Stenogramă plen

monitorul.ai

Intră

Stenogramă plen · Senatul · 11 decembrie 2006 · monitorul.ai

Nicolae V„c„roiu

#4004

## **Domnul Traian B„sescu** — _Pre∫edintele Rom‚niei_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V„ mul˛umesc pentru invita˛ia de a participa la ∫edin˛a solemn„ a Parlamentului Rom‚niei.

Onora˛i membri ai Parlamentului Rom‚niei,

Distin∫i invita˛i,

Dragi compatrio˛i,

S„rb„torim ast„zi ultima zi na˛ional„ Ón afara Uniunii Europene.

Œncep‚nd cu anul viitor, Ziua Na˛ional„, la 1 Decembrie, ∫i Ziua Europei, la 9 Mai, vor sta Ómpreun„ Ón calendarul oficial al s„rb„torilor rom‚nilor.

Celebr„m 88 de ani de la cel mai important eveniment pe care l-a tr„it na˛iunea rom‚n„ Ón secolul al XX-lea, na∫terea Rom‚niei Mari. Toate personalit„˛ile politice ∫i intelectuale din societate au luptat pentru acest ideal urm„rit consecvent timp de secole.

Œn aceste momente de s„rb„toare este de datoria noastr„ s„ elogiem amintirea ∫i jertfele acelora care au slujit cu devotament aspira˛ia de a-i uni pe to˛i rom‚nii Óntr-un stat indivizibil ∫i capabil s„-∫i protejeze fiii.

Rom‚nia Mare s-a cl„dit pe temeiul sacrificiilor interne, dar ∫i cu sprijinul unor puteri europene, situate de partea drept„˛ii istorice.

Prin Marea Unire, na˛iunea rom‚n„ ∫i-a dovedit voca˛ia european„. Prin momentul 1 ianuarie 2007 na˛iunea rom‚n„ va deveni parte egal„ a marelui proiect politic, datorit„ c„ruia pacea, democra˛ia ∫i prosperitatea i-au fost garantate Europei dup„ cel de Al Doilea R„zboi Mondial.

1 Decembrie este s„rb„toarea tuturor rom‚nilor. Ziua de 1 Decembrie reprezint„ baza moral„ a m‚ndriei de a fi rom‚n.

Œntr-o logic„ mai larg„, 1 ianuarie 2007 ne va Ónt„ri sentimentul apartenen˛ei europene ∫i de aici m‚ndria c„ am reu∫it s„ revenim definitiv Ón comunitatea democra˛iilor dezvoltate.

Sper ca Ón noul context european ∫i prin afirmarea unei noi mentalit„˛i privind raporturile interna˛ionale rom‚nii din Basarabia ∫i Bucovina s„-∫i p„streze tezaurul primit de la Ónainta∫i, adic„ limba, cultura, identitatea ∫i obiceiurile. Aceste valori pot constitui baza reunirii noastre Ón marea familie european„.

Rom‚nia Ónsumeaz„ cet„˛enii ∫i institu˛iile acestei ˛„ri. De aceea, rela˛ia de parteneriat dintre institu˛ii ∫i cet„˛eni este esen˛ial„ pentru viitorul Rom‚niei.

Armata rom‚n„ este, cu siguran˛„, unul dintre pilonii pe care s-a construit Marea Unire. Jertfa rom‚nilor din Primul R„zboi Mondial nu a r„mas ner„spl„tit„. Ast„zi, armata este una dintre institu˛iile purt„toare de tradi˛ii rom‚ne∫ti Ón lume.

Contribu˛ia militarilor no∫tri pe teatrele de opera˛iuni din afara frontierelor reprezint„ unul dintre cele mai conving„toare argumente ale prezen˛ei rom‚ne∫ti Ón comunitatea euroatlantic„.

Interesul na˛ional a fost mereu urm„rit de armata rom‚n„, prin for˛„, preg„tire ∫i patriotism. Le dator„m recuno∫tin˛„ tuturor solda˛ilor rom‚ni din trecut, precum ∫i celor care ap„r„ interesele ˛„rii Ón lume ast„zi.

Existen˛a ∫i evolu˛ia unei na˛iuni at‚rn„ de factori foarte diferi˛i, dar nimic durabil nu se poate ridica f„r„ dragostea sincer„ fa˛„ de propriul neam.

Aceast„ for˛„, al„turi de Óncrederea Ón Dumnezeu, Ón puterea unit„˛ii, a men˛inut poporul rom‚n laolalt„.

Este datoria noastr„ s„ cultiv„m leg„tura fiec„rui rom‚n cu neamul Ón care s-a n„scut. Niciun popor nu reu∫e∫te s„ reziste Ón istorie, dac„ aceast„ leg„tur„ nu este puternic„.

Avantajele integr„rii, proiectele ∫i direc˛iile Ón care se va angaja Rom‚nia depind Óntru totul de fiecare cet„˛ean, de fiecare familie, de fiecare comunitate, de fiecare institu˛ie.

Statutul de membru al Uniunii Europene este o oportunitate unic„ pentru dezvoltarea ˛„rii Ón demnitate, echilibru social, respect fa˛„ de mediu ∫i respect fa˛„ de buna vecin„tate.

Depinde doar de noi s„ transform„m Óntr-un succes istoric statutul de membru al Uniunii Europene.

Le doresc tuturor rom‚nilor s„n„tate, bel∫ug, Ón˛elegere, aplecare c„tre problemele comunit„˛ii ∫i suflet generos fa˛„ de cei afla˛i Ón dificultate.

La mul˛i ani, Rom‚nia! La mul˛i ani, rom‚ni, oriunde v-a˛i afla pe p„m‚nt!

Nicolae V„c„roiu

#8041

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umim, domnule Pre∫edinte.

Invit la cuv‚nt pe domnul C„lin Popescu-T„riceanu, prim-ministrul Rom‚niei.

## — **Domnul C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu** _prim-ministrul Rom‚niei_ **:**

Domnule Pre∫edinte al Rom‚niei,

Domnule pre∫edinte al Senatului,

Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i, Stima˛i invita˛i, Dragi rom‚ni,

S„rb„torim ast„zi Ziua Na˛ional„, Ziua Marii Uniri de la 1918, cu Óncrederea ∫i bucuria de a marca Ón cur‚nd o nou„ pagin„ de istorie. Pentru fiecare dintre noi Marea Unire are Ón acest an un nou temei Ón Carta na˛iunii noastre prin apropierea ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„, la 1 ianuarie 2007.

Chiar dac„ nu compar„m cele dou„ momente cu rigoarea istoricilor, cel pu˛in s„ Ón˛elegem mai bine c‚t de mari sunt aceste Ónf„ptuiri pentru destinul nostru na˛ional ∫i c‚t de valoroase sunt eforturile rom‚nilor atunci c‚nd sunt puse Ómpreun„.

Celebr„m Ón aceast„ lun„ Ómplinirea a dou„ proiecte na˛ionale pentru care rom‚nii au luptat cu d„ruire ∫i temei. Ele au m„re˛ie, pentru c„ niciunul nu este monopolul cuiva ∫i fiecare dintre ele este victoria Óntregii societ„˛i.

Dac„ ziua de 1 Decembrie 1918 a f„cut ca Rom‚nia s„ devin„ mai puternic„, mai respectat„, ziua de 1 ianuarie 2007 va face ca Rom‚nia s„ devin„ mai prosper„, cu oameni care se bucur„ de libertate, de noile ∫anse de a progresa prin deschidere, prin meritele sistemului democratic.

1 Decembrie le-a adus rom‚nilor demnitate ∫i Óndeplinirea idealului na˛ional. Vrem ca 1 ianuarie 2007 s„ redea pe deplin Rom‚niei demnitatea ∫tirbit„ Ón perioada comunist„, prosperitatea pe care ne-o dorim al„turi de to˛i europenii ∫i s„ consacre definitiv Rom‚nia pe harta Europei democratice.

