Stenogramă plen

Stenogramă plen · Senatul · 3 octombrie 2005 · monitorul.ai

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn leg„tur„ cu o lege de pe ordinea de zi, doresc s„ v„ supun aten˛iei Domniilor voastre o chestiune de procedur„.

Este vorba de proiectul de Lege privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale, care este Ónscris pe ordinea de zi la propunerea Biroului permanent, la punctul 7.

F„r„ Óndoial„ c„ intrarea Ón ordinea de zi Ónseamn„ intrarea pe dezbateri generale ∫i intrarea pe celelalte componente procedurale ale dezbaterii unei legi.

De aceea, av‚nd Ón vedere aceste lucruri, a∫ dori s„ pun Ón discu˛ia plenului o chestiune care precede aceast„ parte procedural„.

Dup„ cum to˛i dintre noi cunoa∫tem, m‚ine s-ar Ómplini, Ón leg„tur„ cu aceast„ lege, termenul de adoptare tacit„, m‚ine, 27.09.2005.

Sigur c„ Ón ideea c„ s-ar putea ajunge la punctul 7... Nu exist„ nici o ∫ans„ s„ se dezbat„ ast„zi Ón Óntregime aceast„ lege ∫i s„ se dea vot final, dac„ vre˛i,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/3.X.2005 pur ∫i simplu pentru singurul considerent c„ sunt peste 200 de amendamente la aceste legi, f„cute de c„tre toate grupurile parlamentare, din c‚te Ómi aduc eu aminte.

De aceea, v-a∫ ruga, domnule pre∫edinte, doamnelor ∫i domnilor senatori, s„ accepta˛i ca Ónainte de a intra Ón ordinea de zi s„ aprob„m, s„ supunem discu˛iei ∫i votului, ∫i, Ón final s„ aprob„m prelungirea termenului pentru aceast„ lege la 60 de zile, posibilitate care este, de altfel, prev„zut„ de regulament.

Sus˛in aceast„ idee pentru ca Ón leg„tur„ cu o lege at‚t de important„, at‚t de important„ pentru echilibrul at‚t al clasei sociale, dar c‚t ∫i pentru echilibrul celor mai multe zone ale Rom‚niei, s„ fie timp de dezbateri, s„ ias„ o lege bun„, s„ ias„ o lege prin care noi s„ putem ar„ta solu˛ii bine fundamentate ∫i echilibrate Ón leg„tur„ cu obiectul de reglementare al acestei legi.

Nu Ón ultimul r‚nd a∫ invoca ∫i prestigiul Camerei superioare a Parlamentului, Ón ce prive∫te modul de adoptare a legilor.

Sigur, am mai avut noi sc„p„ri, au mai fost adoptate tacit legi, dar adoptarea tacit„ a unei asemenea legi, de o asemenea importan˛„, cu un asemenea impact Ón r‚ndul cet„˛enilor Rom‚niei, nu cred c„ ar face cinste Senatului.

Œn consecin˛„, doamnelor ∫i domnilor colegi, v-a∫ ruga s„ fi˛i de acord ca ast„zi, prin vot, s„ prelungim termenul de adoptare pentru a o putea dezbate Ón plenul Senatului ∫i, domnule pre∫edinte, fa˛„ de dumneavoastr„ formulez respectuoasa rug„minte s„ supune˛i la vot solicitarea pe care, Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, o fac de la Ónalta tribun„ a Senatului. V„ mul˛umesc.

Radu Mircea Berceanu

#8325

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Sigur, Legea privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale este o lege deosebit de important„. Avem Ón ˛ar„, probabil, o zecime din popula˛ie care, Óntr-un fel sau altul, apar˛in unei minorit„˛i din Rom‚nia. De aceea, cred c„ trebuie s„ ne aplec„m cu toat„ grija asupra acestor probleme ∫i, sigur, am fi putut s„ o facem dac„ am fi Óncercat ca la toate actele, proiectele, legile care stau Ón fa˛a noastr„, a senatorilor, am fi procedat cu aceast„ grij„ ∫i am fi procedat cu mult mai mult„ grij„ Ón ceea ce prive∫te timpul nostru, al tuturor, ca s„ putem Óntr-adev„r s„ decel„m Óntre toate lucrurile, uneori foarte sensibile, pe care o lege sau alta le incumb„.

Din p„cate, Óns„, propunerea care a fost f„cut„ este o propunere care ne pune Óntr-o situa˛ie de adversitate cu Constitu˛ia Rom‚niei.

Constitu˛ia spune c„ un astfel de termen de 60 de zile poate fi luat Ón discu˛ie la coduri — nu suntem Ón fa˛a

unui cod —, la legi de o complexitate deosebit„, poate c„ problema este de o complexitate deosebit„, legea Óns„ e greu s„ fie trecut„ Óntr-o astfel de categorie ∫i de aceea nu cred c„ putem s„ supunem la vot prevederile Constitu˛iei, nici chiar plenul Senatului nu poate, prin voin˛a sa majoritar„, eventual, s„ decid„ ca p‚n„ la urm„ prevederile Constitu˛iei s„ fie Ónfr‚nte.

Atunci c‚nd s-a modificat Constitu˛ia s-au prev„zut termene, tocmai ca dezbaterea parlamentar„ s„ fie ceva mai rapid„, ∫i acele termene s-au prev„zut Ón a∫a fel Ónc‚t dac„ Óntr-adev„r exist„ un interes pentru problema Ón cauz„, Óntr-un timp rezonabil ea s„ traverseze dezbaterea parlamentar„ at‚t Ón comisii, c‚t ∫i Ón plen, ∫i p‚n„ la urm„ s„ primeasc„, Óntr-un fel sau altul, o aprobare a unei Camere, respectiv, a celeilalte. ™i a∫a noi am interpretat prevederile din Constitu˛ie ∫i toate termenele de acolo le-am Ón˛eles noi ca fiind termene legate de num„rul de zile Ón care Senatul lucreaz„ aici la Bucure∫ti. Dac„ ne uit„m bine Ón Constitu˛ie, acolo nu sunt f„cute astfel de referiri ∫i, Ón mod normal, ar fi trebuit s„ Ón˛elegem c„ este vorba de zile calendaristice, a∫a cum peste tot unde legiuitorul nu specific„ Óntr-un fel sau altul se Ón˛eleg zile calendaristice.

De aceea, eu cred c„ o astfel de problem„ nu putem s„ o ˛inem la nesf‚r∫it Ón dezbatere, printre noi. Iat„, la comisii s-a discutat foarte mult, s-a discutat separat Ón Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i ∫i Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, apoi comisiile au lucrat Ómpreun„.

Acum, dac„ mai ˛inem aceste lucruri pe o perioad„ foarte lung„, cred c„ este, Ón primul r‚nd, Ómpotriva Constitu˛iei ∫i, Ón al doilea r‚nd, cred c„ este ∫i, dac„ vre˛i, o nesocotire a dorin˛ei ca aceast„ problem„, Óntr-un fel sau altul, s„-∫i g„seasc„ o rezolvare.

De aceea, domnule pre∫edinte, eu v„ rog s„ nu supune˛i la vot Constitu˛ia Rom‚niei, nu cred c„ ave˛i acest drept ∫i nu cred c„ noi trebuie s„ mergem pe aceast„ cale. Cred c„ trebuie s„ intr„m Ón dezbaterea legii ∫i s„ Óncerc„m Ómpreun„ s„ reu∫im s„ facem toate discu˛iile Ón a∫a fel Ónc‚t legea s„ mearg„ la Camera Deputa˛ilor, care, de altfel, este Camer„ decizional„.

V„ mul˛umesc.

