guvern n-ar fi rezistat nici m„car 24 de ore, indiferent de coloratura politic„. Noi aproape c„ ne-am obi∫nuit s„ st„m Ón genunchi ∫i nu cumva s„ Óndr„znim s„ spunem ceva legat de Guvern.
Domnul senator Eckstein Kovács Péter.
Am Ón˛eles c„ trebuie s„ fiu scurt, pentru c„ este ora 18,00.
Œntr-adev„r, acest raport de respingere a fost adoptat cu o larg„ majoritate Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
Trebuie s„ spun c„, Óntr-adev„r, expunerea de motive este una care porne∫te, dac„ vre˛i, de la premise false. Trebuie s„ spun c„ majoritatea colegilor din Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri au considerat c„ adoptarea acestei legi a fost o cerin˛„, dac„ vre˛i, reiterat„ de mai multe ori, inclusiv Ón rapoartele Comisiei parlamentare mixte Rom‚nia— Parlamentul European.
Œntr-adev„r, comisia a constatat c„ implica˛iile financiaro-bugetare nu sunt de un ordin important, dar, Ón acela∫i timp, trebuie s„ spun c„ este vorba de o lege care a fost adoptat„ Ón urma unei ini˛iative legislative a mai multor parlamentari, deci nu a provenit de la Guvern.
Guvernul nu a f„cut altceva dec‚t a considerat c„ Ón momentul de fa˛„ sau Ón momentul emiterii ordonan˛ei de urgen˛„ sunt considerente, Ón primul r‚nd, financiare, care, Ón opinia Guvernului, au dus la aceast„ concluzie.
Nu este vorba, desigur, de o ordonan˛„ de urgen˛„ prin care s„ fie lipsit„ de efect legea adoptat„ de Parlamentul Rom‚niei.
Ca atare, ∫i Ón nume personal, de senator, sus˛in adoptarea unui raport de respingere a acestei ordonan˛e de urgen˛e, dar pentru alte considerente, ∫i nu consider c„ a fost o lezmaiestate Ómpotriva Parlamentului Rom‚niei.
Da, v„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Da˛i-mi voie, pentru ultima oar„, s„ Óntreb dac„ din partea Executivului dore∫te s„ mai ia cineva cuv‚ntul. Dori˛i s„ lua˛i cuv‚ntul, doamna senator Vedina∫? V„
rog.
V„ reamintesc c„ de 5 minute trebuia s„ intr„m Ón punctul 3 din ordinea de zi.
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Domnilor colegi,
™i grupul nostru parlamentar va vota pentru respingerea acestui proiect de lege ∫i implicit a ordonan˛ei de urgen˛„.
Noi consider„m c„ s-au Ónc„lcat foarte multe dintre dispozi˛iile pe care le prevede art. 115 Ón ceea ce prive∫te regimul ordonan˛elor de urgen˛„, foarte multe dintre argumente au fost spuse deja de colegii no∫tri, inclusiv de domnul senator Iorgovan, astfel Ónc‚t, Ón concluzie, noi vom vota pentru respingerea acestui proiect de lege.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
V„ consult dac„ doresc colegii s„ intervin„ ∫i Ón numele celorlalte grupuri parlamentare.
Dac„ nu sunt interven˛ii, stima˛i colegi, v„ rog s„ observa˛i c„ raportul Óntocmit de Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri este negativ, deci
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/23.III.2006 este de respingere, nu au fost formulate amendamente, legea are caracter de lege ordinar„.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.
Dac„ vota˛i îDa“, vota˛i raportul negativ Óntocmit de Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri. Dac„ vota˛i îNu“, vota˛i Ómpotriva raportului.
Rog colegii senatori s„ voteze.
Plenul Senatului, cu 65 de voturi pentru, 9 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, a adoptat raportul Óntocmit de Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i, pe cale de consecin˛„, a respins proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 2/2006 pentru suspendarea aplic„rii prevederilor Legii nr. 7/2006 privind statutul func˛ionarului public parlamentar.
Stima˛i colegi, r„m‚nem Ón ordinea de zi, r„m‚nem la punctul 12, dar, Ónainte de a trece la ultimul punct Ónscris Ón ordinea de zi, ofer cuv‚ntul domnului senator Neagoe. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Rog colegii senatori s„ fac„ lini∫te.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Pe procedur„, am o interven˛ie legat„ de ini˛iativa legislativ„ de la punctul 11.
Œntruc‚t ini˛iatorii nu au fost Ón sal„, pentru c„, practic, la vot a ie∫it balotaj ∫i pentru c„ Ón sal„ au fost colegi de-ai no∫tri care au votat, dar nu a ap„rut imprimat votul pe list„ – cazul domnului senator P„unescu, a fost Ón sal„, a votat – a∫ solicita, ∫i pentru c„ este raport de admitere de la dou„ comisii, Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital ∫i Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„, ∫i este o lege important„, eu a∫ dori s„ propun plenului s„ relu„m procedura de discu˛ii la acest proiect de lege joi, Óntruc‚t are termen de aprobare tacit„ 16 martie.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Da, v„ mul˛umesc, domnule senator.
Sus˛inerea domnului senator Otilian Neagoe va fi Ónaintat„ m‚ine Biroului permanent, care va analiza ∫i va propune solu˛ie pentru ∫edin˛a de plen de joi. Mul˛umesc.
## **Domnul Adrian P„unescu**
**:**
Am votat ∫i nu reiese din lista de votare...
Œntreaga sus˛inere formulat„ de domnul senator Otilian Neagoe va fi Ónaintat„ Biroului permanent pentru ∫edin˛a de m‚ine.
V„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi,
V„ rog s„ intr„m Ón ultimul punct Ónscris Ón ordinea de zi, Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri din partea Executivului.
Domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru al s„n„t„˛ii, Eugen Nicolaescu.
## Domnule ministru,
Spitalul Clinic Jude˛ean de Urgen˛„ Timi∫oara se afl„ Óntr-o situa˛ie foarte grea. De∫i datoriile acumulate anterior au sc„zut sim˛itor, totu∫i, acestea reprezint„ datorii mari c„tre furnizorii de medicamente.
Nivelul bugetului pe trimestrul I 2006 nu permite efectuarea pl„˛ilor restante ∫i se impune e∫alonarea acestora prin Ón˛elegere cu furnizorii. Pentru ameliorarea situa˛iei drastice existente, conducerea spitalului a luat o serie de m„suri, Ón limita competen˛elor sale.
Ie∫irea din criza prelungit„ Ón care se afl„ ar trebui s„ Ónceap„ cu acordarea statutului de spital euroregional.
Faptul c„ se afl„ Óntr-un puternic centru universitar medical, cu o tradi˛ie de peste ∫ase decenii, c„ beneficiaz„ de un personal medical foarte bine preg„tit ∫i c„ asigur„ tratamente bolnavilor din jude˛ele limitrofe, sunt argumente puternice Ón favoarea ob˛inerii acestui statut.
V„ rog, domnule ministru, s„ r„spunde˛i acestei propuneri de acordare a statutului de spital euroregional Spitalului Clinic Jude˛ean de Urgen˛„ Timi∫oara.
Doresc r„spuns Ón scris.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Domnul senator Viorel Arion, ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea mea se adreseaz„ domnului ministru Gheorghe Barbu.
Œn Legea nr. 19/2000, art. 20, sunt specificate locurile de munc„ Ón condi˛ii speciale pentru persoanele Óncadrate Ón grupa I de munc„.
V„ aduc la cuno∫tin˛„ faptul c„ salaria˛ilor din jude˛ul Hunedoara afla˛i Ón aceast„ grup„ de munc„ nu li se aplic„ prevederile art. 20 datorit„ faptului c„ reglementarea privind aceste locuri de munc„ a fost, voit sau nevoit, omis„ de c„tre legiuitor.
Ulterior apari˛iei Legii sistemului public de pensii, prin modific„ri ale prevederilor legale, au fost recunoscute ca stagii de cotizare perioadele necontributive pentru anumite categorii de salaria˛i.
Categoria salaria˛ilor care au lucrat, conform prevederilor legale anterioare apari˛iei Legii nr. 19/2000, Ón grupa I de munc„ a fost cea mai afectat„ de noile prevederi, v‚rsta de pensionare fiind majorat„ cu 7 ani.
Condi˛iile de pensionare pentru acest grup de salaria˛i prev„zute Ón proiectul de lege nu sunt identice cu cele existente Ón legisla˛ia anterioar„.
V„ rog, domnule ministru, s„ preciza˛i care sunt condi˛iile legale care reglementeaz„ problema expus„ mai sus.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Da, v„ mul˛umesc.
Invit la tribun„ pe domnul senator Otilian Neagoe.
Interpelarea mea este adresat„ domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei.
Œn sintez„, interpelarea se refer„ la modul Ón care, dup„ recalcularea pensiilor, la grupele 1 ∫i 2 de munc„ se Ónregistreaz„ de fapt o discriminare, Ón sensul c„ la
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/23.III.2006 aceste categorii de pensionari, Ón urma recalcul„rii, punctul valoric a ajuns s„ fie mai mic dec‚t punctul de pensie aflat Ón plat„.
Œn aceste condi˛ii, timp de 4 sau 5 ani, pensionarii din grupele 1 ∫i 2 de munc„ nu vor mai beneficia de indexarea punctului de pensie.
Mi se pare c„ este o eroare grav„ ∫i de aceea solicit„m domnului ministru s„ revizuiasc„ modul Ón care s-a f„cut recalcularea pensiilor pentru cei din grupele 1 ∫i 2 de munc„ ∫i s„ corecteze aceast„ nedreptate. Solicit„m r„spuns scris ∫i oral. Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator. Invit la tribun„ pe domnul senator Ion Toma. Œntrebare adresat„ Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Domnule pre∫edinte,
Œntrebarea este adresat„ domnului Mihail H„rd„u, ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii.
Domnule ministru,
V-am sesizat de-a lungul ultimelor luni situa˛ia la nivelul Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar din jude˛ul Olt, unde continu„ ac˛iuni de demitere abuziv„ a directorilor unit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt.
V„ informez Ón continuare despre situa˛ia ap„rut„ la Colegiul Na˛ional îIon Minulescu“, din Slatina, unde directorul Pintescu Dimitrie a fost destituit ilegal din func˛ie.
Timp de mai multe luni, domnul Pintescu a fost for˛at s„-∫i prezinte demisia.
Œn final, a fost constituit„ o comisie de control de c„tre Inspectoratul ™colar Jude˛ean Olt pentru evaluarea activit„˛ii directorului.
Œn urma acesteia, inspectorul ∫colar general Carol Kovács a luat decizia de eliberare din func˛ie a domnului Pintescu, f„r„ a ∫ti c„ doar Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii poate face acest lucru.
Ca urmare a abuzurilor grave Óndreptate Ómpotriva sa, domnul Pintescu a ac˛ionat Ón instan˛„ Inspectoratul ™colar Jude˛ean Olt.
Domnule ministru, lu‚nd Ón considerare cele prezentate, v„ rog s„ dispune˛i efectuarea unei anchete ∫i s„-mi comunica˛i rezultatele acesteia.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Da, v„ mul˛umesc.
Domnul senator Vasile Dan Ungureanu, Óntrebare adresat„ Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor.
Urmeaz„ domnul senator P„unescu cu Óntrebare adresat„ domnului prim-ministru.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Obiectul Óntreb„rii
Revin, domnule ministru, cu o problem„ care Ón zona noastr„ este mereu actual„, ∫i anume jocul de escrocat alba-neagra.
V„ Óntreb, domnule ministru, c‚nd ve˛i ini˛ia un text de lege care s„ incrimineze mai aspru persoanele ce organizeaz„ jocuri alba-neagra.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
Ofer cuv‚ntul domnului senator Adrian P„unescu.
Sper s„ nu deranjeze dac„ pun ∫i Óntreb„rile, ∫i interpel„rile.
V„ rog, mai Ónt‚i Óntreb„rile adresate domnului prim-ministru, dup„ aceea, interpel„rile.
Domnule prim-ministru,
Œn jude˛ul Hunedoara, foarte multe comune aflate Ón zone de munte, la distan˛e de peste 40 km de a∫ez„rile urbane, se confrunt„ cu totala lips„ de posibilit„˛i de comunica˛ie ∫i m„ refer, Ón primul r‚nd, la sistemul de telefonie fix„.
Care este strategia Guvernului de racordare a acestor localit„˛i la re˛eaua de telefonie, av‚nd Ón vedere c„, din spusele primarilor din zon„, firmele private manifest„ un foarte mic interes cu privire la aceast„ situa˛ie, invoc‚nd Óntotdeauna ra˛iuni de natura rentabilit„˛ii economice.
Fire∫te, e vorba de firmele private de telefonie.
A doua Óntrebare este adresat„ tot domnului prim-ministru.
Predate, Ón mare parte, f„r„ finisaje terminate, zeci de case ale sinistra˛ilor din jude˛ul Timi∫ ∫i din celelalte jude˛e afectate de inunda˛ii, care au beneficiat de ajutor guvernamental pentru reconstruc˛ie, sunt, Ón momentul de fa˛„, pline de igrasie, iar altele, din cauza hornurilor prost montate, se afl„ Ón pericol de incendiu.
Care este, Ón acest moment, situa˛ia exact„ a lucr„rilor de reconstruc˛ie a caselor afectate de inunda˛ii ∫i care este num„rul caselor finisate corespunz„tor.
M„ g‚ndesc c„ r„spunsul ar putea cuprinde ∫i situa˛ia de la ora 9,00, aceasta a noilor ploi.
Interpelare.
™tie Guvernul Rom‚niei, domnule prim-ministru, care este situa˛ia locativ„ a marelui scriitor F„nu∫ Neagu, membru al Academiei Rom‚ne, care, Ómpreun„ cu familia sa, urmeaz„ s„ fie dat afar„ din casa Ón care locuie∫te?
Cum vede˛i, domnule prim-ministru, rezolvarea favorabil„ a unor situa˛ii de acest gen, astfel Ónc‚t marile valori ale neamului rom‚nesc, aici e vorba de un clasic, s„ nu mai treac„ prin astfel de umilin˛e?
De altfel, nimeni s„ nu mai treac„ prin astfel de umilin˛e.
™i ultima interpelare:
Œn jude˛ul Hunedoara exist„ o nemul˛umire general„ a primarilor privind modul de analiz„ ∫i evaluare a proiectelor SAPARD.
Primarii c‚torva comune din jude˛, Ra˛ Nicolae, din Bl„jeni, Petru∫ Ioan, din Luncoiul de Jos, Marica Sorin, din S„la∫ul de Sus, sunt nemul˛umi˛i de modul Ón care Agen˛ia Na˛ional„ SAPARD, de la Bucure∫ti, evalueaz„ proiectele de finan˛are care de∫i au Óntrunit punctajul necesar la nivel regional, respectiv la Agen˛ia Regional„ SAPARD Timi∫oara, Agen˛ia de la Bucure∫ti le depuncteaz„, declar‚ndu-le nec‚∫tig„toare, f„r„ nici un fel de explica˛ie.
V„ mul˛umesc!
Domnul senator Claudiu T„n„sescu, ave˛i cuv‚ntul. Œntreb„ri adresate primului-ministru, da?
Da.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am o Óntrebare adresat„ domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.
Obiectul ei este urm„torul:
Œn timpul mandatului dumneavoastr„, de nenum„rate ori, ministrul de stat Markó Béla, Ón timpul ∫i cu ocazia serviciului, a organizat ∫i sus˛inut foarte multe conferin˛e de pres„ la sediul U.D.M.R. din Bucure∫ti ∫i la sediile U.D.M.R. din multe jude˛e.
Este sfid„toare atitudinea ministrului de stat Markó Béla care, pe bani publici, Ón zilele lucr„toare, Ón amiaza mare, ˛ine conferin˛e de pres„ la sediul U.D.M.R. pe probleme politice, un exemplu Ól constituie conferin˛a de pres„ din ziua de 28 februarie a.c., desf„∫urat„ Óntre orele 13,00—14,00, la sediul U.D.M.R. din Bucure∫ti.
