Dac„ domnul Ion Iliescu a Óncheiat discursul cu György Frunda, eu am s„ Ól Óncep, ∫i anume am s„ ar„t raportul comun la proiectul de Lege privind Statutul minorit„˛ilor na˛ionale, din 21 septembrie 2005, care infirm„ ce a zis Domnia sa. A spus c„ ∫i reprezentan˛ii P.R.M.-ului au votat, al„turi de ei. Nu-i a∫a... Afirma˛ia aceasta a provocat stupefac˛ie doamnei senator Viorica Moisiuc, dar ∫i domnului senator Liviu Doru Bindea. Aici spune clar c„ au fost 5 voturi Ómpotriv„, dintre care dou„ au fost ale parlamentarilor P.R.M., a∫a c„ l-a∫ ruga pe domnul Frunda s„ aib„ probitatea cuvintelor ∫i s„ nu uite faptul c„ se poate verifica imediat dac„ este adev„rat ceea ce spune Domnia sa ori nu. Dar nu pentru asta am venit la microfon.
Onorat Senat, se spune Óndeob∫te, Óntr-o anumit„ parte a presei c„ unii politicieni speculeaz„ aceast„ veritabil„ tragedie provocat„ de valurile succesive ∫i parc„ interminabile ale inunda˛iilor. Dac„ nu ne preocup„m de aceast„ problem„, se va spune c„ o ignor„m, c„ nu suntem capabili. ™ti˛i tot cortegiul de acuza˛ii. Noi nu facem parte din cei care caut„ vinova˛i cu orice pre˛, de∫i mie Ómi este foarte neclar ce e cu ploile astea ∫i cu cantitatea de ap„ din atmosfer„. V„ trimit la postul de televiziune Fox din SUA, care l-a citat recent pe un celebru meteorolog american, Scott Stevens, ∫i care a argumentat ∫tiin˛ific c„ uraganul Katrina a fost provocat de arma meteorologic„. Unii l-au f„cut paranoic, al˛ii l-au f„cut genial. Nu intr„m Ón am„nunte, dar ceva, o Óndoial„ avem cu to˛ii Ón suflet, pentru c„ Ón istoria Rom‚niei nu s-a Ónt‚mplat niciodat„ a∫a ceva ∫i c‚nd am v„zut c„ au fost m„turate cele dou„ litoraluri ale M„rii Negre, ∫i cel rom‚nesc, ∫i cel bulg„resc, unde ar trebui s„ se amplaseze bazele militare americane, cel pu˛in din punctul meu de vedere, dar ∫i al unui cartesian _Dubito, ergo cogito,_ am Ónceput ∫i eu s„-mi pun anumite semne de Óntrebare. Dar departe de mine g‚ndul de a m„ substitui speciali∫tilor, Óns„ speciali∫tii no∫tri v„d c„ nu mai spun nimic.
Meteorologii rom‚ni au amu˛it. Chiar previziunile lor pentru ziua de joi, c‚nd anun˛au vreme frumoas„ ∫i terminarea calamit„˛ilor, au fost date peste cap. R„m‚ne ca viitorul s„ stabileasc„, totu∫i, care este adev„rul. Noi
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/3.X.2005
facem altceva: nu stabilim vinova˛ii, pentru c„ nu ne d„ nimeni dreptul, dar vom fi vinova˛i dac„ de acum Ónainte nu vom face ceea ce trebuie s„ facem.
Œn urm„ cu circa trei ore m-am Ónt‚lnit cu pre∫edintele P.S.D., stimatul nostru coleg, domnul Mircea Geoan„. Domnia sa a lansat o invita˛ie pentru to˛i ∫efii partidelor parlamentare, din p„cate numai noi am fost acolo. Nu Ón˛elegem de ce nu a fost onorat„ aceast„ invita˛ie, de vreme ce noi Ón∫ine am onorat invita˛ia pre∫edintelui P.N.L., care, Ón acela∫i timp, este ∫i premierul Guvernului, domnul C„lin Popescu-T„riceanu, ∫i am l„sat balt„ toate problemele, ∫i joi ne-am dus la Guvern ∫i zic c„ am reu∫it s„ punem la punct ni∫te lucruri ∫i am fost de acord, m„car cu prioritatea legilor integr„rii.
Ce propunem noi? Redactarea unui moratoriu care s„ fie elaborat ∫i semnat de principalii reprezentan˛i ai clasei politice, Ón primul r‚nd de pre∫edintele republicii, domnul Traian B„sescu, de premierul C„lin Popescu-T„riceanu ∫i de ∫efii partidelor parlamentare.