Istoria a demonstrat c„ 1 Decembrie 1918 a deschis drumul c„tre o perioad„ de modernizare accelerat„ ∫i armonioas„ a ˛„rii. Data de 1 ianuarie 2007 va consfin˛i a doua modernizare a Rom‚niei ca stat bazat pe o democra˛ie liberal„ ∫i o economie de pia˛„ ∫i un sistem cuplat la ritmul Europei, capabil s„ duc„ Rom‚nia spre prosperitate, capabil s„ aduc„ prosperitatea Ón casa fiec„ruia dintre cet„˛enii no∫tri, odat„ cu apropierea de standardele europene.

Pentru toate aceste motive, Ómi doresc s„ tr„im aceast„ zi cu bucurie, cu speran˛„ ∫i Ón unitate.

Œmi doresc s„ fim to˛i liberi de complexele, de umbrele trecutului ∫i regretele ce mai vin uneori din istoria noastr„ tumultoas„.

Ca prim-ministru Ómi doresc s„ Ónvingem c‚t mai rapid ceea ce ne separ„ Ónc„ de nivelul de via˛„ din vestul

Europei, s„ Ónvingem definitiv s„r„cia sau lipsurile din casele oamenilor.

Œmi doresc s„ Ónvingem urmele de neÓncredere sau ∫ov„iala fa˛„ de meritele infinite ale libert„˛ii ∫i ac˛iunii democratice.

Idealul Marii Uniri a fost posibil prin leg„m‚ntul solidar al tuturor rom‚nilor, dar ∫i prin viziunea ∫i m„re˛ia celor care au condus la acea vreme energiile na˛ionale, Óncrez„tori Ón modernitatea democratic„ a ˛„rii unite.

Acum, la Ónceputul european al Rom‚niei, avem datoria de a nu pregeta s„ p„str„m cu vigoare ∫i cu aceea∫i neclintit„ Óncredere destinul democratic unitar ∫i european al construc˛iei noastre na˛ionale.

Se spune c„ oamenii mari au de rezolvat probleme grele. La fel spunem ∫i noi. Un popor mare Ó∫i Ómpline∫te proiectele na˛ionale Ónving‚nd vicisitudinile istoriei.

Pe 1 Decembrie 1918, rom‚nii au dovedit c„ pot fi invidia˛i pentru puterea, curajul ∫i energia de a-∫i Ómplini idealurile. Pe 1 ianuarie 2007 sunt convins c„ vom aduce o nou„ dovad„ Ón acest sens.

Suntem ast„zi Ómpreun„ prin solidaritate ∫i ne dorim s„ Ómplinim prin munc„ ∫i d‚rzenie, prin creativitate ∫i inspira˛ie proiectul nostru na˛ional, modernitatea european„ prosper„ a Rom‚niei. Acesta este mesajul de Óncredere pe care Guvernul Ól aduce Ón fa˛a rom‚nilor la acest moment aniversar.

Dar, mai mult dec‚t orice, avem o imens„ Óncredere Ón poten˛ialul nostru rom‚nesc.

Ca prim-ministru am Óncredere Ón imensa bog„˛ie intelectual„ ∫i Ón ambi˛ia rom‚nilor de a face lucrurile a∫a cum trebuie, cu minte ∫i cu temei.

Suntem ast„zi Ómpreun„, prin g‚ndurile noastre bune, ∫i cu fra˛ii ∫i surorile de dincolo de grani˛„, cu cei care p„streaz„ cu sfin˛enie spiritul rom‚nesc Ón familiile lor, Ón comunit„˛ile Ón care tr„iesc, Ón fiecare loc Ón care muncesc sau Ónva˛„.

Doamnelor ∫i domnilor,

Stima˛i colegi,

Dincolo de toate cuv‚nt„rile pe care le rostim ast„zi se afl„ m„re˛ia unei Óntregi istorii care s-a scris sau care se va scrie, precum ∫i toate lec˛iile ei, pe care ar trebui s„ le ∫tim.

Poate ∫i de aceea ast„zi, mai mult dec‚t la alte s„rb„tori na˛ionale, avem entuziasmul de a cuprinde Ón fiecare gest, Ón fiecare speran˛„ neclintita idee a modernit„˛ii europene a Rom‚niei.

Doresc s„ transmit Ón Óncheiere tuturor cet„˛enilor no∫tri ∫i rom‚nilor de pretutindeni cele mai bune ur„ri.

Puiu Ha∫otti

#13194

## **Domnul Puiu Ha∫otti:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte al Senatului. Domnule Pre∫edinte al Rom‚niei,

Domnule prim-ministru, Domnule pre∫edinte al Senatului, Distin∫i invita˛i, Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Ziua Na˛ional„ a Rom‚niei are Ón acest an — dincolo de solemnitatea ∫i Ónc„rc„tura emo˛ional„ absolut fire∫ti pentru asemenea moment din via˛a na˛iunii noastre — o semnifica˛ie care nu se poate sustrage aten˛iei nim„nui.

Am Ón vedere evident faptul c„ 1 Decembrie 2006 este ultima oar„ c‚nd celebr„m Ziua Na˛ional„ Ón afara Uniunii Europene, construc˛ie continental„ Ón care vom deveni membri cu drepturi depline peste exact o lun„.

Este, a∫adar, un alt fel de moment istoric, pe care Ól tr„im acum, ∫i el trebuie s„ ne Óndemne la o profund„ reflec˛ie at‚t asupra Ómprejur„rilor na˛ionale ∫i interna˛ionale nelipsite c‚tu∫i de pu˛in de tragism ∫i sacrificii personale ∫i colective Ón care s-a n„scut, la 1 Decembrie 1918, Statul Na˛ional Unitar Rom‚n, c‚t ∫i asupra responsabilit„˛ilor, iar„∫i personale ∫i colective, care revin Rom‚niei dup„ 1 ianuarie 2007, de a contribui cu toat„ determinarea ∫i seriozitatea, al„turi de celelalte 26 de state membre, la Ómplinirea scopurilor nobile ale Uniunii Europene.

Sper din tot sufletul ca to˛i concet„˛enii no∫tri s„ se p„trund„ de credin˛a c„ de la Ónceputul anului viitor, intr‚nd Ón marea familie european„, Rom‚nia nu este la un cap„t de drum, ci, dimpotriv„, abia din acel moment ˛ara ∫i na˛iunea trebuie s„-∫i dea m„sura marilor capacit„˛i de care dispun ∫i care, cu necesitate, sunt de a∫teptat a fi puse Ón beneficiul unei Europe unite, democratice ∫i prospere.

Numai a∫a putem a∫tepta ca binele s„ ni se Óntoarc„, ∫i Ónc„ Ónzecit. Altfel spus, rom‚nii au nevoie s„ se p„trund„ de adev„rul incontestabil c„ f„r„ a-∫i abandona specificul ∫i tradi˛iile, concertul european la care vor fi parte integrant„ de la 1 ianuarie 2007 nu va fi armonios f„r„ propria lor partitur„, cu condi˛ia ca aceasta s„ fie interpretat„ dup„ un set de reguli ∫i valori care, Ón alt„ parte, acea parte spre care n„zuim ∫i care, accept‚ndu-ne, ne-a oferit o ∫ans„ pe care, sub nicio form„ nu avem dreptul de a nu o valorifica, ∫i-au dovedit viabilitatea.

## Doamnelor ∫i domnilor,

Marea fapt„ de istorie a rom‚nilor de la 1 Decembrie 1918 este un capitol din istoria noastr„ na˛ional„ binecunoscut Ón detaliile ∫i articula˛iile sale generale, cel pu˛in la nivelul cercet„rii istoriografice de specialitate.

