Partidul Rom‚nia Mare salut„ cu mult„ bucurie Ón suflet jubileul a 85 de ani de la cea mai Ónalt„ culme a existen˛ei na˛ionale: Unirea cea Mare ∫i Ve∫nic„ de la 1 Decembrie 1918. Ne plec„m frun˛ile, cu venera˛ie, Ón memoria genera˛iei de aur a Unirii, care s-a jertfit pe altarul patriei pentru Óndeplinirea unui ideal str„vechi. Recuno∫tin˛„ ve∫nic„ ∫i marilor puteri: Fran˛a, Marea Britanie ∫i Statele Unite ale Americii, al„turi de care am luptat Ón Primul R„zboi Mondial ∫i care au dat garan˛ii interna˛ionale pentru Unirea noastr„. Era idealul Daciei lui Decebal, era idealul îpohtei ce a pohtit-o“ Mihai Viteazul, care a reunit cele trei ˛„ri surori sub sceptrul s„u n„prasnic. Era idealul tuturor acelora care au muncit, au visat, au pl‚ns, au str‚ns din din˛i, au r„bdat oc„ri, au fost dobor‚˛i ∫i s-au ridicat, merg‚nd mai departe, pentru c„ ei aveau o porunc„ din timpuri imemoriale ∫i ascultau, vorba lui Hasdeu, îelectrica voce a s‚ngelui“.
N-am s„ mai fac nici o incursiune Ón labirintul istoriei, fiindc„ lan˛ul genera˛iilor e bine cunoscut ∫i, la urma, urmei, rom‚nii au aceste patimi Ón memoria fiec„rei celule a fiin˛ei lor. Se poate spune Ón lini∫te c„ m‚ndria de a fi rom‚n face parte din genomul uman al fiec„rui compatriot al nostru. Noi suntem m‚ndri de istoria noastr„, de latinitate, de faptul c„ ne-am n„scut cre∫tini, de limba cu care ne-a d„ruit Dumnezeu, de datini, port ∫i obiceiuri, de sanctuarele demnit„˛ii na˛ionale, tot astfel cum sunt m‚ndre ∫i celelalte neamuri de comorile lor.
Œn aceasta const„ esen˛a na˛ionalismului luminat, care constituie inima doctrinei Partidului Rom‚nia Mare. Era nevoie, totu∫i, de o Rom‚nie Mare? Fire∫te c„ da, at‚t din punct de vedere al Óntregirii fire∫ti a unui organism amputat de vitregiile istoriei, c‚t ∫i din punctul de vedere al strategiilor pe termen lung ale lumii civilizate. Un t‚n„r c„pitan francez spunea, imediat dup„ sf‚r∫itul Primului R„zboi Mondial, Ón anul 1919, citez: îO Rom‚nie Mare ∫i o Polonie Mare sunt absolut necesare pentru a st„vili ofensiva bol∫evic„ spre inima Europei.“ Numele acestui vizionar era Charles de Gaulle.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/8.XII.2003
Ast„zi avem Ón centrul Bucure∫tilor o pia˛„ cu numele de Gaulle, dar Ó∫i mai aduce, oare, aminte cineva de clarviziunea lui? Imperativul stabilit de cel care avea s„ devin„, poate, cel mai important militar ∫i om politic al Fran˛ei Ón secolul XX este ast„zi mai actual ca oric‚nd.
Noi am atras mereu aten˛ia c„ un imperiu cl„dit Ón 500 de ani de jaf ∫i samavolnicii nu poate muri Ón 500 de s„pt„m‚ni. Am un respect des„v‚r∫it fa˛„ de str„lucita cultur„ rus„, care a dat umanit„˛ii valori remarcabile, care ne-au ajutat s„ ne form„m ca oameni ∫i m„ g‚ndesc, Ón primul r‚nd, la p„rintele romanului modern, Dostoievski, la p„rintele teatrului modern, Cehov, la boemul de geniu Serghei Esenin, dar, pentru numele lui Dumnezeu, mor˛ii de la F‚nt‚na Alb„ sau de la Katin nu pot fi du∫i la groap„ pe muzic„ de Ceaikovski!