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i ce a˛i dispus pentru a stopa asemenea abuzuri ale loc˛iitorului dumneavoastr„.
Doresc r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Domnul senator Angel TÓlv„r, dou„ Óntreb„ri, una adresat„ Ministerului S„n„t„˛ii ∫i una, Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor.
Am dou„ Óntreb„ri, domnule pre∫edinte.
Ave˛i cuv‚ntul, v„ rog.
## V„ mul˛umesc.
Prima Óntrebare este adresat„ domnului ministru Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor.
Hot„r‚rea Guvernului nr. 499/2004 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea comitetelor consultative de dialog civic pentru problemele persoanelor v‚rstnice, Ón cadrul prefecturilor, prevede la art. 3 alin. 4 c„ aceste structuri se Óntrunesc lunar, la convocarea prefec˛ilor.
Joi, 23 februarie 2006, a avut loc la sediul prefecturii prima Óntrunire a acestui organism, de la Ónceputul anului 2005.
Av‚nd Ón vedere acest lucru ∫i raport‚ndu-m„ la problemele deosebit de grave cu care se confrunt„ persoanele v‚rstnice, v„ Óntreb:
1. Care sunt m„surile pe care le ve˛i lua pentru a sanc˛iona nerespectarea prevederilor Hot„r‚rii de Guvern nr. 499/2004?
2. Care sunt ac˛iunile pe care le ave˛i Ón vedere pentru a preveni ca lipsa oric„rei forme de dialog social cu reprezentan˛ii diferitelor categorii de popula˛ie s„ nu devin„ o constant„ a activit„˛ii reprezentan˛ilor Guvernului Ón jude˛ul Vrancea.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
™i urm„toarea Óntrebare, dac„-mi permite˛i?
V„ rog!
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Domnului Eugen Nicol„escu, ministrul s„n„t„˛ii.
Reprezentan˛ii Colegiului Farmaci∫tilor din jude˛ul Vrancea au tras un semnal de alarm„ cu privire la faptul c„, Ón c‚teva zile, nici un bolnav din jude˛ nu va mai putea beneficia de re˛ete gratuite ∫i compensate p‚n„ la sf‚r∫itul lunii, motivul este legat de epuizarea de c„tre farmacii a plafonului de fonduri stabilit de c„tre C.J.A.S. Vrancea.
V„ Óntreb ce m„suri ve˛i lua pentru ca bolnavii din jude˛ s„ beneficieze de re˛ete gratuite ∫i compensate. Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
V„ mul˛umesc.
Invit la tribun„ pe domnul senator Ilie Petrescu. Ave˛i dou„ Óntreb„ri adresate Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale ∫i Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei.
Am o Óntrebare adresat„ Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, domnului ministru Gheorghe Flutur:
V„ solicit s„-mi comunica˛i ce programe ave˛i Ón derulare sau urmeaz„ s„ ini˛ia˛i referitor la localitatea Vladimiri, jude˛ul Gorj, precum ∫i fazele de execu˛ie a acestor programe.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
A doua Óntrebare este adresat„ Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, domnului ministru Gheorghe Barbu.
V„ solicit, domnule ministru, s„ m„ informa˛i dac„ ministerul pe care Ól conduce˛i a luat Ón considerare, ca ∫i Ón cazul disponibiliz„rilor masive din minerit, ca personalul disponibilizat s„ beneficieze de un regim egal cu al personalului din armat„, Ón sensul de a primi pensie egal„ la vechime Ón munc„ egal„.
Av‚nd Ón vedere c„ situa˛ia din minerit, Óncep‚nd cu 2007, nu mai beneficiaz„ de subven˛ie, acest sector este pus Óntr-o situa˛ie foarte dificil„, ie∫ind la pensie foarte mul˛i mineri, v„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i dac„ dumneavoastr„ ave˛i Ón vedere o ordonan˛„ de guvern prin care minerii care au 10 sau 15 ani vechime s„ beneficieze, ca ∫i cei din armat„, de pensie.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/23.III.2006 Solicit r„spuns scris ∫i oral!
Mul˛umesc.
Domnul senator Viorel Gheorghe Dumitrescu, ave˛i cuv‚ntul. De asemenea, Óntrebare adresat„ Ministerului Finan˛elor Publice. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea este adresat„ domnului ministru Sebastian Vl„descu.
V„ solicit s„-mi comunica˛i care sunt primii 100 de datornici la bugetul de stat ∫i la bugetul asigur„rilor sociale de stat, la 31 decembrie 2005 ∫i la 28 februarie 2006, precum ∫i primele 5 ac˛iuni pe care le-a˛i dispus pentru Óncasarea sumelor datorate.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Domnul senator Gheorghe Funar are de adresat dou„ Óntreb„ri Ministerului S„n„t„˛ii ∫i Ministerului Finan˛elor Publice.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Prima Óntrebare este adresat„ ministrului s„n„t„˛ii, domnului ministru Eugen Nicol„escu.
Dup„ cum cunoa∫te˛i, foarte mul˛i cet„˛eni sunt nemul˛umi˛i de faptul c„, mai ales, Ón mediul rural nu exist„ farmacii.
V„ solicit s„-mi comunica˛i:
1. Lista farmaciilor ∫i a punctelor de lucru ale farmaciilor din comunele ∫i satele din jude˛ele Cluj, Bistri˛a-N„s„ud, Mure∫, S„la∫ ∫i Alba.
2. Programul pe perioada 2006—2007 privind deschiderea unor farmacii ∫i puncte de lucru ale farmaciilor Ón comunele ∫i satele din cele 5 jude˛e men˛ionate.
A doua Óntrebare este adresat„ domnului ministru Sebastian Teodor Gheorghe Vl„descu, ministrul finan˛elor publice.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i ce sum„ s-a Óncasat la bugetul de stat Ón anul trecut ∫i ce sum„ se estimeaz„ c„ va fi Óncasat„ Ón acest an din cre∫terea pre˛ului la gaz metan ∫i din noul impozit pe gaz metan.
Dac„-mi permite˛i, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, s„ adresez ∫i o scurt„ interpelare, ca s„ nu mai revin la microfon.
Se accept„?
Din sal„
#164503Da.
Iau t„cerea drept aprobarea dumneavoastr„. Interpelarea este adresat„ domnului C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu, primul-ministru al Rom‚niei.
Av‚nd Ón vedere prevederile Programului de guvernare, v„ solicit s„-mi comunica˛i care dintre bog„˛iile naturale nu mai apar˛in statului rom‚n, care este temeiul legal al Ónstr„in„rii lor, ce cantit„˛i au fost Ónstr„inate ∫i c„ror firme din ˛ar„ sau str„in„tate.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spunsuri Ón scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi,
Da˛i-mi voie s„ verific, Óntruc‚t sunt trei liste, s„ observ dac„ nu au mai r„mas colegi care au de formulat Óntreb„ri.
Domnul Aurel Gabriel Simionescu, v„ rog, la Óntreb„ri, urmeaz„ interpel„ri.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea mea este adresat„ domnului R„zvan Or„∫anu, pre∫edintele Autorit„˛ii pentru Valorificarea Activelor Statului, cu rug„mintea de a analiza, ∫i dac„ s-a Ónt‚mplat acest lucru, care sunt concluziile controlului asupra modului Ón care sunt Óndeplinite obliga˛iile contractuale postprivatizare pentru S.C. îPromex“ — S.A., fost îProgresul“ — S.A.
Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Domnul senator Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu, ave˛i cuv‚ntul.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru Eugen Nicol„escu.
Absolven˛ii cu diplom„ de licen˛„ Ón specialitatea fiziokinoterapie, Ón cadrul activit„˛ii de liber„ practic„, sunt refuza˛i de casele jude˛ene de s„n„tate pentru Óncheierea de contracte de servicii medicale.
V„ Óntreb, domnule ministru, este necesar„ aceast„ rela˛ie contractual„ sau de colaborare Óntre medicul specialist balneofiziokinetoterapeut ∫i cabinetul medical de recuperare pentru Óncheierea contractului de colaborare cu casa jude˛ean„ de s„n„tate, ∫i dac„ da, care este temeiul legal.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Mul˛umesc, domnule senator.
Domnul senator Ilie S‚rbu, am Ón˛eles c„ a prezentat Ón scris Óntreb„rile ∫i interpel„rile, urm‚nd ca acestea s„ fie Ónaintate Guvernului, Domnia sa fiind absent Ón acest moment.
Trecem la interpel„ri.
Permite˛i-mi s„ invit la tribun„ pe doamna senator Doina Silistru.
Interpelarea este adresat„ Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Interpelarea este adresat„ domnului ministru Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale.
Av‚nd Ón vedere situa˛ia dificil„ Ón care se afl„ agricultura rom‚neasc„, situa˛ie cauzat„ ∫i de existen˛a unui parc na˛ional de tractoare ∫i ma∫ini agricole redus
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/23.III.2006 ∫i, Ón acela∫i timp, Ónvechit, v„ solicit, domnule ministru, s„-mi pune˛i la dispozi˛ie situa˛ia statistic„ la nivel na˛ional ∫i pe jude˛e a tractoarelor aflate Ón func˛iune.
Solicit ca Ón aceast„ situa˛ie statistic„ s„ fie eviden˛iat„ vechimea tractoarelor, precum ∫i modul de achizi˛ionare al acestora, cu sau f„r„ subven˛iile acordate de M.A.P.D.R, conform unor acte normative aplicate p‚n„ la 31 decembrie 2005.
Solicit r„spuns Ón scris ∫i oral. Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, doamna senator.
Œl invit la tribun„ pe domnul academician Emil R„zvan Theodorescu.
Domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea mea este adresat„ ministrului afacerilor externe.
La 25 octombrie 2005 UNESCO a adoptat, cu un vot cov‚r∫itor, 180 ∫i ceva de voturi pentru ∫i numai dou„ voturi Ómpotriv„, Conven˛ia asupra protec˛iei ∫i promov„rii diversit„˛ilor expresiilor culturale.
Rom‚nia a votat conven˛ia, dup„ cum au votat-o foarte multe ˛„ri din Uniunea European„, ∫i ∫tiu c„ este Ón preg„tire proiectul de lege pentru acceptarea sa.
Am fost informat c„ proiectul respectiv se afl„ Ón procedur„ intern„ la Ministerul Afacerilor Externe. Cunosc‚nd traseul unui asemenea act, a∫ dori s„ fiu informat care va fi momentul prezent„rii sale pe masa parlamentarilor, ∫tiut fiind c„ aceast„ conven˛ie este rezultatul unui lung efort interna˛ional care a dus la victoria unei filozofii politice ∫i culturale pe care Rom‚nia o Ómp„rt„∫e∫te.
V„ mul˛umesc.
Domnul senator Aurel Ardelean, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 1, v„ rog.
Domnule pre∫edinte,
Œntrebarea este adresat„ domnului ministru al s„n„t„˛ii. Exist„ Ón jude˛ul Arad o situa˛ie deosebit„, din punct de vedere economic, al Fabricii îSanevit“ — S.A. Arad, produc„toare de seringi de unic„ folosin˛„.
V„ solicit, domnule ministru, s„ preciza˛i care este, Ón acest moment, pozi˛ia ministerului pe care Ól conduce˛i fa˛„ de fabrica de la Arad.
Solicit r„spuns scris ∫i oral. Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
## Mul˛umesc.
Domnul senator Otilian Neagoe, ave˛i cuv‚ntul. Mai ave˛i interpel„ri?
Din sal„
#169654Nu.
## Mul˛umesc.
Domnule senator Radu Cristian Georgescu, v„ invit la tribun„ sau la microfon, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 3, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea este adresat„ premierului C„lin PopescuT„riceanu ∫i ministrului economiei ∫i comer˛ului, domnului Ioan Codru˛ Sere∫.
Obiectul interpel„rii vizeaz„ situa˛ia îAzomure∫“ — S.A. TÓrgu-Mure∫.
Stimate domnule prim-ministru, Stimate domnule ministru,
Supun aten˛iei dumneavoastr„ o problem„ stringent„, cu implica˛ii economice ∫i sociale, din jude˛ul Mure∫, respectiv situa˛ia Combinatului de Œngr„∫„minte Chimice S.C. îAzomure∫“ — S.A.
Acesta a primit avertiz„ri de la Dispeceratul Na˛ional al Gazului Metan prin care, din data de 11.03.2006, va sista furnizarea gazului metan.
Din aceast„ dat„, S.C. îAzomure∫“ — S.A. nu mai are rezerv„ri la cantit„˛ile de gaz nou.
Combinatul s-a aflat Ón imposibilitatea de a semna _agreement_ -ul cu îRomgaz“, datorit„ pre˛ului impus retroactiv, de la 1 ianuarie 2006, pentru gazul nou.
Pre˛ul co∫ului la gaz nu permite, Ón aceste condi˛ii, o activitate rentabil„ de producere a Óngr„∫„mintelor chimice.
Œnchiderea combinatului chimic ar produce o reac˛ie Ón lan˛ din punct de vedere economic ∫i social, f„r„ precedent Ón jude˛ul Mure∫.
Vor fi disponibiliza˛i circa 3.000 de angaja˛i ai combinatului, precum ∫i circa 1.000 de angaja˛i ai societ„˛ilor comerciale care execut„ lucr„ri pentru S.C. îAzomure∫“ — S.A.
Pe l‚ng„ problemele sociale amintite, atragem aten˛ia c„ produc„torii din sectorul agricol vor fi nevoi˛i s„ cumpere Óngr„∫„minte chimice din import, iar Rom‚nia, dintr-un mare produc„tor de Óngr„∫„minte, va deveni importator de Óngr„∫„minte la pre˛uri ∫i calit„˛i impuse de al˛ii.
Din datele semnalate, Ón aceea∫i situa˛ie se g„sesc toate combinatele chimice produc„toare de Óngr„∫„minte.
Solicit primului-ministru ∫i domnului ministru al economiei ∫i comer˛ului s„ ia m„suri urgente pentru a solu˛iona problema semnalat„, cu concursul Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale ∫i a îRomgazului“.
Solicit r„spuns scris. Mul˛umesc.
Domnul senator Ilie Petrescu, mai ave˛i vreo interpelare?
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Interpelarea este adresat„ ministrului ap„r„rii na˛ionale, domnului Theodor Atanasiu.
Localitatea Bumbe∫ti-Jiu, jude˛ul Gorj, are statut de ora∫, singura unitate economic„ unde localnicii sunt angaja˛i este Uzinei Mecanice Sadu, unitate care produce armament ∫i tehnic„ militar„.
V„ solicit, domnule ministru, s„ m„ informa˛i ce perspective are aceast„ unitate ∫i dac„ ministerul are Ón inten˛ie privatizarea sau men˛inerea ∫i dezvoltarea sa Ón regim actual.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/23.III.2006
Mul˛umesc. Domnul senator Ioan Talpe∫, v„ rog.
Din sal„
#172646Nu este.
Nu mai este prezent.
Din sal„
#172731Pentru stenogram„.
Pentru stenogram„? P„i, nu a˛i adresat 3 Óntreb„ri, 7 interpel„ri?
Domnul senator Ioan Corodan, ave˛i cuv‚ntul. Interpelare adresat„ Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Am o interpelare adresat„ Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, domnului ministru Gheorghe Dobre.
Œn luna februarie, am adresat o interpelare Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale referitoare la unele aspecte sesizate de apicultorii din jude˛ privind plata tarifului de utilizare a re˛elei de drumuri na˛ionale din Rom‚nia, precum ∫i imposibilitatea ob˛inerii acesteia pe o perioad„ mai mic„ de 12 luni.
