Stenogramă plen

Doamnelor ∫i domnilor senatori, Declar deschis„ ∫edin˛a noastr„ de ast„zi.

Œncepem cu primul punct Ónscris Ón ordinea de zi, declara˛ii politice.

Are cuv‚ntul doamna senator Maria Antoaneta Dobrescu din partea Grupului parlamentar P.S.D. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, doamna senator.

## **Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Declara˛ia mea politic„ este Ón numele Grupului parlamentar P.S.D. ∫i se refer„ la raportul de ˛ar„ care a fost dat publicit„˛ii de cur‚nd.

Ziua Ón care Comisia European„ a difuzat Raportul anual de ˛ar„ referitor la Rom‚nia va fi, cu siguran˛„, re˛inut„ ca un eveniment de maxim„ importan˛„ Ón rela˛iile noastre cu Uniunea European„. Este un moment la fel de important ca ∫i cel al intr„rii noastre Ón NATO, dar cu implica˛ii mult mai mari, av‚nd Ón vedere beneficiile pe termen lung ale integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„.

Noi, senatorii din Grupul Partidului Social Democrat, ca ∫i partidul nostru Ón ansamblu, nu Óncerc„m s„ facem din Raportul de ˛ar„ al Comisiei Europene un succes istoric al c„rui merit ne apar˛ine Ón exclusivitate. Recunoa∫terea de c„tre Uniunea European„ a juste˛ei reformelor din Rom‚nia este un succes al Óntregii ˛„ri, al tuturor for˛elor politice responsabile. Cine pune la Óndoial„ rigoarea partenerilor no∫tri europeni Ón a acorda calificative se Óndoie∫te, practic, de seriozitatea institu˛iilor europene, ceea ce ar constitui un grav prejudiciu adus profesionalismului acestora.

Raportul de ˛ar„ al Comisiei Europene este mai optimist dec‚t cele anterioare ∫i nu prive∫te numai anul 2004, ci este un îraport al rapoartelor“, o sintez„ a evolu˛iei Rom‚niei din 1997 ∫i p‚n„ Ón prezent. El atest„ cre∫terea economic„ constant„ Ón ultimii cinci ani, realitate ce nu poate fi negat„ de nici un actor politic, indiferent de culoarea lui.

Raportul de ˛ar„ favorabil este o recunoa∫tere a unui parcurs dificil.

Œn primul r‚nd, este recunoscut faptul c„ Rom‚nia are o economie func˛ional„ de pia˛„, ceea ce Ónseamn„ c„ satisface ∫i singura condi˛ie care mai trebuia Óndeplinit„ pentru a putea Óncheia negocierile de aderare.

Œn al doilea r‚nd, Comisia European„ a estimat c„ Rom‚nia va fi capabil„ s„ fac„ fa˛„ presiunilor concuren˛iale ale pie˛ei unice la momentul ader„rii.

Œn al treilea r‚nd, Comisia a enun˛at perspectiva Óncheierii negocierilor Ón acest an, a∫a cum s-a stabilit de c„tre Consiliul European de la Bruxelles, Ón decembrie 2003, ∫i reconfirmat, tot la Bruxelles, Ón iunie a.c.

Stima˛i colegi,

Asemenea celorlalte ˛„ri care au devenit de cur‚nd membre ale Uniunii Europene, ne-am supus, cu succes, tuturor testelor necesare verific„rii abilit„˛ilor noastre de a sta la masa unei mari familii europene. Obiectivul nostru declarat, coincide cu acela al Comisiei Europene. El presupune finalizarea cu succes a negocierilor Ón anul 2004, semnarea Tratatului de aderare Ón anul 2005, urm‚nd ca Ón anul 2007 s„ intr„m Ón Uniunea European„, al„turi de ˛ara vecin„, Bulgaria.

Este adev„rat c„ ˛ara noastr„ va fi monitorizat„ de Comisia European„ ∫i dup„ Óncheierea negocierilor ∫i c„ Tratatul de aderare va con˛ine o clauz„ serioas„ de salvgardare care ar permite Comisiei s„ am‚ne aderarea Rom‚niei sau a Bulgariei p‚n„ la 1 ianuarie 2008.

Pentru a pune cap„t specula˛iilor ap„rute Ón ultimele zile ∫i pe aceast„ tem„, s„ dezamors„m orice presupozi˛ie preciz‚nd c„ procesul de monitorizare este un sistem care a func˛ionat ∫i pentru cele zece ˛„ri care au aderat la 1 mai 2004 ∫i chiar ∫i la ader„rile anterioare. Elementul suplimentar Ón cazul Rom‚niei ∫i Bulgariei este legat de faptul c„ perioada vizat„ este mult mai lung„, ceea ce explic„ necesitatea consolid„rii procesului de monitorizare.

De asemenea, nici m„car clauza de salvgardare propus„ Ón documentul de strategie prezentat, tot la data de 6 octombrie, de Comisia European„, nu este o noutate, o prevedere similar„ exist‚nd ∫i la celelalte ˛„ri care au aderat la Uniunea European„.

Raportul de ˛ar„ analizeaz„ Óntreaga perioad„ 1997—2004 ∫i constat„ c„ Ón tot acest interval s-au f„cut progrese, dar accentueaz„ foarte clar c„ progresele cele mai substan˛iale s-au Ónregistrat Ón ultimii patru ani. Iat„ de ce, senatorii, membri ai Grupului P.S.D., apreciaz„ de la tribuna Senatului c„ avem un motiv Ón plus s„ subliniem importan˛a continuit„˛ii la guvernare.

Guvernul Rom‚niei, condus de premierul Adrian N„stase, societatea civil„ ∫i dumneavoastr„, stima˛i colegi din toate partidele parlamentare ne-am reg„sit Óntr-un efort comun, pentru un ˛el comun, acela al ader„rii cu succes la U.E. Este cu at‚t mai mare responsabilitatea de a duce p‚n„ la cap„t aplicarea angajamentelor din cadrul negocierilor pe cele 31 de capitole, ∫i Partidul Social Democrat, prin Guvernul s„u, va avea de Óndeplinit aceast„ misiune responsabil„.

Exist„ multe aspecte pozitive Ón Raportul de ˛ar„ de anul acesta, lucrurile sunt spuse clar, f„r„ echivoc, nimeni nu mai poate contesta faptul c„ Óndeplinim criteriile necesare integr„rii Ón U.E. Trebuie s„ fii r„u inten˛ionat ca s„ vezi, cu obstina˛ie, doar din interese pur electorale, Ón exclusivitate, partea goal„ a paharului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 135/18.X.2004 Acuza˛iile unor comentatori interni privind criticile din Raportul de ˛ar„ sunt pure specula˛ii, se bazeaz„ pe elemente scoase din context ∫i care fac parte din arsenalul inerent momentului electoral. Œn opinia noastr„, mai important este ceea ce avem de f„cut Ón continuare, care sunt direc˛iile principale de ac˛iune pe baza recomand„rilor Raportului ∫i Documentului de Strategie.

Raportul de ˛ar„ al Comisiei Europene pentru anul 2004, elaborat Ón perspectiva procesului de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„, recunoa∫te meritele ˛„rii noastre Ón efortul de desf„∫urare a negocierilor ∫i de armonizare a standardelor proprii cu standardele Uniunii Europene.

Priorit„˛ile Parlamentului pentru perioada p‚n„ la sf‚r∫itul acestui an sunt cele care deriv„ din domeniile pentru care urmeaz„ s„ Óncheiem negocierile de aderare. Vom sprijini Guvernul Rom‚niei Ón realizarea m„surilor pe termen scurt ∫i mediu pentru continuarea, Óntr-un ritm accelerat, a preg„tirii pentru aderarea la Uniunea European„, mai ales Ón acele domenii pentru care Comisia a f„cut recomand„ri specifice.

Documentul de evaluare al Comisiei Europene subliniaz„ eforturile Rom‚niei Ón Óndeplinirea criteriilor politice stabilite la Copenhaga ∫i asumate de c„tre ˛ara noastr„. Din toate punctele de vedere politice Rom‚nia dovede∫te c„ are un sistem democratic Ón plin„ evolu˛ie, c„ drepturile omului ∫i libertatea de expresie sunt respectate.

Œn acela∫i timp sunt unele recomand„ri importante, pe care le apreciem drept extrem de utile Ón perioada urm„toare, drept ni∫te semnale constructive, o dovad„ c„ societatea rom‚neasc„ este preg„tit„ s„ mearg„ mai departe.

Comisia European„ recomand„ Rom‚niei s„ continue procesul de implementare a criteriilor politice. Cred c„ este de datoria noastr„ ca oameni politici, ca parlamentari, s„ ne implic„m Ón ac˛iunile de Ómbun„t„˛ire a criteriului politic ∫i s„ intensific„m cooperarea cu Guvernul Ón privin˛a priorit„˛ilor referitoare la: reforma justi˛iei, a administra˛iei publice; lupta Ómpotriva corup˛iei; consolidarea libert„˛ii de expresie; prevenirea oric„ror forme de discriminare.

De fapt, cam acestea sunt principalele critici ale documentului de evaluare.

Doamnelor ∫i domnilor,

Raportul de ˛ar„ al Comisiei Europene din 2004 confirm„ Óndeplinirea criteriului de economie de pia˛„ func˛ional„ pentru Rom‚nia. Vestea acord„rii statutului de economie de pia˛„ func˛ional„, f„r„ de care nu ar mai fi existat ∫anse de integrare Ón 2007, ne d„ Óncrederea c„ ˛ara noastr„ se afl„ pe un drum bun Ón Óndeplinirea programului de reform„ structural„, reduc‚nd infla˛ia, continu‚nd privatizarea ∫i ob˛in‚nd stabilitate macroeconomic„. Acest statut de economie de pia˛„ func˛ional„ nu Ónseamn„ c„ ritmul reformelor va Óncetini, obiectivul nostru fiind acela de a asigura competitivitatea economiei rom‚ne∫ti pe pia˛a comunitar„.

S-a vorbit de generozitatea Comisiei Europene. Este o pur„ specula˛ie, deoarece Comisia European„ recomand„ continuarea reformelor economice, Ón special prin stimularea concuren˛ei ∫i reducerea ajutoarelor de stat Ón economie, Ón vederea ob˛inerii statutului de economie de pia˛„ competitiv„ Ón interiorul Uniunii Europene. Suntem convin∫i, a∫a cum arat„ ∫i raportul, c„ aplicarea riguroas„ a programului de reforme structurale va permite Rom‚niei s„ fac„ fa˛„ presiunii concuren˛iale de pe pia˛a Uniunii Europene.

Œn conformitate cu Raportul de ˛ar„ al Comisiei Europene pentru anul 2004, Rom‚nia a continuat s„ Ónregistreze progrese Ón adoptarea acquis-ului comunitar, documentul subliniind Óndeplinirea angajamentelor asumate

Ón timpul negocierilor, ca dovad„ a eforturilor sus˛inute depuse.

™i aici oficialii europeni sunt reali∫ti, documentul suger‚nd Rom‚niei s„ se focalizeze Ón continuare pe dezvoltarea capacit„˛ii administrative ∫i dezvoltarea puterii judec„tore∫ti, Ón vederea implement„rii integrale a acquis-ului comunitar.

De asemenea, Rom‚nia se afl„ Ón procesul de desf„∫urare a traducerii legisla˛iei europene, urm‚nd s„ fie finalizat„ p‚n„ la data ader„rii efective, respectiv 1 ianuarie 2007.

Œn vederea semn„rii Tratatului de aderare, Ón 2005, Rom‚nia trebuie s„ implementeze, Ón cursul desf„∫ur„rii negocierilor de aderare, toate prevederile noului acquis comunitar, care au fost adoptate ∫i publicate p‚n„ la 1 octombrie 2004. Œn conformitate cu practicile folosite Ón procesele anterioare de l„rgire a Uniunii Europene, aceast„ dat„ nu poate fi dep„∫it„. Prin urmare, Rom‚nia trebuie s„ trimit„ la Comisia European„ documentele de pozi˛ie, care s„ con˛in„ toate angajamentele asumate pe baza noului acquis comunitar.

## Doamnelor ∫i domnilor,

Prin intrarea Rom‚niei si a Bulgariei Ón U.E. se va pune punct marii extinderi. Noi, senatorii P.S.D., al„turi de to˛i senatorii din celelalte partide politice parlamentare, am demonstrat c„ am Ón˛eles c„ aquis-ul comunitar trebuie aprobat prin votul nostru parlamentar.

Este meritoriu ∫i de apreciat acest efort comun, aceast„ tacit„, dar Ón˛eleapt„ Ón˛elegere prin care to˛i politicienii din Rom‚nia ∫i-au reunit eforturile pentru succesul ˛„rii noastre pe drumul integr„rii europene.

Acest acquis trebuie Óns„ aplicat cu responsabilitate. De aceea, eforturile Guvernului sunt mari ∫i trebuie sprijinite.

Intr„m Óntr-o perioad„ Ón care trebuie s„ ne preg„tim serios pentru calitatea de membru al Uniunii Europene. Avem nevoie, mai mult dec‚t oric‚nd, de stabilitate ∫i progres sus˛inut, astfel Ónc‚t s„ continu„m Ón direc˛ia cea bun„. Sunt argumente importante pentru ca la alegerile din noiembrie s„ milit„m ∫i pentru continuitatea guvern„rii P.S.D.

Partenerii europeni ai Rom‚niei au inclus Ón bugetul Uniunii aproape 14 miliarde de euro p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2009 pentru dezvoltarea ˛„rii noastre. Utilizarea acestor bani Ón mod corect ∫i transparent, realizarea de proiecte viabile trebuie astfel f„cute Ónc‚t sprijinul european s„ fie resim˛it de fiecare cet„˛ean, intrarea Ón Uniunea European„ s„ fie Ón avantajul tuturor rom‚nilor ∫i s„ se reflecte Ón cre∫terea nivelului de trai.

Avem convingerea c„ anul viitor, pe vremea aceasta, se va vorbi despre raportul de monitorizare al unei ˛„ri care a semnat Tratatul de aderare ∫i care se preg„te∫te s„ intre Ón Uniunea European„ Ón 2007.

Œn loc de concluzii, mi-a∫ permite s„-l citez pe marele nostru istoric ∫i om politic Nicolae Iorga cu un fragment dintr-un discurs parlamentar din 1914, referitor la revizuirea Constitu˛iei, citat care, apreciez eu, se potrive∫te foarte bine ∫i Ón acest context: îDac„ este o clip„ c‚nd trebuie s„ ne g‚ndim Ónainte de toate c„ apar˛inem unui neam, Ónainte de a apar˛ine unui partid, este desigur ceasul acesta.“

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu doamnei senator Maria Antoaneta Dobrescu.

Invit la microfon pe domnul senator Mihail Lupoi, Grupul parlamentar P.R.M.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 135/18.X.2004

## **Domnul Mihail Lupoi:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Am discutat ∫i am rediscutat de la acest microfon de nenum„rate ori dreptul cet„˛enilor rom‚ni de alt„ na˛ionalitate s„ se pronun˛e Ón ceea ce prive∫te politica rom‚neasc„ ∫i reprezentan˛ii ei. Cred c„ acum este cazul, Óntr-un moment decisiv, c‚nd mai avem pu˛in ∫i intr„m Ón Comunitatea European„ s„ permitem tuturor rom‚nilor, posesori ai unui pa∫aport rom‚nesc, s„-∫i spun„ p„rerea Ón leg„tur„ cu cei pe care Ói vor reprezenta pe plan european ∫i interna˛ional, cu at‚t mai mult cu c‚t una dintre cerin˛ele Comunit„˛ii Europene este ca Rom‚nia s„ devin„ un stat de drept, ∫i un stat de drept Óncepe prin a respecta legea fundamental„ a ˛„rii, care este Constitu˛ia. Sunt dou„ articole esen˛iale Ón acest sens Ón Constitu˛ie. Cel care d„ dreptul de a alege ∫i a fi ales ∫i cel care spune c„ to˛i cet„˛enii sunt egali Ón fa˛a legii.

Legea electoral„ Óngr„de∫te dreptul constitu˛ional de a alege. Dup„ noile statistici sunt Ón afara grani˛elor ˛„rii cel pu˛in 6 milioane de locuitori rom‚ni, dintre care cel pu˛in un milion Ón Moldova. De ce nu se face nimic pentru ca ace∫ti oameni s„ poat„ vota acolo unde se g„sesc, sau v„ este fric„, domnilor, s„ nu p„˛i˛i la vot ce s-a Ónt‚mplat la Montreal?