Respectul fa˛„ de fiin˛a uman„ este ∫i trebuie s„ r„m‚n„ sf‚nt. Revirimentul de ultim„ or„ al acestui tip de expansionism s-a produs ∫i pe fondul unor gre∫eli impandorabile comise de NATO ∫i de unele puteri occidentale. Av‚nd Ón vedere faptul c„ Ón anul 2004 Rom‚nia va deveni membru al NATO, probabil c„ unele personaje de la Moscova ne consider„ un inamic virtual ∫i au fost demarate opera˛iunile de m„rire ∫i de consolidare a acelui avanpost din Basarabia. Ceea ce se Ónt‚mpl„ acum cu privire la o a∫a-zis„ federalizare a Republicii Moldova confirm„ avertismentele pe care le-am lansat noi Ónc„ din anul 1991. Dac„ atunci puterea politic„ de la Bucure∫ti ∫i cea de la Chi∫in„u au ratat proclamarea reunific„rii pe cale pa∫nic„ a Basarabiei cu patria-mam„, din motive asupra c„rora nu insist, momentul actual nu trebuie s„ fie irosit, fiindc„ rede∫teptarea for˛elor na˛ionale de peste Prut, catalizate de schimb„rile spectaculoase care au loc Ón Georgia, reprezint„ un fundal prielnic pentru aruncarea peste bord a puseelor bol∫evice ale lui Voronin ∫i Smirnov.
Œn 1991 Rom‚nia avea un statut normal, ∫i anume participa la toate negocierile pe tema Basarabiei, Ón calitate de garant. Ast„zi, Rom‚nia a fost exclus„ de la aceste dezbateri — de c„tre cine? — de c„tre Rusia ∫i Ucraina! Dar Ón ce calitate se implic„ Rusia ∫i Ucraina Ón probleme care nu le privesc ∫i care trebuie tratate Ón conformitate cu dreptul interna˛ional?
M„ v„d nevoit, din nou, s„ informez Corpul diplomatic acreditat la Bucure∫ti, precum ∫i cancelariile occidentale, c„ Republica Moldova e un stat creat artifical care, al„turi de enclava rus„ Kaliningrad, fostul Königsberg, unde s-a n„scut marele g‚nditor german Immanuel Kant, reprezint„ ultima ∫i cea mai anacronic„ consecin˛„ juridic„ a Pactului dintre Hitler ∫i Stalin de la 23 august 1939.
Cum este, oare, posibil, ca la Ónceputul mileniului III cre∫tin s„ mai d„m piept cu efectele monstruoase ale unui acord sovieto-nazist vechi de aproape 65 de ani? Nu mai exist„ norme morale, justi˛ie istoric„? La rom‚ni s-a terminat, oare, democra˛ia?
Œn aceast„ zi solemn„, sub cupola Parlamentului, Partidul Rom‚nia Mare Ó∫i exprim„ solidaritatea activ„ ∫i militant„ cu for˛ele unioniste din Basarabia. Noi cerem Ón mod categoric abandonarea planului de federalizare a Republicii Moldova, precum ∫i aplicarea cu stricte˛e a Rezolu˛iei OSCE de la Istanbul, care a hot„r‚t retragerea Armatei a 14-a din Transnistria. Singura solu˛ie este unificarea, pe cale pa∫nic„, a Basarabiei cu Rom‚nia, dup„ modelul binecuv‚ntat al unific„rii celor dou„ Germanii. Aceia care au alte idei sau mai stau, Ónc„, la
Óndoial„ Ónseamn„ c„ n-au tangen˛„ nici cu istoria, nici cu politica real„, acel îreal politik“ de care vorbea istoricul german Leopold von Ranke.
Œi atragem aten˛ia, totodat„, domnului Vladimir Putin, cu toat„ deferen˛a necesar„ ∫i asigur‚ndu-l de simpatia noastr„ real„ pentru eforturile sale de modernizare ∫i democratizare a Federa˛iei Ruse, c„ Basarabia nu-i Cecenia, nici Complexul Teatral îNa Dubrovka“ din Moscova, unde au fost experimentate gaze de lupt„ pe pielea ∫i pe via˛a a sute de oameni nevinova˛i.
