Domnule Pre∫edinte al Rom‚niei, Onorat„ asisten˛„,
Stima˛i compatrio˛i,
Ne-am adunat din nou sub cupola Parlamentului, pentru a omagia Ziua Na˛ional„ a Rom‚niei.
Recent, cu prilejul zilei mele de na∫tere, am primit unul dintre cele mai frumoase cadouri din via˛a mea de colec˛ionar: ceasul din bronz aurit, fabricat Ón 1820, anul Ón care s-a n„scut Alexandru Ioan Cuza, ceas care i-a apar˛inut lui Mihail Kog„lniceanu. Œmi face pl„cere s„ vi-l ar„t ∫i dumneavoastr„. Este o pies„ rar„ de patrimoniu na˛ional.
Acest ceas i-a ar„tat ora exact„ marelui b„rbat de stat, la 1840, la 1848, la 1859 ∫i la 1877, evenimente care au preg„tit anul de foc 1918.
Œn aceast„ noapte, o micu˛„ garnitur„ de tren va pleca din Gara de Nord c„tre Alba Iulia. Abia dac„ putem umple dou„ vagoane cu circa 40 de parlamentari ∫i consilieri, Ón exclusivitate, de la Partidul Rom‚nia Mare.
Fire∫te, mi se poate spune c„ reprezentan˛ii altor partide vor veni acolo cu alte mijloace, ori sunt chiar din zon„, ceea ce este adev„rat. Dar eu Ómi aduc aminte ce emula˛ie a fost Ón 1993, c‚nd s„rb„toream jubileul a 75 de ani de la Unire. Atunci a plecat din Gara B„neasa un tren arhiplin, cu sute de parlamentari, consilieri, membri ai organiza˛iilor de femei ∫i de tineret ale tuturor partidelor parlamentare.
Œntrebat de cineva de ce a luat Ón picioare drumurile Ónceputului acelei ierni geroase, rabinul Moses Rosen a r„spuns: îCe, vrei s„ zic„ Vadim c„ nu sunt patriot?“
Oare ce s-a Ónt‚mplat Óntre timp? De ce s-a atrofiat Óntr-at‚ta sentimentul na˛ional? De unde au ap„rut to˛i acei apostoli ai minciunii ∫i intoxic„rii care falsific„ manualele de istorie, Ói p‚ng„resc ∫i Ói insult„ pe corifeii neamului rom‚nesc, Ón frunte cu ™tefan cel Mare ∫i Mihai Viteazul, dar s„v‚r∫esc blasfemii strig„toare la cer ∫i Ómpotriva domnului nostru Iisus Cristos?
C‚t de puternic„ e otrava îvaccinului“ Soros, care i-a transformat Ón fiare pe unii, reuni˛i, ca p„duchii de salc‚m, Ón autointitulata îsocietate civil„“, Ónc‚t ∫i-ar vinde ∫i p„rin˛ii din groap„, f„c‚ndu-i fasci∫ti pe unioni∫tii de pe ambele maluri ale Prutului, calcul‚nd Ón bani c‚t ne-ar costa unirea cu Basarabia ∫i acuz‚ndu-i de extremism pe cei care avertizeaz„ c„ Transilvania e Ón pericol?
Vede˛i, noi ne punem Ón piept cocarda tricolor„, Ón vreme ce Ón unele zone din Ardeal tricolorul este azv‚rlit Ón noroi. Cum e posibil„ f„r„delegea asta?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 184/11.XII.2006
Œn numai 13 ani, o maree neagr„ a cuprins o mare parte a mass-media, mai ales posturile de televiziune, unde Ó∫i dau cu p„rerea despre probleme grave tot felul de impostori ∫i analfabe˛i f„r„ niciun fel de preg„tire, f„r„ sim˛ul r„spunderii, dar cu o mistuitoare foame de bani — ∫i sunt bani negri, Ón marea lor majoritate — ∫i sete de popularitate.
Corneliu Vadim Tudor · 11 decembrie 2006 · monitorul.ai
Am v„zut halul de degradare Ón care ace∫ti troglodi˛i au adus societatea rom‚neasc„ ∫i ne-au otr„vit izvoarele sufletului, urm„rind fazele a∫a-zisului program-concurs îMari rom‚ni“. O ru∫ine ∫i o mizerie! Œntre primii 100 de mari rom‚ni nu figureaz„ Tudor Vladimirescu, care a avut moarte de martir, dar se afl„ ni∫te bi∫ni˛ari ori personajul inexistent ∫i grotesc Bul„.
™i, atunci, ce s„rb„torim noi la 1 decembrie, din moment ce s-a ajuns Óntr-o situa˛ie aberant„, iar ni∫te echipe de zgomot atac„ tot ce e rom‚nesc, demitizeaz„ ∫i profaneaz„?