Cet„˛enii rom‚ni au dreptul s„ voteze conform Constitu˛iei, iar statul rom‚n are obliga˛ia de a crea condi˛iile necesare pentru exprimarea votului. Guvernul ∫i numai Guvernul poart„ Óntreaga r„spundere ∫i, a∫a cum d„ ordonan˛e de urgen˛„ pentru orice flecu∫te˛, are obliga˛ia moral„ de a g„si solu˛ii pentru ca Óntreaga diaspor„ s„ poat„ vota.

Este, de asemenea, o obliga˛ie a pre∫edintelui Rom‚niei, ca pre∫edinte al tuturor rom‚nilor, s„ cear„ autorit„˛ilor electorale s„ g„seasc„ solu˛iile cele mai adecvate pentru exprimarea votului tuturor cet„˛enilor.

Cine Ó∫i poate Ónchipui c„ la o singur„ sec˛ie de votare, la Chi∫in„u, pot vota Óntr-o singur„ zi aproape 500.000 de posesori de pa∫aport rom‚nesc? Este inimaginabil — ∫i discutam cu senatorul Ilie Ila∫cu, care a luat leg„tura cu autorit„˛ile de la Chi∫in„u — cum autorit„˛ile statului moldovean sunt dispuse s„ pun„ la dispozi˛ie localuri de vot, iar Ambasada Rom‚niei ∫i Guvernul Rom‚niei nu fac nici un efort pentru a organiza aceste puncte de vot.

Mul˛umesc ∫i eu domnului senator Mihail Lupoi. Invit la microfon pe domnul senator Radu F. Alexandru, Grupul parlamentar P.N.L.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Stima˛i colegi,

Un fapt de o gravitate cu totul ie∫it„ din comun s-a petrecut la mijlocul s„pt„m‚nii trecute, c‚nd Direc˛ia General„ de Informa˛ii a Ap„r„rii a fost surprins„ Ón flagrant delict de urm„rire ∫i interceptare a discu˛iilor purtate de domnul Cornel Ivanciuc, redactor la Academia Ca˛avencu, cu ∫eful Departamentului comunicare al organiza˛iei P.D. a Sectorului 1. Dialogul dintre cei doi a avut loc Óntr-un spa˛iu public, singuri la o mas„, ∫i s-a axat pe Ónc„lc„rile grave ale legii de care se face vinovat Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale Ón gestionarea arhivei fostei securit„˛i, Ón spe˛„, felul Ón care un document clasificat a fost refuzat C.N.S.A.S.-ului, pentru a fi folosit ulterior ca instrument de ∫antaj ∫i de discreditare a unui lider marcant al opozi˛iei. Œn ziua urm„toare Ónt‚lnirii, fostul ambasador al Rom‚niei Ón Maroc, profesorul universitar Ion B„din, a primit un telefon de la vechiul lui prieten, Ioan Mircea Pa∫cu, care i-a cerut pe un ton imperativ s„-i transmit„ ziaristului — ∫i el un apropiat al profesorului — sfatul s„ se potoleasc„, pentru c„ ministrul ap„r„rii ∫tie tot ce face, pe unde umbl„, ce discut„ ∫i cu cine discut„, ce pune la cale. Detaliile invocate pe larg de domnul Pa∫cu despre discu˛ia avut„ de domnul Ivanciuc cu o zi Ónainte nu las„ loc nici unei Óndoieli c„ nu suntem Ón fa˛a unor amenin˛„ri rostite sub semnul unei st„ri de enervare, ci ilustreaz„ clar c„ lucr„tori ai Direc˛iei de Informa˛ii au depus pe biroul ministrului un amplu raport despre faptele ∫i spusele incomodului ziarist, care, de ani de zile, se dovede∫te a fi Cornel Ivanciuc. Sigur, o serie de Óntreb„ri se impun cu necesitate. M„ opresc doar la dou„.

Prima: cum e posibil ∫i care sunt ra˛iunile pentru care activitatea unui ziarist de investiga˛ii s„ ajung„ Ón vizorul Direc˛iei Generale de Informa˛ii a Armatei ∫i s„ fie pus„ pe acela∫i plan cu lupta Ómpotriva celor care atenteaz„ la siguran˛a ∫i securitatea na˛ional„, singura atribu˛ie ce revine prin lege institu˛iei?

A doua Óntrebare: cine a dat ordin ca Direc˛ia General„ de Informa˛ii a Armatei s„-∫i focalizeze activitatea asupra ziaristului Cornel Ivanciuc de la Academia Ca˛avencu?

Mul˛umim domnului senator Radu F. Alexandru. Invit la microfon pe domnul senator Iuliu P„curariu, Grupul parlamentar P.D.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Mai sunt dou„ sau trei s„pt„m‚ni ∫i intr„m Ón campanie electoral„ ∫i, sigur, sunt aspecte care trebuie aduse la cuno∫tin˛a opiniei publice ∫i a noastr„ chiar.

Am aici, Ón fa˛„, o adres„ a Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, adresat„ de ministrul Miron Mitrea c„tre consiliul localit„˛ii Mihai Viteazu din jude˛ul Cluj.

Prin aceast„ adres„, ministerul cere consiliului local din comuna Mihai Viteazu s„ transfere o suprafa˛„ de 140.000 m[2] din domeniul privat al comunei Ón domeniul public al comunei. Indiferent care este nivelul de preg„tire pe care ministerul sau ministrul consider„ c„ Ól au, oamenilor din consiliul local — primarul de la U.D.M.R., viceprimarul de la P.N.L., consilieri P.D., P.N.L. ∫i a∫a mai departe — nu le-a fost greu s„ ghiceasc„ inten˛ia Guvernului, ∫i anume aceea c„ suprafa˛a respectiv„ o dat„ trecut„ din domeniul privat al comunei Ón domeniul public al comunei, dup„ aceea, prin hot„r‚re de guvern, trecut„ din domeniul public al comunei Ón domeniul public al statutului... Œn ce scop? Œn scopul de a fi pus„ la dispozi˛ia firmei îBechtel“ pentru a construi autostrada Ón zon„.

Terenurile Ón acea zon„ au fost apreciate undeva Óntre 5 ∫i 7 euro ∫i, la un calcul simplu, este vorba de aproape 800.000 euro pe care comuna i-ar pierde Óntr-o asemenea tranzac˛ie.

Œntrebarea pe care vreau s„ o pun domnului ministru ∫i s„ o aduc Ón aten˛ia dumneavoastr„ este c„, dac„ atunci c‚nd s-a Óncheiat contractul cu Bechtel, la acea valoare, undeva Óntre 2,5 ∫i 3 — nu ∫tim Ónc„, n-am v„zut contractul —, dac„ aceste terenuri se transfer„ cu titlu gratuit ∫i dac„ ele au fost sau nu au fost prinse Ón valoarea negociat„ a contractului.

Al doilea subiect, f„r„ nici o leg„tur„ cu primul, este legat de o mic„ informa˛ie pe care am c„p„tat-o s„pt„m‚na trecut„. La sf‚r∫itul s„pt„m‚nii, joi, vineri, am ajuns Ón zona B‚lea, spre cabana Capra, dinspre C‚mpulung spre Capra, am trecut spre Sibiu, ∫i acolo, Óntr-o discu˛ie cu un om de la munte, am aflat c„ domnul prim-ministru Adrian N„stase ∫i-a f„cut un drum, l-am ∫i v„zut, cu criblur„, foarte elegant, prin care s„ aib„ acces spre Fereastra Zmeilor, undeva sub v‚rful Moldoveanu, pentru cine nu ∫tie, pentru a avea acces mai u∫or la parcul de v‚n„toare de capre negre.

Mul˛umim pentru aten˛ie domnului P„curariu. Invit la microfon pe domnul senator Puskás Valentin-Zoltán, Grupul parlamentar U.D.M.R.

## **Domnul Puskás Valentin-Zoltán:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins Senat,

Ast„zi doresc s„ adresez mul˛umiri Guvernului. Foarte rar se Ónt‚mpl„ a∫a ceva cu mine, dar ast„zi am ajuns la acest punct. ™i pornind de la o zical„: îMai bine mai t‚rziu dec‚t niciodat„“, Ón numele pensionarilor, mul˛umesc Guvernului Rom‚niei pentru Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 71/2004 prin care Guvernul, Ón mod urgent, legifereaz„ ca, Óncep‚nd cu anul 2005, s„ acorde produse alimentare familiilor de pensionari Ón cazul Ón care nu s-au utilizat tichetele de c„l„torie pe cale ferat„, la care au dreptul.

De ce este mai bine mai t‚rziu dec‚t niciodat„ o s„ v„ spun ∫i o s„ v„ aminti˛i. Œn februarie 2004, am depus o ini˛iativ„ legislativ„ care reglementa Ón mod am„nun˛it aceast„ problem„, iar Guvernul, la observa˛ii ∫i propuneri, a respins aceast„ ini˛iativ„ ca nefiind util„ ∫i fiind foarte costisitoare, iar, la aceast„ propunere a Guvernului, Senatul Rom‚niei, pe 5 aprilie, a respins ini˛iativa mea, cu 41 de voturi pentru, 55 voturi Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri. La fel a f„cut ∫i Camera Deputa˛ilor, Ón mai 2004.

Totu∫i, este o satisfac˛ie pentru noi to˛i c„ Ón patru luni Guvernul s-a r„zg‚ndit ∫i, nu numai c„ s-a r„zg‚ndit, a devenit ∫i o urgen˛„ enorm„ ca aceast„ propunere legislativ„ s„ fie preluat„ Óntr-o ordonan˛„ de urgen˛„ ∫i s„ fie promovat„. Eu chiar sunt mul˛umit de faptul c„ solicitarea pensionarilor a fost legiferat„ acum de Guvern ∫i sunt convins c„ Guvernul, Ón continuare, va prelua o parte dintre ini˛iativele senatorilor ∫i deputa˛ilor care au fost respinse Ón perioada de dinainte de campania electoral„, ∫i acum vor fi promovate ca ordonan˛e de urgen˛„.

Doresc succes Guvernului Ón aceast„ activitate de legiferare.

V„ mul˛umesc.

™i eu mul˛umesc domnului senator Puskás.

Invit la microfon pe domnul senator Vasile Du˛„, senator independent.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 135/18.X.2004

## **Domnul Vasile Du˛„:**

Doamnelor ∫i domnilor senatori, Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i invita˛i,

Vreau s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ faptul c„ Ón ultima perioad„ s-au Ónt‚mplat lucruri f„r„ precedent Ón Rom‚nia ∫i ∫ti˛i foarte bine c„, Ón contextul Ón care mi-am dat demisia, am anun˛at c„ poli˛ia politic„ Ónc„ exist„.

Interzicerea de a p„r„si ˛ara mea este iar„∫i f„r„ precedent. Vreau s„ v„ spun ∫i trebuie s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ faptul c„ am fost informat, chiar atunci c‚nd plecam spre cas„, de faptul c„ s-a dat aceast„ interdic˛ie pentru a nu pleca la Strasbourg cu o documenta˛ie foarte stabil„ ∫i clar„ asupra a ce se Ónt‚mpl„ Ón Rom‚nia. M„sura este dat„ pentru un condamnat deja, pentru un om care n-ar mai fi Ón drepturile constitu˛ionale, dar se vede r„utatea cu care a procedat P.N.A.-ul.

Nu vreau s„ aduc Ón lumin„ faptele, s„ spunem, pe care le-a s„v‚r∫it procurorul Amariei. Sunt ∫tiute de toat„ ˛ara, nici un fel de problem„. Oricum, sub orice form„, nu m„ compar cu el.

™i vreau s„ v„ spun c„ m„ pun la dispozi˛ia dumneavoastr„, Ón primul r‚nd, pentru c„ sunte˛i colegii mei, cu dovezi foarte clare Ón ceea ce prive∫te def„imarea mea, ce s-a Óncercat s„ se fac„, pentru c„ a∫a po˛i distruge un om.

Eu am mai spus-o cu alte ocazii, la emisiuni televizate, c„ la noi, Ón Rom‚nia, principiul nepublicit„˛ii nu exist„, cu toate c„ Ól avem trecut Ón procedura penal„. Principiul nevinov„˛iei nu exist„. E∫ti de la Ónceput Ónfierat, de la Ónceput e∫ti pus pe altarul sacrificiului, f„r„ s„ ai timp s„-˛i explici nevinov„˛ia.

Eu am stat lini∫tit ∫i am primit îpumni“ de la acest P.N.A. — ∫i v„ rog s„ pune˛i ghilimelele de rigoare — ∫i am Óncasat, str‚ng‚nd probe, dovezi clare, indubitabile, conform legii.

Sigur c„ poli˛ia politic„ a Ónceput de c‚nd mi-am depus candidatura pentru consilier jude˛ean, ∫i cu dou„ s„pt„m‚ni Ónainte regia a Ónceput. Œn Biroul permanent al P.S.D. s-a spus c„ eu sunt de necontrolat, c„ sunt P.R.M.-ist, pentru c„ am scos la iveal„ furturi din jude˛ul Bihor incomensurabile. Nu cred c„ vreodat„ ˛ara le mai poate aduce Ónapoi.

Dac„ spui adev„rul ∫i dac„ sco˛i Ón eviden˛„ furturile care s-au f„cut, s„ ∫ti˛i c„ Ómi convine s„ fiu P.R.M.-ist sau catalogat P.R.M.-ist.

V„ mul˛umesc. Dar numai o secund„, domnule pre∫edinte.

Deci mi se regiza cu totul ∫i cu totul altceva.

Eu pot sta Ón fa˛a dumneavoastr„ cu documente clare, nu am ˛inut cont din ce partid sunt Ón birou, eu am crezut ∫i cred Ón continuare c„ am fost alesul oamenilor ∫i pentru ei trebuie s„ spun adev„rul. Nu am ridicat statui nim„nui, nu am elogiat pe nimeni ∫i poate c„ asta a fost nenorocirea care s-a ab„tut asupra mea. Nu am avut pe nimeni s„ m„ sprijine. Dar nu-i nici un fel de problem„, orice om trebuie s„-∫i duc„ crucea lui.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu, domnule senator Du˛„. Invit la microfon pe domnul senator Sergiu Nicolaescu, Grupul parlamentar al P.S.D.

## **Domnul Sergiu Nicolaescu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Am s„ spun doar c‚teva vorbe privind poli˛ia politic„ ∫i dosarele securit„˛ii.

Vreau s„ spun, din capul locului, c„ Ón ceea ce m„ prive∫te consider c„ sunt dou„ moduri Ón care s-ar putea rezolva aceast„ problem„.

Unul dintre cele dou„ ar fi exemplul lui Franco Ón Spania, dup„ anii 1938—1939, revolu˛ia de acolo — sigur c„ m-a∫ putea referi ∫i la R„zboiul de Secesiune din 1870 din Statele Unite, dar poate e prea departe —, ∫i anume, _tabula rasa_ care a dus chiar ∫i la cimitire comune.

Un al doilea mod ar fi, Óntr-adev„r, o lege foarte serioas„ Ón care s„ se caute vinova˛i ∫i victime. Dar acest lucru pretinde o lege mult mai serioas„ dec‚t Legea nr. 189/1999, care exist„ Ón momentul de fa˛„. Œn ceea ce prive∫te — deci am spus acest lucru, sunt dou„ moduri Ón care s-ar putea rezolva problema —, personal, a∫ Ónclina spre primul, exemplul Franco, dar, bineÓn˛eles, hot„r‚rile le iau al˛ii.

Œn ceea ce prive∫te securitatea...

## **Domnul Petre Roman**

**:**

Franco a Ómpu∫cat dou„ milioane de oameni, dar dup„ Óncheierea r„zboiului.

## **Domnul Sergiu Nicolaescu:**

Œn timpul r„zboiului.

## **Domnul Petre Roman**

**:**

Dup„ Óncheierea r„zboiului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 135/18.X.2004

## **Domnul Sergiu Nicolaescu:**

Œnseamn„ c„ a fost b„iat de∫tept.

Da, Ónseamn„ c„ a fost b„iat de∫tept, dar pe urm„ a f„cut pace.

Noi n-am f„cut nici pace ∫i nici n-am Ómpu∫cat. Œntr-un fel, n-am judecat pe nimeni, dec‚t pe c‚˛iva, 3—4 ofi˛eri fraieri care, Óntr-adev„r, f„cuser„ gre∫eli fundamentale din punct de vedere profesional, unele chiar crime, dar majoritatea gre∫eli.