Corneliu Vadim Tudor

#13098

## Stima˛i colegi,

De∫i domnul pre∫edinte Mele∫canu a avut grij„ s„ spun„ c„ Ómi d„ cuv‚ntul Ón afara oric„ror reguli ∫i norme, eu Ól asigur c„ el se plaseaz„ Ón afara acestor norme ∫i reguli chiar ∫i numai pentru faptul c„ am avut o continuitate Ón Senat mult mai mare dec‚t Domnia sa, care a avut o Óntrerupere ∫i probabil c„ va mai avea ∫i Ón perioadele urm„toare ale Óndelungatei sale vie˛i pe care i-o dorim cu to˛ii.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„ ∫i stima˛i colegi,

Pe procedur„ vorbesc, dar ve˛i vedea c„ sunt lucruri mult mai importante dec‚t acest cuv‚nt care, de fapt, mare lucru nu-mi spune: procedur„.

L-am ascultat pe domnul Radu Mircea Berceanu.

Tot ce spune Domnia sa pe tema aceasta este irelevant, pentru c„ este o pledoarie pro domo. Domnul Berceanu se gr„be∫te s„ se voteze schimbarea pre∫edintelui Senatului.

Nu se poate spune c„ noi Ónc„lc„m Constitu˛ia ∫i c„ supunem la vot Constitu˛ia. Supunem la vot ordinea de zi ∫i noi vrem ca pe ordinea de zi s„ se treac„ ∫i aceast„ propunere de prelungire a dezbaterii ∫i, de fapt, de Óncepere propriu-zis„ a dezbaterii la Legea statutului minorit„˛ilor.

Exis„ un termen ceva mai larg pentru procedur„. Este vorba ∫i de o rea inten˛ie de care au dat dovad„ domnii senatori Eckstein ∫i Frunda.

Domniile lor aveau termen s„ predea la Biroul permanent al Senatului raportul respectiv Ón 15 iunie.

At‚t au am‚nat Ón mod deliberat — nu a∫ vrea s„ folosesc un cuv‚nt mai grav — Ónc‚t ne-au adus la limita de jos a timpului, ne-au adus la 21 septembrie, c‚nd aproape nu se mai poate face nimic dec‚t accept‚nd, ceea ce propunem noi Ón mod statutar ∫i regulamentar, prelungirea dezbaterii.

Am avut trei sesiuni extraordinare Ón timpul verii, domnilor Eckstein ∫i Frunda. Dac„ vre˛i s„ ias„ o lege bun„, ∫i nu o stratagem„ de-a alba-neagra, ce ave˛i, domnilor, de ascuns? De ce nu vre˛i s„ dezbatem

aceast„ lege Ón Parlament? Dar de c‚nd a˛i monopolizat dumneavoastr„ problema minorit„˛ilor din Rom‚nia? Eu ∫tiu c„ sunt mai multe minorit„˛i, nu e vorba doar de minoritatea maghiar„. Eu ∫tiu c„ avizul Comisiei pentru cultur„, culte — iat„ o chestiune important„ _,_ cultele, pentru c„ e vorba ∫i de biserici aici —, arte ∫i massmedia este negativ. Nu ∫tiu dac„ Adrian P„unescu este Ón sal„. Ei au dat un aviz negativ. M„car pentru acest aviz negativ al unor senatori care sunt membri ai unei comisii permanente a Senatului Rom‚niei, haide˛i s„ dezbatem Ón Parlament aceast„ lege ∫i amendamentele care au fost f„cute de at‚tea partide!

Œn Biroul permanent al Senatului, Ón urm„ cu dou„ s„pt„m‚ni, domnul Frunda ne-a amenin˛at c„ dac„ nu vom vota prin acceptare tacit„, fire∫te, p‚n„ la 28 septembrie, s-ar putea s„ ni se aplice clauza de salvgardare ∫i s„ nu intr„m Ón Uniunea European„. I-am spus domnului coleg Frunda atunci, ∫i Ói spun ∫i acum, c„ genul acesta de ∫antaj cu Europa, cu NATO, cu tot felul de organisme mai mult sau mai pu˛in interna˛ionale nu rezist„ Ón fa˛a voin˛ei electoratului. Eu ˛in minte c„ Ón prim„vara ∫i vara anului 1997 pre∫edintele de atunci al Rom‚niei, Emil Constantinescu, ne-a spus c„, dac„ nu vom aproba Tratatul cu Ucraina, nu vom intra Ón NATO. S-a for˛at nota, s-a votat acel tratat care este poate cel mai ru∫inos act din istoria diploma˛iei rom‚ne∫ti de sute de ani Óncoace ∫i nu am intrat Ón NATO atunci, ∫i rom‚nii tot r„u o duc Ón Bucovina ∫i Ón Her˛a, domnule coleg Frunda. A∫a c„ l„sa˛i-o mai moale cu amenin˛„rile cu salvgardarea, c„ nu impresiona˛i pe nimeni.

A mai fost o ∫edin˛„ a Biroului permanent la care a participat ∫i domnul Mele∫canu, dar a participat ∫i domnul Berceanu... Atunci s-a ridicat din nou problema prelungirii termenului, pentru c„ acesta e rostul prezen˛ei noastre Ón Parlament, s„ facem ∫i s„ dezbatem legi, nu s„ le aprob„m tacit, c„, dac„ e a∫a, s„ ni se dea Ón plic legile, nu mai deschidem plicul, nu ne mai uit„m la ele ∫i le vot„m c‚nd le vine termenul. Dar, ce Dumnezeu, avem ∫i noi responsabilitatea noastr„ fa˛„ de electoratul care ne-a trimis Ón Parlament!

Eu ˛in minte c„, atunci, la propunerea domnului pre∫edinte Nicolae V„c„roiu, s-a hot„r‚t s„ ridic„m Ón plen aceast„ problem„ ∫i s„ vot„m, fire∫te, dup„ cum Ói dicteaz„ con∫tiin˛a fiec„ruia, dac„ prelungim sau nu prelungim. Spune domnul Berceanu c„ s-ar Ónc„lca Legea fundamental„ a ˛„rii, pentru c„ nu e vorba de o complexitate deosebit„.

Domnule coleg Berceanu, ce Ón˛elege˛i prin complexitate deosebit„? Eu v„ spun c„ Legea minorit„˛ilor este de o complexitate excep˛ional„, pentru c„ vizeaz„ nu numai o zecime, spune˛i dumneavoastr„ — eu zic c„ sunt mai mul˛i, eu zic c„ sunt peste 12—13% minoritari Ón aceast„ ˛ar„ —, dar ne prive∫te ∫i pe noi, majoritarii, ∫i prive∫te ∫i prezen˛a ∫i statutul Rom‚niei Ón lume. Aduce˛i-v„ aminte de Recomandarea 1201, ce dezbateri au fost Ón urm„ cu c‚˛iva ani numai de la o traducere, numai pentru c„ unii de la U.D.M.R. au avut grij„ s„ prezinte deformat. Ei mereu spun c„ e vorba de o anumit„ interpretare, de o anumit„ semantic„ ∫i a∫a mai departe. Ne-am luptat luni de zile ∫i la organismele

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/3.X.2005 interna˛ionale, pentru c„ se deformase traducerea ∫i ni se b„ga pe g‚t o recomandare care ar fi creat mari probleme etnice, Ón special Ón Transilvania.

Trebuie s„ elabor„m o lege bun„ tocmai de dragul minorit„˛ilor, dar ∫i de dragul majorit„˛ii care intr„ Ón contact cu aceste minorit„˛i ∫i trebuie s„ le asigure protec˛ia la standardele interna˛ionale cele mai Ónalte. Deci trebuie s„ fim aten˛i s„ nu fie termeni echivoci, domnule coleg Radu Berceanu.