Este adev„rat, ∫i o spun cu nedisimulat regret, c„ se constat„ Ón ultima vreme — din pricini asupra c„rora nu insist acum, dar nu au cum s„ ne lase pe nimeni dintre noi indiferen˛i ∫i la care, pentru s„n„tatea con∫tiin˛ei na˛ionale, sunt chemate autorit„˛ile publice de toate categoriile a le g„si antidotul — la nivelul publicului larg, la tineri mai cu seam„, dac„ nu o cunoa∫tere destul de

confuz„ a evenimentului cu adev„rat m„re˛ de acum 88 de ani, atunci m„car o dureroas„ ignorare.

Repet, Ón fa˛a acestei situa˛ii nu putem sta cu m‚inile Óncruci∫ate. ™tiu prea bine c„ trecutul nu poate fi un substitut pentru grijile ∫i nevoile nici pu˛ine ∫i nici u∫oare ale prezentului.

A fost o vreme Ón Rom‚nia, o vreme de care ne amintim cu oroare, c‚nd ideologia oficial„ a statului comunist pervertise Óntr-o asemenea m„sur„ istoria na˛ional„, Ónc‚t o transformase Óntr-un sufocant mijloc de propagand„ pus exclusiv Ón folosul partidului unic ∫i, mai ales, al celui aflat Ón fruntea sa.

Probabil, din aceast„ sa˛ietate, ale c„rei reziduuri nu au disp„rut nici dup„ aproape 17 ani, s„ vin„ o oarecare dar pregnant„ rejectare a lec˛iilor istoriei pe care o constat„m cu Óngrijorare Ón Rom‚nia zilelor noastre. Hot„r‚t, pentru a combate o asemenea involu˛ie, institu˛iile ∫i structurile statului nostru sunt chemate a interveni f„r„ Ónt‚rziere. Contextul european Ón care ne vom mi∫ca de la 1 ianuarie 2007 nu numai c„ nu ne dispenseaz„ de a reflecta la aceasta, dar o spun Ón deplin„ cuno∫tin˛„ de cauz„, chiar ne Óndrept„˛e∫te s„ punem Ón valoare specificul nostru istoric, proiectat pe fundalul liniilor definitorii ale istoriei europene ∫i universale.

Din aceast„ perspectiv„, e suficient s„ poten˛„m la a∫tept„rile contemporane exemplul marelui nostru istoric Nicolae Iorga, printre altele, unul dintre p„rin˛ii spirituali ai f„uririi Rom‚niei Mari pe care o celebr„m ast„zi, acel Iorga pentru care niciodat„ Ón opera sa f„r„ cuprindere istoria rom‚nilor nu a fost Ón˛eleas„, interpretat„ ∫i Ónf„˛i∫at„ dec‚t Ón concept european.

## Doamnelor ∫i domnilor,

G‚ndurile expuse aici, Ón fa˛a Domniilor Voastre, de Ziua Na˛ional„ a Rom‚niei s-au dorit — chiar dac„ nu foarte explicit — un omagiu sincer din partea mea, dar ∫i a P.N.L., partid ai c„rui mari corifei de acum aproape 9 decenii au fost profund ∫i total p„rta∫i la opera politic„ de formare a statului na˛ional unitar rom‚n — s-au dorit un omagiu sincer pentru toate genera˛iile de rom‚ni care ∫i-au pus sufletul ∫i via˛a pe altarul interesului na˛ional.

Cred c„ venind acum, cu mintea, la zilele noastre ∫i, totodat„, la pragul istoric pe care Ól vom trece peste o lun„, cea mai nimerit„ form„ de recuno∫tin˛„ a noastr„, a celor de azi, fa˛„ de rom‚nii care au f„cut posibil evenimentul Óncununat la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918 este s„ fim cet„˛eni loiali ∫i determina˛i ai Rom‚niei ∫i ai Uniunii Europene, uniune Ón care, peste ani, pa∫nic ∫i democratic, am convingerea c„ visul rom‚nilor de a se vedea din nou reuni˛i Ón unul ∫i acela∫i stat na˛ional Ó∫i va g„si Ómplinirea.

La mul˛i ani tuturor cet„˛enilor Rom‚niei, oriunde s-ar afla!

La mul˛i ani, Rom‚nia!

Mircea Geoan„

#19044

## **Domnul Mircea Geoan„:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule Pre∫edinte al Rom‚niei, Domnule prim-ministru, Stima˛i membri ai Cabinetului,

Domnilor pre∫edin˛i ai forurilor legiuitoare ale ˛„rii, Dragi colegi, Dragi rom‚ni,

Este, Óntr-adev„r, ultimul 1 Decembrie Ónainte de un pas istoric pentru Rom‚nia. Este, Óntr-adev„r, Óncununarea unor eforturi de 16 ani de zile pe care Óntreaga clas„ politic„ rom‚neasc„, adeseori hulit„, adeseori Ónvr„jbit„, dar unit„ Óntr-un ˛el care, iat„, peste c‚teva s„pt„m‚ni va deveni realitate: Óntoarcerea na˛iunii rom‚ne Ón familia Europei democratice, Óntoarcerea na˛iunii rom‚ne Ón leag„nul de civiliza˛ie de care apar˛inem ∫i la care am visat de secole ∫i de genera˛ii neÓntrerupte de rom‚ni.

Este un proiect Ón care Óntreaga clas„ politic„ ∫i Óntreaga societate rom‚neasc„ s-a implicat. Dar trebuie s„ spunem c„ diferen˛a dintre clasa politic„ rom‚neasc„ de ast„zi ∫i clasa politic„ rom‚neasc„ din vremea lui 1 Decembrie 1918 este c„ atunci clasa politic„ rom‚neasc„ avea un proiect de societate.

Oamenii politici ∫i oamenii simpli care au f„cut Marea Unire au visat nu numai la Rom‚nia Mare, ci au visat ∫i la o Rom‚nie m‚ndr„, demn„, solidar„, au visat nu numai la un proiect politic, dar au visat ∫i la un proiect de reform„ profund„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti.

Dac„ 16 ani de zile, cu bune ∫i cu rele, cu ceart„, cu vrajb„, am reu∫it s„ ducem Rom‚nia Ónapoi Ón Occident, Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007, dragi colegi ∫i dragi reprezentan˛i ai poporului rom‚n, sub aceast„ cupol„ a Parlamentului Rom‚niei trebuie s„ recunoa∫tem c„ Ónc„ nu am reu∫it s„ producem un proiect de societate, un proiect care s„ ne uneasc„ ∫i s„ ne anime energiile tuturor rom‚nilor Ón aceast„ Rom‚nie european„.

Intr„m Ón Europa diviza˛i, intr„m Ón Europa cu mai multe certuri interne pe lucruri mici, pe lucruri mici, pentru c„ oric‚t de important„ ar fi func˛ia unuia sau altuia, Rom‚nia are nevoie de un proiect, Rom‚nia are nevoie de un proiect similar cu proiectul pe care rom‚nii patrio˛i ∫i vizionari dintre r„zboaie l-au avut pentru na˛iunea noastr„.

Nu trebuie s„ uit„m c„ intr„m Ón Europa nu numai cu cartea de identitate — ∫i este un lucru bun —, ci intr„m ∫i cu regiuni ale ˛„rii care sunt cele mai s„race din Europa. Nord-estul Rom‚niei, Moldova rom‚neasc„, este cea mai s„rac„ regiune din Europa 27. Pentru aceasta trebuie s„ ne unim, s„ dep„∫im decalajele care ne separ„ de Europa.

Intr„m Ón Europa f„r„ un proiect clar despre ce fel de model de societate ∫i ce fel de model de capitalism dorim s„ avem. O Europ„ Óntreag„ discut„ despre o Europ„ social„, iar noi Ónc„ discut„m de o form„ primitiv„, despre lucruri m„runte ∫i lucruri neÓnsemnate.