Nu „sta este subiectul pe care vreau s„-l ating, dar v„ stau la dispozi˛ie, domnule senator Roman.

Vreau s„ vorbesc despre securitate.

Se pune Óntrebarea: dac„ Ón cadrul securit„˛ii cei care au fost ofi˛eri de securitate au f„cut poli˛ie politic„ sau nu.

Œn 1989, c‚nd am intrat Ón birou la Nicolae Ceau∫escu, am g„sit dou„ documente care purtau îstrict-secret“, exemplarul nr. 1, ∫i ele se refereau... primul dintre ele, privind organizarea ∫i desf„∫urarea activit„˛ii informativ-operative a organelor de securitate.

Permite˛i-mi s„ citesc o fraz„:

îDocumentele de partid ∫i legile ˛„rii, doctrina militar„ na˛ional„, fundamentat„ de comandantul suprem al for˛elor armate ale Republicii Socialiste Rom‚nia, stabilesc cu claritate rolul, locul ∫i sarcinile organelor de securitate Ón etapa actual„, ca organe cu misiuni specifice Ón Ónf„ptuirea politicii partidului.“

Œn condi˛iile acestea, mai poate cineva s„-∫i pun„ Óntrebarea dac„ un ofi˛er de securitate a f„cut sau nu poli˛ie politic„.

## **Domnul Petre Roman**

**:**

Nu mai conteaz„.

## **Domnul Sergiu Nicolaescu:**

Conteaz„, pentru c„, Óntr-adev„r, au existat tehnicieni care f„ceau o munc„ nevinovat„, puneau microfoane, dar foarte mul˛i, datorit„ acestor microfoane, au ajuns Ón Ónchisori, ∫i unii poate ∫i-au pierdut via˛a.

Mai departe, sunt ∫i alte elemente. De exemplu, la art. 2, la Dispozi˛ii generale:

îlit. a) asigurarea Ónf„ptuirii neab„tute a politicii partidului ∫i statului Ón domeniul ap„r„rii securit„˛ii statului;“

îlit. c) respectarea ∫i aplicarea ferm„ a normelor privind conducerea de c„tre partid a activit„˛ii organelor de securitate;“

îlit. f) manifestarea unei Ónalte vigilen˛e ∫i combativit„˛i revolu˛ionare, asigurarea conspirativit„˛ii ∫i compartiment„rii Óntregii munci“.

Toate aceste documente care au Óntrat Ón vigoare, unele chiar Ón 1989, sunt regulamente, instruc˛iuni ale unor legi care erau aplicate ∫i care au devenit pentru ei — ∫i pentru noi, la vremea respectiv„ — legi respectate ∫i care au constituit laolalt„ dictatura regretabil„ pe care a trebuit s„ o suporte Rom‚nia.

Vreau s„ mai spun ceva Ón leg„tur„ cu re˛eaua informativ„, care era format„ din informatori, persoane de sprijin, reziden˛i, gazde de Ónt‚lniri, case de lucru, case de Ónt‚lniri. ™i aici, Ónt‚mpl„tor, e chiar cazul colegului nostru Corneliu Vadim Tudor. Poate — s„ zicem — un informator. Consider c„ este informator, dovedit, prin document, cu angajament scris? S„ fie considerat c„ a f„cut poli˛ie politic„? Poli˛ie politic„? Mi se pare de o absurditate total„.

De aceea, vreau s„ Ónchei, rug‚ndu-v„ urm„torul lucru: s„ ne uit„m mai bine la aceast„ lege ∫i s„ lu„m exemplul polonezilor, s„ lu„m exemplul R.D.G.-ului, care, printr-o lege asem„n„toare, au rezolvat aceast„ problem„. Au rezolvat-o de a∫a manier„ Ónc‚t nu au avut nici scandaluri ∫i nici ru∫ine.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Drept la replic„, domnule pre∫edinte. Mi s-a pomenit numele.

Drept la replic„ domnul senator Corneliu Vadim Tudor.

Colegul Sergiu Nicolaescu mi-a ar„tat, Ónainte, ce inten˛iona s„ citeasc„. Nu ∫tiam documentul, e interesant, Óns„, pentru c„ s-a ivit problema asta Ónainte de alegeri, cu o lun„ ∫i jum„tate, ∫i o parte a presei a f„cut un murdar joc politic, ∫i de-aia sunt eu at‚t de extremist, pentru c„ am ∫ira spin„rii ∫i nu m„ sperii de acea parte a presei, ∫i cu c‚t m„ love∫te mai tare, cu at‚t sunt mai tare.

Se Óncearc„, de ani de zile, s„ se demonstreze ceea ce nu se poate demonstra ∫i, conform legii ∫i Ómpotriva legii, nu exist„ documentele pe care le caut„, ca g„inile prin boabe, banda celor 4: Ple∫u, Dinescu, Papapievici ∫i unul Seca∫iu, de care n-am auzit Ón via˛a mea.

N-am scris, Ón via˛a mea, nici un angajament la securitate ∫i nu am dat nici o not„ informativ„. C„ tr„iam Óntre oameni, c„ nu tr„iam Ón pe∫teri, c„ nu tr„iam Ón scorburi, da, asta este situa˛ia. Poate unii vor, Ón politica rom‚neasc„, oameni f„r„ biografie. S„ se duc„ la leag„n, la gr„dini˛„, s„-i ia, sunt mici, sunt inocen˛i. Noi tr„iam Óntre oameni ∫i am f„cut bine tuturor celor pe care i-am cunoscut ∫i meritau s„ le fac bine.

Ace∫ti domni, Ón special Ple∫u ∫i Dinescu, au fost trimi∫i Ón acel organism parazitar, care a zdrobit destine ∫i a umilit oameni, unii sunt chiar Ón sal„, aici, au fost trimi∫i special pentru mine s„ m„ dovedeasc„ ∫i au fost foarte surprin∫i c„ nu au g„sit nimic. Dimpotriv„, au g„sit un dosar num„r‚nd 19 volume de urm„rire informativ„.

Am f„cut, vineri, la conferin˛a de pres„ a P.R.M., un experiment pe care nu a avut curajul nimeni s„-l fac„ Ón Rom‚nia. Am adus copiile acelor volume, pe care mi le-a f„cut, contra cost, C.N.S.A.S., ∫i le-am pus pe masa conferin˛ei de pres„, ∫i am invitat ziari∫tii: îVeni˛i, domnilor, deschide˛i unde vre˛i, la orice volum, la orice pagin„, la orice document, ∫i dac„ exist„ un singur r‚nd de care s„ m„ ru∫inez, eu ies din politic„.“ ™i a venit o domni∫oar„ de la B1-TV, Carmen Dinc„ cred c„ se nume∫te, ∫i a deschis, pe s„rite: probleme de fotbal, meciuri, convorbiri cu America, m„ suna o fost„ coleg„ de facultate ∫i o imprima ∫i pe ea, m„ suna Simona V„rzaru, colega mea din tinere˛e, din pres„, actualmente Urania. Aveam tehnic„ operativ„ ∫i la microfon, ∫i Ón cas„, Ón permanen˛„. N-am fost dizident, n-am fost rezistent, cum fac unii, acum, mare caz, falsific‚ndu-∫i biografia. Am fost atunci cum sunt ∫i acum, un om foarte incomod. Poate ∫i gre∫esc, dar cred c„ am fost corect Ón fa˛a propriei mele con∫tiin˛e.

Domnule pre∫edinte, v-am ruga s„ v„ limita˛i.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

## Imediat.

At‚ta vreau s„ v„ spun: nu se joac„ cinstit. Organismul „sta e parazitar, produce vrajb„ Ón societatea rom‚neasc„, poate func˛iona, poate s„ nu func˛ioneze, dar s„ nu se mint„ la nesf‚r∫it, s„ nu se r„suceasc„ legea Ón func˛ie de cum vrea fiecare.

Œn cultura rom‚n„ au fost dou„ direc˛ii mari ∫i late, de 150 de ani Óncoace, de la Ha∫deu: direc˛ia na˛ional„ ∫i direc˛ia reac˛ionar„.

Direc˛ia na˛ional„, cum am putut ∫i noi, eu, Eugen Barbu ∫i al˛ii, F„nu∫ Neagu, Mihai Ungheanu, Titus Popovici, am Óncercat s„ o ap„r„m ∫i s„ o ilustr„m. Poate c„ am ∫i gre∫it.

Iar direc˛ia reac˛ionar„ era aceea care ∫antaja Rom‚nia, mereu, cu str„in„tatea. Orice f„cea cineva Ón Rom‚nia, bun, trebuia reclamat, mereu, la str„in„tate, contra cost, pe bani grei.

A aduce acum din tenebrele unei lupte literare — care era f„r„ menajamente, pentru c„ eram ∫i eu c„lcat Ón picioare ∫i Ónjurat la îEuropa liber„“, de diminea˛„ p‚n„ seara, cu palpita˛iile mamei, cu intrarea ei Ón spital, cu s‚ngele r„u pe care ∫i l-a f„cut, cu moartea lui Eugen Barbu, tocmai datorit„ acestei bande —, a aduce acum din tenebrele culturii asemenea chestiuni pe prima scen„ politic„ a ˛„rii ∫i a pretinde c„ ei au dreptate, ei, uite, c„ eu asta nu o mai Ónghit. ™i s-a dovedit c‚t de sub˛iri sunt ∫i au plecat cu coada Óntre picioare: pagub„ Ón ciuperci, c„l„torie spr‚ncenat„!

Dar mai sunt aproape dou„ luni p‚n„ la alegeri ∫i se vor mai Ónt‚mpla cu al˛ii! Cu mine ∫i-au rupt din˛ii, pentru c„ oric‚nd vin cu dosarele pe mas„ ∫i Ói somez — i-am dat ∫i Ón judecat„, de altfel —, produce˛i vreo dovad„ c„ am fost informator al Securit„˛ii sau colaborator, dar„mite de poli˛ie politic„. Nu exist„ a∫a ceva.

Dar vor veni cu al˛ii, Ói vor pune la zid pe al˛ii. Cum se vor ap„ra? Ei nu au presa mea, nu au dou„ ziare, ca mine, nu au gura mea, nu au for˛a mea de a m„ bate cu toate lep„d„turile care cred c„ ei sunt Leonardo da Vinci, ei sunt Shakespeare, ∫i dac„ Ói c‚nt„re∫ti pe Ple∫u ∫i Dinescu au trei plachete sub˛iri, ca lama de ras îGillette“ sau îWilkinson“. Una ∫i furat„, pentru c„ burduh„nosul „sta, cu barb„, a∫a, de r„spopit, de Rasputin, Ple∫u, a furat titlul c„r˛ii îMinima Moralia“ dup„ marele filozof german Teodor Adorno. Theodor Adorno a scris îMinima Moralia“ ∫i a venit ∫i „sta.

Œn fond, am ascultat o declara˛ie politic„.

Invit la microfon pe domnul senator Nicolae-Vlad Popa, Grupul parlamentar P.N.L.

Ac˛iunile de str‚ngere de semn„turi pentru candida˛ii la pre∫edin˛ia Rom‚niei sunt Ón toi.

Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“ a fost nevoit„ s„ reia aceast„ activitate pentru domnul Traian B„sescu, dat fiind faptul c„ pre∫edintele Stolojan a fost obligat — din motive obiective — s„ renun˛e la cursa pentru Cotroceni.

Œn ultima perioad„, numero∫i membri P.N.L. au luat leg„tura cu cet„˛enii, pentru a-i invita s„ semneze listele de sus˛inere. Œn decursul ultimei s„pt„m‚ni, foarte mul˛i dintre ace∫tia au sesizat modul Ón care se str‚ng semn„turile pentru Adrian N„stase, folosindu-se abuzul de putere asupra func˛ionarilor publici ∫i a celorlal˛i angaja˛i din sistemul bugetar.

Am Óncercat s„ afl„m ∫i de ce ∫efii unor servicii oblig„ subalternii s„ semneze listele de sus˛inere ∫i am primit dou„ explica˛ii.

Prima este c„ exist„, pe de o parte, o presiune de la nivel central, de la nivelul ministerelor ∫i, pe de alt„ parte, o presiune de la nivel local, de la ∫efii politici P.S.D.

Œntruc‚t to˛i ∫efii din sistemele bugetare au fost Ónregimenta˛i Ón P.S.D., ace∫tia trebuie s„ vin„ cu c‚t mai multe semn„turi. Ca urmare, asist„m la o adev„rat„ Óntrecere socialist„ pentru ob˛inerea acestora.

De fapt, ne putem a∫tepta, oare, de la tovar„∫ul Cozm‚nc„ s„ impun„ Ón partid altceva dec‚t metode stahanoviste?! Œn nici un caz.

Ce pot face subalternii directorilor P.S.D.-i∫ti Ón situa˛ia Ón care li se pune lista Ón fa˛„?! C‚˛iva au curajul s„ refuze, ∫i ne-au declarat-o, dar al˛ii, v„z‚ndu-∫i periclitat locul de munc„, cariera sau chiar eventualele prime, au plecat capul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 135/18.X.2004 Aceste fapte se petrec Ón toate serviciile deconcentrate din ˛ar„ ∫i cele la nivel central, Óns„ cele mai triste exemple se Ónt‚lnesc Ón ∫coli, Ón gr„dini˛e, Ón Po∫ta Rom‚n„, ∫i acest lucru a luat amploare, fiecare func˛ionar trebuie s„ semneze, Ón Finan˛ele Publice, la Vam„, la Garda Financiar„ ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, la regiile de stat, ∫i aici locul Ónt‚i Ól are, evident, îRomsilva“.

Atragem aten˛ia c„ acest mic ∫antaj sau mare ∫antaj exercitat asupra subalternilor este o grav„ Ónc„lcare a normelor democratice, dar mai ales a Constitu˛iei Rom‚niei care garanteaz„ dreptul la opinie ∫i la liber„ exprimare.

Mul˛umesc domnului senator Popa. Invit la microfon pe domnul senator Vasile Horga, Grupul parlamentar P.R.M.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Am admirat Óntotdeauna tenacitatea breslei mass-media de a-∫i ap„ra cu Ónver∫unare libertatea de mi∫care ∫i exprimare, prin neacceptarea impunerii unui statut sau a unei legi care s„ Ói Óngr„deasc„, sub o form„ sau alta, aceast„ libertate.

A∫ vrea s„ cred c„ ∫i presa ∫tie s„ respecte libertatea la imagine a celor pe care Ói intervieveaz„.

C„ lucrurile nu stau chiar a∫a, cel pu˛in Ón cazul meu, este dovada vie c„ s„pt„m‚na trecut„, pe postul de televiziune Antena 1, s-a difuzat un reportaj Ón care senatori din Partidul Rom‚nia Mare au fost prezenta˛i Ón ipostaze pe care aceast„ televiziune le-a selectat cu grij„ din Óntregul interviu pe care l-am dat acestui post.

A∫ vrea s„ cred c„ domni∫oara Andreea Cre˛ulescu nu a f„cut o pasiune din a h„r˛ui unii parlamentari, cel pu˛in Ón cazul meu d‚nsa nu este la prima abatere de acest fel ∫i ori de c‚te ori i-am prezentat un interviu nu l-a dat dec‚t pe acela care m„ surprindea Ón ipostaze care, bineÓn˛eles, conveneau Domniei sale.

Vreau, pe aceast„ cale, s„ Ói transmit c„ dac„ nu Ónceteaz„ cu acest mod de a face interviu — i-am ∫i transmis c„ nu Ói voi mai r„spunde niciodat„ la nici un fel de Óntrebare —, dar dac„ continu„ s„ m„ v‚neze, o voi ac˛iona Ón judecat„, s„ r„spund„ ca orice cet„˛ean al Rom‚niei, f„r„ s„ considere c„ acest lucru este un atentat din partea puterii la libertatea presei.

Iat„, deci, c„ acum, la final de mandat, vrem reguli precise ∫i pentru cei care ne vor urma Ón Parlament, precum ∫i privilegii speciale pentru noi, cu toate c„ genera˛ii Óntregi de parlamentari, de dup„ 1989, ∫i-au putut desf„∫ura activitatea f„r„ a avea un statut special care s„ le fi conferit drepturi ∫i obliga˛ii, ∫i au f„cut-o mul˛umitor.