Am primit r„spuns de la minister prin care mi se aduce la cuno∫tin˛„ faptul c„ au trimis conducerii Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, prin adresa nr. 81200/17.03.2005, solicitarea de a completa art. 4 al Ordonan˛ei Guvernului nr. 15/2002, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i Ón ce stadiu este proiectul care urmeaz„ s„-l ini˛ia˛i referitor la aceast„ situa˛ie ∫i, de asemenea, c‚nd inten˛ioneaz„ ministerul s„ solu˛ioneze aceast„ problem„, cu at‚t mai mult cu c‚t reglement„rile U.E. prev„d posibilitatea derog„rii locale Ón situa˛ia Ón care se Óncadreaz„ la categoria îExcep˛ii“, iar Ón ˛ara vecin„, Ungaria, s-au aplicat deja aceste prevederi.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Senator P.R.M. de Maramure∫ Ioan Corodan.
Mul˛umesc, domnule senator.
V„ consult, stima˛i colegi, dac„ mai exist„ vreun coleg Ónscris la Óntreb„ri ∫i interpel„ri.
Domnul senator Ion Toma. Interpelare, da? V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea este adresat„ Ministrului Educa˛iei ∫i Cercet„rii.
V„ aduc la cuno∫tin˛„ modul deficitar Ón care conducerea Inspectoratului ™colar Jude˛ean Olt deruleaz„ controlul activit„˛ii inspectorilor de specialitate.
Majoritatea inspectorilor desf„∫oar„ Ón timpul serviciului mai multe ore de curs dec‚t cele obligatorii, pentru care sunt retribui˛i Ón mod ilegal, reduc‚nd astfel timpul alocat activit„˛ii din cadrul inspectoratului.
Precizez c„ un inspector de specialitate are obliga˛ia de a efectua 2 ore de predare s„pt„m‚nal.
Consider c„ Ministrul Educa˛iei ∫i Cercet„rii trebuie s„ dispun„ efectuarea unui audit financiar, imputarea banilor primi˛i ilegal ∫i sanc˛ionarea celor vinova˛i.
V„ Óntreb, domnule ministru, fa˛„ de cele de mai sus, ce m„suri ve˛i lua pentru intrarea Ón legalitate? V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc.
Œi consult pe colegi dac„, ∫tiu eu, din eroare, am sc„pat pe cineva, Ón sensul c„ nu i-am oferit cuv‚ntul? Dac„ nu sunt, Ól invit la tribun„ pe domnul ministru Borbély.
## M„ g‚ndeam cum s„ spun, Laszló sau Vasile, dar, oricum, s„-i spun: domnule ministru, ave˛i cuv‚ntul. — **Domnul Borbély László** _ministru delegat pentru lucr„ri publice ∫i amenajarea teritoriului_ **:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Am fost Ladislau Ónainte, dar mi-am schimbat numele Ón Laszló, pentru c„ Ladislau este un nume inventat Ón vremea comunismului, c‚nd se sup„rau dac„ treceai numele de Laszló, dar pute˛i s„-mi spune˛i Vasile, nici o problem„...
V„ mul˛umesc. Am‚ndou„ sunt la fel de frumoase. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
... ∫i, de Pa∫ti, o s„ rezolv„m cu un miel.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Vreau s„ r„spund la dou„ interpel„ri.
Una adresat„ de domnul senator Otilian Neagoe, Ón leg„tur„ cu unele proiecte de reabilitare a unor drumuri, drumul na˛ional R‚∫nov—Poiana Bra∫ov 1E ∫i drumul jude˛ean 112F Moeciu de Jos—Moeciu de Sus.
Vreau s„ v„ informez, domnule senator, c„ drumurile na˛ionale sunt reabilitate, reparate de c„tre Compania Na˛ional„ de Autostr„zi ∫i Drumuri Na˛ionale din Rom‚nia, Ón subordinea Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, ∫i drumul la care v„ referi˛i, DN1E, sectorul R‚∫nov—Poiana Bra∫ov, este propus pentru programul de lucr„ri pentru anul 2006. Noi sper„m ca, Ón func˛ie de aloc„rile bugetare, s„ se rezolve reabilitarea acestui drum care, Óntr-adev„r, are nevoie de o reabilitare, mai ales Ón urma iernii.
Cel„lalt drum la care v„ referi˛i este un drum jude˛ean ∫i, conform legisla˛iei Ón vigoare, drumurile jude˛ene, reabilitarea ∫i repararea drumurilor jude˛ene este Ón sarcina consiliilor jude˛ene, deci, conform legisla˛iei, este o anex„ la bugetul de stat conform c„reia consiliul jude˛ean prime∫te o anumit„ sum„ ∫i, din fondurile proprii, poate s„ rezolve problemele drumurilor jude˛ene care ∫tim foarte bine c„, din p„cate, sunt Óntr-o stare, unele, destul de accentuat„ de deteriorare ∫i ar trebui mai mul˛i bani. Œncerc„m s„ rezolv„m printr-o modificare de legisla˛ie, Ón care s„ se prevad„ posibilitatea acord„rii de la bugetul central a unor bani, pentru c„ sunt total insuficien˛i Ón momentul actual.
Œn ceea ce prive∫te a doua interpelare, a domnului senator Petre Daea, d‚nsul se refer„ la un alt sector de drum, DN57 Or∫ova—Moldova Nou„, unde s-au executat
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/23.III.2006 lucr„ri ∫i este Ón stare de avarie. D‚nsul ar dori s„ ∫tie ce ini˛iative avem Ón acest sens.
Vreau s„ v„ informez, domnule senator, c„ s-au executat, Ón ultimii ani, la acest drum, lucr„ri const‚nd Ón ap„r„ri de maluri, 30 de kilometri, modernizare drum, 37 kilometri, corec˛ie traseu, 18 kilometri, l„rgire platform„ de la 6 metri la 9,75 metri, prelungire de 24 kilometri, pode˛e, 100 de buc„˛i, parapet tip greu, 6,9 kilometri, rigole betonate, rigole de p„m‚nt ∫i alte lucr„ri.
Mul˛umesc, domnule ministru.
Da˛i-mi voie s„-i Óntreb pe cei doi colegi senatori dac„ sunt mul˛umi˛i de r„spunsurile oferite.
V„ rog, domnule senator Neagoe.
## Domnule pre∫edinte,
## Domnule ministru,
Din r„spunsul pe care l-am primit la interpelarea adresat„, n-am Ón˛eles dac„, Óntr-adev„r, drumul na˛ional 1E va fi modernizat Ón acest an, este numai o inten˛ie, ∫i lucrurile sunt foarte grave, pentru c„ drumul na˛ional 1E a fost modernizat par˛ial Ón 2004. Practic, s-a turnat un strat de asfalt Ón anul 2004. Din motive de timp, din motive de resurse financiare, lucr„rile n-au putut fi finalizate integral atunci, dar, Ón cursul anului 2005, nu s-au mai alocat fonduri pentru continuarea lucr„rilor la acest drum. Se cunoa∫te c„ este un drum turistic temperaturile sunt cu alternan˛e foarte mari Óntre minus ∫i plus ∫i acest drum a Ónceput s„ se degradeze ∫i este nevoie de o interven˛ie Ón prim„vara acestui an, de Óndat„ ce timpul va permite.
Œn leg„tur„ cu drumul jude˛ean 112F, e adev„rat c„ este de competen˛a consiliului jude˛ean, dar acest drum este un drum turistic. El a fost realizat tot Ón 2004, cu sprijin al Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, pe ideea aceasta, c„ este o zon„ turistic„ cu multe pensiuni, o zon„ care, economic, poate evolua foarte bine. Din p„cate, ∫i acolo s-a turnat un singur strat de asfalt pe 12 kilometri, iar o por˛iune de 3 kilometri are dou„ straturi de asfalt. Este nevoie de un sprijin pentru acest obiectiv, al drumului jude˛ean 112F, ∫i era o inten˛ie a Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului ca el s„ continue ∫i s„ fac„ leg„tura cu D‚mbovi˛a. Era un proiect interesant pentru turismul din zon„.
Eu sper c„ dumneavoastr„ ve˛i acorda toat„ aten˛ia celor dou„ obiective ∫i c„ Ón 2006 ele vor fi modernizate. V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Domnul senator Daea.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule ministru,
Œn primul r‚nd, vreau s„ apreciez modul elaborat de concep˛ie ∫i prezentare a materialului, ca r„spuns, Óns„, el nu m„ satisface pe deplin, dat fiind faptul c„ nu-mi r„spunde la Óntrebarea pe care am pus-o — ∫i cred c„ este o Óntrebare legitim„ —, anume aceea dac„ solu˛ia aceasta pe care dumneavoastr„ a˛i luat-o — ∫i e firesc s„ g„se∫ti o solu˛ie de moment care Ónseamn„ o solu˛ie de punere Ón mi∫care sau de leg„tur„ Óntre cele dou„ zone populate — este o solu˛ie temporar„ sau este o solu˛ie definitiv„.
Dac„ este temporar„, Ón˛eleg preocuparea mai departe. Dac„ este o solu˛ie definitiv„, Ónseamn„ c„ abandona˛i lucr„rile care s-au f„cut acolo ∫i pe care dumneavoastr„ le-a˛i prezentat, mai cu seam„ c„ defec˛iunea, starea critic„ a drumului respectiv nu este din luna februarie. A fost dat semnalul pr„bu∫irii cu mult timp Ónainte, anul trecut, c‚nd dumneavoastr„ a˛i fost informat despre aceast„ situa˛ie.
Deci Ón˛eleg din cele spuse de dumneavoastr„ c„ este o m„sur„ temporar„ ∫i c„ ea vizeaz„ pentru o perioad„ de timp men˛inerea leg„turii sau este o solu˛ie definitiv„, ceea ce ar Ónsemna abandonarea drumului respectiv? V„ rog, dac„ pute˛i s„-mi da˛i am„nunte Ón acest sens.
Da, mul˛umesc.
V„ invit, domnule ministru, dac„ dori˛i, s„ oferi˛i informa˛ii suplimentare.
## V„ mul˛umesc.
Œn leg„tur„ cu interpelarea domnului senator Neagoe, este prev„zut drumul na˛ional Ón programul pe acest an ∫i Óncerc„m s„ modific„m legisla˛ia, s„ putem da ∫i bani pentru drumurile jude˛ene, pentru c„, din 2005, din p„cate, legisla˛ia nu permite. Ave˛i dreptate, Ón 2004 se puteau da de la minister bani pentru asemenea drumuri.
Œn ceea ce-l prive∫te pe domnul senator Daea, este o solu˛ie provizorie, deci vom continua ∫i nu putem abandona, pentru c„ este un drum foarte important Ón aceast„ zon„ ∫i, Óntr-adev„r, trebuie f„cute lucr„rile cum trebuie, pentru c„ altfel exist„ pericolul de a avea pr„bu∫iri ∫i Ón perioada urm„toare.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umim, domnule ministru. V„ doresc o sear„ bun„. Domnule secretar de stat Vasile Lupu, v„ rog!
I-a∫ ruga pe to˛i reprezentan˛ii prezen˛i ai Executivului, Ón primul r‚nd, s„ spun„ pentru cine doresc s„ prezinte r„spuns la Óntreb„ri ∫i interpel„ri, Óntruc‚t, potrivit Regulamentului Senatului, avem posibilitatea s„ oferim r„spunsurile formulate de dumneavoastr„ Ón scris, Ón condi˛iile Ón care senatorii nu sunt prezen˛i Ón sal„. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/23.III.2006 **Domnul Vasile Lupu** _— secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am de r„spuns la dou„ interpel„ri: pentru domnul senator Ion Moraru ∫i pentru domnul senator Ovidiu Cre˛u.
V„ rog s„ le depune˛i Ón scris. Nu sunt prezen˛i. Mai ave˛i pentru altcineva?
Nu.
V„ doresc o sear„ bun„.
V„ mul˛umesc.
Altcineva, v„ rog!
**Domnul Florin Bejan** — _secretar de stat Ón Ministerul Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iei_ **:**
Din partea M.C.T.I., domnule pre∫edinte, avem un r„spuns pentru domnul senator Ilie Petrescu.
Sunt Florin Bejan, secretar de stat la M.C.T.I.
Este prezent. V„ rog s„-i oferi˛i r„spunsul. Domnule senator Petrescu, v„ rog s„ ∫i asculta˛i.
V„ mul˛umesc.
Domnule senator, circumscrip˛ia este important„, ca ∫i telefonul, dar ∫i r„spunsul la interpelare. V„ rog!
Œn ceea ce prive∫te Óntrebarea domnului senator Petrescu referitoare la inexisten˛a unei re˛ele de telefonie Ón localitatea Glogova, jude˛ul Gorj, vrem s„ v„ comunic„m urm„toarele:
Prin Legea nr. 304/2003 privind serviciul universal ∫i dreptul utilizatorului cu privire la re˛ele ∫i servicii de comunica˛ii electronice s-a creat un cadru legal pentru asigurarea dreptului de acces la serviciul de telecomunica˛ii universal, Ón spe˛„ dreptul tuturor cet„˛enilor de pe teritoriul Rom‚niei de a beneficia de servicii de telefonie ∫i acces la Internet.
Œn baza acestei legi, a fost elaborat Ordinul ministrului comunica˛iilor, tehnologiei ∫i informa˛iei nr. 184/2004, precum ∫i Decizia pre∫edintelui A.N.R.C. nr. 1.074 ∫i 1.188/2004, stabilindu-se astfel procedurile ∫i condi˛iile prin care comunit„˛ile locale din aceste zone pot beneficia de instalarea unor telecentre sau telefoane publice cu plat„.
Agen˛ia Na˛ional„ de Reglement„ri Ón Comunica˛ii a alc„tuit o list„ de circa 1.200 localit„˛i rurale f„r„ acces sau cu un grad foarte redus de acces la re˛eaua public„ de telefonie fix„, localit„˛i pe care le consider„ eligibile pentru introducerea de telecentre. Principalele condi˛ii Ón
alc„tuirea acestei liste au fost inexisten˛a telefoanelor publice cu plat„ Ón localitate ∫i un num„r de minimum 400 de locuitori.
Av‚nd Ón vedere c„ Ón localitatea Glogova din jude˛ul Gorj exist„, conform informa˛iilor de la A.N.R.C., un post telefonic public, 117 abona˛i îRomtelecom“ ∫i o re˛ea de acoperire a operatorului mobil ORANGE, oportunitatea implement„rii unui telecentru Ón aceast„ loca˛ie va fi analizat„ ulterior asigur„rii necesit„˛ii de comunica˛ii Ón localit„˛ile selectate Ón prima faz„ de c„tre A.N.R.C.
De asemenea, prin intermediul proiectului îEconomia bazat„ pe cunoa∫tere“, cofinan˛at de Guvernul Rom‚niei ∫i de Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare, se urm„re∫te dezvoltarea de re˛ele informatice Ón localit„˛ile din mediul rural ∫i mic-urban.
V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.
V„ rog s„-i oferi˛i r„spunsul scris colegului senator, pentru a-l folosi Ón circumscrip˛ia electoral„. Domnul senator Ilie Petrescu.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Domnule ministru, av‚nd Ón vedere c„ noi trebuie s„ facem pa∫i c„tre Uniunea European„, vreau ca ∫i aceast„ localitate, Glogova, unde Tudor Vladimirescu a avut onoarea s„ locuiasc„, Ón aceast„ comunitate teritorial„ a jude˛ului Gorj, v„ rog, m„car pentru Tudor Vladimirescu, s„ facem ceva.
Mul˛umesc.
Domnul C„t„lin Sandu, vicepre∫edinte A.V.A.S.
V„ rog, ave˛i un r„spuns pentru domnul senator Otilian Neagoe. Microfonul nr. 10.
Domnul senator este prezent Ón sal„. Ave˛i cuv‚ntul.
**Domnul Jean C„t„lin Sandu** _— vicepre∫edinte la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Domnule senator,
Referitor la S.C. îTractorul“ Bra∫ov ∫i S.C. îRulmentul“ Bra∫ov, preciz„m c„ acestea au fost incluse Ón anul 1999 Ón cadrul Programului PSAL pentru trecerea la privatizare prin v‚nzarea pachetului de ac˛iuni de˛inut de stat c„tre un investitor strategic sau, c„tre un consor˛iu de investitori, prin metoda negocierii.