Rom‚nia nu cere nimic ce nu-i al ei. Rom‚nia cere ceea ce i-a r„pit c‚rd„∫ia celor doi mari r„uf„c„tori ai istoriei din secolul XX, Hitler ∫i Stalin.
Am spus toate acestea cu durere Ón suflet, pentru c„ nou„ nu ne este indiferent„ soarta a peste 4 milioane de rom‚ni, numi˛i abuziv moldoveni, printr-o siluire v„dit„ a istoriei. Am spus toate acestea at‚t ca pre∫edinte al unui partid care poart„ numele de Rom‚nia Mare, nume consfin˛it prin jertfa de s‚nge a 800.000 de rom‚ni, la finalul apoteotic al anului 1918, dar le-am spus ∫i ca pre∫edinte de onoare al Asocia˛iei mondiale îPro Basarabia ∫i Bucovina“, cu sediul la Paris.
Doamnelor ∫i domnilor,
Cei care scriu studii ∫i c„r˛i despre provoc„rile globaliz„rii ∫i sfid„rile mileniului III sunt excelen˛i la teorie, dar, sistematic, sunt m„tura˛i de taifunul ∫i talazurile practicii. E foarte comod s„ stai Óntr-un birou elegant, la lumina unei veioze Tiffany, ∫i s„ te joci pe calculator pe teme planetare. Ce ne facem, Óns„, cu via˛a propriu-zis„, cu milioanele de oameni care se Ónc„p„˛‚neaz„ s„ nu intre Ón ascensorul statisticilor, ascensor care urc„ ∫i coboar„ cu viteze ame˛itoare, provoc‚nd uneori tulbur„ri grave, psihice ∫i somatice? Ce ne facem cu copiii care cer de m‚ncare zi de zi, nu din an Ón Pa∫te? Cum r„m‚ne cu b„tr‚nii care au nevoie tot zi de zi de medicamente, dup„ o via˛„ de munc„ ∫i priva˛iuni care le-au ∫ubrezit s„n„tatea?
Adev„rul este c„ Ón Rom‚nia se tr„ie∫te prost ∫i, dac„ nu se va schimba ceva radical Ón bine, se va tr„i ∫i mai prost. De fapt, nu se va mai tr„i deloc, fiindc„ b„tr‚nii mor cu zile, ∫omerii se sinucid, iar tinerii pleac„ din ˛ar„. Noi vorbim aici de Unire, dar unde, Ón ce cas„ d„r„p„nat„ s„ vin„ fra˛ii no∫tri din Basarabia ∫i Bucovina? ™i c„tre ce reper s„-∫i Óndrepte privirile milioanele de rom‚ni risipi˛i de viscolul istoriei prin Balcani? Cine e de vin„ pentru degradarea f„r„ precedent a vie˛ii din ˛ara aceasta?
Actuala putere ne spune, mereu, c„ nu sunt bani pentru protec˛ia social„, pentru s„n„tate, pentru Ónv„˛„m‚nt, pentru cultur„, iar eu Ói r„spund c„ bani sunt ∫i n-are dec‚t s„ ia din revista îCapital“, adic„ din topul multimilionarilor Ón dolari. Rom‚nia e singura ˛ar„ din Europa unde ho˛ii se numesc ei Ón∫i∫i democra˛i, iar oamenii cinsti˛i ∫i patrio˛i sunt ∫tampila˛i ca extremi∫ti.