Cei care au f„cut Marea Unire Ón urm„ cu 88 de ani au avut un vis ∫i o ambi˛ie pentru na˛iunea rom‚n„. Noi, cei care suntem ast„zi Ón pozi˛ii de decizie, cei care reprezent„m na˛iunea rom‚n„ Ón Parlament ∫i Ón func˛iile ∫i demnit„˛ile statului, avem obliga˛ia, Ón acest moment, s„ ne unim. S„ ne unim Óntr-un proiect na˛ional, s„ ne unim Óntr-un proiect Ón care s„ spunem Europei ce vrem de la Europa, s„ ne unim Óntr-un proiect Ón care s„ influen˛„m deciziile europene, s„ ne unim Óntr-un proiect Ón care rom‚nii s„ nu fie m‚ndri doar de Ziua Na˛ional„, c‚nd ne punem cu to˛ii, cu m‚ndrie, cocarda tricolor„, s„ fie m‚ndri Ón fiecare zi de faptul c„ sunt cet„˛eni europeni ∫i rom‚ni nu doar cu numele, ci sunt ∫i Ón modul Ón care tr„iesc, Ón modul Ón care simt, Ón modul Ón care se raporteaz„ la istoria patriei ∫i la istoria na˛iunii europene.

Intr„m Ón Europa f„r„ s„ ∫tim exact ce fel de proiect politic european sprijinim. Nu ∫tim Ónc„ dac„ dorim Óntr-adev„r o Europ„ suprana˛ional„ sau dorim o Europ„ a na˛iunilor. Nu ∫tim Ónc„ cum s„ ne ap„r„m interesele Ón interiorul Europei. Sunt probleme fundamentale, ∫i fac apel de la aceast„ Ónalt„ tribun„ a Parlamentului ˛„rii pentru a ne uni Óntr-un mare proiect de modernizare accelerat„.

Nu ∫tiu dac„ este a doua modernizare a Rom‚niei. Noi am calculat c„ sunt vreo patru. Nu conteaz„. Haide˛i ca 1 ianuarie s„ nu fie doar o zi pe care o vom s„rb„tori, a∫a cum este firesc, cu bucurie, cu ∫ampanie, poate, cu ceva pus pe mas„ pentru cei mai s„raci!

Fac un apel, de la aceast„ tribun„, ca dincolo de lucrurile care ne separ„, dincolo de lucrurile care, uneori, ne Ónvr„jbesc, s„ str‚ngem r‚ndurile, pentru c„ rom‚nii a∫teapt„ de la noi ∫i Europa a∫teapt„ de la Rom‚nia o ˛ar„ demn„, o ˛ar„ m‚ndr„ ∫i o ˛ar„ care, Óntr-adev„r, ∫tie s„-i respecte pe ceilal˛i, dar ∫tie s„ se fac„ respectat„ de c„tre ceilal˛i.

Acesta este visul pe care Ónainta∫ii no∫tri ni l-au l„sat, aceasta este obliga˛ia pe care Ónainta∫ii no∫tri ne-au l„sat-o, aceasta este misiunea pe care actuala clas„ politic„ ∫i actualele genera˛ii de rom‚ni o avem, cu to˛ii, o obliga˛ie fa˛„ de ˛ara aceasta.

™i cum spunea ∫i domnul Ha∫otti — ∫i nu pot dec‚t s„ aplaud ceea ce a spus — visul nostru, proiectul nostru nu se va Óncheia dec‚t atunci c‚nd to˛i rom‚nii se vor reuni Ón aceea∫i ograd„, Ón aceea∫i Europ„, ∫i visul nostru nu se va Ómplini dec‚t atunci c‚nd tinerii acestei ˛„ri vor g„si acas„ un loc de munc„ decent ∫i nu vor fi for˛a˛i s„ emigreze Ón cele patru z„ri, de la Chi∫in„u p‚n„ la Los Angeles, de la Madrid sau Castillon p‚n„ sus, Ón nordul Moldovei rom‚ne∫ti.

Œn acest Parlament, adeseori confrunta˛i cu dezbateri sterile ∫i, uneori, cu accente politicianiste, ast„zi, de 1 Decembrie, ast„zi, Ón prag de Rom‚nie european„, salut pe to˛i cei care au, dincolo de competi˛ia politic„, sentimentul de obliga˛ie na˛ional„.

Avem cu to˛ii, dragi colegi, a∫a cum suntem, mai buni sau mai r„i, mai de st‚nga sau mai de dreapta,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 184/11.XII.2006 indiferent de partid politic, indiferent de etnia din care facem parte, obliga˛ia s„ facem ca Rom‚nia european„ s„ reu∫easc„.

Avem obliga˛ia s„ construim un proiect de societate care s„ fac„ din na˛iunea rom‚n„ acea na˛iune la care au visat Ónainta∫ii no∫tri. Avem obliga˛ia s„ facem ca to˛i rom‚nii s„ fie m‚ndri de faptul c„ poart„ pa∫aportul sau steagul tricolor rom‚nesc. Acesta trebuie s„ fie leg„m‚ntul fa˛„ de ˛ar„ ∫i fac Ónc„ o dat„ un apel ∫i deschid, Ón numele partidului nostru, o punte de dialog cu toate for˛ele politice, cu to˛i cei care doresc ca Ómpreun„ s„ construim aceast„ ˛ar„ ∫i s„ facem, Ón 5 ani de zile, o ˛ar„ care s„ dep„∫easc„ Ungaria sau Slovacia ca nivel de trai. Putem s„ facem, Ón 10 ani de zile, din Rom‚nia o nou„ Spanie a Europei Centrale. Depinde de noi ∫i dac„ vom elimina acest microb al neÓncrederii Ón for˛ele noastre, dac„ vom elimina acest mit al Me∫terului Manole, prin care, la fiecare guvernare, d„r‚m„m tot ce a fost construit bun Ónainte.

Dragi prieteni,

## Dragi rom‚ni,

Dragi rom‚ni din ˛ar„ ∫i de peste tot,

E un Œnt‚i Decembrie special, este un Œnt‚i Decembrie care sper s„ nu Ónsemne doar c‚teva discursuri mai bune sau mai rele sub cupola Parlamentului, este un Ónceput de drum nou pentru Rom‚nia ∫i, ast„zi, clasa politic„ rom‚neasc„ are o obliga˛ie fenomenal„ fa˛„ de copiii, de tinerii, de v‚rstnicii ∫i de istoria acestei m‚ndre ∫i puternice na˛iuni pe care o reprezent„m. S„ nu-i dezam„gim. Avem nevoie de un proiect ∫i avem nevoie ca Ón acest proiect european s„ ne str‚ngem for˛ele, s„ ne batem pentru politic„, s„ ne batem pentru c‚∫tigarea Ón alegeri, dar s„ ne unim pentru ceea ce este cu adev„rat important pentru rom‚ni: o Rom‚nie demn„, o Rom‚nie m‚ndr„, o Rom‚nie prosper„ ∫i o Rom‚nie Óncrez„toare Ón for˛ele acestei na˛iuni cu calit„˛i, cu defecte, dar care reprezint„ o mare contribu˛ie la familia european„ la care ne unim.

Fac, Ón acest moment, o urare celor care, poate, au sperat c„ Europa ∫i integrarea european„ vor aduce prosperitate ∫i bel∫ug ∫i s„ nu uit„m c„ Ón multe ˛„ri care au intrat Ón Europa valuri de populism ∫i de xenofobie Ónc„ pot exista.

Avem obliga˛ia s„ d„m Rom‚niei o politic„ coerent„ ∫i o politic„ de progres social ∫i modernizare accelerat„ ∫i tuturor celor care doresc s„ ni se al„ture Ón acest nou mare proiect na˛ional le spunem îBine a˛i venit!“ Pe cei care nu cred Ón acest mare proiect na˛ional s„ sper„m c„ Ói vom convinge.

La mul˛i ani, Rom‚nia! La mul˛i ani, Rom‚nie european„! La mul˛i ani Rom‚nie na˛ional„ ∫i la mul˛i ani tuturor celor care sunt adev„ra˛ii patrio˛i ai acestei na˛iuni, cele 21 de milioane de rom‚ni ∫i Ónc„ c‚teva milioane care, Ónc„, nu sunt sub cupola Rom‚niei mari! La mul˛i ani, Rom‚nia!