Œn perioada 2000—2005, at‚t îTractorul“ U.T.B. — S.A., c‚t ∫i îRulmentul“ — S.A. au fost Ón situa˛ia de a activa Óntr-un mediu economic dificil, caracterizat prin restr‚ngerea pie˛elor de desfacere, insuficien˛a capitalului de lucru, ceea ce a condus la imposibilitatea societ„˛ilor comerciale de a desf„∫ura o activitate profitabil„, fiind Ónregistrate datorii foarte mari, Ón special c„tre bugetul statului. Œn consecin˛„, la aceast„ dat„, nivelul de activitate al acestor dou„ societ„˛i este foarte sc„zut.
Datorit„ situa˛iei dificile, av‚nd Ón vedere ∫i angajamentele asumate de statul rom‚n fa˛„ de organismele financiare interna˛ionale, A.V.A.S. a fost Ón situa˛ia de a elabora Ón scurt timp o nou„ strategie de privatizare a celor dou„ societ„˛i.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/23.III.2006 Astfel, fa˛„ de S.C. îTractorul UTB“ Bra∫ov a fost declan∫at un nou proces de privatizare, negocierile purtate dovedindu-se a fi foarte dificile, av‚nd Ón vedere tocmai situa˛ia financiar„ a societ„˛ii, Ón prezent exist‚nd ∫anse de finalizare a privatiz„rii prin semnarea contractului de v‚nzare-cump„rare de ac˛iuni cu firma indian„ Mahindra & Mahindra India.
De asemenea, pentru S.C. îRulmentul“ — S.A. este Ón curs de analiz„ o nou„ strategie de privatizare care s„ ˛in„ seama de actuala situa˛ie economico-financiar„ a societ„˛ii, respectiv se are Ón vedere separarea unor fluxuri viabile din societate ∫i v‚nzarea acestora, pentru a se mai salva ce se poate salva din S.C. îRulmentul“ — S.A. Bra∫ov.
V„ mul˛umesc.
Œl consult pe domnul senator dac„ este mul˛umit de r„spuns.
Situa˛ia la cele dou„ societ„˛i, domnule vicepre∫edinte, este tot mai critic„, at‚t economic, c‚t ∫i social.
La S.C. îRulmentul“ _—_ S.A. Bra∫ov mai sunt 3.000 ∫i ceva de salaria˛i, la S.C. îTractorul“ _—_ S.A. Bra∫ov, Ón jurul cifrei de 3.000, deci sunt dou„ platforme industriale cu tradi˛ie ∫i, culmea, cu pie˛e de desfacere.
S.C. îRulmentul“ _—_ S.A. Bra∫ov face, totu∫i, un export de circa 30.000.000 de euro, anual. Ceea ce au ei de Ónt‚mpinat este faptul c„ nu pot Óncheia contracte pe termen lung, pentru c„ nu se ∫tie care va fi soarta uzinei. Este p„cat s„ pierdem pie˛e de desfacere, este p„cat s„ nu acord„m sprijin acestor societ„˛i. Repet, S.C. îRulmentul“ _—_ S.A. Bra∫ov, la aceast„ or„, Ón condi˛ii grele, Ón condi˛ii dificile, face, totu∫i, un export de 30.000.000 de euro.
Œn ceea ce prive∫te S.C. îTractorul“ _—_ S.A. Bra∫ov _,_ îTractorul“ a demonstrat c„, de∫i are, Óntr-adev„r, o situa˛ie financiar„ dificil„, a modernizat motorul, are un prototip de tractor care se Óncadreaz„ ∫i Ón normele ecologice europene. Negocierile cu îMahindra“ dureaz„ de circa un an de zile. Œn tot acest context, se pierd oameni califica˛i. Cele dou„ societ„˛i au probleme Ón a-i mai men˛ine pe oamenii care sunt preg„ti˛i.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
V„ rog, Ón situa˛ia Ón care dori˛i s„ purta˛i o discu˛ie, separat cu domnul ministru, s„ o face˛i, iar dac„ dori˛i suplimentar s„ prezenta˛i...
Ideea era aceasta: s„ gr„bim lucrurile, pentru c„ acolo nu se mai poate a∫tepta.
Doar o singur„ precizare, domnule pre∫edinte.
Prima este aceea c„ la S.C. îTractorul“ _—_ S.A. Bra∫ov, acum, cu îMahindra“ se negociaz„ clauzele sociale, deci acordul social cu sindicatele, iar a doua precizare, la S.C. îRulmentul“ — S.A. Bra∫ov, este c„ privatizarea fluxului viabil ∫i identificarea lui are rolul tocmai de a p„stra locurile de munc„ pentru cei de la S.C. îRulmentul“ _—_ S.A.
Mul˛umesc mult.
Mul˛umesc.
Domnul secretar de stat Miron Dumitru, da?
V„ rog, pentru domnul senator Aurel Ardelean pute˛i oferi r„spuns? Sau ave˛i ∫i altele?
Miron Dumitru
#192403Numai pentru domnul senator Ardelean.
Numai pentru d‚nsul?
Miron Dumitru
#192529™i mai am dou„ r„spunsuri pentru domnul senator Ion V„rg„u.
Pentru cine?
Miron Dumitru
#192669Pentru domnul senator Ion V„rg„u.
Da, v„ rog s„ l„sa˛i r„spunsul staff-ului, pentru c„ nu este prezent domnul senator Ion V„rg„u.
Miron Dumitru
#192866Atunci, voi l„sa cele dou„ r„spunsuri, pe care le am. Pentru domnul profesor Aurel Ardelean...
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Domul Dumitru Miron:
Deci Óntrebarea se referea la centrele de excelen˛„ pentru promovarea limbii ∫i culturii rom‚ne.
R„spunsul scris este comprehensiv.
A∫ vrea, doar, s„ spun c„ ne preocup„ promovarea studiului limbii, culturii ∫i civiliza˛iei rom‚ne∫ti, diseminarea acestei componente a identit„˛ii noastre culturale Ón c‚t mai multe spa˛ii universitare.
La acest moment, sunt, Ón 30 de centre universitare, din 17 state, diferite electorate de limba rom‚n„ ∫i le urm„rim cu aten˛ie, ele fac o treab„ bun„, iar num„rul celor care urmeaz„ cursul de limb„ ∫i civiliza˛ie rom‚neasc„ este Ón continu„ cre∫tere. Aceste electorate exploreaz„ — o mare parte dintre ele sunt Ón statele din Europa, dar, practic, ele se afl„ ∫i Ón Statele Unite, se afl„ ∫i Ón India, ∫i Ón China —, iar problema aceasta de a disemina valorile culturii rom‚ne∫ti Ón c‚t mai multe zone ale globului este o preocupare constant„.
Œn anul care a trecut, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii a cheltuit Ón jur de 400.000 de dolari pentru ca s„ salariz„m ∫i s„ asigur„m cheltuielile de Óntre˛inere pentru aceste electorate. Ne preocup„ ideea Ónt„ririi raporturilor parteneriale cu universit„˛ile din ˛„rile partenere ∫i, Ón acela∫i timp, se mai pot ad„uga, la aceast„ dimensiune a activit„˛ii Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, abonamente la periodice, achizi˛ionare de materiale didactice, albume, CD-uri, care sunt, Ón prezent, Ón valoare de vreo 50.000 de dolari, dar care sunt prev„zute a cre∫te.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/23.III.2006
V„ mul˛umesc.
Domnule pre∫edinte, eu sunt mul˛umit de r„spuns.
V„ mul˛umesc domnule profesor. V„ rog, dac„ din partea Executivului mai sunt prezen˛i secretari de stat sau mini∫tri care doresc s„ r„spund„? V„ rog, microfonul nr. 9.
## **Domnul C„t„lin Doic„** _— secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
C„rui coleg senator dori˛i s„-i r„spunde˛i?
C„t„lin Doic„
#195154Domnului senator Gheorghe Funar.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
C„t„lin Doic„
#195278Referitor la Óntrebarea privind datoriile la bugetul statului ale firmei RCS-RDS — S.A. Bucure∫ti, la data de 31 decembrie 2005 ∫i, respectiv, 28 februarie 2006.
Œn conformitate cu prevederile art. 3 titlul I: Transparen˛a informa˛iilor referitoare la obliga˛iile bugetare restante al C„r˛ii I din Legea nr. 161 din 2003 privind unele m„suri pentru asigurarea transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ilor publice, a func˛iilor publice ∫i mediul de afaceri, prevenirea ∫i sanc˛ionarea corup˛iei, la data de 31 ianuarie 2006, au fost publicate, pe site-ul Ministerului Finan˛elor Publice, listele actualizate ale contribuabililor mari, precum ∫i ale contribuabililor mici ∫i mijlocii, care au Ónregistrat obliga˛ii bugetare restante la data de 31 decembrie 2005, datorii care au fost neachitate p‚n„ la data public„rii.
Œn lista contribuabililor mari cu obliga˛ii restante la bugetul de stat la data de 31 decembrie 2005 figureaz„ ∫i societatea Ón cauz„, RCS-RDS — S.A. Bucure∫ti, cu obliga˛ii Ón sum„ de 3.656.091 de lei, reprezent‚nd accesorii calculate pentru neplata Ón termen a obliga˛iilor bugetare, pentru care s-a transmis Ón∫tiin˛are de plat„.
Totodat„, la data de 9 martie 2006, societatea Ón cauz„ figureaz„ cu obliga˛ii restante la bugetul general consolidat, Ón sum„ total„ de 3.918.618 lei, din care debite Ón sum„ de 262.527 de lei ∫i dob‚nzi ∫i penalit„˛i la bugetul de stat, Ón sum„ de 3.656.091 de lei.
Mai ave˛i ∫i alte r„spunsuri?
C„t„lin Doic„
#196794Nu, nu cred.
Mul˛umesc.
Dac„ mai este cineva din partea Guvernului? Ave˛i de oferit vreun r„spuns? V„ rog.
## **Domnul Marius B„lu** — _secretar de stat Ón Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale_ **:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
R„spuns la interpel„rile formulate de domnul senator Dan Sab„u.
Prima interpelare se refer„ la reconsiderarea din punct de vedere militar a jude˛ului Br„ila, Ón condi˛iile actualelor orient„ri ale politicii de ap„rare.
Potrivit prevederilor strategiei de transformare a Armatei Rom‚niei, reorganizarea institu˛iei militare, pe termen scurt, mediu ∫i lung, va fi Ónso˛it„ ∫i de un amplu program destinat Ómbun„t„˛irii infrastructurii aflate la dispozi˛ia Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale.
Œn ceea ce prive∫te jude˛ul Br„ila, men˛ion„m c„ este planificat„ realizarea bazei militare Br„ila la standarde NATO, av‚nd Ón compunere at‚t militari din cadrul for˛elor navale, c‚t ∫i din cele terestre. P‚n„ Ón prezent, nu a fost hot„r‚t, cu exactitate, locul de dislocare a obiectivului sus-men˛ionat, perimetrul acestuia sau alte detalii privind amplasarea, aceste elemente urm‚nd a fi stabilite de comun acord cu autorit„˛ile administra˛iei publice locale, ˛in‚ndu-se cont at‚t de necesit„˛ile strategice ale armatei Rom‚niei, c‚t ∫i de interesul locuitorilor jude˛ului Br„ila, Ón spiritul bunelor rela˛ii existente.
A doua interpelare se refer„ la evaluarea posibilit„˛ilor Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale privind transmiterea spa˛iilor disponibilizate c„tre administra˛ia public„ a jude˛ului Br„ila, precum ∫i dezvoltarea unui parteneriat cu administra˛ia acestui jude˛.
P‚n„ Ón prezent, Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale a transferat din patrimoniul s„u un num„r de 8 caz„rmi, situate Ón aceast„ zon„, c„tre autorit„˛ile administrativteritoriale ale jude˛ului Br„ila ∫i c„tre Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, contribuind, astfel, la solu˛ionarea unora dintre problemele de spa˛iu necesar desf„∫ur„rii activit„˛ii Ón celelalte domenii economicosociale.
Œn acest sens, men˛ion„m c„ Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale a fost de acord cu transferul fostului Aeroport Militar îIanca“ din domeniul public al statului, din administrarea Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, Ón domeniul public al jude˛ului Br„ila ∫i Ón administrarea Consiliului Jude˛ean Br„ila, Ón condi˛iile folosirii, la nevoie, a imobilului ∫i a facilit„˛ilor aferente de c„tre minister, acestea urm‚nd s„ se materializeze Ón conformitate cu dispozi˛iile legale.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Sau alte Óntreb„ri?
## **Domnul Gheorghe Funar**
**:**
Nu.
V„ mul˛umesc.
V„ rog, domnule senator, v„ consult dac„ sunte˛i de acord cu r„spunsurile oferite.
36 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/23.III.2006
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Sunt mul˛umit de r„spunsurile primite ∫i voi folosi aceste r„spunsuri scrise ∫i ca argumente, pentru c„ cele 8 caz„rmi anun˛ate ca fiind cedate sunt un punct de plecare extrem de interesant.
Varianta parteneriatului este varianta Ón care ∫i Armata ar putea c‚∫tiga c‚te ceva Óntr-o rela˛ie posibil financiar„ cu autoritatea local„ ∫i nu am exclus aceast„ variant„. Mul˛umesc.
Mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ mul˛umesc.
V„ consult dac„ mai sunt ∫i al˛i reprezentan˛i din partea Guvernului.
V„ rog, domnul coleg Aurel Gabriel Simionescu.
Rug„mintea ar fi ca domnul secretar de stat s„-mi dea un r„spuns dac„...
Domnul secretar de stat...?
Domnul secretar de stat Marius B„lu, da?
ceva. Colaboratorii mei Ómi spun c„ este vorba de data de 17 martie.
Nu, Óntrebarea era de ce un r„spuns este dat pe data de 13 martie ∫i cel„lalt pe data de 17 martie, c‚nd au fost depuse o dat„.
A∫a au venit de la Ministerul Rela˛iei cu Parlamentul.
Da, bun. Œn orice caz, cele 8 caz„rmi — domnul senator Dan Sab„u este un om deosebit de fin ∫i a avut un astfel de demers — nu sunt la autorit„˛ile locale, pentru c„ dac„ una era la autorit„˛ile locale, eram foarte mul˛umi˛i. Deci nici una nu este la autorit„˛ile locale. Este un demers ∫i dac„ dumneavoastr„ Ól sprijini˛i ∫i reu∫im, nici r„spunsul respectiv nu m„ mai intereseaz„ Ón mod deosebit.
Ideea este s„ putem avea acest r„spuns pozitiv, pentru c„ avem probleme Ón leg„tur„ cu serviciile sociale, asisten˛„ pentru b„tr‚ni ∫i toate celelalte, ∫i am putea valorifica una dintre aceste caz„rmi care vor fi disponibilizate.
V„ mul˛umesc.
Deci, dac„ re˛in, Ón aceea∫i zi, am avut interpel„ri, Óntreb„ri pe aproximativ aceea∫i tem„ ∫i vroiam s„ v„ Óntreb dac„ da˛i r„spunsuri numai de o parte, iar de cealalt„ parte, nu? Aveam o curiozitate.
Œntrebarea, pe care eu am prezentat-o Ón aceea∫i zi Ón care domnul senator Dan Sab„u a formulat o interpelare viza aproximativ acela∫i lucru ∫i a˛i adus numai un r„spuns. Œntrebarea era dac„ sunte˛i numai Óntr-o latur„ cu r„spunsul.
V„ rog, microfonul nr. 10.
V„ rog s„-mi permite˛i s„ verific, dar sunt convins c„ are alt termen de r„spuns. Nu se poate Ónt‚mpla a∫a
™i eu v„ mul˛umesc.
Numai ce am dat Aeroportul Militar îIanca“ acum c‚teva s„pt„m‚ni.