Nu avem nimic Ómpotriva regulilor de conduit„ Ón exercitarea unei profesii, Óns„ atunci c‚nd ˛i s-a Óncredin˛at un mandat reprezentativ de c„tre cet„˛eni con∫tiin˛a te oblig„ s„ Ól Óndepline∫ti a∫a cum a fost el

Óncredin˛at, f„r„ a te g‚ndi la compensa˛ii materiale ∫i la tot felul de privilegii.

Func˛ia de parlamentar este, Ónt‚i de toate, o demnitate, o onoare ∫i ar trebui s„ fie, mai mult dec‚t at‚t, o m‚ndrie. Ea trebuie Óndeplinit„ cu credin˛„, c„ci prin vocea noastr„ se exprim„ cei mul˛i care ∫i-au pus speran˛ele lor Ón noi.

2. Au patronat, au Óncurajat ∫i chiar s-au implicat Ón corup˛ia de la cel mai Ónalt nivel, contribuind direct la generalizarea acesteia.

3. Au generat s„r„cia popula˛iei, dincolo de orice limit„, ∫i au distrus Óncrederea acesteia Óntr-o economie de pia˛„ capitalist„.

4. Au atras critici dure ∫i atitudini de dispre˛ la adresa guvern„rilor pe care le-au patronat.

Mul˛umim domnului senator Horga.

Invit la microfon pe domnul senator Tiberiu Buza, Grupul parlamentar P.N.L., care vorbe∫te pe timpul Grupului P.D.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Mul˛umesc colegilor din Grupul P.D. pentru timpul cedat.

Stima˛i colegi,

De∫i poate sunt ultimul vorbitor ast„zi la îDeclara˛ii politice“, v-a∫ solicita un pic de aten˛ie, fiindc„ aspectele pe care am s„ le abordez cred c„ vizeaz„ pe toat„ lumea ∫i se refer„ la unele aspecte legate de func˛ionarea justi˛iei Ón Rom‚nia ∫i unele aspecte legate de evolu˛ia corup˛iei Ón ˛ara noastr„. Recent, un comentariu al ministrului justi˛iei m-a pus de g‚nduri ∫i cred c„ pe noi, to˛i, atunci c‚nd, Ón urma organiz„rii unui examen de admitere Ón magistratur„, a constatat consternat nivelul dezastruos al preg„tirii licen˛ia˛ilor Ón drept care vizeaz„ c‚∫tigarea unui post de magistrat. Aceast„ stare a justi˛iei sau aceast„ calitate, aceast„ competen˛„ profesional„ a judec„torilor sau a viitorilor judec„tori credem c„ trebuie s„ dea de g‚ndit. Domnul ministru al justi˛iei ar trebui s„ se g‚ndeasc„ dac„ ∫i Corpul Magistra˛ilor care func˛ioneaz„ Ón Rom‚nia va face fa˛„ provoc„rilor integr„rii Ón Uniunea European„, fiindc„ din 2007, practic, justi˛ia rom‚neasc„ va trebui s„ aplice dreptul comunitar. Or, dac„ am examina actualii magistra˛i din Rom‚nia, ∫i la fel ∫i avoca˛ii, ∫i procurorii din Rom‚nia, credem c„ trei sferturi nu ar corespunde cerin˛elor de competen˛„ profesional„. Aderarea Rom‚niei la Conven˛ia penal„ european„ privind corup˛ia, c‚t ∫i elaborarea Programului na˛ional de prevenire a corup˛iei ∫i a Planului na˛ional de ac˛iune Ómpotriva corup˛iei, documente necunoscute celor mai mul˛i dintre cet„˛enii Rom‚niei, ridic„ Ón mod firesc o serie de Óntreb„ri. Corup˛ia din Rom‚nia, mai mult sau mai pu˛in generalizat„, este o realitate hidoas„ care ar trebui s„ creeze insomnii guvernan˛ilor. Œn ciuda tuturor asigur„rilor date de autorit„˛ile competente Ón materie, societatea civil„, c‚t ∫i rapoartele europene apreciaz„ c„ rezultatele luptei Ómpotriva corup˛iei sunt modeste. Arest„rile spectaculoase, publicitatea exagerat„ Ón jurul acestora sunt de natur„ a abate aten˛ia de la adev„rata corup˛ie, cea legat„ de folosirea abuziv„ a puterii publice pentru ob˛inerea de foloase personale necuvenite. Adev„rata corup˛ie, care este ∫i cea mai periculoas„, graviteaz„ Ón jurul puterii. f ntele corup˛iei, a∫a cum au fost identificate de rapoartele europene, au vizat ∫i vizeaz„ Ón continuare politica, administra˛ia ∫i justi˛ia. Revine astfel justi˛iei sarcina de a depista ∫i neutraliza corup˛ii din cele trei domenii ar„tate. Se na∫te inevitabil Óntrebarea: Dac„ justi˛ia este preg„tit„ Ón prezent s„ accepte aceast„ provocare de a ridica sabia ∫i de a lovi necru˛„tor, de a st‚rpi corup˛ia, ori de c‚te ori este descoperit„. Al„turi de biseric„ ∫i armat„, justi˛ia ar trebui s„ fie al treilea pilon de rezisten˛„ al statului de drept, al statului democratic. Din p„cate, aproape o treime dintre rom‚ni nu au Óncredere Ón justi˛ie, Ón fermitatea, competen˛a ∫i impar˛ialitatea ei. Œnfiin˛area Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, reorganizarea Consiliului Superior al Magistraturii, ar trebui s„ repun„ puterea judec„toreasc„ la locul pe care-l merit„ Ón sistemul nostru constitu˛ional. Ne exprim„m speran˛a c„ majoritatea magistra˛ilor din

Rom‚nia vor reu∫i, Ón cel mai scurt timp, s„ demonstreze c„ sunt Óntr-adev„r capabili s„ redea Óncrederea cet„˛enilor Ón justi˛ie. Le dorim magistra˛ilor integri din Rom‚nia s„ g„seasc„ puterea de a reda prestigiul profesiei de magistrat, c„ vor reu∫i s„ elimine din corpul lor profesional pe to˛i aceia care au compromis statutul de magistrat. Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie va trebui s„ g„seasc„ cele mai bune metode ∫i solu˛ii pentru asigurarea unei practici judiciare unitare. Instan˛a noastr„ suprem„ ar trebui Óntr-un viitor apropiat s„ preia Ón competen˛ele sale ∫i controlul constitu˛ionalit„˛ii legilor, a∫a cum era reglementat Ón Constitu˛ia Rom‚niei din anul 1923. Este Óngrijor„tor faptul c„ semnalele venite din ˛ar„ ∫i de la cet„˛eni Ónvedereaz„ cel pu˛in c‚teva lucruri grave, Ón opinia noastr„. Pentru majoritatea celor care apeleaz„ la justi˛ie procesele au devenit un adev„rat calvar. Peste 30% din popula˛ia Rom‚niei este implicat„ Ón mod direct sau indirect Ón tot felul de litigii. Durata extrem de mare a judec„rii unui litigiu, cheltuielile exagerate exaspereaz„ pe toat„ lumea.

V„ rog s„ Óncheia˛i. Mai ave˛i un minut.

Œn Óncheiere, stima˛i colegi, a∫ dori s„ precizez c„ cele expuse mai sus reprezint„ nu doar o declara˛ie politic„, c‚t, mai ales, un apel adresat Corpului Magistra˛ilor din Rom‚nia, valoros Ón ansamblul s„u, de a demonstra c„ sunt o putere real„ Ón stat, o putere judec„toreasc„ care nu va permite nim„nui s„ fie mai presus de lege, care s„ redea sentimentul de Óncredere al cet„˛eanului Ón justi˛ie.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umim domnului senator. V„ ∫i felicit„m c„ a˛i reu∫it performan˛a s„ epuiza˛i timpul rezervat pentru dou„ grupuri parlamentare.

Invit la microfon pe domnul senator Dumitru Pop, Grupul parlamentar P.R.M.

## **Domnul Dumitru Petru Pop:**

Domnule pre∫edinte, Onorat plen al Senatului Rom‚niei,

S„ ∫ti˛i c„ ast„zi, Ón declara˛ia mea, n-am s„ v„ Óntreb unde-s ∫i ce-a˛i f„cut cu banii, ci vreau, Ón mod foarte sincer, s„ fac un apel la partidul de guvern„m‚nt ∫i s„ Óntreb de ce ne umilesc maghiarii?

Stima˛i colegi, ast„zi, nu aveam Ón plan ca s„ v„ deranjez cu acest punct, pe care vi-l redau Ón momentul de fa˛„, ∫i nu l-a∫ fi expus Ón fa˛a onoratului plen dac„ chiar unii dintre colegii dumneavoastr„ din teritoriu, c‚nd mi s-a adus la cuno∫tin˛„, ceea ce, bineÓn˛eles, o s„ v„ relatez ∫i dumneavoastr„: îUite, b„i, oamenii no∫tri ce fac“. îUite, ce face partidul de guvern„m‚nt, ce face domnul N„stase“. ™i zic: îCe face, m„i?“ îP„i, uite ce face...“ ™i acum, nu m„ voi referi eu la v‚n„toare sau la povestea cu ou„lele, sau la alte minuni, ci vreau s„ v„ redau ∫i dumneavoastr„ c‚teva aspecte. Colegii no∫tri, ∫i nu vreau s„-i sup„r pe cei de la U.D.M.R... Uita˛i, aici vreau s„ vi-l prezint pe domnul Sógor Csaba. V„ rog s„-l vede˛i ∫i dumneavoastr„.

Uita˛i ce figur„ pl„cut„ are. O figur„ pl„cut„ genetic. Are ochii alba∫tri, ceea ce Ónseamn„ c„ ∫tim cine sunt ascenden˛ii. Dac„ e cu ochi alba∫tri, îrasa arian„“. Dar, ca slogan politic, stima˛ii mei colegi, pute˛i fi de acord ca l‚ng„ portretul Domniei sale s„ fie scris: îOnoare, demnitate pentru autonomia f nutului Secuiesc“?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 135/18.X.2004

Poate s„ cear„ ce vrea...

## **Domnul Dumitru Petru Pop:**

P„i, da, poate s„ cear„ ce vrea. Nu ∫tiu dac„ poate s„ cear„ ce vrea! ™i eu v„ Óntreb pe dumneavoastr„ ∫i, la urm„, la Óncheierea discu˛iei, la Óncheierea celor ce-o s„ v„ relatez, o s„ supun la vot. Œndeplinesc condi˛iile, se respect„ prevederile constitu˛ionale, prin aceste afi∫e pentru propaganda electoral„ Ón Rom‚nia c‚nd Domniile lor au depus un proiect pentru autonomia f nutului Secuiesc? Pun Óntrebarea: este conform Constitu˛iei sau nu e conform Constitu˛iei. Nu e conform Constitu˛iei ∫i a fost respins at‚t de Camera Deputa˛ilor, c‚t ∫i de c„tre noi, de c„tre Senat. Cum e posibil, atunci, ca viitorii parlamentari ai Rom‚niei, care fac parte din U.D.M.R., respectiv din fostul MADOSZ... Cred c„ ∫ti˛i ce-i MADOSZ... C„ Ón 1945 era Partidul Comunist, ∫i MADOSZ-ul, care atunci..., pe tat„l meu ∫i pe unchii mei i-a dus ∫i la Gherla, ∫i la Aiud, ∫i pe urm„ ∫i la Canal. Dar, v„ Óntreb acum, Óntr-un mod foarte corect, cinstit, amical, prietenesc: e posibil ca Ón viitorul Parlament al Rom‚niei noi s„ facem propaganda electoral„ pentru autonomia f nutului Secuiesc, a p„m‚ntului secuiesc. ™i aici vin ∫i v„ Óntreb pe dumneavoastr„: dac„ sunte˛i de acord, atunci, Óntr-adev„r, s„ legifer„m. Dac„ dumneavoastr„ spune˛i, partidul de guvern„m‚nt, care cu aprobarea Domniilor-voastre, respectiv, a pre∫edintelui partidului de guvern„m‚nt, a pus asemenea propagand„ electoral„… (V _ocifer„ri, discu˛ii.)_

Vota˛i-l to˛i, atunci, dar s„ ∫ti˛i c„ aici e mesajul politic al domnului senator Sógor Csabo, dar s„ ∫ti˛i c„ e la fel la to˛i colegii de la U.D.M.R... Eu nu mai vorbesc acum c„-s culorile steagului maghiar aici, pentru c„ ∫i Ón Italia e tot ro∫u, alb ∫i verde. Dar s„ ∫ti˛i c„ ∫i restul colegilor tot la fel sunt, cu acela∫i slogan politic: Kelemen Hunor, Melles Eläd. Domnul Verestóy Attila s„ ∫ti˛i c„ nu-i a∫a dur. De∫i la d‚nsul m„ a∫teptam s„ fie mai dur.

Vede˛i... Ei, domnilor, dac„ a∫a spune˛i dumneavoastr„ ∫i accepta˛i asemenea umilin˛„ a na˛iunii, a poporului, a celor care tr„im aici, atunci v„ spun: îS„ ne fie ru∫ine!“ Eu nu am nimic cu ace∫ti domni ∫i cu colegii no∫tri, dar s„ nu se mearg„ p‚n„ Óntr-acolo, Ónc‚t s„ se spun„ c„ aici nu se mai vorbe∫te rom‚ne∫te. Iar noi, Óntr-adev„r, s„ accept„m pentru cele c‚teva voturi pe care vi le-a dat U.D.M.R.-ul Ón aceast„ perioad„, stima˛i colegi. Mai mult, g‚ndi˛i-v„ c„ pe Palatul Culturii din T‚rgu-Mure∫, cl„dire important„, imobilul cel mai important din municipiu, este scris — Ungaria. ™i am depus la domnul prim-ministru Adrian N„stase o pl‚ngere: îDomnule, de ce e scris a∫a acolo, Ungaria? Cum e posibil?“ Iar dac„ dumneavoastr„ accepta˛i, spune˛i, domnilor, s„ scrie peste tot. S„ scrie ∫i aici Ungaria. Face˛i Parlamentul Ungariei ∫i venim Ón Parlamentul Ungariei, atunci. Mai am un minut ∫i am terminat.

## V-am rugat s„ limita˛i, totu∫i...

## **Domnul Dumitru Petru Pop:**

™i ce r„spuns Ómi trimite domnul prim-ministru? Zice c„ dac„ s-ar Óndep„rta acea inscrip˛ionare despre Ungaria de pe Palatul Culturii din T‚rgu-Mure∫, s-ar afecta Ón mod iremediabil lucrarea cl„dirii, Ón ansamblul ei. V„ da˛i seama ce nenorocire ar fi pe acel imobil!

Œn al doilea r‚nd, i-am pus Óntrebarea: De ce Ón acea por˛iune unde a fost pus„ placa de marmur„ a regelui Ferdinand ∫i cu batalioanele de rom‚ni care Ón 2 decembrie 1918 au eliberat municipiul T‚rgu-Mure∫, ∫i ce-mi r„spunde: îDomnule, nu-i vina mea, zice. Prefectul

∫i Consiliul Jude˛ean al Municipiului T‚rgu-Mure∫ a rezolvat asta.“ Deci Ón locul acelei pl„ci, o ia ∫i-l pune pe Bernady György. Unde a fost regele Ferdinand ∫i cele 4—5 batalioane care au eliberat T‚rgu-Mure∫ul. Pe urm„, stima˛i colegi, eu revin ∫i solicit onoratului domn pre∫edinte s„ supun„ la vot plenului Senatului dac„ consider„ c„ este legal ceea s-a f„cut pentru propaganda electoral„ a U.D.M.R.-ului Ón sf‚nta fiar„ Rom‚neasc„. Nu mai vorbesc despre Statuia de la Arad, c„ to˛i cei 13 sunt pu∫i l‚ng„ Domniile lor. Cei 13 criminali care au fost la Arad, ∫i trebuie s„-i mul˛umim domnului ministru al culturii c„ s-au cheltuit peste 300 de miliarde de lei ∫i a pus acea statuie acolo.

Eu v„ mul˛umesc, domnilor.

Cu rug„mintea s„ ne spune˛i de unde ave˛i afi∫ele? Invit la microfon pe domnul senator Frunda György.

U.D.M.R.-ul mi le-a dat. Nu to˛i de la U.D.M.R. au acelea∫i idei.