V„ mul˛umesc pentru aceast„ zi festiv„ ∫i mul˛umesc tuturor parlamentarilor care au venit s„ s„rb„toreasc„,

Ómpreun„ cu na˛iunea rom‚n„, acest moment de s„rb„toare.

La mul˛i ani, Rom‚nia!

Corneliu Vadim Tudor

#27858

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Domnule Pre∫edinte al Rom‚niei, Onorat„ asisten˛„,

Stima˛i compatrio˛i,

Ne-am adunat din nou sub cupola Parlamentului, pentru a omagia Ziua Na˛ional„ a Rom‚niei.

Recent, cu prilejul zilei mele de na∫tere, am primit unul dintre cele mai frumoase cadouri din via˛a mea de colec˛ionar: ceasul din bronz aurit, fabricat Ón 1820, anul Ón care s-a n„scut Alexandru Ioan Cuza, ceas care i-a apar˛inut lui Mihail Kog„lniceanu. Œmi face pl„cere s„ vi-l ar„t ∫i dumneavoastr„. Este o pies„ rar„ de patrimoniu na˛ional.

Acest ceas i-a ar„tat ora exact„ marelui b„rbat de stat, la 1840, la 1848, la 1859 ∫i la 1877, evenimente care au preg„tit anul de foc 1918.

Œn aceast„ noapte, o micu˛„ garnitur„ de tren va pleca din Gara de Nord c„tre Alba Iulia. Abia dac„ putem umple dou„ vagoane cu circa 40 de parlamentari ∫i consilieri, Ón exclusivitate, de la Partidul Rom‚nia Mare.

Fire∫te, mi se poate spune c„ reprezentan˛ii altor partide vor veni acolo cu alte mijloace, ori sunt chiar din zon„, ceea ce este adev„rat. Dar eu Ómi aduc aminte ce emula˛ie a fost Ón 1993, c‚nd s„rb„toream jubileul a 75 de ani de la Unire. Atunci a plecat din Gara B„neasa un tren arhiplin, cu sute de parlamentari, consilieri, membri ai organiza˛iilor de femei ∫i de tineret ale tuturor partidelor parlamentare.

Œntrebat de cineva de ce a luat Ón picioare drumurile Ónceputului acelei ierni geroase, rabinul Moses Rosen a r„spuns: îCe, vrei s„ zic„ Vadim c„ nu sunt patriot?“

Oare ce s-a Ónt‚mplat Óntre timp? De ce s-a atrofiat Óntr-at‚ta sentimentul na˛ional? De unde au ap„rut to˛i acei apostoli ai minciunii ∫i intoxic„rii care falsific„ manualele de istorie, Ói p‚ng„resc ∫i Ói insult„ pe corifeii neamului rom‚nesc, Ón frunte cu ™tefan cel Mare ∫i Mihai Viteazul, dar s„v‚r∫esc blasfemii strig„toare la cer ∫i Ómpotriva domnului nostru Iisus Cristos?

C‚t de puternic„ e otrava îvaccinului“ Soros, care i-a transformat Ón fiare pe unii, reuni˛i, ca p„duchii de salc‚m, Ón autointitulata îsocietate civil„“, Ónc‚t ∫i-ar vinde ∫i p„rin˛ii din groap„, f„c‚ndu-i fasci∫ti pe unioni∫tii de pe ambele maluri ale Prutului, calcul‚nd Ón bani c‚t ne-ar costa unirea cu Basarabia ∫i acuz‚ndu-i de extremism pe cei care avertizeaz„ c„ Transilvania e Ón pericol?

Vede˛i, noi ne punem Ón piept cocarda tricolor„, Ón vreme ce Ón unele zone din Ardeal tricolorul este azv‚rlit Ón noroi. Cum e posibil„ f„r„delegea asta?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 184/11.XII.2006 Œn numai 13 ani, o maree neagr„ a cuprins o mare parte a mass-media, mai ales posturile de televiziune, unde Ó∫i dau cu p„rerea despre probleme grave tot felul de impostori ∫i analfabe˛i f„r„ niciun fel de preg„tire, f„r„ sim˛ul r„spunderii, dar cu o mistuitoare foame de bani — ∫i sunt bani negri, Ón marea lor majoritate — ∫i sete de popularitate.

Am v„zut halul de degradare Ón care ace∫ti troglodi˛i au adus societatea rom‚neasc„ ∫i ne-au otr„vit izvoarele sufletului, urm„rind fazele a∫a-zisului program-concurs îMari rom‚ni“. O ru∫ine ∫i o mizerie! Œntre primii 100 de mari rom‚ni nu figureaz„ Tudor Vladimirescu, care a avut moarte de martir, dar se afl„ ni∫te bi∫ni˛ari ori personajul inexistent ∫i grotesc Bul„.

™i, atunci, ce s„rb„torim noi la 1 decembrie, din moment ce s-a ajuns Óntr-o situa˛ie aberant„, iar ni∫te echipe de zgomot atac„ tot ce e rom‚nesc, demitizeaz„ ∫i profaneaz„?

Cine Ón lume Ó∫i mai face singur ˛ara praf ∫i unde Ón lume se mai v‚nd pe nimic bog„˛iile ˛„rii, a∫a cum se Ónt‚mpl„ la noi?

Poate c„ ar fi bine ca, pe l‚ng„ o zi na˛ional„, s„ avem ∫i o zi ra˛ional„, adic„ de reflec˛ie ∫i de medita˛ie asupra destinului nostru, ca neam ∫i ca ˛ar„!

Œn Fran˛a nu Óndr„zne∫te nimeni s„-∫i bat„ joc de Ioana D’Arc. Nici Ón Italia nu-l urecheaz„ nimeni pe Garibaldi. S„ nu mai vorbim de America, unde chipurile p„rin˛ilor na˛iunii, Ón frunte cu Washington, sunt sculptate Ón roca etern„ a mun˛ilor!

V„ m„rturisesc c„ acest discurs l-am scris asear„ la lumina unei lum‚n„ri. De ce? Fiindc„ ieri, timp de 10 ore, Electrica — S.A. a stins lumina Ón cartierul Cotroceni, ˛in‚nd zeci de mii de oameni Ón bezn„ ∫i frig, ca Ón Evul Mediu, situa˛ie care se repet„ din ce Ón ce mai des Ón toate a∫ez„rile ˛„rii. ™i nu numai curentul electric se opre∫te, ci sunt oprite ∫i apa, ∫i gazele. ™i atunci, repet, ce s„rb„torim noi azi? Intrarea ˛„rii Ón sfera rapace a mafiei? Aderarea la Uniunea European„ cu lampa de gaz sau cu opai˛ul Ón m‚n„? Jefuirea ∫i Ónstr„inarea tuturor bog„˛iilor ˛„rii, de la petrol ∫i gaze p‚n„ la electricitate, o˛el, aluminiu, ciment ∫i alte produse strategice, dar ∫i aur, argint, b„nci, p„m‚nt arabil, p„duri, mun˛i, hoteluri, sta˛iuni, litoralul M„rii Negre?

Dar nu r„spunde nimeni, pentru numele lui Dumnezeu, pentru aceast„ catastrof„ na˛ional„? De 17 ani, noi s„rb„torim repunerea Ón drepturi a simbolurilor noastre na˛ionale, iar gangsterii Ó∫i v„d de treab„, f„c‚nd averi colosale ∫i Ónfomet‚nd popula˛ia.

La anul se vor Ómplini 100 de ani de c‚nd m„m„liga a f„cut explozie. Doamne fere∫te s„ avem parte de un bis, de o recidiv„!

Datoria vie˛ii noastre, cum spunea Vasile P‚rvan, este s„ ne g‚ndim bine de tot Ón ce ˛ar„ vor tr„i copiii ∫i nepo˛ii no∫tri. Nu, cumva, Rom‚nia, ˛ar„ de dor, s„ devin„ ˛ar„ de drog!