Œn Ónt‚lnirea de joi cu domnul prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu i-am ridicat aceea∫i problem„. L-am rugat s„ aib„ Ón vedere faptul c„ el nu e fiul florii, cum zic unii, e fiul unui mare patriot care a fost Dan Amedeo L„z„rescu, fie-i memoria binecuv‚ntat„, ∫i un mare enciclopedist. Omul acela ∫i genera˛ia lui sacrificat„ au f„cut Ónchisoare pentru drepturile rom‚nilor, Ón special. Nu se poate ca el s„ conduc„ un partid care, prin absurd, ar fi capabil s„ voteze tacit o lege care ar putea s„ ne creeze mari probleme interne ∫i interna˛ionale. Fac apel Ón special la colegii de la P.N.L., ei nu sar p‚rleazul de pe st‚nga pe dreapta ∫i Ónapoi, Ón func˛ie de conjunctura politic„ intern„ ∫i extern„, ei c‚nd apar la televizor au portretele Br„tienilor Ón spate.

Domnilor, Ionel Br„tianu a plecat de la Conferin˛a de Pace de la Versailles...

Eckstein Kovács Péter

#20905

Domnule pre∫edinte, Ón primul r‚nd, v„ rog s„-mi permite˛i s„ mul˛umesc pentru c„ mi-a˛i acordat cuv‚ntul.

Œn al doilea r‚nd, v„ rog ca aceast„ interven˛ie a domnului senator Corneliu Vadim Tudor s„ o deduce˛i din timpul alocat Partidului Rom‚nia Mare la declara˛ii politice, pentru c„ a fost o declara˛ie politic„. Prin excelen˛„ o declara˛ie politic„. Ceea ce pe mine m„ intrig„ este faptul c„ domnul senator Corneliu Vadim Tudor pe undeva a furat din timpul care este alocat de lege acestui proiect de lege. Avem oricum ziua de ast„zi ∫i ziua de m‚ine ca s„ discut„m Ón termen, pentru a nu ajunge la adoptarea tacit„, ∫i orice interven˛ie Ón plus nu are dec‚t darul de a scurta din timpul alocat discu˛iilor, dac„ ne g‚ndim corect ∫i cred c„ ne g‚ndim corect.

A fost pomenit numele meu ∫i, Ón calitatea mea de pre∫edinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri — ∫i doresc s„-l informez pe domnul senator Corneliu Vadim Tudor c„ am primit sarcina ca Ón perioada de dup„ Óncheierea sesiunii extraordinare s„ lu„m Ón discu˛ie acest proiect de lege. Au fost alocate 7 zile la Ónceputul vacan˛ei parlamentare, Ón care Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a lucrat, ∫i ˛in s„ v„ informez c„ am lucrat nu 7 zile, ci 10 zile, p‚n„ c‚nd am terminat, c„ am terminat destul de dificil ∫i a fost necesar„, dac„ vre˛i, prelungirea termenului pentru discutarea acestui proiect de lege, a fost num„rul foarte mare al amendamentelor. Aici iar„∫i trebuie s„ v„ informez c„ domnul senator Gheorghe Funar a formulat 173 de amendamente, dac„ nu m„ Ón∫el, la acest proiect de lege, ∫i c„ ceilal˛i colegi senatori au fost destul de prolifici, ∫i p‚n„ la urm„ a trebuit s„ discut„m ∫i v„ asigur c„ am discutat cu cea mai mare seriozitate aproape 300 de amendamente. Este singurul motiv pentru care adoptarea acestui raport a suferit am‚nare. ( _Replic„ neinteligibil„ din sal„.)_

Este un raport, poate c„ Ól ave˛i Ón fa˛a dumneavoastr„, am adoptat aproape 100 de amendamente, inclusiv amendamente formulate de membri sau nemembri ai Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri care apar˛in grupului dumneavoastr„ parlamentar.

V„ rog, o minim„ documentare din partea domnului pre∫edinte al P.R.M., dar ∫i din partea celorlal˛i senatori o s„ clarifice c„ aici s-a lucrat mult ∫i cu r‚vn„. Aici, pe de o parte, exist„ textul constitu˛ional care vorbe∫te Ón principal de coduri, ∫i codurile ∫tim c‚t de complexe sunt, c‚t de atent trebuie s„ fie discutate. Aceast„ lege are o Ónc„rc„tur„ politic„, nu neg acest fapt, dar proiectul de lege Ón sine a devenit, dac„ vre˛i, complicat nu datorit„ complexit„˛ii proiectului sau complexit„˛ii materiei, ci datorit„ faptului c„ s-au formulat amendamente, spun eu, Óntr-o m„sur„ care nu este caracteristic„ celorlalte

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/3.X.2005 proiecte de lege. Noi suntem acum Ón situa˛ia Ón care ne uit„m, cum s„ zic, destul de dificil Ón ochii electoratului care are Óntreb„ri dac„ unele problematici pe care le discut„m au o leg„tur„ foarte str‚ns„ cu problemele cotidiene pe care le au. ™i aici ca s„ lu„m, dac„ vre˛i, 300 de amendamente la o lege care intereseaz„ o parte a popula˛iei, dar nu cred c„ este de importan˛„ capital„ pentru majoritatea cet„˛enilor rom‚ni, ar Ónsemna ca, iar„∫i, ca s„ m„ exprim a∫a, s„ batem apa Ón piu„ Ónc„ dou„ s„pt„m‚ni.

Nu ∫tiu ce vor zice oamenii dac„ discut„m dac„ Ón penitenciare se poate folosi limba matern„ sau nu, ceea ce este de discutat. OK!

Deci eu propun, pe de o parte, invoc‚nd prevederile Constitu˛iei, respectiv, art. 75 alin. (2), s„ nu prelungim discu˛iile pe aceast„ tem„. ™i zic aici prevederile Constitu˛iei sunt dirimante ∫i nu este o chestiune de vot. Pe de alt„ parte, avem dou„ zile Ón care s„ discut„m ∫i fac un apel la colegii no∫tri, inclusiv de la P.S.D. ∫i de la P.R.M., s„ ne focaliz„m pe problemele care s-au ridicat Ón leg„tur„ cu aceast„ lege ∫i s„ finaliz„m Ón termen proiectul. Putem s„ facem acest lucru dac„ depunem un efort.

V„ mul˛umesc.

Din sal„

#25341

cum ∫i-a adus dumnealui aminte de dezbaterile din Biroul permanent.

Eu cred Óns„ c„ memoria dumneavoastr„, domnule senator, este selectiv„, pentru c„, Óntr-adev„r, Ón ∫edin˛a Biroului permanent, unde am participat am‚ndoi, eu am ridicat problema legilor integr„rii europene ∫i to˛i care eram Ón ∫edin˛a de Birou aveam termenele p‚n„ la care Uniunea European„ a∫tepta s„ adopt„m anumite legi. Dac„ Ómi aduc bine aminte, 6 dintre ele trebuiau admise p‚n„ la sf‚r∫itul lui septembrie ∫i mai aveam doar 8 zile de dezbateri, alte c‚teva zeci p‚n„ la sf‚r∫itul lui octombrie. ™i, Óntr-adev„r, am f„cut un apel la colaborare Óntre toate partidele politice, ∫i din coali˛ia majoritar„, ∫i din opozi˛ie, ca s„ l„s„m de o parte micile interese de partid ∫i Ón interesul integr„rii, care este un interes comun, suprem, cel pu˛in declarat al tuturor, poate declarat nesincer de unii ∫i sincer de al˛ii, s„ dezbatem cu prec„dere aceste legi.

Colegul dumneavoastr„, domnul senator Funar, a spus c„, printre aceste legi, figureaz„ ∫i Legea minorit„˛ilor. Eu am fost acela — dac„ v„ aduce˛i bine aminte, domnule senator — care am spus îNu, Legea minorit„˛ilor nu ne este cerut„ Ón aceast„ faz„, p‚n„ la sf‚r∫itul lui septembrie, s-o dezbatem cu prioritate, nu exist„ acest lucru“.