## **Domnul Frunda György:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Vreau s„ mul˛umesc domnului senator Pop pentru reclama pe care ne-o face ∫i trag concluzia c„ este un mult mai bun agitator electoral dec‚t senator, dar deontologia profesional„ ne oblig„ s„ spunem lucrurilor pe nume. Da, domnule senator, vom vorbi despre autonomie Ón urm„torii patru ani, capitol care este parte a acquis-ului comunitar. Eu cred c„ sistemul actual al jude˛elor este un sistem Ónvechit. Trebuie s„ ne g‚ndim, Óntr-o Rom‚nie modern„, european„, Ón 15—20 de regiuni care fiecare s„ aib„ un consiliu, parlament, un corp legislativ propriu, a∫a cum este cel european ∫i este normal, tot a∫a cum trebuie s„ aib„ Constan˛a, Maramure∫ul, Bucovina, Suceava sau chiar f nutul Secuiesc, ∫i eu cred c„ acest lucru Ól vom discuta ∫i vom g„si solu˛ii moderne europene, Ón beneficiul oamenilor de r‚nd. Dar a spune aici lucruri neadev„rate, cu acest lucru nu sunt de acord.

Palatul Culturii din T‚rgu-Mure∫ este un monument al stilului _SecessÌon_ ardelean, construit acum 100 de ani de c„tre primarul de atunci din T‚rgu-Mure∫, dr. Bernády György. A fost primarul care a f„cut rost de bani americani. Pe vremea aceea a construit Prim„ria din T‚rgu-Mure∫, care acum este cl„direa Prefecturii, a construit acest Palat al Culturii, am‚ndou„ Ón stil _Secession_ transilvan, a introdus apa Ón ora∫, a f„cut pavoazarea ora∫ului ∫i a∫a mai departe.

Atunci c‚nd s-a construit, aceast„ cl„dire avea ni∫te fresce care ar„tau momente istorice ale Ungariei. Acesta este adev„rul istoric. Nu po˛i veni cu buldozerul, dec‚t dac„ e∫ti dement, dac„ crezi c„ acest lucru este Ómpotriva culturii tale, ∫i s„ dai jos ceea ce s-a construit atunci.

Da. Œn 1904 T‚rgu-Mure∫ era parte a Ungariei, a fost construit cu istoria de atunci, a devenit ∫i este parte a Rom‚niei, ∫i cultura de atunci este patrimoniu al culturii rom‚ne∫ti. Care este problema? Œn„untru au fost fresce ∫i vitralii foarte frumoase, din p„cate au fost ∫i Ón vremea comunismului oameni care au g‚ndit ca ∫i domnul senator Pop ∫i au distrus vitraliile de atunci, pentru c„ evocau balade secuie∫ti, momente istorice, ar„tau scene de lupt„, ∫i au fost oameni care au spus c„ acestea aduc atingere intereselor rom‚ne∫ti ∫i le-au distrus. Sunt de neÓnlocuit!

Nu ∫tiu dac„ rudele dumneavoastr„ au fost sau nu Ón 1948 Ón Ónchisoare, dar ∫tiu c„ dumneavoastr„ a˛i fost condamnat pur penal, nu politic, Ón perioada lui Ceau∫escu, iar atunci — Óntr-un Brudenschaft perfect — a˛i fost condamnat, ∫i am v„zut sentin˛a, Ómpreun„ cu un ungur, sub umbrela transilvanismului pe care Ól propaga˛i _. (Rumoare, discu˛ii.)_

V„ mul˛umesc pentru c„ m-a˛i ascultat.

## **Domnul Mihail Lupoi**

**:**

Dumneavoastr„ l-a˛i b„tut pe Mihail Cofariu Ón 1990.

## **Domnul Frunda György:**

V„ r„spund ∫i la asta, dar nu are nimic cu treaba asta.

## **Domnul Petru Dumitru Pop**

**:**

Drept la replic„.

Mul˛umesc domnului senator Frunda.

Domnul senator Dumitru Pop, dou„ minute drept la replic„.

## **Domnul Petru Dumitru Pop:**

Domnule pre∫edinte, Onorat plen,

Nu m„ surprinde replica pe care mi-a dat-o domnul Frunda ∫i v-am spus de ce. Cum poate s„ spun„ c„ acea plac„ unde este regele Ferdinand nu a fost acolo? P„i eu am placa la mine, bineÓn˛eles, cum a fost zdrobit„ de c„tre ei, ∫i acum am repus-o pe o plac„ de placaj cu exact acel contur. Am vrut s„ o pun acolo ∫i au dat-o jos.

A∫a. Revin ∫i la 1990. P„i nu Ói e ru∫ine, dac„ d‚nsul m„ provoac„? P„i Ón 1990, c‚nd criminalii s-au apucat s„ spun„ Ón toat„ Europa faptul c„ Mihai Cofariu avea un pulov„r verde pe el, zicea: îUite bie˛ii unguri cum sunt maltrata˛i de rom‚ni“. De ce deschide asemenea Cutie a Pandorei domnul Frunda?

Pe urm„ vine s„ spun„ de comuni∫ti? P„i cine au fost MADOSZ-ul ∫i comuni∫tii? ™i spun da. ™i tat„l meu, Pop Petru, care, dup„ ce a sc„pat de la Kutbanio din Budapesta, a venit Ón ’45 acas„, Ón ’48, ’49, ’50, ∫i cu tat„l meu adoptiv, Nicolae Zb‚rcea, din Topli˛a, au fost du∫i la Aiud, Gherla ∫i pe urm„ la Canal. Cum vine acum ∫i se apuc„ s„ fac„ asemenea compara˛ii? ™i acum vine ∫i-i face eroi pe cei 13 c„l„i ai neamului?!

P„i a fost nebun regele Ferdinand? A fost nebun tot Guvernul Br„tianu atunci? Nu au studiat istorie ∫i vine, domnule, ∫i ne duce de nas? Adic„ pe noi nu ne duce de nas, ci pe colegii dumneavoastr„ cu care sunte˛i la guvernare, pentru c„ exact a∫a au f„cut ∫i Ón 1945, c‚nd erau tot la guvernare, Ómpreun„ cu P.C.R., ∫i pe bie˛ii no∫tri rom‚ni — cum am spus — i-au dus ∫i i-au maltratat Ón acea perioad„.

A∫a c„ m„ mir c„ are curajul s„ vorbeasc„ Ón acest sistem ∫i Ón aceast„ frazeologie Ón care vorbe∫te Domnia-sa. A∫a, domnule avocat de la Sovata, cum s-a privatizat Sovata. C„ Ómpreun„ a˛i privatizat-o: U.D.M.R.-ul ∫i cu P.S.D.-ul, cu 30—40 de miliarde lei, c‚nd cei din Sovata au vrut s„ dea peste 500 miliarde lei. Trecem de la una la alta, dar Ón asemenea st„ri de fapt ∫i conjuncturi nu avem ce face. C„ nu poate s„ ne duc„ s„ ne prosteasc„ pe to˛i, dup„ cum v„ proste∫te pe dumneavoastr„ care sunte˛i la guvernare.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Marin Dinu:**

V„ mul˛umim ∫i noi.

Constat„m c„ am epuizat interven˛iile la declara˛ii politice.

Ast„zi, a∫a cum este deja evident, lucr„rile Ón plen sunt conduse de mine, Dinu Marin, Ón calitate de vicepre∫edinte al Senatului, asistat de domnii senatori Mihai Ungheanu ∫i Iuliu P„curariu, Ón calitate de secretari ai Senatului.

™i-au anun˛at prezen˛a, Ón sistem electronic, 123 de senatori. Avem doi senatori Ónvoi˛i, Ón calitate de membri ai Guvernului, ∫i un senator Ón concediu medical.

Ave˛i Ón mape ordinea de zi ∫i programul de lucru.

Œn leg„tur„ cu programul de lucru, care este prev„zut s„-l Óncheiem Ón jurul orei 19,30, sunt observa˛ii?

## **Domnul Mihail Lupoi**

**:**

La ordinea de zi am o observa˛ie.

V„ rog. La program, nu la...

Nu, la ordinea de zi. Domnule pre∫edinte, am o rug„minte. Av‚nd Ón vedere faptul c„ avem la punctul 9 un subiect deosebit de important...

Aprob„m Ónt‚i programul, dup„ care ordinea de zi. Numai un moment.

Sunt observa˛ii Ón leg„tur„ cu programul de lucru? Nu sunt.

V„ rog s„ vota˛i.

Cu 106 de voturi pentru, unul Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, programul de lucru al Senatului a fost adoptat. Œn leg„tur„ cu ordinea de zi dac„ sunt observa˛ii? V„ rog, s-a Ónscris domnul senator Lupoi.

V„ rug„m, dac„ se poate, s„ trecem primul punct pe ordinea de zi punctul 9, care este un punct deosebit de important. A suscitat numeroase dezbateri, s-a ajuns, Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 135/18.X.2004 sf‚r∫it, la votul final ∫i s„ profit„m de faptul c„ suntem suficient de mul˛i Ón sal„ ca s„-l vot„m, pentru c„ pe m„sur„ ce trece timpul se diminueaz„ num„rul senatorilor prezen˛i.

Este o solicitare Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

Da.

V„ mul˛umesc. Mai sunt alte observa˛ii? Doamna senator Dobrescu.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Ón numele Grupului P.S.D. am o propunere pentru scoaterea de pe ordinea de zi a punctului 13, care vizeaz„ propunerea legislativ„ privind Legea asisten˛ei medicale de urgen˛„, pentru a se pune de acord Ón cadrul comisiei cu unele reglement„ri. A fost o solicitare chiar din partea ini˛iatorilor ∫i v„ rog s„ o lu„m Ón discu˛ie ∫i s„ o aprob„m ca atare.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Mai sunt alte observa˛ii? Domnul senator Frunda.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Rog a include pe ordinea de zi ∫i proiectul de Lege privind desp„gubirea persoanelor care au depus banii la C.E.C. pentru cump„rarea autoturismelor DACIA p‚n„ Ón 1990.

Am avut dezbaterile generale. Proiectul de lege a fost retrimis la comisie pentru unele date suplimentare de la Guvern. Din c‚te ∫tiu eu, Guvernul a r„spuns la acest lucru.

De asemenea...

Nu vreau s„-l deranjez pe domnul senator Lupoi... ...de asemenea, din c‚te ∫tiu, domnul prim-ministru s-a declarat, Ón principiu, de acord cu o asemenea rezolvare, de unde deduc c„ ∫i Guvernul ar fi transmis un r„spuns.

Deci cer, dac„ se poate, ca m‚ine-poim‚ine comisia s„ spun„ dac„ r„m‚ne pe aceea∫i pozi˛ie sau nu — este vorba de Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri —, ∫i joi s„ discut„m acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Marin Dinu:**

Am Ón˛eles, domnule senator. V„ mul˛umesc. Mai sunt alte observa˛ii? Nu sunt _. (Discu˛ii.)_

Deci s-a f„cut Ón numele Grupului parlamentar Partidul Rom‚nia Mare propunerea ca punctul 9 din ordinea de zi s„ fie trecut Ón programul de legiferare pe pozi˛ia 1, evident dup„ ce epuiz„m problemele organizatorice.

Sunt observa˛ii? Nu sunt.

V„ rog s„ vota˛i acest lucru.

V„ rog s„ vota˛i, domnilor senatori.

Cu 106 de voturi pentru, dou„ Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, propunerea de a se supune votului, de fapt, proiectul de lege de la punctul 9 Óntre primele proiecte de legi s-a aprobat.

S-a f„cut propunerea, Ón numele Grupului parlamentar P.S.D., de a se scoate de pe ordinea de zi, pe care a˛i primit-o Ón scris, propunerea legislativ„ de la pozi˛ia 13. V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot Ón leg„tur„ cu aceast„ propunere.

V„ rog s„ vota˛i.

Cu 97 voturi pentru ∫i 4 Ómpotriv„, propunerea a fost acceptat„. Deci propunerea legislativ„ privind Legea asisten˛ei medicale de urgen˛„ revine la comisia sesizat„ Ón fond.

Dac„ nu mai sunt alte propuneri Ón leg„tur„ cu ordinea de zi, v„ rog s„...

## **Domnul Frunda György**

**:**

## ™i propunerea mea nu o introduce˛i?

## **Domnul Marin Dinu:**

Domnule senator, am re˛inut-o. Este o chestiune care ˛ine de Biroul permanent, ∫i anume miercuri, c‚nd vom stabili, c‚nd vom definitiva, de fapt, ordinea de zi pentru urm„toarea ∫edin˛„ Ón plen, vom lua Ón calcul propunerea dumneavoastr„.

Deci, dac„ nu mai sunt alte propuneri, v„

La punctul 2 de pe ordinea de zi, da˛i-mi voie s„ v„ prezint o Not„ privind exercitarea de c„tre parlamentari a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale.

Œn conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, Ón vederea exercit„rii de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, urm„toarele legi:

— Legea privind reÓnfiin˛area comunei Gr„dina, jude˛ul Constan˛a;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 53/2004 pentru ratificarea amendamentelor convenite Óntre Rom‚nia ∫i Banca pentru Dezvoltare a Consiliului Europei, prin schimbul de scrisori semnate la Bucure∫ti la 6 mai 2004 ∫i la Paris la 17 mai 2004, la Acordul-cadru de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Banca pentru Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Paris la 17 august 2001 ∫i la Bucure∫ti la 20 august 2001;

— Legea pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 257/2001 privind modul de ac˛iune Ómpotriva aeronavelor care utilizeaz„ neautorizat spa˛iul aerian al Rom‚niei;

— Legea pentru ratificarea Memorandumului de Ón˛elegere dintre Comunitatea European„ ∫i Rom‚nia privind participarea Rom‚niei la programul Comunit„˛ii Instrument Financiar pentru Mediu (LIFE), semnat la Bucure∫ti la 5 martie 2003 ∫i la Bruxelles la 18 martie 2003;

— Legea pentru ratificarea Memorandumului de Ón˛elegere dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Turcia privind cooperarea Ón domeniul cercet„rii ∫i tehnologiei pentru ap„rare, semnat la Ankara la 6 aprilie 2004;

— Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Cabinetul de Mini∫tri al Ucrainei privind colaborarea Ón domeniul transportului feroviar, semnat la Kiev la 21 octombrie 2003;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 58/2004 pentru ratificarea Acordului privind amendarea art. II alin. 1 al Acordului dintre Guvernul Rom‚nii ∫i Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea Ón domeniul contracar„rii prolifer„rii armelor de distrugere Ón mas„ ∫i promovarea rela˛iilor militare ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 135/18.X.2004 de ap„rare, semnat la Washington la 30 martie 1998, Óncheiat prin schimb de note verbale la 17 iunie 2004;

Propunem pe domnii senatori: ™tefan Viorel, Toma Constantin ∫i Honcescu Ion.

Partidul Rom‚nia Mare, dou„ propuneri.

Grupul parlamentar al P.R.M. propune pe domnii senatori: Vasile Horga ∫i Gheorghe Acatrinei.

V„ mul˛umesc. P.D., o propunere.

P.D. propune pe domnul senator Dan Dumitru.

V„ mul˛umesc.

P.N.L., o propunere.

Nicolae Vlad-Popa.

## **Domnul Marin Dinu:**

V„ mul˛umesc.

S-au f„cut cele 7 propuneri. Sunt observa˛ii? Nu sunt.

Se propune constituirea unei comisii pentru medierea textelor aflate Ón divergen˛„ Óntre cele dou„ Camere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 114/2003 privind privatizarea Societ„˛ii Comerciale ARO — S.A. C‚mpulung Muscel. Partidul Social Democrat, 3 propuneri.

Propunem pe domnii senatori Leca Aureliu, Honcescu Ion ∫i Voinea Melu.

Mul˛umesc.

Grupul parlamentar P.R.M., dou„ propuneri.

Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare propune pe senatorii Dina Carol ∫i Bindea Liviu.

Mul˛umesc. Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

Domnul senator Dan Avram.

Mul˛umesc. Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.

Propunem pe doamna senator Vajda Borbála.

Mul˛umesc. Au fost f„cute cele 7 propuneri. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. V„ rog s„ vota˛i componen˛a nominal„ a comisiei de mediere.

Cu 104 voturi pentru ∫i o ab˛inere, componen˛a nominal„ a comisiei de mediere a textelor aflate Ón divergen˛„ la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 114/2003 privind privatizarea Societ„˛ii Comerciale ARO — S.A. C‚mpulung a fost aprobat„.

V„ mul˛umesc.

La punctul 5 Ón ordinea de zi avem raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii educa˛iei fizice ∫i sportului nr. 69/2000.

