Corneliu Vadim Tudor

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Doamnelor ∫i domnilor,

Cea mai Ónalt„ form„ de slug„rnicie este unanimitatea. Noi nu suntem o ma∫in„ de vot. Noi suntem Senatul Rom‚niei ∫i avem de spus ni∫te lucruri. De aceea am fost trimi∫i aici, de mii, unii chiar de milioane de oameni. Ca lider de grup ∫i ca pre∫edinte al acestui partid, care se nume∫te chiar îRom‚nia Mare“, m„ simt dator s„ rostesc c‚teva cuvinte Ónainte de votul propriu-zis, tocmai pentru c„ este o chestiune de interes fundamental pentru spiritualitatea noastr„ de esen˛„ cre∫tin„, pentru rom‚nii din ˛ar„, din Basarabia ∫i Bucovina, dar ∫i pentru rom‚nii din diaspor„. ™i m„ simt dator s„ vorbesc toate acestea, cu at‚t mai mult cu c‚t de mai bine de un an de zile s-au ivit discu˛ii contradictorii, ∫i unele au creat ni∫te curente de opinie. Noi consider„m c„ ora∫ul Bucure∫ti are nevoie de o catedral„. Peste tot, unde te duci, Ón lumea civilizat„, exist„ nu numai o catedral„, ci mai multe, chiar 2, 3. Parisul are mai multe catedrale, nu numai Notre Dame. Aici nu mai avem ce discuta. Ca sociolog al religiei ∫i ca istoric, eu ∫tiu de voin˛a Patriarhului Miron Cristea, Ónt‚iul Patriarh al Rom‚niei Mari, Ónt‚i mitropolit primat ∫i, din 1925, patriarh. El a vorbit de amplasarea acestei catedrale Ón zona Dealului Filaretului, acolo unde s-au ars, Ón timpul Revolu˛iei de la 1848, Arhondologia ∫i Regulamentele Organice.

Am discutat cu Preafericitul Patriarh Teoctist, de s„rb„toarea îIzvorul T„m„duirii“, un praznic Ómp„r„tesc al Bisericii Ortodoxe, la M„n„stirea lui Br‚ncoveanu, S‚mb„ta de Sus. Œn virtutea unei vechi amici˛ii care ne leag„ de circa 20 de ani, l-am Óntrebat, cu dragoste filial„: îPreafericite, spune-mi care e ultima Voastr„ dorin˛„, unde vre˛i s„ fie ∫i, cum va vrea Biserica Ortodox„, a∫a va fi!“ Ar fi aberant s„ te opui aceleia pe care Eminescu o numea îMama Neamului Rom‚nesc“.

™i Preafericitul mi-a r„spuns: îAcolo dorim, pentru c„ acolo au fost preg„tite, c„ va fi amplasat„, 5—6 genera˛ii de preo˛i, de egumeni, de c„lug„ri.“ Discu˛iile ivite au fost Ón sensul c„ Bucure∫tii au prea pu˛ine parcuri. Sunt numai trei parcuri vechi, tradi˛ionale: Parcul Ci∫migiu, trasat la 1832 de generalul Pavel Kiseleff — poate c„ acesta a fost cel mai bun lucru pe care l-a f„cut acea ocupa˛ie ruseasc„, dup„ Pacea de la Adrianopole, de la 1829, Óntre noi fie vorba, poate nu se ∫tie, dar Parcul Ci∫migiu are 17 hectare, c‚t are Insula ™erpilor —, apoi Parcul Her„str„u ∫i Parcul Carol. Noi ne-am Ómpotrivit la Ónceput, pentru c„ exista riscul s„ se strice ∫i Parcul Carol, care este mai vechi dec‚t 1906, anul Expozi˛iei jubiliare consacrate celor 40 de ani de domnie a marelui rege care a fost Carol I, unificator de ˛ar„, pentru c„ el a adus Dobrogea Ónapoi, la patria-mam„, Ón 1878, Parcul a fost amenajat, Ón special, de doctorul Constantin Istrate. Totu∫i, de la amicul ∫i colegul nostru R„zvan Theodorescu, aici, Ón sal„, ∫i din informa˛iile vehiculate Ón pres„, la radio, la televiziune am aflat c„ s-a f„cut o modificare de ultim„ or„, adic„ nu se mai demoleaz„