Nu, de caz„rmi e vorba Ón municipiul Br„ila.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## V„ mul˛umesc.
Dac„ nu mai sunt al˛i reprezentan˛i ai Executivului, v„ rog, Ón condi˛iile Ón care ve˛i primi r„spunsuri scrise, s„ fie Ónaintate domnilor senatori.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi, declar Ónchis„ ∫edin˛a Senatului de ast„zi.
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#203026Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“
&JUYDGY|123403]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 31/23.III.2006 con˛ine 36 de pagini.**
Pre˛ul: 7,56 lei noi/75.600 lei vechi
îŒncep‚nd din 1990“ — se spune Ón apel — îcondamnarea comunismului de c„tre societatea civil„ s-a concretizat Óntr-un volum uria∫ de m„rturii ∫i documente. Mii de studii ∫i sinteze ale istoricilor, sute de filme documentare cu m„rturii filmate, zeci de mii de ore cu Ónregistr„ri audio ∫i a∫a mai departe, toate la un loc ∫i fiecare Ón parte fiind probe indiscutabile pentru a condamna f„r„ drept de apel totalitarismul comunist de sorginte stalinist„, Óntr-o prim„ perioad„, apoi a∫a-zisul comunism na˛ional, cu nimic mai pu˛in responsabil Ón esen˛a lui pentru tragedia programat„ ∫i aplicat„ marii majorit„˛i a na˛iunii noastre.“
Memoriul amintit nu r„m‚ne doar la nivelul de considera˛ii teoretice. Œn textul s„u, Óndr„znesc s„ afirm, se face un veritabil ∫i cutremur„tor inventar al crimelor de care se face vinovat sistemul de care am sc„pat acum mai bine de 16 ani.
Reiau aici doar c‚teva dintre ele:
— tr„darea intereselor Rom‚niei de c„tre Guvernul dominat de comuni∫ti, impus de Stalin Ón martie 1945;
— anexarea nedreapt„ ∫i prin for˛„ a Rom‚niei la imperiul sovietic, Óncep‚nd din 1945;
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/23.III.2006 — distrugerea for˛at„ a regimului democratic multipartid prin lichidarea opozi˛iei politice democratice ∫i Ónlocuirea democra˛iei cu dictatura partidului unic;
— exterminarea programat„ a cet„˛enilor prin ac˛iunile securit„˛ii, precum ∫i alte forme de reprimare: arestarea, uciderea, deten˛ia politic„ sau deportarea ˛„ranilor care opuneau rezisten˛„ fa˛„ de colectivizare;
— represiunea Ómpotriva culturii, cenzura extrem„, distrugerea patrimoniului istoric ∫i cultural prin demol„rile din anii ’80;
— criminala politic„ demografic„ ∫i, nu mai pu˛in, cea a alimenta˛iei ra˛ionale;
— conceptualizarea mizeriei materiale ∫i morale, precum ∫i a fricii ca instrumente de men˛inere a puterii comuniste.
Repet, sunt doar c‚teva dintre faptele petrecute Ón perioada martie ’45—decembrie ’89 care nu pot ∫i nu trebuie a fi uitate. Prejudiciul moral ∫i material, cauzat de regimul comunist din Rom‚nia, este prea mare ∫i prea dureros, iar consecin˛ele sale sunt Ónt‚lnite ∫i azi Ón societatea rom‚neasc„, pentru a-l ignora. A-l ignora, Óndr„znesc s„ afirm, este totuna cu a-l scuza, ∫i a∫a ceva nu ne putem permite.
Iat„ de ce, stima˛i colegi, consider c„ apelul, dincolo de faptul c„ a fost adresat pre∫edintelui ˛„rii, cel care, Ónc„ o dat„ spun, sper din toat„ inima c„ va avea Ón˛elepciunea de a-i da curs, ne prive∫te de fapt pe noi to˛i. Clasei politice, putere ∫i opozi˛ie, nu-i revine dec‚t datoria de onoare de a se solidariza cu ini˛iatorii ∫i semnatarii apelului.
Iat„ c„, Ón ceea ce m„ prive∫te, Ónchei spun‚nd cu toat„ convingerea ∫i puterea da. De trei ori da! V„ mul˛umesc.
Trebuie s„ spunem c„ Ón promisiuni Guvernul a fost ∫i de data aceasta foarte darnic. Ce s-a Ónt‚mplat Óns„ pe parcursul etapelor de recalculare a pensiilor? O situa˛ie sintetic„, pentru anul 2005, se prezint„ astfel:
Dintre cele 3.557.474 persoane a c„ror pensie a fost recalculat„, au ob˛inut un punctaj mai mare 1.614.405 persoane, respectiv 45,38%. Restul de 54,62%, respectiv, 1.943.069 persoane, au ob˛inut un punctaj mai mic.
Ce se ascunde Ón spatele acestor cifre seci?
Suntem Ón situa˛ia Ón care, de fapt, pensiile la mai mult de jum„tate dintre rom‚ni s-au mic∫orat, Ón loc s„ se m„reasc„. Probabil c„ ar fi trebuit s„ ne dea de g‚ndit, Ónc„ din vara anului 2005, o ∫tire-laud„ a actualului Guvern care ne anun˛a cu m‚ndrie c„ 500.000 de pensii au fost majorate, pentru ca mai la final s„ se vorbeasc„ despre faptul c„ un milion de pensionari Ó∫i vor putea ridica pensiile recalculate. Œn v‚ltoarea inunda˛iilor ce au lovit Rom‚nia Ón acea perioad„, nimeni nu s-a Óntrebat ce fel de pensii recalculate vor ridica restul de 500.000 de pensionari?
Cei care au ob˛inut un punctaj mai mare au primit sume de bani astfel:
— 229.913 de persoane au primit p‚n„ la 100.000 lei. Pentru mul˛i aceast„ sum„ a fost de 2.000—5.000 lei, nejustific‚nd nici m„car h‚rtia consumat„;
— alte 714.000 persoane au primit sume de p‚n„ la 500.000 lei ∫i doar 258.527 persoane au primit peste 1.000.000 lei.
Astfel, mult tr‚mbi˛ata realizare îs-au m„rit pensiile la peste 1.600.000 pensionari“ este contrazis„ de o realitate crud„.
Av‚nd Ón vedere cre∫terea pre˛urilor, Ón special la alimente ∫i medicamente, Ón anul 2005, putem spune, f„r„ a gre∫i, c„ circa jum„tate dintre persoanele care au primit pensii m„rite au avut, de fapt, o putere de cump„rare mai mic„ Ón 2005 dec‚t Ón 2004.
A∫a cum Ón spatele m„surii înu va sc„dea nici o pensie“ — acolo unde valoarea punctului reevaluat va fi mai mic„, f„c‚ndu-se major„ri p‚n„ c‚nd, urmare a m„ririlor succesive, se va ajunge la o concordan˛„ cu valoarea actualizat„ a pensiei — se ascunde o alt„ mare p„c„leal„: aproximativ 1.350.000 pensionari nu au primit nimic Ón plus Ón ianuarie, c‚nd punctul de pensie a fost m„rit cu 9,3%, pentru c„ au ob˛inut un punctaj mai mic dec‚t cel pe care Ól aveau. ™i nici nu vor primi, pentru c„ Ón ritmul Ón care se face m„rirea pensiilor le vor trebui mul˛i ani p‚n„ c‚nd vor ajunge la nivelul ini˛ial.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/23.III.2006 Œn acest context, exist„ o nemul˛umire din ce Ón ce mai mare Ón r‚ndul pensionarilor deoarece, evident, pre˛urile la energie, gaze, alimente, medicamente nu ˛in cont de valoarea punctului ∫i de logica actualilor guvernan˛i, a∫a cum nu se Óncadreaz„ Ón nici o logic„ ∫i Ón nici un punct pensiile demnitarilor, ale celor din justi˛ie, poli˛ie, etc.
Dar, mai ales, Óntr-o situa˛ie special„, cum este cazul celor care au lucrat Ón grupele I ∫i II de munc„, oamenii nu pot Ón˛elege cum este posibil ca atunci c‚nd li s-a calculat vechimea Ón munc„, s-a ˛inut cont de condi˛iile Ón care au lucrat, cumul‚nd perioadele respective la anii efectiv lucra˛i, iar atunci c‚nd este vorba de calcularea valorii punctului acesta scade, sporurile primite pentru condi˛iile deosebite de munc„ nemaifiind luate Ón calcul.
Ne Óntreb„m ce Ónseamn„, Ón viziunea actualilor guvernan˛i, s„ lucrezi consecutiv o anumit„ perioad„ Ón schimb de noapte, s„ lucrezi numai noaptea? Ce Ónseamn„ s„ lucrezi consecutiv Ón condi˛ii toxice? Care este vina actualilor pensionari care au muncit pe Platforma Chimic„ Br„ila sau Ón îLaminorul“ ori Ón Turn„toria de la îPromex“ pentru modul Ón care au fost operate datele privind locul ∫i condi˛iile de munc„? Cum le putem explica lor sc„derea pensiei dup„ 30-35 de ani de munc„ efectiv„ Ón acele condi˛ii? Ce fel de pensii mai mari vor lua cei 3.790.000 de rom‚ni Ón 2006, a∫a cum ne asigur„ domnul premier T„riceanu? Ce s„ le spunem celor aproape jum„tate din pensionarii Rom‚niei care au o pensie Ón jur de 2 milioane lei ∫i care, la ie∫irea din aceast„ iarn„, probabil Ó∫i spun: Bine c„ mai tr„im!
A∫a nu sistem de pensii!
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Nu ne crede˛i pro∫ti, domnilor! Nu ne subestima˛i! Œn timp ce voi a˛i venit cu pluta, noi, rom‚nii, am venit cu Plutarh.
Din p„cate, Rom‚nia este una dintre cele mai descentrate ˛„ri, din punct de vedere al amplasamentului capitalei. Municipiul Bucure∫ti este prea departe de Transilvania ∫i nu ∫tie sau nu Ón˛elege drama rom‚nilor ardeleni, care sunt prizonieri Ón cle∫tele format de teroarea unor honvezi din interior ∫i de ∫antajul, presiunea ∫i lobby-ul interna˛ional al Ungariei.
Nu doresc s„ reiau toate fazele politicii scelerate a ∫ovinilor unguri, care s-au aliat Ón istorie cu oricine pentru a le st‚rpi valahilor s„m‚n˛a: Ón 1848, cu habsburgii, Ón 1914—1918, cu nem˛ii, Ón 1919, cu bol∫evicii lui Lenin, Ón 1940, cu fasci∫tii lui Mussolini ∫i cu nazi∫tii lui Hitler, Ón 1950, cu comuni∫tii lui Stalin, iar acum, Ón anii no∫tri, Óncearc„ s„ capteze bun„voin˛a noilor structuri ale continentului.
Asta nu mai e politic„, ci prostitu˛ie istoric„ nonstop, 24 de ore din 24.
îOmul bolnav al Europei“, cum numea cineva Ungaria, are o tumoare pe creier, care Ói d„ devieri comportamentale, tulbur„ri de vedere ∫i de vorbire, pierderea direc˛iei de mers, ba, chiar ∫i unele crize de epilepsie.
Œn anul 1952, pentru a-i ˛ine pe rom‚ni Ón ∫ah ∫i pentru a ar„ta pisica popoarelor aflate sub c„lc‚iul s„u, Stalin a hot„r‚t Ónfiin˛area Regiunii Autonome Maghiare. Uneltele lui au fost consilierii sovietici Tumanov ∫i Arhipov. Tocmai atunci se elabora o nou„ Constitu˛ie, la care ungurii au f„cut mii de amendamente referitoare la Ónfiin˛area Regiunii Autonome Maghiare, cum ar fi: transformarea acestei noi unit„˛i Óntr-un autentic stat Ón stat, Ónfiin˛area unei republici secuie∫ti, un Guvern maghiar, care s„ aib„ sediul la T‚rgu-Mure∫, cu armat„, poli˛ie ∫i jandarmerie, cu drapel propriu, similar cu cel al Ungariei, precum ∫i cu moned„, dar ∫i cu justi˛ie ∫i administra˛ie, Ón care s„ se vorbeasc„ numai limba lui Attila, ∫i, Ón sf‚r∫it, cu crearea unui coridor care s„ fac„ leg„tura acestui hibrid cu Ungaria, dup„ care, acestea dou„ s„ se uneasc„. Rog a se compara cererile din 1952 cu cererile din 2006. Sunt aproape identice.
™i, pentru a consfin˛i noua Constitu˛ie stalinist„, la 23 septembrie 1952, Gheorghe Gheorghiu-Dej — pentru
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/23.III.2006 c„ tot vorbea un coleg de procesul comunismului, hai s„ analiz„m ∫i aceste fapte — spunea sub cupola Marii Adun„ri Na˛ionale, citez dup„ documenta˛ia profesorului universitar Petre fiurlea: îProiectul Constitu˛iei ridic„ pe o treapt„ Ónalt„ rezolvarea democrat„ a problemei na˛ionale Ón Rom‚nia, prev„z‚nd crearea Regiunii Autonome Maghiare. Oamenii muncii, educa˛i de partid Ón spiritul interna˛ionalismului, au salutat cu Ónsufle˛ire aceast„ prevedere a proiectului de Constitu˛ie. Du∫manii poporului muncitor“ — continua Gheorghe Gheorghiu-Dej — îcare Ón trecut au a˛‚˛at ∫i au speculat vr„jm„∫ia artificial„ creat„ Óntre rom‚ni ∫i cet„˛enii de alte na˛ionalit„˛i, ∫i care ar dori s„ redob‚ndeasc„ pozi˛iile pierdute, prin a˛‚˛area ∫ovinismului, au reac˛ionat furios ∫i plini de turbare fa˛„ de aceast„ m„sur„. Crearea Regiunii Autonome Maghiare va Ónt„ri considerabil statul rom‚n. Noua Constitu˛ie va Ónsufle˛i poporul muncitor la noi victorii Ón construirea socialismului, pentru Ónt„rirea patriei ∫i a Óntregului lag„r al p„cii ∫i al socialismului, Ón frunte cu marea Uniune Sovietic„. Izvorul marii for˛e mobilizatoare a noii Constitu˛ii Ól constituie ideile marxism-leninismului, ideile marelui geniu al omenirii muncitoare, tovar„∫ul Stalin.“
Am Óncheiat citatul, repet, din cuv‚ntarea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, rostit„ la 23 septembrie 1952, Ón fa˛a celor 324 de deputa˛i, care, a doua zi, au votat, la dou„ m‚ini, noua Constitu˛ie, cu Regiunea Autonom„ Maghiar„ cu tot ∫i cu und„ verde pentru o nou„ purificare etnic„ f„cut„ de cominterni∫tii unguri.
Citind ast„zi, dup„ 54 de ani, ni∫te fi˛uici ca îZiua“. îEvenimentul zilei“, îLibertatea“, îCotidianul“, îG‚ndul“, care tr„iesc din bani negri, ∫i cele mai multe au devenit proprietatea unor str„ini dubio∫i, ai senza˛ia c„ Ól cite∫ti pe Gheorghe Gheorghiu-Dej ∫i c„ Stalin Ónc„ tr„ie∫te.
Cine sunt du∫manii poporului muncitor care — nu-i a∫a? — a˛‚˛„ la Ónvr„jbire? Noi, rom‚nii. De ce oare nu s-or ast‚mp„ra rom‚nii „∫tia? De ce nu s-or l„sa ei batjocori˛i ∫i, Ón final, ∫ter∫i din cartea vie˛ii? Ce soi ciudat de oameni! S„ nu renun˛e ei imediat ∫i necondi˛ionat la patria lor, la limba lor, la identitatea lor, la mo∫tenirea p„rin˛ilor ∫i a str„bunilor lor!
Dac„ mi se permite un joc de cuvinte, Ón casa noastr„ avem un necaz, pricinuit de valul marilor migra˛ii din Asia: îsecuiul lui Pepelea“.