Dac„ din partea reprezentan˛ilor Senatului Ón comisia de mediere dore∫te cineva s„ sus˛in„? Dac„ nu, v„ rog s„ observa˛i c„ toate cele patru texte aflate Ón divergen˛„ au fost adoptate Ón varianta Senatului. Ca atare, v„ rog s„ aprob„m doar raportul, Ón ansamblul s„u.

V„ rog s„ vota˛i.

Cu 112 voturi pentru, raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii educa˛iei fizice ∫i sportului nr. 69/2000 a fost adoptat.

V„ mul˛umesc.

Œn conformitate cu hot„r‚rea luat„ mai devreme, trecem la exprimarea votului la proiectul de Lege privind realizarea Catedralei M‚ntuirii Neamului.

## **Din sal„:**

Œnt‚i votul pe raport.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 135/18.X.2004 ## **Domnul Mihail Lupoi**

**:**

V„ rug„m s„ permite˛i liderilor de grup s„ exprime punctul de vedere, av‚nd Ón vedere importan˛a votului.

Consult liderii de grup dac„, Ón numele grupului, doresc s„ exprime punctul de vedere.

Domnule pre∫edinte, pentru c„ au fost foarte multe discu˛ii, este o chestiune de interes na˛ional...

V„ rug„m s„ veni˛i la microfon, domnule senator.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Doamnelor ∫i domnilor,

Cea mai Ónalt„ form„ de slug„rnicie este unanimitatea. Noi nu suntem o ma∫in„ de vot. Noi suntem Senatul Rom‚niei ∫i avem de spus ni∫te lucruri. De aceea am fost trimi∫i aici, de mii, unii chiar de milioane de oameni. Ca lider de grup ∫i ca pre∫edinte al acestui partid, care se nume∫te chiar îRom‚nia Mare“, m„ simt dator s„ rostesc c‚teva cuvinte Ónainte de votul propriu-zis, tocmai pentru c„ este o chestiune de interes fundamental pentru spiritualitatea noastr„ de esen˛„ cre∫tin„, pentru rom‚nii din ˛ar„, din Basarabia ∫i Bucovina, dar ∫i pentru rom‚nii din diaspor„. ™i m„ simt dator s„ vorbesc toate acestea, cu at‚t mai mult cu c‚t de mai bine de un an de zile s-au ivit discu˛ii contradictorii, ∫i unele au creat ni∫te curente de opinie. Noi consider„m c„ ora∫ul Bucure∫ti are nevoie de o catedral„. Peste tot, unde te duci, Ón lumea civilizat„, exist„ nu numai o catedral„, ci mai multe, chiar 2, 3. Parisul are mai multe catedrale, nu numai Notre Dame. Aici nu mai avem ce discuta. Ca sociolog al religiei ∫i ca istoric, eu ∫tiu de voin˛a Patriarhului Miron Cristea, Ónt‚iul Patriarh al Rom‚niei Mari, Ónt‚i mitropolit primat ∫i, din 1925, patriarh. El a vorbit de amplasarea acestei catedrale Ón zona Dealului Filaretului, acolo unde s-au ars, Ón timpul Revolu˛iei de la 1848, Arhondologia ∫i Regulamentele Organice.

Am discutat cu Preafericitul Patriarh Teoctist, de s„rb„toarea îIzvorul T„m„duirii“, un praznic Ómp„r„tesc al Bisericii Ortodoxe, la M„n„stirea lui Br‚ncoveanu, S‚mb„ta de Sus. Œn virtutea unei vechi amici˛ii care ne leag„ de circa 20 de ani, l-am Óntrebat, cu dragoste filial„: îPreafericite, spune-mi care e ultima Voastr„ dorin˛„, unde vre˛i s„ fie ∫i, cum va vrea Biserica Ortodox„, a∫a va fi!“ Ar fi aberant s„ te opui aceleia pe care Eminescu o numea îMama Neamului Rom‚nesc“.

™i Preafericitul mi-a r„spuns: îAcolo dorim, pentru c„ acolo au fost preg„tite, c„ va fi amplasat„, 5—6 genera˛ii de preo˛i, de egumeni, de c„lug„ri.“ Discu˛iile ivite au fost Ón sensul c„ Bucure∫tii au prea pu˛ine parcuri. Sunt numai trei parcuri vechi, tradi˛ionale: Parcul Ci∫migiu, trasat la 1832 de generalul Pavel Kiseleff — poate c„ acesta a fost cel mai bun lucru pe care l-a f„cut acea ocupa˛ie ruseasc„, dup„ Pacea de la Adrianopole, de la 1829, Óntre noi fie vorba, poate nu se ∫tie, dar Parcul Ci∫migiu are 17 hectare, c‚t are Insula ™erpilor —, apoi Parcul Her„str„u ∫i Parcul Carol. Noi ne-am Ómpotrivit la Ónceput, pentru c„ exista riscul s„ se strice ∫i Parcul Carol, care este mai vechi dec‚t 1906, anul Expozi˛iei jubiliare consacrate celor 40 de ani de domnie a marelui rege care a fost Carol I, unificator de ˛ar„, pentru c„ el a adus Dobrogea Ónapoi, la patria-mam„, Ón 1878, Parcul a fost amenajat, Ón special, de doctorul Constantin Istrate. Totu∫i, de la amicul ∫i colegul nostru R„zvan Theodorescu, aici, Ón sal„, ∫i din informa˛iile vehiculate Ón pres„, la radio, la televiziune am aflat c„ s-a f„cut o modificare de ultim„ or„, adic„ nu se mai demoleaz„

**:**

1 hectar.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Numai un hectar. Probabil c„ spa˛iul se poate extinde, pentru a-∫i face amplasamentul ∫i dot„rile. La praznicele mari ale neamului — Pa∫tele, Cr„ciunul, Sf‚nta Maria Mare ∫i toate celelalte — vin ∫i 100.000 de oameni, cum e la M„n„stirea Nicula, unde se duc at‚˛ia colegi de-ai no∫tri. Trebuie s„ existe c„i de acces pentru ma∫ini, dar ∫i loc pentru magazine, unde Biserica Ortodox„ vrea s„-∫i expun„, s„-∫i v‚nd„ produsele, icoanele, c„r˛ile ∫i a∫a mai departe.

Repet, e bine c„ s-a f„cut aceast„ modificare, ceea ce ne-a provocat ∫i nou„ o schimbare de atitudine. Parafraz‚ndu-l pe regele Henric al IV-lea al Fran˛ei, care zicea îParisul merit„ o liturghie“ — voi spune ∫i eu c„ Bucure∫tii merit„ o catedral„. Partidul Rom‚nia Mare respect„ dorin˛a Bisericii Ortodoxe Rom‚ne. Œntre arhitec˛i — care au ∫i ei dreptate, fire∫te — ∫i Biserica Ortodox„, Óntr-un moment Ón care trebuie s„ spui da sau nu, noi alegem Biserica Ortodox„. A∫adar, vom vota pentru acest raport, pentru aceast„ propunere legislativ„.

## **Domnul Marin Dinu:**

Mul˛umesc ∫i eu, domnule pre∫edinte.

Consult, dac„ mai sunt doritori s„ ia cuv‚ntul din r‚ndul liderilor de grupuri parlamentare. Constat c„ nu mai sunt.

Trecem la exprimarea votului la proiectul de Lege privind realizarea Catedralei M‚ntuirii Neamului.

- Lege privind realizarea Catedralei M‚ntuirii Neamului a fost adoptat.

- V„ mul˛umesc pentru Ón˛elegere.

La cererea grupurilor parlamentare, rog list„ privind votul exprimat la proiectul de lege.

Trecem la urm„torul punct de pe ordinea de zi, proiectul de Lege privind reorganizarea Inspectoratului General pentru Comunica˛ii ∫i Tehnologia Informa˛iei.

- Rog pre∫edintele Comisiei economice s„-∫i ocupe

- locul.

- Doamna ministru, v„ rug„m s„ prezenta˛i punctul de

- vedere al Guvernului.

Ave˛i cuv‚ntul, doamna ministru.

**Doamna Adriana fi c„u** — _secretar de stat Ón Ministerul Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iei_ _**:**_

Bun„ ziua, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Acest proiect de lege este necesar deoarece el reclam„ ∫i impune independen˛a autorit„˛ilor na˛ionale din

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 135/18.X.2004 domeniu Ón raport cu furnizorii de re˛ele ∫i servicii de comunica˛ii electronice ∫i Ón mod deosebit Ón ceea ce prive∫te zona de radiocomunica˛ii. Necesitatea acestui act normativ rezid„ din faptul c„ statul rom‚n, prin Ministerul Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iei, continu„ s„ fie ac˛ionar majoritar la anumi˛i operatori semnificativi din cadrul pie˛ei comunica˛iilor electronice din Rom‚nia, fapt care impieteaz„ asupra condi˛iilor de promovare a concuren˛ei impuse de legisla˛ia comunitar„.

Practic, acest act normativ respect„ necesitatea de a separa calitatea Ministerului Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iei de ac˛ionar la o serie de societ„˛i ce activeaz„ Ón domeniul comunica˛iilor electronice de cea de autoritate emitent„ a licen˛elor de utilizare a frecven˛elor radioelectrice ∫i, respectiv, de garant al asigur„rii regimului concuren˛ial pe pia˛„.

Practic, prin acest act normativ, Inspectoratul General de Comunica˛ii ∫i Tehnologia Informa˛iei iese din subordinea Ministerului Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iei ∫i devine autoritate independent„ Ón subordinea Guvernului Rom‚niei.

Propun aprobarea proiectului de lege Ón forma Ón care a fost transmis.

## Mul˛umesc, doamna ministru.

Œl rog pe domnul senator Traian Novolan, pre∫edintele Comisiei economice, s„ prezinte raportul acestei comisii.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Œn baza avizelor favorabile ale Consiliului Legislativ ∫i Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, Comisia economic„ a Óntocmit raport favorabil, f„r„ amendamente, ∫i propune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege ∫i a raportului.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

V„ consult dac„ sunt interven˛ii la dezbateri generale. Domnul senator Popa.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Eu o s„ sus˛in pozi˛ia grupurilor P.N.L.-P.D.

Din p„cate, este foarte frumos ceea ce s-a spus de c„tre reprezentanta Guvernului, Ón realitate nu a∫a stau lucrurile. Aceast„ lege nu este benefic„ sistemului rom‚nesc ∫i o s„ v„ dau c‚teva exemple edificatoare.

Se instituie nu o institu˛ie independent„, pentru c„ pre∫edintele ∫i vicepre∫edintele sunt numi˛i direct prin ordin de c„tre primul-ministru, ci se instituie un stat Ón stat Ón domeniu, o institu˛ie extrem de puternic„ care, a∫a cum spune legea, tr„ie∫te din a∫a-zisele proprii venituri. ™i o s„ vede˛i dumneavoastr„ c‚t de gre∫it ∫i c‚t de antieuropean s-a g‚ndit aceast„ lege.

Sunt numi˛i un pre∫edinte ∫i un vicepre∫edinte, dar nu exist„ un consiliu de administra˛ie.

Nu exist„ Ón Europa modern„, Ón Europa unit„, un asemenea sistem Ón care o persoan„ s„ hot„rasc„. Nu numai c„ hot„r„∫te, g‚ndi˛i-v„, ∫i avem aici prevederi…, nici nu am putut s„ facem amendamente pe un asemenea proiect, pentru c„ el pleac„ de sus ∫i p‚n„ jos Óntr-un mod at‚t de gre∫it Ónc‚t nu poate fi remediat. El trebuie Ónlocuit printr-o alt„ lege.

Deci la art. 3 se spune c„ aceast„ institu˛ie public„ f„r„ scop lucrativ, finan˛at„ integral din veniturile proprii,

hot„r„∫te tot Ón materie de radiocomunica˛ii. Sunt peste 30 de atribu˛ii men˛ionate Ón lege. Dar ce face aceast„ institu˛ie? Cum Ó∫i asigur„ finan˛area cheltuielilor curente? Se asigur„ din venituri proprii care provin din tariful de utilizare a spectrului de frecven˛„ radioelectric„, tariful de Ónregistrare Ón sistemul electronic de achizi˛ii publice, tariful de reÓnnoire a Ónregistr„rii Ón sistemul electronic de achizi˛ie publice, tariful de utilizare a sistemului electronic de achizi˛ii, tariful de participare la tariful de eliberare....digital de Ónregistrare, tarife pe care le stabile∫te pre∫edintele acestei institu˛ii.

Deci nu se poate f„r„ nici un fel de control aceast„ persoan„ care va deveni, a∫a cum a devenit regia aceea de autostr„zi ∫i drumuri stat Ón stat, Ón materie, a∫a devine acest pre∫edinte stat Ón stat Ón aceste domenii.

Deci, dac„ tariful, care revine ca surs„ de finan˛are, este stabilit incontrolabil de singura persoan„ care ∫i beneficiaz„ de resursa respectiv„ se instaureaz„ un sistem profund nedrept. Nu v„ spun c„ Ó∫i Ónfiin˛eaz„ organ de executare, aceste titluri semnate de pre∫edinte devin titluri, constituie titluri de crean˛„. Œmi pare r„u c„ nu a trecut acest proiect pe la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, pentru c„ se Ónfiin˛eaz„ peste lege un sistem, un organ de executare, care exercit„ atribu˛iile respective, emi˛‚nd acte administrative cu putere de titlu executor, Ón condi˛iile Codului de procedur„ fiscal„, ∫i Óncaseaz„, pune sechestru, face confisc„ri, pune Ón v‚nzare. Nu se poate a∫a ceva. Œnfiin˛„m, efectiv, o institu˛ie mult prea puternic„ pentru ca s„ nu fie — a∫a cum dore∫te de fapt ∫i sunt sigur c„ doamna ministru dore∫te acest lucru — o institu˛ie Óntr-adev„r Ón interesul beneficiarilor acestor servicii.

Nu suntem la declara˛ii politice, domnule senator.

Dar pentru democra˛ia, ∫i cu asta Ónchei...

V„ rog s„ v„ referi˛i la textul legii...

La text, da. Sigur c„ a∫ dori ca doamna ministru, fa˛„ de atribu˛iile extraordinare pe care le are aceast„ institu˛ie, s„ ne r„spund„ ∫i de ce nu s-a elaborat planul na˛ional al frecven˛elor radioelectrice ∫i de ce se pot acuma distribui, c‚t„ vreme acel plan nu exist„.

O alt„ deficien˛„ major„ este c„ aceast„ institu˛ie elaboreaz„ toate reglement„rile, regulamentele, procedurile, normele ∫i specifica˛iile tehnice acolo unde ∫i controleaz„, acolo unde ∫i amendeaz„, acolo unde ∫i Óncaseaz„ tarifele respective. Este ceva, Ónc„ o dat„ spun, absolut de neacceptat.

Accept existen˛a unui consiliu de conducere, accept ca acel consiliu de conducere s„ fie sub control parlamentar, dar nu pot s„ accept ca o singur„ persoan„ s„ fie Ómputernicit„ cu semn„tur„ pentru toate aceste extraordinar de importante atribu˛ii ∫i s„ nu poat„ fi controlat.

Din acest motiv mai sunt foarte multe alte critici de adus Ón leg„tur„ ∫i cu TNAF-ul acesta, modul Ón care se elaboreaz„ Registrul Na˛ional al Frecven˛elor tot de aceast„ institu˛ie. Deci nu putem s„ cre„m o institu˛ie care pericliteaz„ democra˛ia Ón Rom‚nia.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Dac„ mai sunt ∫i alte interven˛ii? Constat c„ nu mai sunt.

Dac„ doamna ministru Adriana f c„u dore∫te s„ fac„ unele ad„ugiri?

Doresc s„ men˛ionez Ónt‚i faptul c„ I.G.C.T.I.-ul se reorganizeaz„ ∫i func˛ioneaz„ ca institu˛ie public„.

De altfel, el este ∫i Ón acest moment institu˛ie public„, cu acelea∫i 33 de activit„˛i, Óns„ este momentan Ón subordinea Ministerului Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iei.

Uniunea European„ a cerut s„ separ„m atribu˛iile, ∫i anume aceea de ac˛ionar al statului la anumi˛i operatori, ∫i aici m„ refer la Societatea Na˛ional„ de Radiocomunica˛ii, deci s„ separ„m aceste atribu˛ii de aceea de Autoritate de Reglementare Ón Domeniul Radiocomunica˛iilor.

Tocmai de aceea, acest proiect de lege a fost discutat ∫i avizat de c„tre Comisia European„ ∫i de aceea l-am supus aprob„rii dumneavoastr„ Ón aceast„ form„.