Œn acest moratoriu ar trebui.. — ar trebui! cred.. sim˛im nevoia..., dar, fire∫te, ar fi opera tuturor semnatarilor — s„ reias„ foarte clar c„ trebuie s„ avem o strategie coerent„, comun„ pentru limitarea efectelor inunda˛iilor ∫i pentru ajutorarea imediat„ a popula˛iei. Cum spune ∫i colegul Paul P„curaru, folosind un termen neao∫ rom‚nesc îpopula˛ia este l„sat„ de izbeli∫te“. Mai ales la ˛ar„ este o popula˛ie Ómb„tr‚nit„. Oamenii „∫tia nu se mai pot ajuta singuri. Sunt onorabile eforturile colegului nostru de Senat, ministrul administra˛iei ∫i internelor, Vasile Blaga, ∫i noi Ól apreciem, dar nu se poate ca ministerul respectiv s„ ajung„ numai s„ numere mor˛ii. Cam at‚ta poate s„ fac„. Nu are nici dot„rile necesare, poate nu are nici cadre, sunt cam dep„∫i˛i de situa˛ie ∫i cei de la M.A.I., ∫i cei de la M.Ap.N.
Œmi pare r„u c„ v„ spun, dar actualul regim politic aflat la putere nu are o asemenea strategie. Se simte improviza˛ia. Ne uit„m Ón fiecare sear„ la televizor sau mergem Ón jude˛e, sau vedem la tot pasul Ón Capital„ ni∫te chestiuni care ne fac p„rul m„ciuc„. Nu a∫a ar trebui s„ ac˛ioneze un regim politic care a spus c„ are solu˛ii la toate problemele, de∫i asta este o problem„ care dep„∫e∫te ∫i cele mai sumbre previziuni.
V„ propunem, a∫adar, un armisti˛iu politic: Óncetarea disputelor, ca s„ nu zic a luptelor ∫i confrunt„rilor sterile, pentru c„ ˛ara real„ este alta. Este o tragedie Óngrozitoare pe care, ca istoric, v„ rog s„ m„ crede˛i, nu am Ónt‚lnit-o Ón istoria poporului rom‚n. A∫a ceva nu s-a mai Ónt‚lnit ∫i s„ dea Dumnezeu s„ nu se mai Ónt‚lneasc„ de acum Ónainte!
Mai propunem, de asemenea, ca parlamentarii din cele 7 jude˛e recent afectate aflate acum sub ap„, Ilfov, C„l„ra∫i, Ialomi˛a, Constan˛a, Teleorman, Arge∫, Tulcea, s„ plece cel pu˛in joi ∫i vineri Ón jude˛e. Acelea sunt priorit„˛ile noastre. Nu trage nimeni de timp. St„m aici ∫i p‚n„ la 12 noaptea, ∫i p‚n„ m‚ine diminea˛„. Ghilotina votului p‚n„ la urm„ s„-∫i spun„ cuv‚ntul, de∫i este anticonstitu˛ional ce dori˛i dumneavoastr„, dar, pentru numele lui Dumnezeu!, oamenii „∫tia sunt chema˛i acolo de c„tre cei care i-au trimis Ón Parlament, ∫i noi Ói ˛inem
aici ∫i d„m prilejul presei, ∫i are ∫i ea dreptate, s„ spun„ c„ batem apa-n piu„.
Chiar ceea ce s-a Ónt‚mplat s„pt„m‚na trecut„ aici, Ón Senat, mi-a prilejuit un amar joc de cuvinte: dac„ parlamentarii nu se duc la inunda˛ii vin inunda˛iile la parlamentari. Iat„ c„ au venit. A˛i v„zut ce a fost pe capul nostru.
Œn privin˛a locuin˛elor, Ómi pare r„u c„ liderii U.D.M.R. nu mai sunt Ón sal„… Ba nu, m„ Ón∫el, v„d acolo figura inconfundabil„ a lui Markó Béla, acest g‚nditor profund al democra˛iei europene.
Domnule Markó Béla, atr„ge˛i-i aten˛ia colegului dumneavoastr„ care este ∫i ministrul lucr„rilor publice, László Borbély, c„ nu ∫tie pe ce lume tr„ie∫te.
Œn diminea˛a asta, el a f„cut la Radio Rom‚nia o declara˛ie. Am aici buletinul Agen˛iei RADOR ∫i el spune a∫a:
îEu am 10—12 oferte de case mai u∫oare care se pot construi Óntr-o s„pt„m‚n„ sau dou„ s„pt„m‚ni. Case mai ieftine, evident, nu case de piatr„.“
Œntrebat de reporter c‚t cost„ o cas„ din aceasta, ieftin„, ministrul U.D.M.R. spune:
îŒntre 3.000 ∫i 6.000, 7.000 de euro. Probabil c„ vor fi cam 2.000—2.500 de case.“
Sunt dou„ chestiuni aici. De ce at‚t de t‚rziu se treze∫te domnul ministru al lucr„rilor publice s„ abordeze problema vital„ a locuin˛elor, pentru c„ ceea ce a ar„tat Domnia sa la televizor Ón urm„ cu 3 s„pt„m‚ni nu erau locuin˛e. Nu se Ónchid u∫ile, nu se Ónchid ferestrele, sunt impracticabile.
Prin urmare, bate 1 octombrie la u∫„ ∫i acum are el ni∫te variante de locuin˛e pentru oamenii „ia care dorm pe coceni, prin tot felul de improviza˛ii sau pe la rude, ∫i de ce nu ∫tie care sunt costurile reale? Nu exist„ cas„ de 3.000 de euro nic„ieri, dec‚t o barac„, un cote˛. O Dacie ruginit„ cost„ 3.000 de euro. Vorbesc Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, pentru c„ eu am f„cut o cas„ pentru o b„tr‚n„. Se nume∫te C„lina Popa din comuna Dobrote∫ti, jude˛ul Teleorman.