Cine Ón lume Ó∫i mai face singur ˛ara praf ∫i unde Ón lume se mai v‚nd pe nimic bog„˛iile ˛„rii, a∫a cum se Ónt‚mpl„ la noi?
Poate c„ ar fi bine ca, pe l‚ng„ o zi na˛ional„, s„ avem ∫i o zi ra˛ional„, adic„ de reflec˛ie ∫i de medita˛ie asupra destinului nostru, ca neam ∫i ca ˛ar„!
Œn Fran˛a nu Óndr„zne∫te nimeni s„-∫i bat„ joc de Ioana D’Arc. Nici Ón Italia nu-l urecheaz„ nimeni pe Garibaldi. S„ nu mai vorbim de America, unde chipurile p„rin˛ilor na˛iunii, Ón frunte cu Washington, sunt sculptate Ón roca etern„ a mun˛ilor!
V„ m„rturisesc c„ acest discurs l-am scris asear„ la lumina unei lum‚n„ri. De ce? Fiindc„ ieri, timp de 10 ore, Electrica — S.A. a stins lumina Ón cartierul Cotroceni, ˛in‚nd zeci de mii de oameni Ón bezn„ ∫i frig, ca Ón Evul Mediu, situa˛ie care se repet„ din ce Ón ce mai des Ón toate a∫ez„rile ˛„rii. ™i nu numai curentul electric se opre∫te, ci sunt oprite ∫i apa, ∫i gazele. ™i atunci, repet, ce s„rb„torim noi azi? Intrarea ˛„rii Ón sfera rapace a mafiei? Aderarea la Uniunea European„ cu lampa de gaz sau cu opai˛ul Ón m‚n„? Jefuirea ∫i Ónstr„inarea tuturor bog„˛iilor ˛„rii, de la petrol ∫i gaze p‚n„ la electricitate, o˛el, aluminiu, ciment ∫i alte produse strategice, dar ∫i aur, argint, b„nci, p„m‚nt arabil, p„duri, mun˛i, hoteluri, sta˛iuni, litoralul M„rii Negre?
Dar nu r„spunde nimeni, pentru numele lui Dumnezeu, pentru aceast„ catastrof„ na˛ional„? De 17 ani, noi s„rb„torim repunerea Ón drepturi a simbolurilor noastre na˛ionale, iar gangsterii Ó∫i v„d de treab„, f„c‚nd averi colosale ∫i Ónfomet‚nd popula˛ia.
La anul se vor Ómplini 100 de ani de c‚nd m„m„liga a f„cut explozie. Doamne fere∫te s„ avem parte de un bis, de o recidiv„!
Datoria vie˛ii noastre, cum spunea Vasile P‚rvan, este s„ ne g‚ndim bine de tot Ón ce ˛ar„ vor tr„i copiii ∫i nepo˛ii no∫tri. Nu, cumva, Rom‚nia, ˛ar„ de dor, s„ devin„ ˛ar„ de drog!
Œn mod paradoxal, parc„ niciodat„ n-a fost mai bine ∫i mai r„u ca acum.
Partidul Rom‚nia Mare are dreptul moral de a aduce omagiul s„u genera˛iei de aur a Unirii. Noi nu vom tr„da niciodat„ acele idealuri, sintetizate chiar Ón denumirea noastr„ — Rom‚nia Mare.
Œn Óncheiere, da˛i-mi voie s„ citesc un pamflet istoric pe care l-am tip„rit Ón urm„ cu exact 23 de ani, Ón decembrie 1983, Ón aceast„ carte, îSaturnalii“, care, dup„ c‚teva luni, avea s„ fie retras„ din libr„rii ∫i biblioteci ∫i dat„ la topit, inclusiv datorit„ acestei poezii, care i-a ars pe unii cu fierul ro∫u, dar e valabil„ ∫i ast„zi. ™i m„ refer la cei care batjocoresc ˛ara, Ón niciun caz la stima˛ii colegi care sunt aici ∫i sunt fra˛ii ∫i surorile noastre. Asta, dac„ tot vorbim de curaj, de diziden˛„ ∫i de rezisten˛„. Eu cred c„ mi-am c‚∫tigat dreptul de a spune adev„rul p‚n„ la cap„t, Ón orice moment istoric. Mie nu-mi place festivismul de parad„. fiara real„ arat„ cu totul altfel.
Fiecare apeleaz„ la uneltele lui. Eu sunt scriitor ∫i istoric.
Titlul: îEpistola unui martir de la M„r„∫e∫ti c„tre tr„d„torii de ˛ar„“. Repet, decembrie 1983.
îŒnspumat„-i patria de s‚nge, cucuveaua ˛ip„ a destin, preacinstita maic„ m„ a∫teapt„ la sp„latul gr‚ului s„ vin.