Deci informa˛ia dumneavoastr„, din acest punct de vedere, nu a fost corect„, iar dac„ a˛i considerat dumneavoastr„ c„ v-am ∫antajat, v„ Ón∫ela˛i. Nu am fost educat Ón stilul ∫i Ón spiritul ∫antajului, nu l-am f„cut p‚n„ acum ∫i nu-l voi face nici de-acum Óncolo, Óns„ cred c„ onest este s„ spui lucrurilor pe nume, s„ spui acela∫i lucru ∫i la Bucure∫ti, ca ∫i la Strasbourg ∫i cred c„ dumneavoastr„, unii dintre dumneavoastr„, care a˛i avut o atitudine duplicitar„, care a˛i spus un lucru la Bucure∫ti ∫i alt lucru la Bruxelles sau la Strasbourg, trebuia s„ trage˛i concluziile necesare ∫i s„ v„ da˛i seama c„ cea mai bun„ arm„, singura arm„ corect„, singurul instrument politic patriotic este sinceritatea.

Ba da!

( _Discu˛ii, comentarii Ón sal„.)_ Bine.

Domnul senator Frunda, drept la replic„, microfonul de la tribun„, dup„ care o s„ v„ rog...

Numai un moment!

De la Grupul P.S.D. ∫i-au manifestat dorin˛a de a lua cuv‚ntul domnul senator Daea ∫i domnul senator P„unescu.

V„ rog s„ v„ pune˛i de acord, unul singur poate vorbi. V„ dau cuv‚ntul imediat dup„ dreptul la replic„.

Frunda György

#28485

Putem s„ discut„m despre patriotism. Poate Ón˛elegem lucrurile diferit. Patria, dup„ p„rerea mea, este iubirea de locul meu unde m-am n„scut, unde am crescut, unde am ∫coala, unde am familia, unde am biserica.

Acesta este patriotismul, domnule senator Tudor, nu cuvintele mari ∫i goale care la mul˛i oameni slab preg„ti˛i aprind ni∫te fl„c„ri, dar care arunc„ ˛ara Óntr-un con de umbr„ ∫i o ˛in departe de Uniunea European„.

Eu sincer vreau Rom‚nia Ón Uniunea European„, cu toate cele 22 milioane de locuitori. A∫tept momentul c‚nd

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/3.X.2005 Rom‚nia va fi, Ómpreun„ cu ceilal˛i 25 de membri, cu celelalte ˛„ri membre, membru deplin al Uniunii Europene ∫i o spun sincer.

Al doilea lucru Ón leg„tur„ cu raportul Óntocmit.

Doamnelor ∫i domnilor senatori, v„ rog s„ verifica˛i lucr„rile Comisiei pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i — la aceast„ comisie m„ refer —, noi am terminat lucr„rile pe acest raport Ón jur de 20 iunie, nu v„ pot spune data exact„, Ón jur de 20 iunie, deci Ón sesiunea de var„. Pentru a accelera dezbaterile Ón comisie, am propus s„ se lucreze paralel Ón cele dou„ comisii — Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i — ∫i s„ ne reunim doar pe acele articole care sunt adoptate divergent. Aceast„ procedur„ a fost acceptat„ de ambele comisii ∫i s-a dovedit a fi o procedur„ benefic„, pentru c„ pu˛ine articole au fost adoptate diferit. Cele mai multe diferen˛e au fost redac˛ionale ∫i, s„pt„m‚na trecut„, c‚nd am avut ∫edin˛a comun„, acestea au trecut ∫i a avut loc o piept„nare juridic„, redac˛ional„, care a fost acceptat„ de ambele comisii cu mare majoritate de voturi.

Dar ceea ce vreau s„ v„ spun, doamnelor ∫i domnilor senatori, este c„ raportul comisiei noastre, la sf‚r∫itul lui iunie, a fost adoptat cu amendamentele acceptate Ón unanimitate, inclusiv cu votul colegilor no∫tri de la P.R.M., inclusiv cu votul colegilor no∫tri de la P.S.D., care au considerat c„ amendamentele f„cute aduc acest proiect de lege — care nu este al nostru, ci este al Guvernului Rom‚niei, nu e al nostru, al U.D.M.R.-ului — Ón linie cu exigen˛ele politice ∫i de scop electoral pe care le-au avut.

Vreau s„ v„ spun, doamnelor ∫i domnilor colegi, c„ miercurea trecut„ am avut o Ónt‚lnire la comisia noastr„ cu reprezentan˛ii OSCE-ului. Domnul Rolph Ekeus, Ónaltul comisar pentru minorit„˛i na˛ionale al OSCE, urmeaz„ s„ vin„ Ón Rom‚nia ∫i s„ se Ónt‚lneasc„ din nou cu noi, a∫a cum s-a Ónt‚lnit ∫i anii trecu˛i, ∫i vreau s„ v„ spun ceea ce am Ónv„˛at ∫i la Consiliul Europei — ∫i domnul Ila∫cu este unul din martorii mei — cea mai bun„ politic„ extern„ Ón domeniul minorit„˛ilor na˛ionale este propriul t„u exemplu. Am avut curajul, atunci c‚nd colegul nostru Ilie Ila∫cu era Ón pu∫c„rie, s„ fiu primul care, la Strasbourg, am cerut dreptul lui, pe Carta European„, la un proces echitabil, ∫i dumnealui ∫tie treaba aceasta. Atunci c‚nd am fost singurul din delega˛ia Rom‚niei care am protestat Ómpotriva faptului c„ Ucraina Ónchide ∫colile rom‚ne∫ti, c‚nd, sesiunea trecut„, am ridicat problema Bisericii ortodoxe din Voivodina care se dore∫te a fi demolat„ de c„tre extremi∫ti s‚rbi, atunci, Óntotdeauna, am spus: exemplul t„u, drepturile pe care le acorzi tu minorit„˛ilor na˛ionale este cea mai solid„ baz„ pe care po˛i construi Ón Europa. Dac„ vre˛i binele rom‚nilor din afara hotarelor Rom‚niei, da˛i exemplu prin Legea minorit„˛ilor pe care o vom adopta ast„zi, ∫i aceast„ Lege a minorit„˛ilor este o piatr„ de Óncercare, un test de toleran˛„, un test de europenism, un test Ón felul cum v„ g‚ndi˛i dumneavoastr„, de na˛ionalitate rom‚n„, la cona˛ionalii dumneavoastr„ rom‚ni din afara grani˛elor rom‚ne.

™i v„ spun acest lucru pentru c„ nici prin cap nu ne-a trecut s„ nu dezbatem aceast„ lege. Vrem s-o dezbatem, este bun„, o sus˛in. Iat„ c„ s‚rbo-rom‚nul Antonie Iorgovan m„ sus˛ine ∫i Ói mul˛umesc pentru acest lucru.

Nu vreau s„ prelungesc vorba, nu vreau s„ vorbesc mult, dar, domnilor, haide˛i s„ fim Óntr-adev„r oameni cu responsabilitatea a ceea ce facem. S„ nu Óncerc„m din nou s„ alunec„m pe panta dezbaterilor demagogice, s„ avem o singur„ unitate de m„sur„ pentru minorit„˛i atunci c‚nd vorbim despre rom‚nii din afara Rom‚niei ∫i atunci c‚nd vorbim despre minorit„˛ile na˛ionale din Rom‚nia.

Eu nu ∫tiu dac„ sunt 10%, 8% sau 20%. Fiecare este ceea ce crede el, este omul de na˛ionalitatea de a c„rei cultur„ se simte ata∫at. E∫ti de na˛ionalitatea Ón care spui _Tat„l Nostru_ ∫i calculezi. E∫ti de na˛ionalitatea Ón care po˛i s„ te ui˛i Ón ochii celuilalt ∫i s„ spui c„, l„s‚nd na˛ionalitatea de-o parte, avem un sistem comun de valori. Œn numele acestui sistem comun de valori, v„ solicit, doamnelor ∫i domnilor senatori, s„ facem un efort ∫i s„ adopt„m aceast„ lege care — aten˛ie! surpriz„ pentru cei care n-a˛i citit-o — nu prevede nici un drept material nou pentru minorit„˛ile na˛ionale, ia ceea ce este Ón diferitele legi ∫i le a∫az„, le structureaz„, le a∫az„ institu˛ional, dar nu acord„m nici un drept nou. Pur ∫i simplu, o institu˛ionaliz„m, o facem mai func˛ional„, ceea ce am spus Ón Legea Ónv„˛„m‚ntului, c„ po˛i decide tu dac„ ai nevoie de dou„ clase I sau de opt clase I, tu ungur, rom, evreu, sas ∫i ce oi mai fi, o pun Óntr-o lege cadru pe care s-o aplic. Este un lucru bun.