Œn mod paradoxal, parc„ niciodat„ n-a fost mai bine ∫i mai r„u ca acum.

Partidul Rom‚nia Mare are dreptul moral de a aduce omagiul s„u genera˛iei de aur a Unirii. Noi nu vom tr„da niciodat„ acele idealuri, sintetizate chiar Ón denumirea noastr„ — Rom‚nia Mare.

Œn Óncheiere, da˛i-mi voie s„ citesc un pamflet istoric pe care l-am tip„rit Ón urm„ cu exact 23 de ani, Ón decembrie 1983, Ón aceast„ carte, îSaturnalii“, care, dup„ c‚teva luni, avea s„ fie retras„ din libr„rii ∫i biblioteci ∫i dat„ la topit, inclusiv datorit„ acestei poezii, care i-a ars pe unii cu fierul ro∫u, dar e valabil„ ∫i ast„zi. ™i m„ refer la cei care batjocoresc ˛ara, Ón niciun caz la stima˛ii colegi care sunt aici ∫i sunt fra˛ii ∫i surorile noastre. Asta, dac„ tot vorbim de curaj, de diziden˛„ ∫i de rezisten˛„. Eu cred c„ mi-am c‚∫tigat dreptul de a spune adev„rul p‚n„ la cap„t, Ón orice moment istoric. Mie nu-mi place festivismul de parad„. fiara real„ arat„ cu totul altfel.

Fiecare apeleaz„ la uneltele lui. Eu sunt scriitor ∫i istoric.

Titlul: îEpistola unui martir de la M„r„∫e∫ti c„tre tr„d„torii de ˛ar„“. Repet, decembrie 1983.

îŒnspumat„-i patria de s‚nge, cucuveaua ˛ip„ a destin, preacinstita maic„ m„ a∫teapt„ la sp„latul gr‚ului s„ vin.

La r‚u se Ón„lbe∫te p‚nza, strugurii la noapte vor plesni, este timpul nun˛ilor nebune, pentru mine-i cea din urm„ zi. Pentru mine, clopote de jale vor tr„gea-n biserici patruzeci, c‚t va fi pe lume Miori˛a, noi de tineri vom muri Ón veci. Amiroase gr‚ul a coliv„, p‚nza cade-n giulgiu orbitor c‚t de mult Ómi este drag„ via˛a, iar acum va trebui s„ mor! A intrat o sabie Ón ˛ar„, veneticii ne-au pr„dat din nou, fiece plug umil adoarme ∫i se scoal„-n zori de zi erou. E un soare militar pe creste, ˛ara-i la str‚mtoarea cea mai grea, ho˛ii parc„ sunt f„ta˛i de cium„, din ce oaste corbii vor cina? R‚u de s‚nge s-a prelins din biblii, moartea ne-a dat ultimul s„rut. Doamne Sfinte ∫i Ceresc P„rinte, iat„ c„ pe-aici nu s-a trecut! Iat„ c„ pe-aici va fi iar pace, r„nile se vor t„m„dui, c‚nd ve˛i fi primit aceast„ carte, petrecut voi fi dintre cei vii. E-un ocean de oase Ón ad‚ncuri, insule de cruce au r„s„rit, pentru cine voi muri eu, oare, dac„ voi uita˛i ce-am p„timit? Pentru ce blestem ∫i nedreptate

8 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 184/11.XII.2006

irosit„-i ast„zi via˛a mea? Ieremia Golia, de-a pururi, flamura cu vulturi va tr„da. Noi l„s„m o Rom‚nie Mare, voi urzi˛i la destr„marea ei. cum pot, oare, Doamne, s„ se nasc„ vipere dintr-un popor de lei? Ne-nghe˛ar„ oasele-n tran∫ee, Óntru slava limbii din b„tr‚ni, voi o t‚rgui˛i prin Europa, vi-e ru∫ine c„ sunte˛i rom‚ni. Aferim, homunculi f„r„ ˛ar„, epigoni ai falei str„mo∫e∫ti, voi, ce v„-nchina˛i la idoli stranii, mai veni˛i ∫i-n c‚mp la M„r„∫e∫ti. Œn puterea nop˛ii v-a∫ aduce, s„ vede˛i cum p‚lp‚ie lumini, bocitoare antice cum c‚nt„ datinile noastre de cre∫tini. P„s„rile verii v„-nfioare, Ón auz v„ fiarb„ geam„t bl‚nd ∫i-o m„icu˛„ cu un br‚u de l‚n„ r„t„ce∫te iar„∫i Óntreb‚nd. Œnvieze numai pentru-o clip„ gurile fl„c„ilor de scrum, ca un tragic cor s„ biciuiasc„ pacea voastr„ la∫„ de acum. Noi murim cu patria pe buze mai Ónalt onor nu poate fi, Óntr-o vreme tot mai tic„loas„, f„r„ ˛ar„, nu pute˛i tr„i. Nu batjocori˛i aceste jertfe, idealul patriei sublim! nu ne p‚ng„ri˛i mausoleul! Ónc„ mai putem s„ v„ oprim, Œnc„ mai avem ulei Ón oase, ochii no∫tri Ónc„-s tor˛e vii zguduit de lacrimi ∫i de s‚nge, va cr„pa p„m‚ntul Óntr-o zi ™i t‚r‚˛i ve˛i fi la judecat„, v„ ve˛i spovedi ca sco∫i din min˛i, v‚nz„tori de ˛ar„ ∫i de datini, iude cump„rate cu argin˛i! Œnghi˛i˛i ve˛i fi de vii cu to˛ii, eu sunt solul marii r„zbun„ri, inima s„ vi-o m„n‚nce c‚inii, tr„d„tori ai sfintei noastre ˛„ri! Noi v„ a∫tept„m, urma∫i ai Romei, mai veni˛i ∫i-n c‚mp la M„r„∫e∫ti, poate v„ va umple de ru∫ine tragedia fiin˛ei rom‚ne∫ti. Oare, cum nu v-a trezit la via˛„ t‚lcul trist al pildelor de ieri, Óntr-o lume federal-∫ovin„, noi vom fi eternii zilieri. Inima Ómi este Óndoit„, v„ blestem ∫i parc„ a∫ spera.

cine, totu∫i, a tr„dat o dat„ ∫tiu c„ p‚n„ la moarte va tr„da!.. Doamne, ocrote∫te de du∫mani fiara mea de glorii!“ La mul˛i ani! Fie ca acest ceas istoric s„ arate ∫i ora refacerii Rom‚niei Mari Ón Europa unit„! La mul˛i ani! V„ mul˛umesc.

Cornel ™tefan Bardan

#37598

## **Domnul Cornel ™tefan Bardan:**

Domnule Pre∫edinte al Rom‚niei, Domnule prim-ministru, Domnilor mini∫tri, Domnilor pre∫edin˛i de ∫edin˛„, Stima˛i invita˛i, Doamnelor ∫i domnilor, Onora˛i colegi,

Ad„ug„m acum Ónc„ un an Ón buchetul aniversar al Rom‚niei, pr„znuind astfel 88 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia, adev„rat templu al religiei na˛iunii rom‚ne.

Alba Iulia nu este doar inima ˛„rii, ci capitala celor dou„ uniri, cea a bravului Mihai Viteazul ∫i cea definitiv„, Marea Unire din 1918, sub regele Ferdinand I Œntregitorul.

Marea Unire din 1918 a fost ∫i va r„m‚ne pagina cea mai sublim„ a istoriei rom‚ne∫ti. M„re˛ia acestui moment const„ Ón faptul c„ des„v‚r∫irea unit„˛ii na˛ionale nu a fost opera niciunui om politic, a niciunui guvern, a niciunui partid. Marea Unire de la Alba Iulia a fost reu∫ita istoric„ a Óntregii na˛iuni rom‚ne, realizat„ Óntr-un elan ˛‚∫nit din str„fundurile con∫tiin˛ei unit„˛ii neamului, a unit„˛ii noastre, care s-a dovedit, Ón acea zi, mai puternic„ dec‚t orice guvern sau partid.