Referitor la tarife, men˛ionez faptul c„, de exemplu, Ón cazul — ∫i este doar un singur exemplu —, Ón cazul licita˛iilor electronice tarifele se stabilesc prin Legea cu privire la achizi˛iile publice prin mijloace electronice, astfel Ónc‚t toate aceste tarife sunt stabilite de lege.

Deci cred c„ fie nu s-a parcurs cu aten˛ie textul de lege, dar vreau s„ v„ spun c„ toate aceste activit„˛i se desf„∫oar„ ast„zi. Inspectoratul General de Comunica˛ii ∫i Tehnologia Informa˛iei este operatorul na˛ional pentru serviciile de guvernare electronic„ ∫i, Óntr-adev„r, putem enumera aici: sistemul electronic de achizi˛ii publice, sistemul electronic pentru alocarea autoriza˛iilor de

transport interna˛ional de marf„, deci, av‚nd Ón vedere c„ acest text de lege a fost discutat ∫i este de fapt ca urmare a propunerilor f„cute de c„tre Comisia European„, sus˛in aprobarea sa Ón forma Ón care exist„.

## **Domnul Marin Dinu:**

V„ mul˛umesc, doamna ministru! Am Óncheiat dezbaterile generale.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

**:**

Am avut dou„ Óntreb„ri.

Domnule pre∫edinte Traian Novolan, ave˛i cuv‚ntul.

## Stima˛i colegi,

A∫ face dou„ preciz„ri: prima, c„ la ora actual„ acest inspectorat este condus de un director general ∫i de un director adjunct, care se transform„ Ón pre∫edinte ∫i vicepre∫edinte, ∫i, a doua observa˛ie, avem aici adresa Comisiei juridice pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri care spune scurt: îŒn ∫edin˛a din 5.10.2004, Comisia juridic„ pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a luat Ón dezbatere propunerea legislativ„ ∫i a hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, s„ adopte aviz favorabil, f„r„ amendamente.“

Semneaz„, Aristide Roibu ∫i Emilian Prichici, pre∫edinte, respectiv secretarul comisiei.

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa, ave˛i cuv‚ntul.

Eu am pus dou„ Óntreb„ri doamnei ministru, ∫i anume: de ce ministerul nu a elaborat planul na˛ional al frecven˛elor radio-electrice ∫i de ce acum, Ónainte de a intra legea Ón vigoare, se distribuie aceste frecven˛e p‚n„ la ultima.

O consult pe doamna ministru, dac„ dore∫te s„ dea r„spunsul acum sau cu alt„ ocazie.

Deci nu are leg„tur„ cu legea, oricum Tabloul na˛ional de alocare a frecven˛elor a fost discutat ∫i aprobat Ómpreun„ cu comisia european„, astfel Ónc‚t, vreau s„ v„ spun c„ Rom‚nia este prima ˛ar„, chiar dintre statele membre ale Uniunii Europene, care a adoptat Ón totalitate noul acquis comunitar Ón domeniul comunica˛iilor electronice.

Deci ∫i Ón ceea ce prive∫te Tabloul na˛ional de alocare a frecven˛elor suntem armoniza˛i cu Uniunea European„, ∫i acest plan exist„.

V„ mul˛umesc, doamna ministru.

Deci nu mai sunt alte interven˛ii.

V„ rog s„ constata˛i c„ raportul nu con˛ine amendamente.

Exist„ o singur„ propunere, supunerea la vot a raportului Ómpreun„ cu proiectul de lege.

V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot!

V„ rog s„ vota˛i!

Cu 74 de voturi pentru, 25 de voturi Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri, proiectul de Lege privind reorganizarea Inspectoratului General pentru Comunica˛ii ∫i Tehnologia Informa˛iei a fost adoptat.

V„ mul˛umesc, doamna ministru.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 135/18.X.2004 Trecem la urm„torul punct din ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 70/2004 privind instituirea unor m„suri post privatizare la Societatea Comercial„ îAutomobile Dacia“ — S.A..

Din partea Guvernului v„ rog s„ v„ exprima˛i punctul de vedere.

**Doamna Elena Mateescu** — _vicepre∫edinte al A.V.A.S._ **:** Elena Mateescu, vicepre∫edinte A.V.A.S..

V„ rog, doamna vicepre∫edinte, ave˛i cuv‚ntul.

Œmi permite˛i s„ v„ prezint Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 70/2004 privind instituirea unor m„suri pentru postprivatizare a Societ„˛ii Comerciale îAutomobile Dacia“ — S.A.

Prin prezentul act normativ se au Ón vedere unele m„suri postprivatizare cu caracter de urgen˛„, Ón vederea Ónl„tur„rii unor consecin˛e negative care sunt generate, Ón prezent, de unele aspecte ce nu au putut fi prev„zute Ónainte de Óncheierea contractului de v‚nzare-cump„rare, respectiv se propune, Ón prezent, Ón proiect, ca Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului s„ fie mandatat„, Ón baza unui mandat stabilit de c„tre Guvern, s„ ini˛ieze, s„ negocieze ∫i s„ Óncheie un act adi˛ional de modificare ∫i completare a contractului de v‚nzare-cump„rare de ac˛iuni, Óncheiat cu cump„r„torul Societ„˛ii îAutomobile Dacia“ — S.A.

Preten˛iile rezultate din executarea mandatului vor fi suportate de c„tre autoritate, din bugetul propriu, cu diminuarea v„rs„mintelor datorate la bugetul statului.

Totodat„, se are Ón vedere ∫i se mandateaz„ autoritatea s„ participe Ón toate procesele ∫i cererile cu care sunt ∫i vor fi Ónvestite instan˛ele judec„tore∫ti av‚nd ca obiect preten˛iile rezultate din executarea mandatului ∫i care sunt generate de litigiul rezultat ca urmare a ac˛iunilor promovate Ón instan˛„ de c„tre persoana fizic„ Sandu Ion.

## V„ mul˛umesc, doamna vicepre∫edinte.

Œi dau cuv‚ntul domnului Traian Novolan, pre∫edintele Comisiei economice, pentru a prezenta raportul acestei comisii.

## Onorat Senat,

Cu majoritate de voturi pentru ∫i dou„ voturi Ómpotriv„, comisia a hot„r‚t s„ adopte raport favorabil cu urm„torul amendament, la art. 2 se completeaz„ ∫i va avea urm„toarea redactare:îCon˛inutul mandatului prev„zut la art. 1 s„ fie stabilit prin hot„r‚re de guvern.“

Fa˛„ de cele prezentate mai sus, comisia propune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege ∫i a raportului.

Exist„ avizele favorabile de la Consiliul Legislativ ∫i de la Comisia juridic„ pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule senator. Dezbateri generale. Œn˛eleg c„ nu sunt.

V„ rog!

Domnul senator Valentin Dinescu, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte,

Ierta˛i-m„, eu am o nedumerire, totu∫i ce obliga˛ii o s„ aib„ A.V.A.S.-ul de desp„gubire, pentru c„ aici, de fapt, este un caz pe care-l cunoa∫tem cu to˛ii, domnul Sandu cere ni∫te preten˛ii mai mari dec‚t Ó∫i poate permite fabrica, ∫i noi venim s„ le reglement„m prin lege.

Nu este bine! Nu este Ón ordine!

Dac„ vre˛i s„ detalia˛i un pic spe˛a asta, ca s„ vot„m Ón cuno∫tin˛„ de cauz„.

Valoarea final„ nu se poate aprecia...

Un moment, doamna vicepre∫edinte. Dac„ mai sunt ∫i alte interven˛ii? Constat c„ nu mai sunt.

A∫ propune s„ Óncheiem dezbaterile generale.

O rog pe doamna vicepre∫edinte s„ formuleze r„spuns domnului senator Valentin Dinescu.

La aceast„ dat„, Ón instan˛„, se judec„ actualizarea sumelor solicitate de c„tre o persoan„ fizic„. P‚n„ la aceast„ dat„ exist„ o hot„r‚re irevocabil„ prin care societatea a achitat c„tre respectiva persoan„ suma de 120 de miliarde.

Dosarele care se afl„ Ón instan˛„ la aceast„ dat„ reprezint„ actualizarea acestei sume care nu a fost nici calculat„, nici apreciat„, urmeaz„ ca noi, autoritatea, s„ intervenim Ón aceste procese ∫i s„ reu∫im, prin ac˛iunile noastre, s„ ob˛inem o sum„ c‚t se poate de mic„ sau nici una.

Nu ave˛i calitate procesual„?

Nu, la aceast„ dat„, nu avem calitate procesual„.

V„ mul˛umesc, doamna vicepre∫edinte.

V-a∫ ruga s„ ne pronun˛„m Ón leg„tur„ cu amendamentul din raportul comisiei sesizate Ón fond.

Dac„ sunt observa˛ii? Dac„ nu, v„ rog s„ vot„m amendamentul!

V„ rog s„ vota˛i.

Cu 70 de voturi pentru, 14 voturi Ómpotriv„ ∫i 5 ab˛ineri, amendamentul a fost adoptat.

V„ rog s„ ne exprim„m opinia prin vot Ón leg„tur„ cu Óntregul raport al comisiei.

V„ rog s„ vota˛i!

Cu 70 de voturi pentru, 17 votri Ómpotriv„ ∫i 7 ab˛ineri, raportul a fost adoptat.

V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot Ón leg„tur„ cu proiectul de lege Ón ansamblul s„u.

V„ rog s„ vota˛i!

Cu 68 de voturi pentru, 18 voturi Ómpotriv„ ∫i 6 ab˛ineri, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 70/2004 privind instituirea unor m„suri postprivatizare la Societatea Comercial„ îAutomobile Dacia“ — S.A. a fost adoptat.

- V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 135/18.X.2004 Trecem la urm„torul punct din ordinea de zi, propunerea legislativ„ pentru completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 21/1992 privind protec˛ia consumatorilor. Este un raport scurt.

V„ rog, s„ ascult„m punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Teodor Bobi∫** — _secretar de stat Ón_

## _Departamentul pentru Rela˛ia cu Parlamentul_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Guvernul a formulat punct de vedere negativ la aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, av‚nd Ón vedere, Ón primul r‚nd, faptul c„ obiectul de reglementare nu este de nivelul legii — acest fapt este men˛ionat Ón punctul de vedere —, prin faptul c„ Ón materie avem emis„ Hot„r‚rea de Guvern nr. 947/2000, Ón care, la art. 25, se reg„sesc dispozi˛iile referitoare la aceast„ materie.

De asemenea, nu s-a Ónsu∫it ini˛iativa legislativ„ ∫i pentru faptul c„ stabilirea obligativit„˛ii de c„tre agen˛ii economici a necesarului de moned„ pentru acordarea restului c„tre consumatori trebuie corelat„ cu posibilitatea asigur„rii monedelor respective de c„tre Banca Na˛ional„ a Rom‚niei.

Are cuv‚ntul domnul senator Traian Novolan, pentru a prezenta raportul Comisiei economice.

Stima˛i colegi,

Œn completare fa˛„ de cele spuse de Guvern, noi am analizat propunerea legislativ„ ∫i, Ón baza avizelor negative primite de la Guvern ∫i de la Comisia juridic„ pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, am Óntocmit raport de respingere a ini˛iativei, raport pe care-l supunem plenului Senatului spre aprobare.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dezbateri generale? Interven˛ii, dac„ sunt? Constat c„ nu sunt. Raportul este de respingere. V„ rog s„ ne pronun˛„m asupra raportului Comisiei economice.

V„ rog s„ vota˛i!

Cu 83 de voturi pentru, 7 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, raportul de respingere al Comisiei economice a fost aprobat.

Œn consecin˛„, propunerea legislativ„ pentru completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 21/1992 privind protec˛ia consumatorilor nu a fost adoptat.

V„ mul˛umesc. Ne oprim aici.

Trecem la urm„torul punct din ordinea de zi Óntreb„ri, interpel„ri, r„spunsuri.

Trecem la Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.

V„ propunem s„ Óncepem cu o modificare, ∫i anume s„ ascult„m un r„spuns. Œntruc‚t domnul secretar de stat Ion Giurescu trebuie s„ mearg„ la Camera Deputa˛ilor, Ól

invit„m s„ formuleze r„spunsul pentru domnul senator Ionel Alexandru.

**Domnul Ion Giurescu** — _secretar de stat Ón Ministerul Muncii Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea domnului senator Ionel Alexandru se refer„ la recalcularea pensiilor.

Guvernul acord„ o aten˛ie deosebit„ solu˛ion„rii problemelor cu care se confrunt„ pensionarii din sistemul de pensii Ón ansamblu. Lu‚nd Ón considerare faptul c„ persoanele v‚rstnice reprezint„ una dintre categoriile cele mai expuse riscului de excludere social„ ∫i economic„, statul, care prin intermediul Casei Na˛ionale de Pensii ∫i alte Drepturi de Asigur„ri Sociale administreaz„ sistemul public de pensii, trebuie s„ acorde un sprijin consecvent ∫i real acestor categorii.

Principala problem„ cu care se confrunt„ deopotriv„ pensionarii ∫i institu˛iile competente din administrarea sistemului public de pensii este eliminarea distorsiunilor ap„rute Óntre pensii, Ón func˛ie de anul pension„rii.

Pornind de la necesitatea asigur„rii egalit„˛ii de tratament, men˛inerea drepturilor c‚∫tigate, solidarit„˛ii Óntre genera˛ii, unicitatea legisla˛iei aplicabile, Guvernul a adoptat o hot„r‚re Ón baza c„reia, pentru toate categoriile de pensii stabilite p‚n„ la 01.04.2001, se va aplica modalitatea de calcul prev„zut„ de Legea nr. 19/2000.

Mul˛umesc domnului secretar de stat Ion Giurescu. Œl rog pe domnul senator Ionel Alexandru s„-∫i exprime satisfac˛ia sau insatisfac˛ia Ón leg„tur„ cu r„spunsul.

Eu v„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œi mul˛umesc ∫i domnului secretar de stat.

R„spunsul este Ón general satisf„c„tor, Óns„ vreau s„ fac c‚teva preciz„ri, ∫i anume. Œn primul r‚nd, vreau s„ reiterez Ónc„ o dat„ ideea c„, de fapt, Guvernul urm„re∫te s„-∫i fac„ o campanie electoral„ cu aceast„ recalculare a pensiilor acum, Ón acest moment, ∫i lucrul este demonstrat de faptul c„ o serie de ini˛iative legislative, chiar ale P.S.D.-ului, nu numai ale noastre, ale opozi˛iei, au fost respinse. Eu, personal, am avut dou„ asemenea ini˛iative legate de recalcularea pensiilor sau de introducerea unui nou sistem de pensii, cum ar fi fost cea de a 13-a pensie sau pensia de gratitudine. Ele, practic, aceste propuneri, se reg„sesc Ón aceast„ recalculare, ∫i motiva˛ia pe care a˛i ascultat-o c‚nd au fost respinse de Guvern ∫i de plen acum este total inversat„, fiind o motiva˛ie pozitiv„.

Œn privin˛a problemei pensiilor militare, eu am Óntrebat de ce nu s-a trecut ∫i la m„rirea acestor pensii, pentru c„ m-au Óntrebat o serie de pensionari militari ∫i nu ∫tiam ce r„spuns s„ le dau. ™tiu c„ s-au f„cut o documentare, dar Ónc„ nu s-au pus Ón practic„.

Œn rest, eu v„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc. Dac„ dori˛i s„ completa˛i, domnule ministru?

Œn principiu, Ón primul r‚nd, am putut aplica legea Ón momentul c‚nd au fost banii necesari ∫i am avut credibilitatea extern„ necesar„ s„ putem aplica recalcularea.

Œn al doilea r‚nd, ca s„ aplic„m recalcularea nu am putut aproba anumite proiecte de lege ap„rute Ón spiritul Legii nr. 19/2000 — nu ale P.R.M. neap„rat, vorbesc de proiecte de lege ap„rute din mai multe zone politice —, pentru c„ a trebuit s„ scoatem anumite norme de aplicare, datorit„ influen˛elor nefaste, dac„ vre˛i, a unor acte normative vechi care au influen˛at, Legea nr. 3/1977 ∫i chiar legea dinaintea ei. Cam ace∫tia au fost pa∫ii care ne-au obligat s„ ajungem acum la aceast„ recalculare.

V„ mul˛umesc.

V„ ur„m s„ prinde˛i trenul ∫i, mai ales, s„ nu fie ultimul tren.