Este un lucru bun pentru c„ institu˛ionalizez ∫i stabilizez situa˛ia din Rom‚nia, este un lucru bun pentru c„ va fi arma cea mai important„ cu care voi putea lupta Ón Ucraina, Ón Voivodina ∫i oriunde sunt rom‚ni...

Adrian P„unescu

#36898

Eu am ˛inut s„ fac ni∫te preciz„ri ca martor al ∫edin˛ei de Birou permanent Ón care s-au discutat alte lucruri dec‚t cele pe care le-a adus aici, Ón discu˛ie, senatorul György Frunda.

A∫adar, nu a cerut nimeni ca legile privind minorit„˛ile s„ fie considerate ca oportunit„˛i pentru intrarea Ón Europa. Dumnealui face o confuzie, confund„ ce s-a discutat Ón Biroul permanent cu declara˛ia domnul Csapó Jozsef f„cut„ Ón urm„ cu vreo c‚teva zile, conform c„reia consiliul pe care domnul Csapó Ól conduce va cere Uniunii Europene s„ nu primeasc„ Rom‚nia p‚n„ c‚nd nu se adopt„ aceste legi privitoare la autonomia secuilor.

Œn discu˛ia din Biroul permanent, ceea ce a subliniat Corneliu Vadim Tudor a fost un lucru foarte corect, ∫i anume c„ doi lideri de comisie au f„cut Ón a∫a fel Ónc‚t

s„ se Ónt‚rzie punerea Ón plen a acestei legi ∫i s„ se ajung„ la aprobarea ei tacit„. Eu Ónsumi am luat cuv‚ntul ∫i am cerut, Ón numele Comisiei pentru cultur„, arte ∫i mijloace de informare Ón mas„, care a dezb„tut ∫i a dat avizul ei, e drept, negativ, Ónc„ la sf‚r∫itul lunii iunie, s„ se urgenteze ∫i s„ se ajung„ la o solu˛ie prin care s„ nu legifer„m sub spectrul urgen˛ei, pentru c„ nu e nimic urgent ∫i nimic nu ne Óndeamn„ la eroarea de a ne gr„bi ∫i de aceea am cerut prelungirea termenului conform prerogativelor pe care le are Senatul de a hot„rÓ acest fapt. Pre∫edintele Nicolae V„c„roiu a insistat ∫i a supus Ón dou„ variante la vot aceast„ propunere. Prima variant„, cea radical„, pe care eu am adus-o Ón discu˛ie, a fost respins„ ∫i datorit„ presta˛iei domnului vicepre∫edinte Teodor Mele∫canu, Ón schimb, a fost adoptat„ a doua variant„ care nu e mult dep„rtat„ de prima, a∫a c„ nu pot acuza pe nimeni. Spun doar c„ s-a hot„r‚t s„ se discute Ón ziua Ón care va Óncepe aceast„ legiferare.

™i de aceea eu v„ reamintesc hot„r‚rea Biroului permanent ∫i v„ rog s„ proced„m a∫a cum a˛i hot„r‚t atunci, s„ hot„r‚m, acum, c„, dac„ lucrurile pe care le Óncepem azi nu pot fi rezolvate p‚n„ m‚ine, la ora la care Óncheiem procesul legislativ, termenul s„ se prelungeasc„ p‚n„ la 45 de zile sau 60, nu ∫tiu, de la 45 la 60.

Nu Ón˛eleg de ce at‚ta opozi˛ie fa˛„ de aceast„ propunere de bun-sim˛.

Nu vreau s„ intru Ón am„nunte, nu vreau s„ fac analiza legii, vom avea timp de ea, ci vreau doar s„ spun c„ istoria nu poate fi scris„ dup„ ureche.

Antonie Iorgovan

#44305

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat.

Este foarte greu, aproape imposibil s„ putem s„ ne men˛inem, p‚n„ la urm„, Óntr-o logic„ a institu˛iilor ∫i a textelor, dup„ ce, de la aceast„ tribun„, s-au f„cut, practic, declara˛ii politice.

Domnule pre∫edinte, strict pe regulament, Ónainte de art. 84, este art. 81. La art. 81 alin. (2) se spune a∫a: îLa Óntocmirea ∫i aprobarea ordinii de zi Ón domeniul legislativ se va asigura prioritate dezbaterii proiectelor de lege, procedurilor de urgen˛„...“ ∫i a∫a mai departe.

Dac„ ne uit„m la punctul 7, vom constata c„ aici scrie: îprocedur„ de urgen˛„, prioritate integrare“.

Dac„ mergem Ón jos, de la declara˛ii politice, punctele care intr„, practic, la proiecte de lege, punctele 3, 4, 5 ∫i 6, nici un punct, domnule pre∫edinte, nu este Ón procedur„ de urgen˛„ ∫i nu este prioritate integrare _._

™i atunci, dac„ este s„ raport„m textul regulamentului, art. 82 alin. (2), da˛i-mi voie s„ spun c„ cei care au conceput proiectul nu au avut Ón vedere textul regulamentului. Deci, dup„ regulament, pozi˛ia 7 trebuie s„ fie pozi˛ia 1. Este un prim aspect pe care nu-l vot„m, domnule pre∫edinte. El se impune din regulament. Noi nu facem dec‚t o corectur„ tehnic„, de la punctul 7 la punctul 1. De fapt, nu la punctul 1, ci la punctul 3.

Apoi, Ón ceea ce prive∫te con˛inutul acestei legi, p„i dac„ o lege care are 75 de articole ∫i, dup„ discu˛ii Ón cele dou„ comisii, are deja 67 de amendamente admise, ∫i sunt Ónc„ 300 de amendamente respinse, dac„ acest

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/3.X.2005 fapt nu scoate Ón eviden˛„ caracterul complex al reglement„rii, atunci, de ce alte argumente mai avem nevoie?

Caracterul complex al acestei legi vine din istoria noastr„, ∫i mai Óndep„rtat„, ∫i mai recent„. Ca unul care am tr„it istoria recent„ postrevolu˛ionar„, pot s„ spun, domnule pre∫edinte, c„ Ón Adunarea Constituant„ a fost un amendament care este, undeva, Ón esen˛a sa, preluat Ón acest proiect. Atunci, a fost respins cu dezbateri ∫i dezbateri, au fost reluate idei Ón variate propuneri, apropo de consiliile pentru autonomie pe criterii etnice, au fost respinse, iar acum apare sub o alt„ form„, dar este aceea∫i idee.

™i dumneavoastr„ spune˛i c„ lucrul acesta este o chestiune oarecare? ™i Ón Parlamentul Rom‚niei, Ón prima Camer„ trebuie dezb„tut„ aceast„ chestiune, de fapt, contra cronometru?

Am spus domnului coleg care a vorbit mai Ónainte ∫i m-am oprit: nu este adev„rat, am fost membru Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, nu s-au f„cut eforturi s„ se dezbat„, dimpotriv„, s-a tras de timp Ón mod deliberat ∫i Ói acuz clar de faptul c„ au dorit s„ pun„ Parlamentul Rom‚niei Ón fa˛a unui fapt Ómplinit.

Domnule pre∫edinte, v-a∫ ruga respectuos s„ nu ne l„s„m prin∫i de valuri ∫i de moment. Aceast„ conjunctur„ politic„ este trec„toare ∫i cu cei doi pre∫edin˛i de o anumit„ etnie la conducerea unor comisii-cheie Ón aceast„ chestiune, noi risc„m s„ vot„m un lucru pentru care istoria ne va condamna.