Adev„ratul ∫i singurul extremism este Ónfometarea poporului de c„tre o oligarhie care n-are culoare politic„ ∫i nici na˛ionalitate, ∫i m„ simt nevoit s„ fac aceast„ precizare, oligarhie care va da socoteal„, Ón cur‚nd, Ón fa˛a bunului Dumnezeu. De ani ∫i ani de zile, noi atragem aten˛ia c„ ˛ara e pe un drum gre∫it ∫i nu ne referim la integrarea euroatlantic„, proces cu care suntem ∫i noi de acord ∫i pe care-l sprijinim prin toate mijloacele. Noi ne referim la pulverizarea unui Óntreg sistem de valori, la apari˛ia ∫i proliferarea unor lipitori de o l„comie anormal„, care nu numai c„ au sem„nat pr„p„d, dar
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/8.XII.2003
Óncep s„ le ia rom‚nilor p‚n„ ∫i speran˛a. Totul se usuc„ pe unde trec „∫tia. Dup„ ei, potopul. De unde au ap„rut? De ce n-au nici un strop de mil„ fa˛„ de acest popor? ™i, pentru c„ s-au priceput s„ corup„ din timp unele ziare, ba chiar ∫i-au f„cut ∫i posturi de televiziune ∫i de radio, practic„ cea mai sinistr„ dezinformare ∫i ne pun pe noi la st‚lpul infamiei cu cele mai aberante acuza˛ii. Œn aceast„ opera˛iune de intoxicare sunt lansate periodic ∫i ni∫te sondaje de opinie, bune poate pentru cei cu dizabilit„˛i, ca s„ nu zic direct pentru handicapa˛i, nu pentru oameni normali la cap. Numai c„ totul are un sf‚r∫it, iar minciuna are picioare scurte.
Un mare pre∫edinte american, de la a c„rui asasinare comemor„m chiar Ón aceste zile 40 de ani, l-am numit pe John Fitzgerald Kennedy, spunea c„: îDac„ o societate liber„ nu-i poate ajuta pe cei mul˛i ∫i s„raci, ea nu-i poate salva nici pe cei pu˛ini ∫i boga˛i.“
Poporul rom‚n merit„ cu prisosin˛„ o soart„ mai bun„. Rom‚nia nu e deloc o ˛ar„ greu de condus. Ce mare filozofie e s„ dai de m‚ncare, c„ldur„ ∫i medicamente la oameni? Ce e greu Ón a face c„mine studen˛e∫ti Ón locul at‚tor zeci de mii de vile care s-au ridicat ∫i Ónc„ se mai ridic„ Óntr-o frenezie vecin„ cu incon∫tien˛a? N-avem dec‚t s„ ne uit„m la vie˛uitoarele firii. Ele, p„s„rile ∫i animalele, n-au dec‚t un singur culcu∫, cel mult dou„, Ón func˛ie de migra˛ia unora. Pe c‚nd rechinii tranzi˛iei sfideaz„ orice bun sim˛, ridic‚ndu-∫i 7, 8 ∫i unii chiar 20 de palate, at‚t Ón ˛ar„, c‚t ∫i prin tot felul de locuri exotice ale planetei.
Ca fiu de muncitor, eu nu pot Ón˛elege asemenea anomalii ∫i voi lupta Óntreaga mea via˛„ Ómpotriva acelora care Ói asupresc pe oamenii s„rmani ∫i calc„ Ón picioare cele zece porunci ale Bibliei.
Aici m„ simt nevoit s„ fiu din nou de acord cu domnul pre∫edinte Ion Iliescu, Ón campania onest„ pe care a declan∫at-o Domnia sa Ómpotriva corup˛iei reale. Aici nu avem nici un fel de diferen˛„ doctrinar„ sau de practic„, sau de strategie politic„. Merg mai departe ∫i Óntreb: de ce nu se st‚rpe∫te criminalitatea economicofinanciar„? Dac„ de lucrurile astea nu suntem capabili, atunci ce ∫tim s„ facem?
Doamnelor ∫i domnilor,
Am spus toate acestea fiindc„ exista riscul ca, particip‚nd numai ∫i numai la adun„ri festive, noi s„ nu avem ∫ansa de a rosti ni∫te adev„ruri dureroase ale societ„˛ii rom‚ne∫ti. Pe mine posturile de televiziune m„ p„streaz„ Ón carantin„, iar o poli˛ie politic„ sup„r„toare, dirijat„ de S.R.I., m„ ˛ine Ón lan˛uri ∫i Ómi fabric„ tot felul de mizerii. S„ nu uit„m c„ tocmai pentru a nu mai putea eu s„ apar pe micul ecran a fost lichidat un post de televiziune, OTV, motiv pentru care, Ón semn de protest, mi-am dat demisia din func˛ia de membru al Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei. Am f„cut asta ∫i ca semn c„ nu m„ intereseaz„ nici o func˛ie ∫i c„ onoarea ∫i caracterul sunt comori mai de pre˛ dec‚t tot aurul din lume. Dac„ a∫ fi avut posibilitatea ca de-a lungul anului s„ apar ∫i eu undeva ∫i s„ spun ce g‚ndesc, dac„ tot vorbim de democra˛ie, s„ spun ce planuri am pentru ajutorarea acestei ˛„ri, cu ce echip„ de speciali∫ti voi veni, echip„ redutabil„ pe care o am, efectiv, ca dovad„ c„ P.R.M. conduce nu mai pu˛in de 9 comisii permanente ale Parlamentului, fi˛i convin∫i c„ nu se mai ajungea la acumularea asta de tensiuni din finalul lui 2003, dar departe de mine g‚ndul de a atenta la solemnitatea momentului aniversar.