La r‚u se Ón„lbe∫te p‚nza, strugurii la noapte vor plesni, este timpul nun˛ilor nebune, pentru mine-i cea din urm„ zi. Pentru mine, clopote de jale vor tr„gea-n biserici patruzeci, c‚t va fi pe lume Miori˛a, noi de tineri vom muri Ón veci. Amiroase gr‚ul a coliv„, p‚nza cade-n giulgiu orbitor c‚t de mult Ómi este drag„ via˛a, iar acum va trebui s„ mor! A intrat o sabie Ón ˛ar„, veneticii ne-au pr„dat din nou, fiece plug umil adoarme ∫i se scoal„-n zori de zi erou. E un soare militar pe creste, ˛ara-i la str‚mtoarea cea mai grea, ho˛ii parc„ sunt f„ta˛i de cium„, din ce oaste corbii vor cina? R‚u de s‚nge s-a prelins din biblii, moartea ne-a dat ultimul s„rut. Doamne Sfinte ∫i Ceresc P„rinte, iat„ c„ pe-aici nu s-a trecut! Iat„ c„ pe-aici va fi iar pace, r„nile se vor t„m„dui, c‚nd ve˛i fi primit aceast„ carte, petrecut voi fi dintre cei vii. E-un ocean de oase Ón ad‚ncuri, insule de cruce au r„s„rit, pentru cine voi muri eu, oare, dac„ voi uita˛i ce-am p„timit? Pentru ce blestem ∫i nedreptate
8 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 184/11.XII.2006
irosit„-i ast„zi via˛a mea? Ieremia Golia, de-a pururi, flamura cu vulturi va tr„da. Noi l„s„m o Rom‚nie Mare, voi urzi˛i la destr„marea ei. cum pot, oare, Doamne, s„ se nasc„ vipere dintr-un popor de lei? Ne-nghe˛ar„ oasele-n tran∫ee, Óntru slava limbii din b„tr‚ni, voi o t‚rgui˛i prin Europa, vi-e ru∫ine c„ sunte˛i rom‚ni. Aferim, homunculi f„r„ ˛ar„, epigoni ai falei str„mo∫e∫ti, voi, ce v„-nchina˛i la idoli stranii, mai veni˛i ∫i-n c‚mp la M„r„∫e∫ti. Œn puterea nop˛ii v-a∫ aduce, s„ vede˛i cum p‚lp‚ie lumini, bocitoare antice cum c‚nt„ datinile noastre de cre∫tini. P„s„rile verii v„-nfioare, Ón auz v„ fiarb„ geam„t bl‚nd ∫i-o m„icu˛„ cu un br‚u de l‚n„ r„t„ce∫te iar„∫i Óntreb‚nd. Œnvieze numai pentru-o clip„ gurile fl„c„ilor de scrum, ca un tragic cor s„ biciuiasc„ pacea voastr„ la∫„ de acum. Noi murim cu patria pe buze mai Ónalt onor nu poate fi, Óntr-o vreme tot mai tic„loas„, f„r„ ˛ar„, nu pute˛i tr„i. Nu batjocori˛i aceste jertfe, idealul patriei sublim! nu ne p‚ng„ri˛i mausoleul! Ónc„ mai putem s„ v„ oprim, Œnc„ mai avem ulei Ón oase, ochii no∫tri Ónc„-s tor˛e vii zguduit de lacrimi ∫i de s‚nge, va cr„pa p„m‚ntul Óntr-o zi ™i t‚r‚˛i ve˛i fi la judecat„, v„ ve˛i spovedi ca sco∫i din min˛i, v‚nz„tori de ˛ar„ ∫i de datini, iude cump„rate cu argin˛i! Œnghi˛i˛i ve˛i fi de vii cu to˛ii, eu sunt solul marii r„zbun„ri, inima s„ vi-o m„n‚nce c‚inii, tr„d„tori ai sfintei noastre ˛„ri! Noi v„ a∫tept„m, urma∫i ai Romei, mai veni˛i ∫i-n c‚mp la M„r„∫e∫ti, poate v„ va umple de ru∫ine tragedia fiin˛ei rom‚ne∫ti. Oare, cum nu v-a trezit la via˛„ t‚lcul trist al pildelor de ieri, Óntr-o lume federal-∫ovin„, noi vom fi eternii zilieri. Inima Ómi este Óndoit„, v„ blestem ∫i parc„ a∫ spera.
cine, totu∫i, a tr„dat o dat„ ∫tiu c„ p‚n„ la moarte va tr„da!.. Doamne, ocrote∫te de du∫mani fiara mea de glorii!“ La mul˛i ani! Fie ca acest ceas istoric s„ arate ∫i ora refacerii Rom‚niei Mari Ón Europa unit„! La mul˛i ani! V„ mul˛umesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.