Dar revizioni∫tii unguri nu fac probleme numai Rom‚niei, ci ∫i Slovaciei, Serbiei ∫i Ucrainei, av‚nd Ón vedere c„ ei au venit mult mai t‚rziu Ón Europa, au g„sit totul ocupat de al˛ii, ∫i de atunci vor s„ disloce cu coatele ∫i cu picioarele. V„ spun asta ca istoric.
Am spus-o ∫i o repet: ungurii ∫ovini ∫tiu numai de fric„. Vre˛i dovada? Uita˛i-v„ la pirueta de 180 de grade, f„cut„ de min˛ile Ónfierb‚ntate ale acelora care clocesc Ónc„ din anul 1997 scandaloasa proclama˛ie pentru Ónfiin˛area republicii independente secuie∫ti. Abia dup„ ce au priceput c„ noi, rom‚nii, nu glumim deloc ∫i c„ paharul r„bd„rii noastre s-a umplut, au Óntors-o ca la Ploie∫ti, iar acum scot de pe m‚nec„ tot felul de variante lini∫titoare, a∫a cum scot circarii panglici pe gur„.
C‚t despre U.D.M.R., se vede clar c„ are un dublu limbaj ∫i un dublu comportament. At‚ta timp c‚t chiar c„peteniile acestei pretinse forma˛iuni culturale, aflate aici, Ón Parlamentul Rom‚niei, dar ∫i Ón Guvernul Rom‚niei, recunosc c„ U.D.M.R. are Ón programul s„u acelea∫i revendic„ri de autonomie teritorial„, noi nu constat„m nici o diferen˛„ Óntre radicali ∫i modera˛i.
Cu alte cuvinte, ∫i politicienii europeni∫ti vor Ónjunghierea Rom‚niei, dar nu a∫a brutal, ci elegant, cu
anestezie, conform normelor recomandate de str„in„tate pentru sacrificarea animalelor.
™i acum s„ trecem la domnul Emil Boc, care face pe îNathan Œn˛eleptul“, de Lessing, ∫i, de la Ón„l˛imea lui liliputan„, ˛ine predici f„r„ punctua˛ie, din care nimeni nu Ón˛elege nimic, ∫i se declar„ satisf„cut c„ ungurii ∫i secuii se men˛in, deocamdat„, doar la nivelul declara˛iilor, dar nu trec la fapte.
™ti˛i cam ce Ónseamn„ treaba asta, stima˛i colegi? E ca ∫i cum cineva te Ónjur„ zi de zi de mam„, dar, at‚ta timp c‚t nu-∫i pune Ón aplicare sudalmele, totul e Ón regul„, poate s„ continue, totul face parte din jocul democratic.
Noi ∫tim, Óns„, altceva. De pild„, pentru ni∫te cuvinte necugetate, b„tr‚nul filosof francez Roger Garaudy, ca ∫i un profesor britanic, care au negat Holocaustul, au fost condamna˛i la Ónchisoare. Pentru un cuv‚nt, un singur cuv‚nt, Macedonia, s-a iscat un conflict diplomatic Óntre Grecia ∫i una dintre fostele republici iugoslave. Exemplele pot continua.
Prin alte ˛„ri, cei care pericliteaz„ siguran˛a na˛ional„ sau militeaz„ pentru secesiune ori ∫i-au f„cut trupe paramilitare mai intr„ ∫i la pu∫c„rie ori sunt declara˛i indezirabili, deci _persona non grata_ , ∫i expulza˛i. Pe vremea c‚nd pre∫edintele nostru de ∫edin˛„ era ministru de interne, prin 1994 sau 1995, ˛in minte c„ a expulzat-o pe provocatoarea Eva Maria Barki. Numai noi ne l„s„m scuipa˛i Ón obraz ∫i numai la noi circul„ slobozi ∫i agit„ spiritele to˛i nenoroci˛ii, de parc„ ˛ara asta ar fi sat f„r„ c‚ini.
Eu, unul, nu accept lec˛ii de politic„ ∫i patriotism de la ni∫te pigmei. Cine nu are habar de istoria acestei ˛„ri ∫i, pentru o blestemat„ de m‚ng‚iere pe cre∫tet din partea comisarilor str„ini — ieri, sovietici, azi, occidentali —, e Ón stare s„-∫i v‚nd„ ∫i mor˛ii din groap„, atunci s„ tac„ din gur„ ∫i s„ elibereze scena politic„!
Trebuie s„ privim realitatea Ón fa˛„, ca la doctor. Problema maghiar„ exist„. N-am inventat-o noi, dar noi avem datoria s-o monitoriz„m, p‚n„ c‚nd ner„bdarea agresiv„ a unor urma∫i ai lui Horthy nu va da foc Óntregii Europe — ∫i asta, mai ales acum, dup„ asasinarea, subliniez, asasinarea lui Slobodan Milo∫evici, situa˛ie nou-creat„, care va tulbura ∫i mai mult apele Ón aceast„ zon„ a b„tr‚nului continent.
Œn concluzie, pentru a fi foarte clar tuturor ∫i s„ nu se fac„ specula˛ii, P.R.M. nu mai organizeaz„, deocamdat„, nici un miting de protest la Odorheiul Secuiesc. Eu m„ bazez pe angajamentele luate de domnii Traian B„sescu, Vasile Blaga, Radu Timofte — cu acesta din urm„ am vorbit acum 20 de minute la telefon — ∫i ale altora, care mi-au spus c„ totul va fi Ón ordine ∫i c„ mai mult dec‚t unele excese individuale nu se va Ónregistra o escaladare a tensiunilor.
A∫a dup„ cum se vede, noi suntem oameni de Ón˛eles, dar r„m‚nem de veghe ∫i, la nevoie, vom interveni.
Sau poate trebuie s„ cerem aprobare de la coloana a V-a a tr„d„torilor de neam pentru a ne ap„ra ˛ara?!
Am priceput c„ nu putem, deocamdat„, s„ facem Rom‚nia Mare, dar nu vom permite nim„nui s„ fac„ Rom‚nia din ce Ón ce mai mic„. Reciti˛i-i pe Nicolae Iorga, Ionel I. C. Br„tianu, Regina Maria, Iuliu Maniu, Nicolae Titulescu, Octavian Goga, Vasile Goldi∫, Alexandru Vaida Voievod, Vasile Lucaciu ∫i al˛i f„uritori ai Rom‚niei Mari! Dac„ ar tr„i ast„zi, ∫i ei ar fi ∫tampila˛i cu dangaua
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/23.III.2006 stalinist„, ca du∫mani ai poporului muncitor — nu-i a∫a? — de c„tre ni∫te politruci oportuni∫ti ∫i ziari∫ti m‚nji˛i.
Œn ceea ce Ói prive∫te pe maghiarii de r‚nd, dintre care 10.000 sunt membri cu carnet ai Partidului Rom‚nia Mare, Ói asigur„m de toat„ stima ∫i pre˛uirea noastr„, ei sunt fra˛ii no∫tri. Vorba Bibliei: îFerici˛i f„c„torii de pace!“
Œn orice caz, evenimentele din aceste zile au reprezentat un examen pentru to˛i. Noi, cei de la P.R.M., am demonstrat c„ ne pas„ de ˛ara noastr„, pentru care ne-am da ∫i via˛a, ∫i c„ avem ∫i voin˛a, ∫i for˛a de a-i pune cu botul pe labe pe reprezentan˛ii din Rom‚nia ai re˛elei Al-Quaida, aripa maghiar„.
C‚t despre ceilal˛i protagoni∫ti, tusea ∫i junghiul, vai de mama lor, Dumnezeu Ói va pedepsi dup„ inima lor viclean„ ∫i plin„ de ur„!
Doamne, ocrote∫te-i pe rom‚ni! V„ mul˛umesc.
De asemenea, Direc˛ia Mediul de Afaceri lucreaz„ pe baza Planului de ac˛iuni privind Ónl„turarea barierelor administrative din mediul de afaceri a c„ror realizare este monitorizat„ permanent de un grup de lucru interministerial.
Se va modifica Legea nr. 31/1990 Ón care se va introduce guvernanta corporativ„, vom veni cu o nou„ lege Ón fa˛a dumneavoastr„, cu Legea holdingului, de care avem at‚ta nevoie, de asemenea, Legea insolven˛ei ∫i Legea aprob„rii tacite au fost deja aprobate. Œn cur‚nd, vom veni cu o nou„ lege, o Lege a investi˛iilor.
A∫ vrea s„ v„ spun c„ raportul B„ncii Mondiale din 13 septembrie 2005 privind realizarea afacerilor Ón 2006, crearea de locuri de munc„, arat„ c„ Rom‚nia se situeaz„ Óntre primii 12 performeri Ón ceea ce prive∫te Ómbun„t„˛irea mediului de afaceri din Rom‚nia. Este clar c„ institu˛ia func˛ioneaz„.
Œn acest context Ón care institu˛iile esen˛iale pentru dezvoltarea mediului de afaceri func˛ioneaz„ corect, Ón care aprecierile institu˛iilor interna˛ionale sunt pozitive ∫i Ón care Programul de guvernare prevede asigurarea stabilit„˛ii mediului de afaceri, este surprinz„tor s„ constat„m c„ unii reprezentan˛i ai principalelor partide aflate la guvernare propun o formul„ de reorganizare a A.R.I.S. a A.N.I.M.M.C. ∫i a Direc˛iei Mediului de Afaceri ∫i crearea unui conglomerat-mamut care s„ le Ónglobeze pe cele trei, pun‚nd Ón sarcina aceleia∫i institu˛ii obiective diverse, care nu au leg„tur„ unele cu altele. Aceast„ promovare legislativ„ la care fac referire mi se pare, doamnelor ∫i domnilor, lipsit„ de viabilitate.
A∫ vrea s„ men˛ionez c„ Ón nici una dintre cele 19 ˛„ri pe care noi le-am analizat ∫i care fac parte din Uniunea European„ nu exist„ structuri guvernamentale unice care s„ coordoneze at‚t activitatea pentru investi˛ii str„ini, c‚t ∫i cea a Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii ∫i, cu at‚t mai pu˛in, mediul de afaceri.
Av‚nd Ón vedere aceste considerente prezentate, care nu justific„ propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Rom‚ne pentru Mediul de Afaceri, cred c„ propunerea legislativ„ mai sus amintit„ nu r„spunde necesit„˛ilor de progres ale Rom‚niei. Regret, dar proiectul A.R.M.A. este o arm„ care trage Ómpotriva ini˛iatorilor.
Cred cu t„rie c„, la mai pu˛in de ∫ase luni, p‚n„ la decizia privind aderarea Rom‚niei la Uniunea European„, nu este oportun, stima˛i colegi, s„ bulvers„m mediul de afaceri, desfiin˛‚nd institu˛ii care func˛ioneaz„ corect, Ónfiin˛‚nd conglomerate.
Œn alt„ ordine de idei, cred, de asemenea, c„ este cazul s„ ne reamintim cu to˛ii prevederile art. 191 ∫i 199 din Regulamentul Senatului referitoare la deontologia parlamentar„, care se refer„ la comportamentul senatorilor.
S„ nu uit„m c„ parlamentarii Rom‚niei trebuie s„ dea ˛„rii nu numai legi bune, dar ∫i modele de via˛„ ∫i de comportament civilizat.
V„ rog s„ interpreta˛i spusele mele din perspectiva popularit„˛ii de 11% pe care o are Parlamentul Rom‚niei Ón r‚ndurile popula˛iei.
Œn Óncheiere, vreau s„ reamintesc c„ am cerut de la aceast„ tribun„ ca mediul de afaceri s„ nu fie culpabilizat atunci c‚nd nu este cazul. Am constatat, Óns„, cu triste˛e,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/23.III.2006 c„ unii reprezentan˛i ai mediului de afaceri alimenteaz„ ei Ón∫i∫i starea conflictual„ cu institu˛ii ale statului.
Cu toate c„ sunt dator s„ sprijin mediul de afaceri, sunt, Ón egal„ m„sur„, un adept fervent al statului de drept. Cred cu t„rie Ón institu˛iile statului, Ón nevoia ca acestea s„ func˛ioneze corect ∫i eficient. Cred cu t„rie c„ afacerile trebuie sprijinite, dar cred Ón acela∫i timp c„ respectarea legalit„˛ii este o necesitate.
To˛i trebuie s„ respecte legea ∫i s„-∫i Óndeplineasc„ obliga˛iile legale.
Cred c„ institu˛iile statului trebuie s„ fie l„sate s„ lucreze, s„ fie sprijinite Ón acest sens de noi to˛i. Nu pot asista impasibil la Óncerc„ri de denigrare a institu˛iilor fundamentale, indiferent din partea cui ar veni ele.
Cred c„ oamenii politici care ocup„ func˛ii importante Ón stat, care au responsabilit„˛i enorme Ón asanarea mediului de afaceri ∫i care Ón˛eleg s„-∫i fac„ datoria cu bun„-credin˛„, trebuie sprijini˛i, nu ataca˛i pentru simplul motiv c„ Óncearc„ s„ instaureze legalitatea.
Oamenii de afaceri trebuie s„ accepte faptul c„ Óntr-un stat de drept libera ini˛iativ„ presupune, totodat„, ∫i riscul de a suporta controale din partea organelor abilitate ale statului.
Trebuie s„ Ón˛elegem o dat„ pentru totdeauna c„ a venit vremea ca Ón Rom‚nia nimeni s„ nu mai fie deasupra legii.
V„ mul˛umesc.
Mesajul 1848 trebuie Ón˛eles acolo unde a fost formulat, la origini, ∫i nu prin interpret„ri date de unii sau de al˛ii.
U.D.M.R. a chemat pe to˛i maghiarii, Óntruc‚t aceasta este ziua maghiarimii de pretutindeni, s„ serbeze aceast„ zi, s„ fie prezen˛i la serbarea din 15 martie, cu demnitate, cu onoare, cu bra˛ele deschise pentru to˛i care serbeaz„ Ómpreun„ cu noi, ascult‚nd mesaje pe care dorim a le asculta ∫i anul acesta.
Cred c„ aceasta este semnifica˛ia corect„ ∫i Ón˛elesul, Óntr-adev„r, corect al zilei de 15 martie. Œn acest sens dorim s„ Ón˛elege˛i c„ s„rb„toarea noastr„ este ∫i s„rb„toarea tuturor, a tuturor celor care cred c„ libertatea, egalitatea ∫i fraternitatea trebuie s„ ne uneasc„.
V„ mul˛umesc.
Toat„ lumea Ón˛elege c„ pentru a convie˛ui este necesar sprijinul reciproc ∫i Ón˛elegerea Óntre ambele p„r˛i, mai ales atunci c‚nd fie ungur, rom‚n sau ˛igan e∫ti afectat de catastrofele naturale sau de epidemii fitosanitare, l„sate de la Dumnezeu parc„ pentru a ne testa capacitatea de a fi oameni unii cu al˛ii, cum spune o vorb„ din popor.
Mul˛umesc.
Apelurile pe care le face domnul deputat N„stase la bunul-sim˛ public au fost identificate corect de popula˛ie, ca fiind disperate, ca zv‚rcoliri demne de o cauz„ mai bun„, ca o ultim„ Óncercare de a prezerva privilegiile unei caste de Ómbuiba˛i, privilegii n„scute ∫i hr„nite din demagogia administrat„, ani de-a r‚ndul, acelora care, acum, se pl‚ng de pensii, de ∫omaj, de salarii, de dreptul la s„n„tate.
Chiar dac„ lament„rile au luat locul ironiilor ustur„toare, pe care domnul N„stase obi∫nuia s„ le livreze de la Ón„l˛imea sa de ∫ef de partid adversarilor politici, nu mai impresioneaz„ pe nimeni. Dovada, sondajele de opinie care arat„ P.S.D.-ul Ón c„dere liber„, iar pe Adrian N„stase, ca o piatr„ de moar„ de g‚tul acestui partid aflat Ón deriv„.