Exist„ solu˛ii pentru ie∫irea din criz„ a Rom‚niei. Prima solu˛ie este cimentarea unei autentice solidarit„˛i na˛ionale Ón jurul valorilor rom‚ne∫ti eterne ∫i al aspira˛iilor de revenire la lumea civilizat„. O alt„ solu˛ie este instaurarea de sus ∫i p‚n„ jos a unei austerit„˛i autentice, care s„ pun„ cap„t luxului orbitor afi∫at de unii ∫i care a fost acuza˛i, de asemenea, de pre∫edintele Ion Iliescu. O alt„ solu˛ie este promovarea masiv„ a tineretului, care, fiind inocent, nu mai trebuie s„ piard„ timpul cu explica˛ii despre luminile ∫i umbrele din biografia sa. Avem copii geniali. S„-i ajut„m s„ se formeze ∫i s„ se afirme Ón lumea larg„, dar s„ le cre„m condi˛ii s„ se Óntoarc„ acas„. îNoi nu avem bani, a∫a c„ trebuie s„ g‚ndim.“, spunea celebrul fizician neozeelandez Ernest Rutherford.
Œn ceea ce m„ prive∫te, eu am fost ∫i voi r„m‚ne un optimist incorigibil. A cunoscut ea, ˛ara noastr„, momente ∫i mai dramatice. N-avem dec‚t s„ ne amintim de anii 1917 ∫i 1940, dar, vorba unui verset din Biblie: îPoporul este ca iarba, prin urmare Ó∫i revine repede ∫i e ve∫nic t‚n„r.“ Popor din care fac parte ∫i minorit„˛ile na˛ionale, pe care, Ón spiritul aceleia∫i Biblii, mai precis, Óndemnurile lui Dumnezeu c„tre Moise, trebuie s„ le ocrotim, fiindc„ spunea Demiurgul: î™i voi a˛i fost robi la str„ini!“ De altfel, Ón toate documentele programatice ale Unirii s-a prev„zut protec˛ia minorit„˛ilor, desigur, cu o singur„ rug„minte: ele, aceste minorit„˛i, s„ fie loiale statului na˛ional unitar rom‚n. Œn acest context, noi condamn„m diversiunea a∫a-zisului f nut Secuiesc. De ce sunt optimist? Poate ∫i pentru asigurarea pe care ne-o d„ peste decenii Paul Valéry, citez: îSe va vedea cum iau amploare ac˛iunile unor oameni ale∫i, care, lucr‚nd pe echipe, vor produce Ón c‚teva clipe, la o or„ neprev„zut„, Óntr-un loc neprev„zut, evenimente zdrobitoare.“
Œn Óncheiere, da˛i-mi voie s„ fac ce n-am mai f„cut de mult, ∫i anume s„ citesc, aveam de g‚nd s„ citesc mai mult, dar pentru c„ m„ apropii de finalul timpului, voi citi numai un singur poem Ónchinat Unirii Ardealului cu patriamam„, Ón anul de foc 1918. El a fost scris ∫i publicat Ón urm„ cu 20 de ani. Se nume∫te: î1 Decembrie 1918 — Transilvania“. Asta ∫i pentru c„ aproape a devenit o ru∫ine s„ mai scrii versuri Ón ˛ara asta, datorit„ condi˛iei at‚t de mizerabile pe care o au scriitorii, din p„cate.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.
Corneliu Vadim Tudor · 8 decembrie 2003 · monitorul.ai