Am cerut speciali∫tilor din jude˛ul Suceava, care au tradi˛ii Ón a face astfel de case, dar ∫tiu c„ ∫i Ón Harghita, Covasna, Maramure∫ ∫i Ón alte zone sunt me∫teri de genul acesta. Ne-au dat o ofert„ cu dou„ camere, cu hol, buc„t„rie, ∫i cu un minimum de dotarea necesar„, un aragaz, ceva de Ónc„lzit, c„ vine iarna, ∫i, ini˛ial, costul era de 16.500 de euro, dar cu funda˛ii de beton ∫i cu tot ce trebuia, ne-a dus la 30.000 de euro. At‚ta cost„ o cas„. Mult, pu˛in, nu conteaz„, dar Ón nici un caz cu 3.000 de euro nu-˛i face nimeni nici o cas„, sau Ón acea cas„ de carton sau de PFL — parc„ a∫a Ói zice! — nu o s„ stea nimeni, dec‚t domnul László Borbély, dac„ are pl„cerea asta de a se expune intemperiilor naturii.
De asemenea, ce propunem noi cei de la P.R.M.? Nu vorbim Ón numele P.S.D.-ului. Noi propunem s„ se decreteze m„car acum o zi de doliu na˛ional pentru cele 70 de victime Ónregistrate din aprilie p‚n„ acum. Ce Dumnezeu? Am v„zut Guvernul T„riceanu ridic‚ndu-se Ón picioare Ón urm„ cu 3 luni c‚nd au fost atentatele la
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/3.X.2005
metroul din Londra. Au p„strat un moment de reculegere, s-a decretat ∫i o zi de doliu na˛ional pentru victimele din Londra, dup„ cum, anul trecut, Guvernul P.S.D. decretase o zi de doliu na˛ional pentru victimele de la Madrid, iar acum c‚nd sunt rom‚nii no∫tri nu facem a∫a ceva? Ce, Doamne iart„-m„, ne s„lb„ticim chiar Ón halul acesta?!
De asemenea, nu Ón˛eleg de ce domnul Traian B„sescu nu accept„ decretarea st„rii de urgen˛„ Ón jude˛ele calamitate. Cum adic„? Œn America, pre∫edintele Bush, care este ∫eful Executivului, a decretat stare de urgen˛„ Ón statele afectate de uraganul Katrina ∫i, mai nou, de uraganul Rita, iar domnul Traian B„sescu spune nu, venind cu un sofism destul de copil„resc... Haide˛i s„ fim logici! El spune c„ nu va ∫ti niciodat„ un militar mai bine dec‚t un primar. Ba va ∫ti, pentru c„ are p‚rghii mai importante. Vorba unui om important din istoria politic„ a Rom‚niei: îArmata e ultima carte pe care o joac„ o na˛iune“.
Acum nu putem face fa˛„ singuri, cu mijloacele civile pe care le avem. Nici armata nu poate de una singur„, pentru c„ dac„ e s„ v„ Óntreb unde sunt b„rcile armatei, b„rcile pneumatice, b„rcile cu motor Thompson… Au disp„rut de vreo 7, 8 luni. Le-au luat pescarii din Delt„, le-au luat tot felul de profitori la pre˛uri de nimic, dar asta este o alt„ chestiune.
Nu mai pomenim de prezen˛a geni∫tilor no∫tri. Œn loc s„ fac„ drumuri ∫i poduri aici, pentru c„ se surp„ ˛ara pe noi, sunt Ón Kosovo. Jos p„l„ria! Nu zic nimic. Am votat cu to˛ii. Sunt Ón Afganistan, sunt Ón Irak.. Dar ce facem cu rom‚nii no∫tri? Cine Ói ap„r„ pe ei? ™i ce interes va mai avea NATO ∫i Pentagonul s„ aduc„ trupe aici sau s„ ne antreneze la misiuni de lupt„ de antrenament pe teritoriul Rom‚niei, c‚nd ˛ara este impracticabil„? Nu avem drumuri, nu avem poduri. Ce blindate, ce tancuri, ce ma∫ini de lupt„ mai vin aici, c‚nd nu mai avem nici m„car un pode˛ care s„ mai stea Ón picioare?! Totul e luat.. Cel mai nenorocit p‚r‚u, Ciorog‚rla, face praf ditamai podurile, ∫i geni∫tii no∫tri sunt unde a Ón˛„rcat mutu’ iapa.
M„ apropii de sf‚r∫it.
Œn concluzie, P.R.M. face apel la solidaritatea na˛ional„ a tuturor rom‚nilor ∫i, Ón primul r‚nd, a clasei politice, pentru c„ altfel ne va judeca nu numai popula˛ia la vot, dar ne va judeca ∫i bunul Dumnezeu.
V„ mul˛umesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.