Epistole misterioase au Ónceput s„ apar„ la sediul Organiza˛iei bucure∫tene a P.S.D., Ón care autorii denun˛„ prejudiciile imense pe care le aduce partidului Adrian N„stase prin problemele sale cu justi˛ia.
Œn acela∫i timp, oficialii europeni atrag aten˛ia c„ s-au s„turat de lipsa de voin˛„ pe care Parlamentul Rom‚niei o arat„ de fiecare dat„ c‚nd trebuie s„ adopte legi Ómpotriva corup˛iei la nivel Ónalt ∫i ne sugereaz„, cu un accent ap„sat, faptul c„, probabil, Ón aceste condi˛ii, aderarea Rom‚niei Ón 2008 ar fi mult mai realist„.
Deoarece atitudinea lui Adrian N„stase a reu∫it s„ decretibilizeze partidul din care face parte, Ón mod vertiginos, din ce Ón ce mai multe voci, chiar din miezul fierbinte al P.S.D., pledeaz„ pentru dezicerea de Adrian N„stase.
Atitudinea Ónc„p„˛‚nat„ ∫i, Ón continuare, arogant„ a P.S.D.-istului Adrian N„stase a slu˛it fa˛a acestui partid, ai c„ror lideri ∫i-au f„cut din avu˛ii un ˛el politic absolut. Corup˛ie, mit„, primire de comisioane grase, Óncreng„turile de interese care ies din ce Ón ce mai des la iveal„ sunt ast„zi aduse la cuno∫tin˛a unei popula˛ii Óngrozite s„ descopere c„, de fapt, suspiciunile care circulau nu sunt dec‚t v‚rful aisbergului. Ele probeaz„ dispre˛ul flagrant al unei categorii de politicieni care, prin presta˛ia jalnic„ pe care au avut-o, au f„cut din Óntreaga clas„ politic„ ˛inta dezaprob„rii publice.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/23.III.2006 Electoratul a devenit din ce Ón ce mai con∫tient de dreptul s„u de a vedea oameni politici reprezentativi, ale c„ror biografii politice s„ nu fie p„tate de scandaluri ∫i suspiciuni tenebroase.
Din p„cate pentru Domnia sa, ceasul politic al lui Adrian N„stase s-a oprit Óntr-un mod care nu ar face cinste nim„nui.
Reabilitarea sa devine imposibil„ Ón condi˛iile Ón care p„streaz„ atitudinea de superioritate la adresa legii, Óntr-un mod pe care l-a consacrat ∫i din care baronii locali au f„cut o adev„rat„ marc„.
f n‚nd cont de toate acestea, m„ g‚ndesc c„, atunci, Ón decembrie 2005, vr„jitoarele au avut dreptate. Mul˛umesc.
slab„ factur„, menit a masca proasta gestiune a ˛„rii ∫i incapacitatea actualului Guvern de a rezolva problemele oamenilor.
Dup„ aderarea Rom‚niei la Organiza˛ia Tratatului Atlanticului de Nord, integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ reprezint„ o prioritate pentru toat„ societatea rom‚neasc„, deci pentru to˛i rom‚nii ∫i maghiarii care tr„iesc Ón aceast„ ˛ar„.
Partidul Social Democrat face un apel c„tre toate for˛ele politice la maturitate politic„ ∫i echilibru.
Atragem aten˛ia c„ Rom‚nia nu are voie nici m„car s„ lase s„ se Óntrez„reasc„ posibilitatea ca evenimente similare celor de la T‚rgu-Mure∫ din 20 martie s„ se repete.
15 Martie 1848 reprezint„ un moment important pentru na˛iunea maghiar„, dar, Ón acela∫i timp, reprezint„ un moment de reflec˛ie pentru na˛iunea rom‚n„.
La 16 ani de la eliberarea Rom‚nei ∫i Ungariei de sub spectrul comunismului exist„ prea pu˛ine proiecte comune, viabile, care s„ lege constructiv Budapesta de Bucure∫ti.
Dup„ at‚ta timp, pentru ambele ˛„ri, Transilvania continu„ s„ fie un subiect fierbinte, folosit ca argument Ón campaniile electorale.
Pe plan european am fost da˛i ca exemplu pentru modul Ón care am ∫tiut s„ gestion„m rela˛iile cu minorit„˛ile, Ón special cu minoritatea maghiar„.
De fiecare dat„, Óns„, c‚nd apar tensiuni legate de acest subiect ar trebui cu to˛ii s„ ne Óntreb„m dac„ minoritatea maghiar„ din Rom‚nia este Ón pericol de dispari˛ie, dac„ minoritatea maghiar„ are de suferit Ón urma convie˛uirii cu cet„˛enii majoritari din Rom‚nia ∫i de ce dore∫te minoritatea maghiar„, cu at‚t de mult„ Ónver∫unare, separarea de popula˛ia majoritar„.
Acum 3-4 ani, la Liceul Bolyai din T‚rgu-Mure∫, politicieni, profesori ∫i c‚˛iva p„rin˛i maghiari au transmis copiilor lor ideea c„ nu este s„n„tos s„ Ónve˛e al„turi de copiii rom‚ni, pentru c„ identitatea lor s-ar putea dilua.
La Universitatea Babe∫-Bolyai din Cluj-Napoca al˛i politicieni, al˛i profesori le insufl„ acum studen˛ilor un sentiment de sufocare Ón preajma colegilor rom‚ni.
De unde vine aceast„ dorin˛„ de separare, cui folose∫te ea?
De 16 ani ne tot Óntreb„m de ce minoritatea maghiar„ vrea ∫coli separate, universit„˛i separate ∫i acum autoguvernare pe criterii etnice a ˛inuturilor Ón care tr„ie∫te.
Acum, Ón timp ce toat„ lumea vorbe∫te de o Europ„ unit„, Ón preajma zilei de 15 martie, Ón Transilvania, se g„sesc min˛i Ónfierb‚ntate ce viseaz„ deja bariere instalate la intrarea Ón secuime, administrare proprie, legi proprii ∫i, de asemenea, multe alte astfel de lucruri total nejustificate.
Exist„ oare posibilitatea ca aceast„ ac˛iune s„ fie una abil regizat„, pentru a determina votarea Legii privind Statutul minorit„˛ilor?
Doresc, de asemenea, s„ dezavuez modul Ón care domnul Traian Ungureanu, analist BBC, deformeaz„ prin intermediul Televiziunii Rom‚ne reflectarea realit„˛ilor privind evenimentele din martie ’90 de la T‚rgu-Mure∫.
Asem„narea evenimentelor de la T‚rgu-Mure∫ din martie ’90 cu conflictul din Iugoslavia este incorect„ ∫i inacceptabil„ pentru postul na˛ional de televiziune.
Domnul pre∫edinte Ion Iliescu nu poate fi asociat cu Slobodan Milo∫evici, ca promotor al violen˛ei, av‚nd Ón vedere c„ implicarea domnului Ion Iliescu, Ón calitate de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/23.III.2006 pre∫edinte al C.P.U.N., a fost esen˛ial„ Ón dezamorsarea evenimentelor de la T‚rgu-Mure∫.
Prin urmare, solicit„m U.D.M.R. s„-∫i precizeze pozi˛ia fa˛„ de subiectul autonomiei ∫i cerem organelor statului s„ asigure p„strarea ordinii ∫i legalit„˛ii garantate de Constitu˛ie ∫i de legile statului rom‚n, f„r„ a Ónc„lca Óns„ dreptul la libera exprimare a tuturor cet„˛enilor.
Solicit„m, totodat„, Guvernului ca, Ón urma unei analize atente, s„ ne comunice, dup„ consumarea evenimentelor din 15 martie, cum este ast„zi posibil ca teme separatiste, specifice anilor ’90, s„ fie reluate cu doar c‚teva luni Ónainte de integrare?
V„ mul˛umesc.
Politica energetic„ durabil„ urm„re∫te maximizarea bun„st„rii pe termen lung, p„strarea unui echilibru dinamic ∫i rezonabil Óntre siguran˛a Ón alimentarea cu energie, competitivitatea serviciilor energetice ∫i protec˛ia mediului. Aceast„ politic„ trebuie v„zut„ ca un proces continuu de c„utare, Ónv„˛are ∫i adaptare pentru a oferi solu˛iile optime.
Nu se poate s„ nu sesiz„m coinciden˛a dintre tema propus„ pentru anul 2006 ∫i greut„˛ile reale cu care se confrunt„ Ón prezent consumatorii rom‚ni de energie, pu∫i Ón situa˛ia de a face fa˛„ cre∫terii bru∫te a pre˛urilor Ón contextul invocat al aplic„rii programului negociat cu reprezentan˛ii Uniunii Europene.
Problemele consumatorilor sunt legate de existen˛a posibilit„˛ii de participare direct„ la politica energetic„, implicarea Ón procesul de reglementare, respectarea drepturilor individuale sau colective de a solicita corectarea deciziilor de reglementare.
Œn Rom‚nia, au fost rezolvate unele probleme importante, precum: certificarea energetic„ a cl„dirilor ∫i instala˛iilor, m„surarea ∫i plata consumurilor reale la Ónc„lzire ∫i ap„ cald„, finan˛area investi˛iilor prin ter˛i, auditarea eficien˛ei energetice.
Trebuie salutat„ recenta ini˛iativ„ a autorit„˛ii na˛ionale competente de a implementa prevederile Programului de guvernare referitoare la noul concept de parteneriat tripartit public-privat.
Œmi exprim opinia c„ trebuie s„ intensific„m eforturile pe linia inform„rii ∫i educa˛iei consumatorilor din ˛ara noastr„, consider‚nd aceste m„suri ca pe cel mai important demers pentru asigurarea unei economii de pia˛„ eficiente ∫i — de ce nu? — chiar pentru lupta Ómpotriva corup˛iei.
De asemenea, este necesar s„ transpunem Ón practic„ c‚t mai urgent prevederile Programului de guvernare referitoare la trecerea sub control parlamentar a activit„˛ii autorit„˛ilor de reglementare.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Din p„cate, actualmente, modul Ón care actualul Executiv gestioneaz„ problemele v‚rstnicilor prezint„ numeroase caren˛e, iar lipsa dialogului cu reprezentan˛ii acestei categorii sociale este una dintre ele. Pentru a exemplifica acest lucru am s„ v„ spun c„ Ón jude˛ul Vrancea a avut loc abia acum 3 s„pt„m‚ni, pentru prima oar„ de la Ónceputul anului 2005, o ∫edin˛„ a Comitetului Consultativ de Dialog Civic pentru Persoanele V‚rstnice. Aceasta este o structur„ cu rol consultativ, condus„ de prefectul jude˛ului din care fac parte, al„turi de acesta, un subprefect, reprezentan˛i ai serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor, precum ∫i reprezentan˛i ai organiza˛iilor jude˛ene de pensionari.
De∫i, Ón conformitate cu prevederile Hot„r‚rii de Guvern nr. 499/2004, Ónt‚lnirile acestui organism trebuia s„ aib„ loc lunar, a∫a cum am precizat anterior, aceast„ Óntrunire a fost prima de la Ónceputul anului 2005, iar scuza g„sit„ de reprezentan˛ii Guvernului a fost legat„ de implicarea lor c‚t mai eficient„ Ón gestionarea problemelor produse de inunda˛iile care s-au ab„tut asupra jude˛ului Vrancea Ón vara anului trecut.
Doamnelor ∫i domnilor, este o scuz„ pueril„, este o scuz„ care nu poate produce dec‚t un z‚mbet amar.
Pentru a vedea c‚t de eficient„ a fost implicarea reprezentan˛ilor Guvernului Ón rezolvarea problemelor produse de inunda˛ii, ar trebui s„-i Óntreb„m pe sutele de sinistra˛i care s-au rugat cu disperare ca iarna s„ nu-i prind„ f„r„ un acoperi∫ deasupra capului, iar c‚nd, Ón
sf‚r∫it, la finele anului trecut, li s-au Ónm‚nat cheile de la case, au v„zut c„ locuin˛ele mult promise sunt pline de igrasie, f„r„ izola˛ie ∫i Ón multe cazuri cu t‚mpl„rie montat„ de m‚ntuial„.
Elocvent„ pentru modul Ón care au fost gestionate problemele cet„˛enilor afecta˛i de inunda˛ii este situa˛ia din satul Bo˛‚rl„u, comuna Vadu Ro∫ca. Aici, firma aleas„ de Guvern pentru a construi casele sinistra˛ilor a am‚nat Ónc„ o dat„ recep˛ia tehnic„ a lucr„rilor contractate, stabilit„ pentru data de 1 martie. Aceast„ firm„ a Óncasat de la Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului suma de 18,3 miliarde lei pentru cele 146 de case ridicate la Bo˛‚rl„u, din care, Ón prezent, din cauza calit„˛ii îexcep˛ionale“ a lucr„rilor, sunt locuite numai 6.
Revenind la problemele grave cu care se confrunt„ persoanele v‚rstnice, fiecare zi ne dovede∫te c„ realitatea este mult mai dur„, uneori cumplit„, departe de orice statistic„ sau luare de pozi˛ie a oficialilor guvernamentali.
Criza medicamentelor compensate, ob˛inerea aparatelor auditive, pensiile prea mici fa˛„ de tarifele la utilit„˛i sunt doar c‚teva dintre problemele cu care se confrunt„ pensionarii vr‚nceni, probleme care, cu siguran˛„, pot fi Ónt‚lnite ∫i Ón alte zone ale ˛„rii.
Grave sunt Óns„ ∫i problemele cu care se confrunt„ v„duvele ∫i veteranii de r„zboi, al c„ror num„r a sc„zut dramatic Ón ultimii 5 ani, cu peste 5.000. De∫i mul˛i dintre ace∫tia ar merita poate c‚te o statuie pentru ce au f„cut pentru aceast„ ˛ar„, Ón acest moment ei nu mai au acces nici m„car la medicamentele ∫i serviciile medicale gratuite, lipsa banilor fiind scuza invocat„ de autorit„˛i, scuz„ care, din p„cate, Ói priveaz„ pe ace∫ti oameni de o b„tr‚ne˛e lini∫tit„ ∫i demn„.
Av‚nd Ón vedere aspectele prezentate mai sus ∫i raport‚ndu-m„ la faptul c„ erodarea nivelului de trai a persoanelor v‚rstnice a devenit o constant„ a actului de guvernare a Alian˛ei D.A. P.N.L.-P.D., cer Guvernului T„riceanu s„ ia m„suri urgente pentru a reda acestor oameni dreptul de a tr„i Ón demnitate.
Mul˛umesc.
Trebuie spus faptul c„, Ónc„ de la debut, festivalul s-a bucurat de o excelent„ primire din partea publicului, a oamenilor de teatru rom‚ni ∫i str„ini prezen˛i la Craiova, c‚t ∫i din partea mass-media. Œntr-un amplu reportaj ap„rut Ón cotidianul britanic îThe Independent“, pe data de 24 noiembrie, reputatul critic Paul Taylor compara îCraiova Shakespeare Festival“ din 1994 cu Festivalul îShakespeare al tuturor“, organizat Ón acela∫i an la Londra de c„tre Royal Shakespeare Company, elogiind manifestarea de la Craiova, Ón detrimentul celei din capitala Marii Britanii: î...spectacolele de la Craiova au avut din abunden˛a acelor calit„˛i care au lipsit, din toate punctele de vedere, manifest„rii de la Londra.“
Actorul Steve Wats, unul dintre protagoni∫tii excep˛ionalului spectacol îCum v„ place?“, prezentat pe scena craiovean„ de faimoasa companie britanic„ îCheek by Jowl“, f„cea presei o declara˛ie extraordinar„: îNu sunt de acord c„ iubirea este oarb„. Oficierea actului teatral este oficierea actului iubirii. Deci este nevoie de doi! Acest al doilea din complicata poveste a iubirii de teatru noi l-am g„sit aici, la Craiova, cu prilejul Festivalului «Shakespeare». P‚n„ acum ne-a ova˛ionat un public dornic de efecte, de str„luciri, de momente Ón care noi eram «mai muzicali». Publicul de la acest festival nea dovedit c„ este tot timpul cu noi, din Ón˛elegere pentru cuv‚ntul scris de Shakespeare pentru a fi rostit.“
Nu pot Óncheia aceast„ declara˛ie f„r„ a v„ Ómp„rt„∫i bucuria c„ sunt craiovean. ™i, pentru c„ Ón toate exist„ un echilibru, indiferent de problemele economice cu care
se confrunt„, Ón acest moment, regiunea Olteniei, se pare c„ soarele r„sare, de∫i o dat„ la trei ani, ∫i Ón Craiova.