Œn consecin˛„, domnule pre∫edinte, rog s„ se stabileasc„ pozi˛ia care se cuvine, pozi˛ia 3, ∫i s„ l„s„m deschis„ dezbaterea, p‚n„ la urm„, asupra acestui proiect de lege, pentru c„ ne Óng„duie Constitu˛ia.

V„ mul˛umesc.

Nicolae Paul Anton P„curaru

#60231

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia politic„ de ast„zi se nume∫te îInstitu˛iile politice, Óntre deziderate ∫i realit„˛i“.

Construc˛ia sistemului electoral rom‚nesc, pe baz„ de Óncredere ∫i profesionalism, reprezint„ Ónc„ o provocare major„ pentru via˛a politic„ intern„.

Œn ciuda unor considerabile progrese, f„cute Ón timp, exist„ subiecte cruciale care nu au beneficiat, c‚t de c‚t, de o dezbatere Ón cuno∫tin˛„ de cauz„.

Exemple de subiecte majore care nu au beneficiat de o dezbatere public„ semnificativ„ sunt: structura institu˛ional„ a sistemului politic — parlament unicameral, bicameral; sistemul electoral — majoritar, propor˛ional etc.; sistemul de vot — uninominal sau de list„; managementul proceselor electorale ∫i a∫a mai departe.

Prin absen˛a unor cercet„ri de specialitate, a unor document„ri corespunz„toare, a unor analize comparative ∫i a unor concluzii derivate din expertiza pe termen lung a consecin˛elor, Rom‚nia se confrunt„, periodic, cu fel de fel de revolu˛ii ∫i reforme, ultima dintre ele fiind lansat„ de Partidul Social Democrat, sub genericul îRevolu˛ia binelui“.

Œntrebarea fireasc„ pe care trebuie s„ ne-o punem este: de ce suntem pu∫i Ón astfel de situa˛ii? De ce se lanseaz„ apoteotic petarde ∫i fumigene, f„r„ nici un fel de acoperire? De ce, de∫i ca fost partid de guvern„m‚nt, opozi˛ia are o experien˛„ ∫i o expertiz„ corespunz„toare Ón ceea ce prive∫te func˛ionarea puterilor statului, legisla˛ia electoral„ ∫i managementul electoral, de ce, deci, opozi˛ia se lanseaz„ Ón divaga˛ii demagogice ∫i nimic altceva?

Evident, r„spunsul firesc este: pentru a c‚∫tiga bun„voin˛a popula˛iei. Vrea popula˛ia mai pu˛in Parlament ∫i mai pu˛ini parlamentari? Avem Parlament unicameral. Vrea popula˛ia s„ Ói controleze direct, s„ Ói vad„ la fa˛„ pe fiecare parlamentar Ón parte? Este simplu, solu˛ia pare a fi votul uninominal.

O alt„ cauz„ pentru care astfel de lucruri se Ónt‚mpl„ Ón Rom‚nia o reprezint„ fie ignorarea institu˛iilor statului, fie Óndep„rtarea acestora de la propriul obiect de activitate.

Exemplul concret pe care Ól dau Ól constituie Autoritatea Electoral„ Permanent„, Ónfiin˛at„ prin Legea nr. 286/2003 ∫i institu˛ionalizat„ prin Legea nr. 373/2004 ∫i prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 279/2004.

Conform statutului s„u, Autoritatea Electoral„ Permanent„ este o institu˛ie de specialitate independent„. Œn particular fie spus, este extrem de independent„, dar cei trei demnitari care conduc Autoritatea Electoral„ Permanent„ provin to˛i din P.S.D., pre∫edintele fiind exsenator P.S.D., din 1990, p‚n„ Ón 2004, vicepre∫edin˛ii, domnul Radu ∫i domnul Fle∫ariu, fiind propu∫i fie de primul-ministru, fie de pre∫edintele de atunci, domnul Ion Iliescu.

Spuneam c„ este o institu˛ie independent„, autonom„, cu personalitate juridic„, ordonator principal de credite ∫i cu o schem„ de peste 100 salaria˛i.

Atribu˛iile Autorit„˛ii Electorale Permanente vizeaz„ nu numai aplicarea corect„ a legisla˛iei ∫i asigurarea logisticii necesare procesului electoral, dar ∫i Ómbun„t„˛irea cadrului normativ, a legisla˛iei, deci, privind organizarea ∫i desf„∫urarea alegerilor, armonizarea legisla˛iei interne cu legisla˛ia comunitar„, realizarea de studii, cercet„ri ∫i propuneri privind Ómbun„t„˛irea sistemului electoral.

Iat„ deci c„ avem institu˛ii care sunt pl„tite din banul public, din bugetul de stat, care au schem„, au oameni de specialitate, au demnitari care au menirea de a produce astfel de studii, astfel de cercet„ri, astfel de documente, Ón a∫a fel Ónc‚t, atunci c‚nd se lanseaz„ propuneri, s„ putem s„ judec„m o serie Óntreag„ de lucruri Ón cuno∫tin˛„ de cauz„.

A∫adar, Ón Rom‚nia s-a constituit cadrul institu˛ional pentru ca anumite probleme s„ aib„ o expertiz„ corespunz„toare, astfel Ónc‚t s„ nu mai fie abordate dup„ ureche.

Aici intervine Óns„ o problem„ de fond: Ó∫i fac aceste institu˛ii Ón mod corespunz„tor datoria? Respect„ ele mandatul legislativ pe care Ól au?

Personal, nu cunosc Ónc„ studii, de∫i am Óncercat ∫i am c„utat s„ m„ documentez, nu cunosc studii sau documentare elaborate de Autoritatea Electoral„ Permanent„ care s„ fie de folos Ón subiectele Ón discu˛ie.

Tot conform legii, institu˛ia este obligat„ s„ prezinte Ón Parlament un raport anual, dac„ suntem Ón ani neelectorali, sau un raport privind desf„∫urarea procesului electoral, Ón termen de trei luni de la Óncheierea acestuia.

Din informa˛iile pe care le am Autoritatea Electoral„ Permanent„ a trimis un astfel de raport c„tre Senat, dar el a fost contestat de c„tre vicepre∫edin˛ii Autorit„˛ii Electorale Permanente, de domnul Radu ∫i de domnul Fle∫ariu, pentru c„ nu au fost consulta˛i, pentru c„ nu l-au semnat ∫i pentru c„ d‚n∫ii contest„, de fapt, func˛ionarea ∫i managementul Autorit„˛ii Electorale Permanente care, conform citatului Domniilor lor este îo institu˛ie l„sat„ de izbeli∫te“.

Œn aceste condi˛ii cred c„ ne revine obliga˛ia s„ cerem, prin conducerea Senatului, Autorit„˛ii Electorale Permanente s„ prezinte o situa˛ie, pe de o parte, raportul privind procesul electoral — dumneavoastr„ ∫ti˛i c„ subiectul a fost intens discutat, fraudarea alegerilor, votul multiplu, turismul electoral ∫i a∫a mai departe — deci Autoritatea Electoral„ Permanent„ este institu˛ia abilitat„ ∫i pl„tit„ din bani publici pentru a ne spune exact ce a constatat, cum a constatat, ce s-a Ónt‚mplat ∫i ce solu˛ii propune.