Nu o victorie militar„ a stat la temelia Rom‚niei Mari, ci actul de voin˛„ a na˛iunii rom‚ne, care ∫i-a creat, dup„ secole de zbateri, statul na˛ional mult dorit.

An de an, la 1 decembrie, t„r‚mul albaiulian devine un loc al bucuriei serb„rilor Unirii, adun‚nd Ón cetate mii de rom‚ni de pretutindeni, dornici s„ se bucure de aceast„ zi sacr„ a neamului rom‚nesc.

De aceea, stima˛i colegi, v„ invit respectuos s„ veni˛i ∫i Ón acest an Ón cetatea Unirii, la Alba Iulia, Ón Ardeal, s„ ne lep„d„m de mantia politic„ ∫i s„ ne prindem Ón hora Unirii, acolo unde ea s-a s„v‚r∫it, Ón urm„ cu 88 de ani.

Œnainte de Marea Unire, Ón februarie 1918, marele Mihail Sadoveanu zugr„vea prin cuv‚nt o fresc„ zguduitoare a istoriei p„m‚ntului sfin˛it din abunden˛„ cu jertfele str„mo∫ilor, pe care Ómi permit s„ v-o reamintesc.

îfiar„ a p„rin˛ilor mei, trist„ ∫i sf‚nt„ ˛ar„ a durerilor ∫i a mormintelor, a Óncerc„rilor crude ∫i a n„dejdilor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 184/11.XII.2006 neÓmplinite, Ón plaiurile tale au b‚ntuit necontenit vijeliile, r‚urile tale s-au Ónro∫it de s‚nge, gorunii codrilor t„i ∫i ierburile c‚mpiilor tale Ó∫i Ómpletesc r„d„cinile cu osemintele genera˛iilor alinate.

fiar„ a tragediilor, ˛ar„ a mor˛ilor, cum tremur„ sufletul nostru Ón fa˛a priveli∫tilor tale!“

Dragi colegi,

La 1 Decembrie 1918, idealul suprem s-a Ómplinit, iar rom‚nii ∫i-au cucerit identitatea de-a pururi. Iat„ de ce trebuie s„ fim cu to˛ii, acum, de 1 Decembrie, la Alba Iulia, s„ ne cinstim Ónainta∫ii, s„ ne omagiem martirii, iar din sacrificiile trecutului s„ Ónv„˛„m s„ construim viitorul pentru o Rom‚nie European„.

Veni˛i la Alba Iulia!

La mul˛i ani, Rom‚nia!

La mul˛i ani, na˛iune rom‚n„!

Nicolae Popa

#46680

## **Domnul Nicolae Popa:**

Domnule Pre∫edinte al Rom‚niei, Domnule prim-ministru,

Domnilor mini∫tri, Domnilor reprezentan˛i ai forurilor legiuitoare, Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Stima˛i invita˛i,

Pentru noi, rom‚nii, anul 1918 a fost un an providen˛ial. La 27 martie 1918, Basarabia, lacrima neamului rom‚nesc, revenea la patria-mam„. La 28 noiembrie 1918, este r‚ndul Bucovinei s„ adune la coroana de o˛el a Rom‚niei, diamant din coroana lui ™tefan cel Mare, dup„ nimeritul cuv‚nt al lui Mihai Eminescu, pentru ca, la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, devenit„ capitala de suflet a neamului rom‚nesc, s„ se realizeze unul dintre visele seculare ale na˛iunii rom‚ne, des„v‚r∫irea statului na˛ional unitar prin unirea Transilvaniei, Banatului, Cri∫anei ∫i Maramure∫ului cu Rom‚nia.

îNe trebuie Ardealul. Nu putem f„r„ el. Vom ∫ti s„-l lu„m ∫i mai ales s„-l merit„m“, spunea marele Nicolae Titulescu, cu trei ani Ónainte de Marea Unire de la Alba Iulia.

îŒn aceast„ zi“, scria Nicolae Iorga, îa sosit un ceas pe care-l a∫tept„m de veacuri, pentru c„ am tr„it Óntreaga noastr„ via˛„ na˛ional„ pentru care am muncit ∫i am scris, am luptat ∫i am g‚ndit. A sosit ceasul Ón care cerem ∫i noi lumii dreptul de a tr„i pentru noi, dreptul de a nu da nim„nui, ca robi, rodul ostenelilor noastre“.

Sf‚r∫itul r„zboiului era aproape. Europa era Ón fl„c„ri, Transilvania ∫i Banatul nu r„m‚n izolate de fr„m‚nt„rile revolu˛ionare. Comitetul Na˛ional al Rom‚nilor din Transilvania ∫i Banat, Óntrunit la Oradea Mare, Ón 12 octombrie 1918, prin condeiul lui Vasile Goldi∫, ar„ta c„ nu mai recunoa∫te Parlamentului ∫i Guvernului din Budapesta dreptul s„ reprezinte na˛iunea rom‚n„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 184/11.XII.2006 Aceast„ concluzie fireasc„ a fost Ónaintat„ Parlamentului ungar de Alexandru Vaida-Voievod. Tot atunci sunt puse bazele Consiliului Na˛ional Rom‚n Central, organism ce va conduce p‚n„ la cap„t lupta na˛ional„ a rom‚nilor pentru dezrobire ∫i unitate statal„. Consiliul Na˛ional Rom‚n Central face cunoscut„ convocarea Adun„rii Na˛ionale la Alba Iulia ∫i dispune ca Ón 12 zile s„ fac„ alegeri de deputa˛i.

Alegerea ora∫ului Alba Iulia ca loc de desf„∫urare a Marii Adun„ri Na˛ionale nu a fost Ónt‚mpl„toare. El amintea de originea latin„ a poporului rom‚n, de cel mai Ónfloritor ora∫ al Daciei romane, de primul pas spre Marea Unire a lui Mihai Viteazul la 1600, de martiriul lui Horea ∫i Clo∫ca, de deten˛ia lui Avram Iancu, figuri legendare ale istoriei neamului nostru.

Punctul cel mai emo˛ionant al Adun„rii a fost cuv‚ntarea m„iastr„ a lui Vasile Goldi∫, care a Ónf„˛i∫at temeiurile istorice ale acestei hot„r‚ri epocale. Din fiecare fraz„ a clasicului discurs se resimte ritmul gr„bit al vremii, pornirea n„valnic„ a sufletelor doritoare s„ v‚sleasc„ spre limanul m‚ntuirii ∫i libert„˛ii neamului.

B„tr‚nul Gheorghe Pop de B„se∫ti, la v‚rsta de 83 de ani, a avut fericirea s„ prezideze Adunarea Na˛ional„ de la Alba Iulia, rostind la sf‚r∫itul ei cuvintele biblice ale dreptului Simeon: îAcum, sloboze∫te, St„p‚ne, pe robul t„u Ón pace, c„ci v„zur„ ochii mei m‚ntuirea neamului rom‚nesc“.

Astfel, Transilvania lui Gheorghe Laz„r, Andrei ™aguna, Simion B„rnu˛iu, George Bari˛iu ∫i a lui Avram Iancu, Ómpreun„ cu Banatul lui Eftimie Murgu veneau s„ Óncoroneze prin Ónsufle˛ita hot„r‚re de la Alba Iulia cu r„splata drept„˛ii nemuritoare luptele ∫i suferin˛ele de veacuri ale unei na˛iuni maturizate, Ón stare s„ Ónfrunte Ón o mie de ani o mie de primejdii, f„r„ a-∫i pierde n„dejdea Óntr-o viitoare izb„vire.