Trecem la Óntreb„ri. Œl invit la microfon pe domnul senator Mircea Mihordea.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru Cristian Diaconescu, ministrul justi˛iei.

Œntrebarea mea face trimitere la un vechi obicei al Ministerului Justi˛iei de a nu r„spunde cet„˛enilor, parlamentarilor sau Comisiei pentru drepturilor omului.

Iat„, am f„cut o statistic„ pe 2003. Din cele peste 100 de peti˛ii adresate prin comisia noastr„ am primit r„spuns la 21 de peti˛ii. Acum m„ adresez pentru a primi un r„spuns la peti˛ia Ónregistrat„ la Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie cu nr. 2.251/C, din 22.09.2004, r„spuns pe care Ól voi trimite cet„˛eanului rom‚n Timi∫ Traian Remus, din Bor∫a Maramure∫, Ón leg„tur„ cu un autoturism sechestrat de Poli˛ia Rom‚n„.

Men˛ionez c„ de aproximativ doi ani — ∫i nu numai Domnia sa sufer„ de aceast„ meteahn„ a Ministerului Justi˛iei — d‚nsul nu a primit nici un r„spuns.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Œl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Zl„vog, pentru a formula Óntrebarea.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am o Óntrebare adresat„ domnului Marian Florian S„niu˛„, ministrul administra˛iei ∫i internelor.

Domnule ministru,

Œn data de 26 iulie 2004, Prim„ria Comunei V„d„stri˛a, jude˛ul Olt, a eliberat avizul nr. 1.990, prin care era de acord ca S.C. PROD — S.A. Slatina s„ func˛ioneze cu un punct de lucru Ón localitate, Ón scopul comercializ„rii de materiale de construc˛ii, Óngr„∫„minte chimice etc.

Œn data de 26 august, cu adresa nr. 2.428, Prim„ria Comunei V„d„stri˛a comunica S.C. PROD — S.A. Slatina c„ i se retrage avizul eliberat Ón data de 26 iulie 2004.

Mai mult dec‚t at‚t, prim„ria a predat spa˛iul Ón care func˛iona cu chirie punctul de lucru al S.C. PROD — S.A. numitului Istr„tescu C„t„lin, Ón prezen˛a executorului judec„toresc, la data de 23.08.2004.

V„ solicit„m, domnule ministru, s„ dispune˛i o anchet„ care s„ constate dac„ Prim„ria ∫i Consiliul Local din Comuna V„d„stri˛a, jude˛ul Olt, au respectat legile Ón vigoare privind modalit„˛ile de Ónchiriere a spa˛iilor aflate Ón patrimoniul propriu. Este posibil ca dup„ 30 de zile de la eliberarea avizului de func˛ionare acesta s„ fie retras f„r„ Óncuno∫tin˛area prealabil„ a chiria∫ului?

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 135/18.X.2004

Mul˛umesc, domnule senator Zl„vog. Œl invit la microfonul rezervat formul„rii Óntreb„rilor pe domnul senator Nicolae Iorga.

Domnule pre∫edinte, am dou„ Óntreb„ri.

Una pentru domnul ministru Mihai T„n„sescu ∫i una pentru domnul Mihai Ursache.

A∫ vrea s„ mi se comunice Ón scris ce m„suri s-au luat ∫i mai ales ce m„suri se preconizeaz„ a fi luate pentru revitalizarea societ„˛ilor îHidromecanica“ din Bra∫ov, îColorom“ din Coldea, jude˛ul Bra∫ov, ∫i îNitramonia“, F„g„ra∫, jude˛ul Bra∫ov?

A doua Óntrebare o adresez, cu tot respectul, ∫i nu a∫ vrea s„-mi fie luat„ sub nici o form„ Ón nume de r„u, domnului Ionel Bl„nculescu, care afirma Óntr-o emisiune televizat„ c„ Ón urma unui control la Spitalul Jude˛ean Bra∫ov s-a dispus Ónceperea urm„ririi penale. Cum directorul spitalului, doctorul Grigorescu, nu ∫tie nimic, cum organele procuraturii din jude˛ul Bra∫ov habar nu au de o asemenea Óncepere a urm„rii penale, Ól Óntreb foarte serios pe domnul Ionel Bl„nculescu Ómpotriva cui s-a Ónceput aceast„ urm„rire penal„. Nu cumva s„ fie Óndreptat„ Ómpotriva spitalului jude˛ean, ca ∫i cl„dire. A∫tept un r„spuns Ón scris.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu, cu amendamentul c„ este vorba de Mircea Ursache.

Œl invit la microfon pe domnul senator Iuliu P„curariu.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

De fapt, sunt pus Ón situa˛ia s„ repet Óntrebarea de s„pt„m‚na trecut„. Am s„ relatez, pe scurt, faptele.

Œn comuna C„l„˛ele s-a realizat un drum, Ón cadrul Programului pentru comunitatea rom„. Prim„ria C„l„˛ele a primit un avans de 300 de milioane lei din valoarea total„ a proiectului ∫i n-a primit diferen˛a.

Revin cu Óntrebarea, pentru c„ Ón r„spunsul Guvernului de s„pt„m‚na trecut„ se arat„ c„, conform contractului, comuna avea obliga˛ia s„ execute aceast„ lucrare p‚n„ la data de 15 decembrie 2003.

Asta este condi˛ia de fond, punctul principal al contractului, el a fost realizat, recep˛ia a avut loc, exist„ act de constatare ∫i din partea reprezentantului Secretariatului General al Guvernului, s-a constatat c„ totul este, din punctul de vedere al execu˛iei ∫i al calit„˛ii, irepro∫abil. Singura disfunc˛ionalitate a fost aceea c„ prim„ria n-a trimis la timp actele ∫i, practic, a r„mas s„ Óncaseze o sum„ de 500 milioane de lei, din care s„ pl„teasc„ constructorul.

Am nevoie de acest r„spuns al Guvernului, pentru c„ din r„spunsul precedent s-a ar„tat c„ Guvernul nu ∫tie s„ pl„teasc„, cu toate c„ reprezentanta Ministerului Finan˛elor Publice a spus c„ este foarte posibil„ aceast„ plat„, ∫i avem nevoie de un r„spuns scris pentru a constitui baza ac˛iunii Ón instan˛„ a constructorului, care va ac˛iona prim„ria Ón instan˛„, iar prim„ria va ac˛iona

Guvernul Ón instan˛„. Dac„ nu exist„ alt„ solu˛ie, asta va fi singura posibil„.

Mul˛umesc domnului senator Iuliu P„curariu.

Am epuizat lista Ónscrierilor la cuv‚nt pentru formularea Óntreb„rilor.

Constat c„ Ón sal„ nu sunt prezen˛i cei doi senatori care au dorit s„ formuleze interpel„ri, ∫i anume, domnii senatori Victor Andrei ∫i Dumitru Petru Pop.

Ca atare, trecem la prezentarea r„spunsurilor din partea Guvernului la Óntreb„rile formulate anterior de c„tre senatori.

Invit la microfon pe doamna secretar de stat Maria Manolescu, pentru a r„spunde doamnei senator Maria Ciocan.

Mi s-a dat r„spunsul Ón scris ∫i sunt mul˛umit„ de r„spuns.

Am fi ∫i noi Ónc‚nta˛i s„ afl„m dac„ sunt unele comentarii pe marginea r„spunsului.

## **Doamna Maria Manolescu** — _secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ _**:**_

Prin interpelarea doamnei senator se solicitau unele l„muriri privind desfiin˛area Administra˛iei Finan˛elor Publice a Comunei Ocna ™ugatag.

Œn r„spunsul scris, pe care doamna senator l-a primit, am prezentat exact care au fost cauzele acestei decizii, ∫i, de fapt, cauzele au constat Ón faptul c„ aceast„ administra˛ie nu Óndeplinea condi˛iile pe care noi le-am stabilit la nivelul Ministerului Finan˛elor Publice vizavi de activitatea, num„rul de agen˛i economici ∫i activitatea economic„ a localit„˛ii respective.

Doamna senator a v„zut r„spunsul ∫i, Ón m„sura Ón care mai sunt alte Óntreb„ri, eu v„ stau la dispozi˛ie.

Aceasta este situa˛ia...

A˛i luat-o ca atare. V„ mul˛umesc. Mul˛umesc, doamna secretar de stat.

™i eu v„ mul˛umesc.

Domnul senator Alexandru, a˛i vrut...

Domnule pre∫edinte, o scurt„ precizare: e vorba de un r„spuns, pe care l-am primit din partea domnului ministru Miron Mitrea, la o interpelare f„cut„ acum o lun„ de zile ∫i...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 135/18.X.2004

™i a˛i primit r„spuns Ón scris.

Am primit r„spunsul scris, dar erau necesare c‚teva comentarii. De aceea, a∫ ruga s„ se intervin„, s„ trimit„ pe un secretar de stat sau dac„ dore∫te s„ vin„ dumnealui, personal, pentru a discuta Ón leg„tur„ cu r„spunsul.

Re˛ine˛i interpelarea, chiar dac„ a˛i primit r„spunsul scris, Óntruc‚t considera˛i c„ nu sunt suficiente elemente care s„ v„ l„mureasc„.

™i a∫ dori s„ vin„ cineva s„ l„mureasc„ anumite lucruri.

V„ mul˛umesc.

Dac„ se poate, lunea viitoare.

Da, v„ mul˛umesc.

Invit la microfon pe doamna secretar de stat Irinel Chiran, de la Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, pentru a formula r„spuns la interpelarea domnului senator Dumitru Codreanu.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, doamna secretar de stat.

## **Doamna Irinel Chiran** _**—** secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii_ **:**

Bun„ seara, doamnelor ∫i domnilor senatori! V„ mul˛umesc.

Am discutat cu domnul senator Ón leg„tur„ cu cererea dumnealui de informare cu privire la re˛eaua ∫colilor de art„ ∫i meserii.

Dac„ Ómi permite˛i s„ dau c‚teva am„nunte Ón leg„tur„ cu organizarea ∫colilor de art„ ∫i meserii.

Potrivit art. 142 lit. d) din Legea Ónv„˛„m‚ntului, ministerul nostru, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, avizeaz„ Ónfiin˛area de noi unit„˛i ∫colare, inclusiv ™coala de Arte ∫i Meserii, iar re˛eaua acestor ∫coli de arte ∫i meserii este organizat„ de c„tre inspectoratele ∫colare.

Cifra de ∫colarizare, precum se ∫tie, se aprob„ prin hot„r‚re de guvern, Ón fiecare an, ∫i este valabil„ pentru un ciclu de Ónv„˛„m‚nt, iar inspectoratele ∫colare sunt cele care realizeaz„ defalcarea acestui plan aprobat pe unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt, domenii, calific„ri profesionale, Ón urma unei analize a dezvolt„rii socioeconomice a jude˛ului respectiv, a zonei respective, prin consultarea — ∫i aici cred c„ este un element de noutate — comitetului local de dezvoltare a parteneriatului social Ón formarea profesional„, desigur prin consultarea agen˛ilor economici ∫i a celorlal˛i factori interesa˛i Ón preg„tirea for˛ei de munc„ la nivel local.

Deci este vorba de comitet local de dezvoltare a parteneriatului social Ón formare profesional„, care func˛ioneaz„ pe l‚ng„ inspectoratele ∫colare jude˛ene ∫i

care avizeaz„ planurile de ∫colarizare propuse de unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt ∫i se are Ón vedere, desigur, fiecare domeniu de calificare prioritar pentru regiunea de dezvoltare respectiv„.

Cred c„ este suficient, doamna secretar de stat, ave˛i documenta˛ia necesar„.

## **Doamna Irinel Chiran:**

Am Ón˛eles c„ aici era vorba, cu prioritate, de jude˛ul Boto∫ani ∫i, desigur, am pus la dispozi˛ie ∫i re˛eaua acestor ∫coli de meserii, cu cifr„ de ∫colarizare aprobat„ pentru 2003 — 2004.

Desigur, putem formula ∫i elemente Ón plus fa˛„ de cerin˛a ini˛ial„ Ón leg„tur„ cu programele de dezvoltare Ón care sunt incluse diversele ∫coli de arte ∫i meserii. Este vorba, de fapt, de Programul PHARE referitor la Ónv„˛„m‚ntul profesional ∫i tehnic...

Nu?

**Domnul Dumitru Codreanu**

**:**

Da.

...a∫a, care presupune finan˛are pentru aceste ∫coli de arte ∫i meserii ∫i pentru domeniile prioritare, domeniile de interes ale zonei, ale jude˛ului din care proveni˛i dumneavoastr„, pe care Ól reprezenta˛i, de fapt. De asemenea, mai sunt ∫i alte programe destinate dezvolt„rii ∫colilor de arte ∫i meserii ∫i pot pune la dispozi˛ie elemente legate de finan˛area acestor ∫coli.

Domnul senator Codreanu?

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

R„spunsul este complet, este sprijinitor.

Mul˛umesc doamnei secretar de stat pentru competen˛a cu care a prezentat r„spunsul.

Am o rug„minte la dumneavoastr„, ca ∫i colegul meu care a luat cuv‚ntul mai Ónainte.

Am formulat o Óntrebare c„tre Ministerul Agriculturii, dar am primit un r„spuns semnat de un silvicultor. Deci nu se refer„ la agricultur„. Domnia sa se refer„ la cu totul altceva. Dac„ Ól Óntrebam c‚˛i ur∫i Ómpu∫c„, c‚˛i copaci sunt Ón p„dure, poate Ómi r„spundea.

Eu l-am Óntrebat — ∫i v-a∫ ruga s„ se retrimit„ aceast„ Óntrebare c„tre Ministerul Agriculturii — dac„ Legea nr. 73 din 2002 se poate pune Ón aplicare Ón 2005. Legea nr. 73/2002 este Legea pie˛elor produselor agricole, este o lege important„ pentru ˛ara noastr„. Printr-o ordonan˛„ de urgen˛„, aceasta fiind o lege organic„, s-au scos din func˛iune art. 19 p‚n„ la art. 22 ∫i nu a fost func˛ional„. Aceste articole se refereau la buget, la finan˛area unei agen˛ii na˛ionale a pie˛elor produselor agricole.

V„ rog, s„ vin„ s„ Ómi r„spund„ la Óntrebarea pe care am pus-o. Mi-a trimis un r„spuns, aici, c„ au mai dat ni∫te bani pentru nu ∫tiu cine, lui Tri˛„ F„ni˛„ ∫i mai nu ∫tiu cui.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 135/18.X.2004

Pentru a nu-i crea emo˛ii doamnei secretar de stat de la Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, deci Ón˛eleg c„ sunte˛i, Ón propor˛ie de sut„ la sut„, satisf„cut de r„spuns.

Dar Ól voi l„sa la secretariat, da?

Deci e vorba de finan˛area Ónv„˛„m‚ntului, sumele alocate pentru salarii ∫i pentru bugetul pentru 2005.

## **Domnul Marin Dinu:**

## **Domnul Dumitru Codreanu**

**:**

Mul˛umesc pentru r„spunsul competent pe care mi l-a dat.

V„ mul˛umesc.

Dac„ Ómi permite˛i, a∫ vrea s„ v„ mai pun la dispozi˛ie — da? — ∫i Hot„r‚rea de Guvern nr. 721/2004 cu calific„rile profesionale.

V„ mul˛umim, doamna secretar de stat.

## **Doamna Irinel Chiran:**

™i mai am ∫i r„spunsul pentru domnul senator Vasile Ofileanu.

Nu formul„m, pentru c„ nu este prezent domnul senator Ofileanu.

Deci s„ g„sim o alt„ situa˛ie, s„ transmite˛i Ón scris direct d‚nsului. Dac„ dore∫te, va reformula interpelarea.

Œn leg„tur„ cu precizarea pe care a˛i dorit s„ o face˛i, domnule senator Codreanu, Ón˛eleg c„, practic, v„ men˛ine˛i dorin˛a de a primi r„spuns la interpelarea formulat„ anterior la adresa Ministerului Agriculturii.

## **Domnul Dumitru Codreanu**

**:**

V-a∫ ruga, dac„ se poate.

V„ mul˛umesc.

- Am epuizat lista Ónscrierilor pentru Óntreb„ri, interpel„ri

- ∫i r„spunsuri.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie! Œnchidem ∫edin˛a.

## **Domnul Marin Dinu:**

Nu-i aici. Nu este prezent.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti

∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 224.09.71/150, fax 225.00.43, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 135/18.X.2004 con˛ine 24 de pagini.**

Pre˛ul: 45.600 lei.