Œn egal„ m„sur„, solicit Ón numele grupului parlamentar pe care Ól reprezint ca Autoritatea Electoral„ Permanent„, din moment ce are departamente ∫i structuri pl„tite, cu oameni de specialitate, s„ lucreze la un material documentar care, pe de o parte, s„ prezinte o analiz„ comparat„ a votului uninominal, a votului pe list„, pentru c„ exist„ o Óntreag„ dezbatere ∫i sigur c„ demagogia nu lipse∫te din acest subiect, dar exist„ ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/3.X.2005 probleme de fond care cu adev„rat merit„ s„ fie cunoscute ∫i Ón˛elese, ∫i, Ón egal„ m„sur„, cred c„ este de competen˛a Autorit„˛ii Electorale Permanente, conform art. 29 din legea care Ói fundamenteaz„ activitatea, s„ elaboreze un documentar Ón ceea ce prive∫te structura parlamentar„: avantaje, dezavantaje reciproce, Parlament unicameral, bicameral ∫i a∫a mai departe. Spun acest lucru, pentru c„ mie mi se pare firesc ca Ón momentul Ón care construim institu˛ii, Ón momentul Ón care institu˛iile consum„ zeci de miliarde lei din banul public, bugetul pe 2004 a fost peste 60 de miliarde, bugetul pe 2005, probabil, dep„∫e∫te aceast„ sum„.

Deci, din moment ce resurse at‚t de importante sunt consumate ∫i din moment ce aceste institu˛ii sunt de specialitate, efectiv, adic„ Óncadrarea lor se face cu oameni de specialitate, din moment ce aceste institu˛ii au contacte interna˛ionale — nu spun acum la c‚te deplas„ri au fost, Viena, Stockholm, America, Paris ∫i a∫a mai departe, pentru documentare —, este p„cat ca experien˛a ∫i ceea ce se acumuleaz„ de c„tre aceste institu˛ii s„ nu fie folosit, s„ nu fie pus la Óndem‚na ∫i la valorificarea Parlamentului. Cred c„ Senatul va trebui s„ cear„ studiu ∫i documentare de specialitate, astfel Ónc‚t aceast„ important„ construc˛ie institu˛ional„ s„ Ónceap„ s„-∫i intre Ón activitate.

V„ mul˛umesc. ( _Aplauze.)_

Ion Iliescu

#67665

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

V„ rog s„-mi permite˛i s„ ridic c‚teva chestiuni punctuale.

Œn primul r‚nd, f„r„ Óndoial„, chestiunea fundamental„ care preocup„ societatea rom‚neasc„ Ón zilele acestea este legat„ de efectele calamit„˛ilor naturale, inunda˛iile care au afectat ∫i afecteaz„ zone Óntinse din ˛ar„. De aceea, cred c„ se impune ca dincolo de preocup„rile ∫i confrunt„rile politice Ón care sunt antrenate toate partidele, at‚t cele de la guvernare, c‚t ∫i cele din opozi˛ie, s„ g‚ndim cu to˛ii modul Ón care putem ac˛iona Ón comun pentru a sprijini eforturile necesare imediate ∫i Ón perspectiv„, pentru eliminarea efectelor acestor calamit„˛i ∫i adaptarea programelor de perspectiv„ ale ˛„rii pentru preÓnt‚mpinarea ∫i reducerea efectelor lor Ón viitor. Œn acest context am constatat cu to˛ii modul cum este receptat„ Ón opinia public„, reflectat„ ∫i Ón pres„, activitatea Parlamentului, privit„ ca fiind Ón contradic˛ie cu suferin˛ele ˛„rii ∫i ale oamenilor.

Exist„ sentimentul general..., vorba rom‚nului: îfiara arde ∫i Parlamentul Ó∫i pierde vremea Ón discu˛ii sterile“. De aceea, Ón mod concret, a∫ propune s„ revizuim, Ón acest context, programul Parlamentului, Ón cazul nostru, al Senatului, ∫i s„ acord„m mai mult timp Ón aceast„ perioad„ prezen˛ei mai active Ón teritoriu a

parlamentarilor, Ón sprijinul autorit„˛ilor locale ∫i al cet„˛enilor.

Œn al doilea r‚nd, prioritatea strategic„ a ˛„rii este finalizarea eforturilor pentru integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ ∫i respectarea termenului de 1 ianuarie 2007.

Œn ultima vreme, constat„m cu to˛ii exprimarea unor preocup„ri la Bruxelles ale reprezentan˛ilor Comisiei Europene, ca ∫i ale parlamentarilor Uniunii Europene Ón leg„tur„ cu ceea ce au denumit ei fenomene de instabilitate politic„ Ón Rom‚nia, ca de altfel ∫i Ón Bulgaria. Am fost, precum ∫ti˛i, acum dou„ s„pt„m‚ni, la Bruxelles, la o reuniune privind programul ∫i procesul de extindere a Uniunii Europene, unde principalul vorbitor a fost Olli Rehn, comisarul pentru extindere, care, Ón ciuda unor pozi˛ii binevoitoare fa˛„ de Rom‚nia, binecunoscute, ∫i a modului echilibrat Ón care abordeaz„ aceste probleme, s-a referit tocmai la acest fenomen ∫i aceast„ preocupare, Ón leg„tur„ cu fenomenele de instabilitate. Nu vreau s„ m„ refer la cauzele concrete care genereaz„ o asemenea percep˛ie Ón Europa.

A∫ dori, de asemenea, s„ v„ reamintesc c„ reprezentan˛ii Partidului Sociali∫tilor Europeni, grupul cel mai consecvent din Parlamentul European Ón sprijinirea Rom‚niei, au exprimat Óngrijorarea lor Ón leg„tur„ cu derapajele antidemocratice din Rom‚nia, cu fenomenele de h„r˛uire a opozi˛iei, cu inten˛ia de a for˛a Ónlocuirea celor doi pre∫edin˛i de Camer„, cu motiva˛ia pueril„, care, de altfel, este anticonstitu˛ional„ ∫i antidemocratic„ c„ ar fi o anomalie faptul c„ exist„ pre∫edin˛i ai Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor de alt„ culoare politic„ dec‚t guvernarea. Acest argument este total de neÓn˛eles pentru oamenii politici din ˛„rile europene unde coabitarea politic„ Ón diferite forme este regul„, ∫i nu excep˛ie. Deci nu reprezint„ deloc o anomalie ∫i nu pricep deloc Ón ce const„ acest zel pe care-l depun cei de la putere, majoritatea actual„, pentru a schimba pre∫edin˛ii.

V-a∫ aminti c„ Ón Fran˛a, Óntotdeauna, pre∫edintele Senatului a fost de alt„ culoare. Domnul Pauer, pe vremea lui Mitterrand, dar nu numai, pre∫edinte Mitterrand — cu premier Chirac, pre∫edinte Chirac cu premier Jospin, dar vecinii no∫tri de la Dun„re — bulgarii — coexist„ de at‚ta vreme, pre∫edin˛i de dreapta cu guverne de st‚nga, pre∫edinte de st‚nga cu guvern de dreapta ∫i a∫a mai departe. Apoi pe nimeni a∫a ceva nu scandalizeaz„, numai Ón Rom‚nia nimeni nu Ón˛elege de ce nu se accept„ o asemenea form„ de coabitare politic„ ∫i se apeleaz„ la diferite tertipuri, inclusiv la Ónc„lcarea Constitu˛iei.

Œn al treilea r‚nd, pe aceast„ tem„ ∫i Ón continuarea acestei idei, ne afl„m Ón cursul dezbaterii asupra Regulamentului Senatului, Ón cazul nostru, Ón paralel al Camerei Deputa˛ilor. Motiva˛ia zelului cu care reprezentan˛ii Alian˛ei se lupt„ pentru for˛area modific„rii regulamentului este tocmai schimbarea celor doi pre∫edin˛i. Este aceasta prioritatea vie˛ii politice rom‚ne∫ti? Se urm„re∫te, Ón fapt, promovarea unor prevederi ∫i anticonstitu˛ionale, ∫i antidemocratice. O s„ vin„, probabil, r‚ndul acestui articol. Mi se pare

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/3.X.2005 scandaloas„, pur ∫i simplu, prevederea art. 29 privind dreptul majorit„˛ii de a putea decide schimbarea pre∫edintelui f„r„ nici un fel de motiva˛ie, ∫i ea se repet„ ∫i la alte func˛ii din Senat, dup„ ce art. 28 prevede dreptul unei treimi de a ini˛ia o asemenea m„sur„, Óns„, cu anumite motiva˛ii.