La 14 decembrie 1918, a fost Ónaintat„ hot„r‚rea de la Alba Iulia regelui Ferdinand ∫i prim-ministrului I. C. Br„tianu. Œn cuv‚ntul de r„spuns, regele a spus: îAzi ne-a˛i adus ∫i aceast„ ultim„ piatr„ a cl„dirii care Óncoroneaz„ marea oper„ de unire. Putem privi cu Óncredere Ón viitor, c„ci temeliile sunt puternice, ele sunt cimentate prin credin˛a nestr„mutat„ a unui ∫ir Óntreg de genera˛ii de apostoli ai idealului na˛ional ∫i sim˛it„ de s‚ngele osta∫ilor care au luptat ∫i murit pentru unire, f„urirea Rom‚niei Mari, Rom‚nia dodoloa˛„.“

A fost expresia voin˛ei Óntregului popor. 1918 constituie Ónceputul unei epoci Ón procesul devenirii istorice a na˛iunii rom‚ne, o etap„ nou„ care a permis acumul„ri de substan˛„ Ón toate domeniile, a Ónm„nunchiat Óntr-un singur tot resursele ∫i energia unei na˛iuni prea mult Óncercate, dar neÓngenuncheate. Este momentul acum s„ ne amintim cu pio∫enie ∫i cinstire de f„uritorii Marii Uniri, iar locul unde putem face acest lucru cel mai bine este Alba Iulia.

V„ invit, a∫adar, pe to˛i s„ mergem Ón cetatea Marii Uniri, s„ renun˛„m pentru o zi la patimi politice ∫i

dezbinare, s„ ne reculegem ∫i s„ ne reamintim c„ numai uni˛i vom putea fi mai puternici.

Œn furtunoasa Revolu˛ie de la 1848, c‚nd soarta Transilvaniei, acest leag„n al rom‚nismului, se afla Óntr-o grea cump„n„, pe C‚mpia Libert„˛ii din Blaj a r„sunat celebra chemare: îNoi vrem s„ ne unim cu ˛ara!“.

Acum v„ lans„m Óndemnul de suflet — Haide˛i cu to˛ii la Alba Iulia s„ ne s„rb„torim ˛ara! Haide˛i cu to˛ii, cei care v„ sim˛i˛i fii adev„ra˛i ai patriei rom‚ne, pentru c„ a∫a trebuie s„ fim ∫i s„ r„m‚nem, dac„ vrem s„ fim credibili, Ón fa˛„ Ónf„ptuitorilor unirii ∫i a poporului rom‚n!

V„ chem„m la Alba Iulia pentru c„ ea este cu adev„rat marea capital„ a rom‚nilor de pretutindeni, pentru c„ Alba Iulia se identific„ mereu cu problematica noastr„, ca o nesf‚r∫it„ chemare ∫i iubire.

Doar a∫a Dumnezeu ne va binecuv‚nta, Rom‚nia ∫i rom‚nii! Aceast„ binecuv‚ntare se afl„ pretutindeni, ca nume ∫i prenume ale Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.

La mul˛i ani, Rom‚nie! La mul˛i ani tuturor rom‚nilor de pretutindeni!

V„ mul˛umesc.

Aledin Amet

#52633

## **Domnul Aledin Amet:**

Domnule Pre∫edinte al Rom‚niei, Domnule pre∫edinte al Senatului,

Doamnelor ∫i domnilor parlamentari, Domnilor mini∫tri,

Stima˛i invita˛i,

Memoria colectiv„ a unei na˛iuni re˛ine din propria istorie datele semnificative. Memoria colectiv„ a unei na˛iuni ofer„ trecutului ∫ansa de a fi permanent eviden˛iat, abordarea corect„, dincolo de patim„, Ónsemn‚nd adev„rata credin˛„. Pentru poporul rom‚n, 1 Decembrie 1918 reprezint„ un reper fundamental, dup„ aceast„ dat„ av‚nd loc transform„ri deosebite Ón plan social, economic, politic, demografic, teritorial, precum ∫i Ón cel al mentalit„˛ilor. Acest act istoric s-a desf„∫urat ca o continuare nefragmentat„ a unei alte Ónf„ptuiri din acela∫i an: Unirea Basarabiei ∫i Bucovinei cu Rom‚nia.

Esen˛a celor trei importante momente se afl„ Ón proclama˛iile emise. Œn acest sens, se specific„ Óntr-un context mult mai amplu, la 27 martie, stil nou, 9 aprilie, stil vechi, 1918— îŒn numele poporului Basarabiei, Sfatul ˛„rii declar„: Republica Democratic„ Moldova, Basarabia, se une∫te cu mama ei Rom‚nia“. La 15 noiembrie, stil vechi, 28 noiembrie, stil nou, 1918, Congresul general al Bucovinei, Ón numele suveranit„˛ii na˛ionale, hot„r„∫te: îUnirea necondi˛ionat„ ∫i pentru vecie a Bucovinei Ón vechile ei hotare, p‚n„ la Ceremu∫, Golacin ∫i Nistru, cu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 184/11.XII.2006 Regatul Rom‚niei“, ∫i la 18 noiembrie, stil vechi, 1 decembrie, stil nou, 1918, Adunarea Na˛ional„ a tuturor rom‚nilor din Transilvania decreteaz„ unirea acelor rom‚ni ∫i a teritoriilor locuite de d‚n∫ii cu Rom‚nia.

Popula˛ia ˛„rii a sporit Óntr-un mod considerabil, de la 7.771.341 locuitori Ón anul 1914, la 14.669.841 locuitori Ón anul 1919. A avut loc ∫i o cre∫tere semnificativ„ a teritoriului, de la 137.000 kilometri p„tra˛i, la 295.049 kilometri p„tra˛i. Œn acest cadru firesc, a sporit ∫i num„rul membrilor unor comunit„˛i etnice. Acestea, ca ∫i celelalte deja existente Ón vechiul regat vor sprijini eforturile de consolidare a statului rom‚n, eforturi necesare dup„ Primul R„zboi Mondial.

Constitu˛ia adoptat„ Ón anul 1923, cu un caracter nep„rtinitor, democratic, va Ónsemna Ón acest sens Óncheierea unei prime etape. Ca un exemplu, poate fi redat art. 5. îRom‚nii, f„r„ deosebire de origine etnic„, de limb„ sau de religie, se bucur„ de libertatea con∫tiin˛ei, de libertatea Ónv„˛„m‚ntului, de libertatea presei, de libertatea de asocia˛ie ∫i de toate libert„˛ile ∫i drepturile stabilite prin legi“.

La r‚ndul lor, minorit„˛ile etnice considerau ∫i, desigur, consider„ Rom‚nia ca o ˛ar„ unde Ó∫i puteau Óndeplini ∫i Ó∫i pot Óndeplini toate idealurile, legisla˛ia autohton„ permi˛‚ndu-le s„-∫i promoveze propriile tradi˛ii.

Anul 1918 Ónseamn„ ∫i din punct de vedere economic un nou reper, oferind condi˛iile redimension„rii tuturor activit„˛ilor productive. Desigur, se poate vorbi ∫i despre multiplele dificult„˛i, Ón mod special de ordin administrativ, Ónt‚mpinate Ón primii ani de dup„ Marea Unire, dar aceste aspecte sunt inerente Óntr-o astfel de configura˛ie teritorial„ ce presupune ∫i un efort mai mare.

Istoria reprezint„ capitolul primordial din existen˛a unei na˛iuni. Na˛iunea este respectat„ dac„, la r‚ndul ei, Ó∫i

respect„ valorile ∫i respect„ valorile altora. Numai astfel poate fi pl„m„dit sentimentul de Ón˛elegere.

Œn numele comunit„˛ii t„tare, precum ∫i Ón numele Grupului parlamentar al minorit„˛ilor, v„ asigur, cet„˛eni ai Rom‚niei, de g‚ndul nostru bun.

La mul˛i ani, stimat„ ˛ar„! La mul˛i ani, Rom‚nia!

Cuprins

Stenograma

Ședința