A∫a cum se structureaz„ Ón prezent, Festivalul Interna˛ional îShakespeare“ are toate premisele s„ fie un mare eveniment cultural la nivel european ∫i m„ bucur c„ aceast„ a V-a edi˛ie are loc chiar Ón anul premerg„tor integr„rii europene a Rom‚niei.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Num„rul exact al operelor lui Br‚ncu∫i Ónc„ nu se ∫tie. Critica de specialitate se opre∫te, totu∫i, Ón jurul a 720 de sculpturi, schi˛e, desene, studii ∫i opere complete, multe dintre ele fiind Ón mai multe variante, din diferite materiale, a∫a cum este ∫i cazul cu îPas„rea m„iastr„“,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/23.III.2006 îDomni∫oara Pogani“, îCap de copil“, îS„rutul“, îCoco∫ul“, îPas„rea Ón spa˛iu“ ∫i multe altele dintre operele sale.
Mai aproape de realitate este c„ 70% din opera br‚ncu∫ian„ se g„se∫te Ón muzeele ∫i colec˛iile particulare din S.U.A., restul g„sindu-se pe alte continente.
Noi, Ón Rom‚nia, avem 12 opere plus Complexul sculptural de la T‚rgu-Jiu. Este deja de notorietate faptul c„, Ón anul 2005, o variant„ a îP„s„rii m„iestre“ s-a v‚ndut la o licita˛ie cu fabuloasa sum„ de aproape 25.000.000 de dolari.
Demn de remarcat este ∫i faptul c„ pilo˛ii americani, civili sau militari, poart„ pe reverul hainei, ca un semn de mare cinste, o insign„ ce reprezint„ o pas„re Ón zbor de-a lui Br‚ncu∫i. Nu ∫tiu ca pilo˛ii rom‚ni din flotila Rom‚niei s„ poarte a∫a ceva.
Consider c„ Ón Rom‚nia s-a practicat ∫i se mai practic„ Ónc„ un sabotaj prin omisiune asupra lui Br‚ncu∫i. Continu„, parc„, ∫i Ón prezent sabotajul declan∫at din timpul vie˛ii sculptorului. Din c‚te ∫tiu eu, Ón singurul Dic˛ionar al arti∫tilor plastici contemporani, ap„rut la Editura îMeridiane“, din anul 1976, anul centenarului na∫terii lui Br‚ncu∫i — ceva de neimaginat — Br‚ncu∫i nu exist„. Œn Ghidul Cultural Interna˛ional, la fel, Ón Istoria artei, ap„rute dup„ 1990, se poate constata c„ sculptorul Constantin Br‚ncu∫i nu apare.
Aceste lucr„ri pentru studiul artei de la origini p‚n„ Ón prezent, prin omisiune, produc o mare eroare. De foarte mare valoare este ∫i opera literar„, respectiv îCuget„rile“ lui Br‚ncu∫i _._ Citind aceast„ oper„, po˛i Ón˛elege mai u∫or via˛a ∫i sculpturile sale.
Un foarte mare merit pentru adunarea, respectiv culegerea aforismelor scrise sau spuse de sculptor Ón diferite Ómprejur„ri, Ói revine br‚ncu∫iologului ∫i scriitorului Constantin Z„rnescu, din Cluj, care a scos prima edi˛ie Ón anul 1980, apoi Ónc„ trei edi˛ii.
Remarcabil„ este ∫i cartea îBr‚ncu∫i — cioplitor Ón duh“, scris„ de gorjeanul nostru ™tefan St„iculescu, Ón anul 2001, Ón edi˛ie trilingv„.
Senator de Gorj fiind, format ca om pe plaiurile care l-au dat lumii pe marele ∫i inegalabilul Br‚ncu∫i, am sim˛it nevoia ca, de la Ónalta tribun„ a Senatului Rom‚niei, s„ rostesc aceast„, numit„ impropriu, de fapt, declara˛ie politic„, ca o modest„ contribu˛ie la marcarea celor dou„ evenimente anun˛ate Ónc„ din titlul declara˛iei: na∫terea ∫i moartea marelui sculptor rom‚n gorjean.
V„ rog s„ accepta˛i, domnule pre∫edinte, stimate colege ∫i stima˛i colegi, ca, Ón Óncheiere, s„ citesc c‚teva aforisme ce Ói apar˛in lui Constantin Br‚ncu∫i:
îEu am voit s„ Ónal˛ totul dincolo de p„m‚nt.“
A fost primul aforism.
îAm f„cut ∫i eu pa∫i pe nisipul eternit„˛ii.“
A fost al doilea aforism.
îS„ crezi ca un demiurg, s„ porunce∫ti ca un rege ∫i s„ munce∫ti ca un sclav.“
- A fost al treilea aforism.
îLucrurile nu sunt greu de f„cut, ceea ce este greu este s„ ne punem Ón starea de a le face.“
A fost al patrulea aforism ∫i ultimul.
Mul˛umesc frumos, domnule pre∫edinte, doamnelor ∫i domnilor coleg.
Dar, Ón fine, eu, acum, am de spus Senatului Rom‚niei ∫i, sper, autorit„˛ilor din Rom‚nia de azi, oamenilor care pot interveni concret, s„ zicem a∫a, executiv, ceva foarte dramatic, care se leag„ de via˛a unui mare scriitor rom‚n cu care suntem contemporani. Am de pledat Ón amonte, pentru a Óncerca s„ evit„m o alt„ tragedie Ón aval. La 75 de ani, F„nu∫ Neagu este unul dintre clasicii literaturii rom‚ne Ón via˛„. El a str„b„tut etape istorice, cu hot„r‚rea omului care s-a n„scut cu geniu, cu umor ∫i cu mult curaj, un om de mare curaj. ™i-a construit o carier„ literar„, pornind de la condi˛ia de copil de ˛„ran din B„l˛ile Br„ilei.
Exemplul acesta se multiplic„ Ón ˛„rile neglijente ∫i noi suntem o ˛ar„ neglijent„. Noi suntem o ˛ar„ cu at‚t de multe valori, Ónc‚t ne Ónchipuim — ca ∫ahi∫tii amatori, la Ónceputul partidei — c„ putem risipi oric‚te valori.
Este o ru∫ine ca, la 75 de ani, un clasic al literaturii rom‚ne, unul dintre pu˛inii f„c„tori de limb„ rom‚n„ care este F„nu∫ Neagu, s„ stea cu familia, cu fata, cu ginerele, cu nepo˛ii, umil s„ fie dat afar„ din cas„ ∫i s„ nu g„seasc„ Ón˛elegere la dreg„torii epocii.
Pentru a ucide, Ón Rom‚nia, sunt toate instrumentele preg„tite. Pentru a salva, este mereu ocupat la ambulan˛„. Este absurd, este Ónvinov„˛itor!
Nu putem s„ nu ne g‚ndim, de exemplu, la felul cum a murit George Constantin, de asemenea, cap de ∫ir al artei scenice din Rom‚nia. A murit dat afar„ din cas„.
Sigur, retroced„ri ∫i a∫a mai departe, dar astea toate calc„ ∫i pe cadavre ∫i eu v„ rog s„ ne folosim puterile risipite, eventual adun‚ndu-ne, ∫i s„ rug„m Biroul permanent al Senatului s„ intervin„, ca un v‚rf de lance al Ón˛elep˛ilor acestei ˛„ri, pentru ca situa˛ia unor oameni de felul lui F„nu∫ Neagu, de calitatea lui F„nu∫ Neagu, s„ se rezolve. S„ nu ne l„s„m invada˛i de nep„sare ∫i s„ credem c„ toate problemele sunt rezolvate numai pentru c„ propriile noastre probleme sunt mai aproape de rezolvare dec‚t ale celorlal˛i.
Nu am nici o pledoarie personal„ de f„cut, am doar grija de a nu fi contemporani ∫i permite˛i-mi chiar mai mult, de a nu ne g„si noi Ón situa˛ia de contemporani ai unor crime intelectuale, pentru c„, dac„ se Ónt‚mpl„ ceva ∫i cu acest mare scriitor, pe aceast„ linie a polariz„rii bog„˛iilor Óntr-o direc˛ie ∫i a s„r„cirii unor mari spirite cum este F„nu∫ Neagu, atunci Ónseamn„ c„ noi nu ne merit„m locul de ale∫i ai acestui popor. V„ rog, dincolo de...
A solicitat cuv‚ntul, la chestiuni de ordin organizatoric, domnul senator Mihai Ungheanu. Nu-l v„d. Nu este nimic, dac„ nu este prezent avem alte priorit„˛i.
La punctul 2 Ón ordinea de zi, stima˛i colegi, avem o not„ pentru transmiterea unei propuneri legislative Camerei Deputa˛ilor, pentru a o dezbate ∫i adopta ca prim„ Camer„ sesizat„.
Este vorba de propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciar„.
V„ consult dac„ sunt interven˛ii.
Dac„ nu sunt interven˛ii,
Mul˛umesc.
De asemenea, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a solicitat de la Direc˛ia de informare ∫i documentare a Senatului un documentar privind drepturile salariale acordate altor categorii de func˛ionari, de care beneficiaz„ Ón prezent ace∫tia, ∫i s-a constatat c„, cu excep˛ia primei de vacan˛„ ∫i a pensiei de serviciu, celelalte drepturi sunt deja prev„zute.
Referitor la greaua presiune bugetar„, care a fost invocat„ de Guvern, din acest material documentar s-a prev„zut c„, la nivelul Senatului, num„rul persoanelor care ar putea solicita recalcularea pensiei, potrivit Legii nr. 2/2006, este de circa 30 de persoane, iar Ón anul 2006 ar urma s„ se mai pensioneze o singur„ persoan„.
Am primit un aviz negativ de la Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„, un aviz negativ referitor la proiectul de lege de adoptare a acestei ordonan˛e.
Ca atare, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri supune spre dezbatere ∫i adoptare plenului Senatului un raport de respingere.
Noi consider„m c„ acest proiect de lege intr„ Ón categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Camer„ sesizat„.
Nu Ón ultimul r‚nd, este de contestat ∫i de v„zut care este urgen˛a cerut„ de Constitu˛ie cu privire la adoptarea acestui proiect de lege de adoptare a ordonan˛ei.
Mi-a∫ Óng„dui...
Stimate ∫i stima˛i colegi parlamentari,
Indiferent ce scriu ziarele despre noi, ca institu˛ie, despre noi, ca oameni, s„ nu uit„m nici o clip„ c„ noi suntem trec„tori, dar institu˛ia pe care o servim este elementul de baz„, cardinal al democra˛iei Ón toat„ lumea civilizat„. ™i dac„ acest bastion al democra˛iei este batjocorit de cei care formeaz„ Executivul, la un moment dat, indiferent cum se cheam„ ∫i indiferent ce coloraturi politice au Ón spate, pentru c„ aici nu este vorba de o coloratur„ sau de alt„ coloratur„, aici este vorba de o logic„ ce m„r∫„luie∫te Ón dreptul modern de vreo 200 de ani, ∫i anume: e de conceput ca, dup„ ce Parlamentul s-a pronun˛at ∫i a adoptat o lege — ∫i Ónc„ cu for˛a juridic„ a legii organice — s„ fie concediat...? Pentru c„ asta Ónseamn„. Suspendarea legii Ónseamn„ concedierea Parlamentului de la rosturile sale.
Scrie, cumva, Ón Constitu˛ie c„ este Guvernul organul legiuitor al ˛„rii ∫i c„ el este organul reprezentativ suprem sau scrie invers, la art. 61, c„ este Parlamentul? Cumva, Guvernul este cel care formeaz„ Parlamentul, cum se Ónt‚mpla Ón perioada interbelic„, sau Parlamentul este cel care formeaz„ Guvernul, ∫i atunci cum Ó∫i permite Guvernul s„ adopte o asemenea atitudine, un asemenea comportament de sfidare a institu˛iei care se cheam„ Parlament ∫i a Constitu˛iei?
Este motivul pentru care, domnule pre∫edinte, c„ noi vot„m... Sigur c„ e previzibil, dac„ ∫i Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, cu toat„ opozi˛ia care a fost, s-a pronun˛at cu majoritate de voturi pentru respingerea ordonan˛ei, dar problema nu trebuie s„ r„m‚n„ aici. Dup„ p„rerea mea, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri trebuie s„ duc„ mai departe, domnule pre∫edinte, misiunea ei, ∫i anume trebuie s„ procedeze, de Óndat„, la chemarea Ón fa˛a comisiei a celor care au semnat ∫i, mai departe, printr-un raport, fie ∫i numai primul-ministru, potrivit Constitu˛iei, s„ dea explica˛iile cuvenite Parlamentului, pentru c„, altfel, cercul nu se Ónchide ∫i r„m‚ne ideea c„ Guvernul poate s„ fac„ ce vrea Ón Rom‚nia.
Nu, Guvernul, Ón Rom‚nia, nu poate s„ fac„ ce vrea! De pild„, nu poate Guvernul s„ adopte ordonan˛„ de urgen˛„ prin care se suspend„ aprobarea unei legi abia adoptate de Parlament, iar dac„ Guvernul a f„cut lucrul acesta, el trebuie s„ fie tras la r„spundere. Este, de fapt, concluzia cu care Ónchei luarea mea de cuv‚nt.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/23.III.2006 Care este situa˛ia de fapt, av‚nd Ón vedere lipsa de transparen˛„ a acestor ac˛iuni ale Agen˛iei Na˛ionale SAPARD Ón evaluarea proiectelor de finan˛are?
™i ultima problem„, domnule pre∫edinte, insist s„ mi se r„spund„ la Óntreb„rile anterioare ∫i s„ mi se r„spund„, at‚t scris, c‚t ∫i oral, Ón acest plen.
La sf‚r∫itul lunii februarie 2006, datorit„ producerii unei tas„ri ∫i a unei alunec„ri de teren la kilometrul 4 al drumului, a fost necesar„ restric˛ionarea circula˛iei pe un singur fir, fiind interzis„ trecerea vehiculelor ce dep„∫esc 1,5 tone, cu excep˛ia autovehiculelor de interven˛ie.
Œn prezent, pe sec˛iunea de drum mai sus men˛ionat„ este asigurat„ circula˛ia tuturor persoanelor, pentru persoanele din autobuze fiind efectuat„ transbordarea.
Œn ceea ce prive∫te traficul greu, acesta a fost deviat pe ruta ocolitoare Oravi˛a—Bozovici—Or∫ova. Varianta provizorie este Ón lucru ∫i va fi redat„ circula˛iei imediat ce condi˛iile atmosferice vor permite.
Œn toat„ aceast„ perioad„, Compania Na˛ional„ de Autostr„zi ∫i Drumuri Na˛ionale, unitate aflat„ Ón subordinea ministerului, a asigurat asisten˛a tehnic„ ∫i, Ómpreun„ cu Poli˛ia ∫i Jandarmeria, a monitorizat por˛iunea de drum cu probleme.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Decizia privind disponibilizarea ∫i transferul imobilelor, care vor deveni excedentare nevoilor institu˛iei militare, urmeaz„ a fi luat„ la finalul anului 2007, termen p‚n„ la care, Ón linii mari, procesul de restructurare a Armatei Rom‚niei va fi finalizat.
Mul˛umesc.