Pe l‚ng„ discordan˛a acestei prevederi de regulament, fa˛„ de prevederile Constitu˛iei privind alegerea pre∫edin˛ilor pe un Óntreg mandat, prevederea este ∫i antidemocratic„. Este adev„rat c„ democra˛ia prevede dreptul majorit„˛ii de a decide, dar nu arbitrariul majorit„˛ii de a adopta decizii. Tot democra˛ie Ónseamn„ ∫i respectarea drepturilor minorit„˛ilor, dar, Ón cazul nostru, este chiar mai mult vorba de a respecta prevederile Constitu˛iei, ∫i un regulament de ordine interioar„, care este Regulamentul Senatului, nu poate intra Ón contradic˛ie cu Constitu˛ia.

De altfel, noi am f„cut un alt lucru: am Ónceput s„ discut„m despre un regulament care Ón ordine era al treilea ca importan˛„, dup„ Constitu˛ie ∫i Legea privind statutul parlamentarilor, numai din dorin˛a de a gr„bi luarea acestor m„suri care s„ Óncalce ni∫te reguli ale jocului, pornind de la prevederile constitu˛ionale. De aceea, fac apel la reprezentan˛ii majorit„˛ii actuale s„ reflecteze cu seriozitate asupra consecin˛elor politice ale acestei ac˛iuni pe care o sus˛in ∫i care nu poate s„ nu aduc„ prejudicii ˛„rii.

Nu v„ l„sa˛i Óndemna˛i de ni∫te preocup„ri care nu au nimic de-a face cu via˛a politic„ ∫i cu consolidarea unui proces pe care Ól sus˛inem cu to˛ii, cu eforturi comune, mai reu∫ite, mai pu˛in reu∫ite, de a consolida democra˛ia ∫i regulile democratice Ón via˛a rom‚neasc„, nemaivorbind de faptul c„ aceasta duce la alimentarea unei st„ri artificiale, suplimentare de Óncordare ∫i Óncr‚ncenare Ón via˛a politic„ rom‚neasc„, de care nu avem nevoie Ón condi˛iile actuale.

™i, permite˛i-mi, Ón final s„ fac ∫i o parantez„ legat„ de afirma˛iile f„cute de senatorul Frunda.

Eu sunt de acord cu ceea ce spunea d‚nsul de importan˛a politic„ a rezolv„rii problemelor minorit„˛ilor na˛ionale din Rom‚nia, inclusiv pentru soarta minorit„˛ilor rom‚ne∫ti din statele vecine, dar mie mi se pare incorect modul Ón care se subliniaz„ deseori de c„tre unii reprezentan˛i ai minorit„˛ii maghiare ai acestei probleme, ca ∫i cum Ón Rom‚nia nu ar fi fost rezolvate aceste probleme. A∫ vrea chiar s„ v„ reamintesc, ca urmare a unei asemenea campanii, starea de spirit cu care veneau Ón Rom‚nia reprezentan˛ii Consiliului Europei. Œmi amintesc prima Ónt‚lnire cu doamna Catherine Lalumière, care avea convingerea c„ Ón Rom‚nia maghiarii nu au dreptul s„-∫i foloseasc„ limba matern„ ∫i a r„mas surprins„ s„ vad„, s-a dus Ón secuime, s-a dus la Sf‚ntu Gheorghe, Ón Covasna, a mers Ón ∫coli, a v„zut c„ se vorbe∫te Ón limba maghiar„… A constatat c„ nu prea vorbesc rom‚ne∫te, nici la prim„rii, nici Ón alte institu˛ii, ∫i atunci a Ónceput s„ se mai l„mureasc„ pu˛in asupra unor chestiuni. Cui folose∫te men˛inerea unei asemenea st„ri de lucruri, a unei asemenea campanii?

Dac„ prevederile Statutului minorit„˛ilor na˛ionale, care e Ón proiect Ón discu˛ia noastr„, s-ar rezuma la ceea ce

spunea domnul Frunda, la concretizarea ∫i Ónsumarea prevederilor legisla˛iei existente ∫i a Constitu˛iei, totul ar fi Ón regul„, dar mie mi se pare, din ceea ce s-a relatat Ón discu˛iile de la comisii, c„ se vine cu reglement„ri neconforme cu Constitu˛ia ∫i cu legile Ón vigoare. Aceasta este problema pe care trebuie s-o vedem cu toat„ seriozitatea Ón discutarea acestei noi reglement„ri a acestui proiect de lege.

V„ mul˛umesc. ( _Aplauze.)_

Corneliu Vadim Tudor

#75912

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Dac„ domnul Ion Iliescu a Óncheiat discursul cu György Frunda, eu am s„ Ól Óncep, ∫i anume am s„ ar„t raportul comun la proiectul de Lege privind Statutul minorit„˛ilor na˛ionale, din 21 septembrie 2005, care infirm„ ce a zis Domnia sa. A spus c„ ∫i reprezentan˛ii P.R.M.-ului au votat, al„turi de ei. Nu-i a∫a... Afirma˛ia aceasta a provocat stupefac˛ie doamnei senator Viorica Moisiuc, dar ∫i domnului senator Liviu Doru Bindea. Aici spune clar c„ au fost 5 voturi Ómpotriv„, dintre care dou„ au fost ale parlamentarilor P.R.M., a∫a c„ l-a∫ ruga pe domnul Frunda s„ aib„ probitatea cuvintelor ∫i s„ nu uite faptul c„ se poate verifica imediat dac„ este adev„rat ceea ce spune Domnia sa ori nu. Dar nu pentru asta am venit la microfon.

Onorat Senat, se spune Óndeob∫te, Óntr-o anumit„ parte a presei c„ unii politicieni speculeaz„ aceast„ veritabil„ tragedie provocat„ de valurile succesive ∫i parc„ interminabile ale inunda˛iilor. Dac„ nu ne preocup„m de aceast„ problem„, se va spune c„ o ignor„m, c„ nu suntem capabili. ™ti˛i tot cortegiul de acuza˛ii. Noi nu facem parte din cei care caut„ vinova˛i cu orice pre˛, de∫i mie Ómi este foarte neclar ce e cu ploile astea ∫i cu cantitatea de ap„ din atmosfer„. V„ trimit la postul de televiziune Fox din SUA, care l-a citat recent pe un celebru meteorolog american, Scott Stevens, ∫i care a argumentat ∫tiin˛ific c„ uraganul Katrina a fost provocat de arma meteorologic„. Unii l-au f„cut paranoic, al˛ii l-au f„cut genial. Nu intr„m Ón am„nunte, dar ceva, o Óndoial„ avem cu to˛ii Ón suflet, pentru c„ Ón istoria Rom‚niei nu s-a Ónt‚mplat niciodat„ a∫a ceva ∫i c‚nd am v„zut c„ au fost m„turate cele dou„ litoraluri ale M„rii Negre, ∫i cel rom‚nesc, ∫i cel bulg„resc, unde ar trebui s„ se amplaseze bazele militare americane, cel pu˛in din punctul meu de vedere, dar ∫i al unui cartesian _Dubito, ergo cogito,_ am Ónceput ∫i eu s„-mi pun anumite semne de Óntrebare. Dar departe de mine g‚ndul de a m„ substitui speciali∫tilor, Óns„ speciali∫tii no∫tri v„d c„ nu mai spun nimic.

Meteorologii rom‚ni au amu˛it. Chiar previziunile lor pentru ziua de joi, c‚nd anun˛au vreme frumoas„ ∫i terminarea calamit„˛ilor, au fost date peste cap. R„m‚ne ca viitorul s„ stabileasc„, totu∫i, care este adev„rul. Noi

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/3.X.2005 facem altceva: nu stabilim vinova˛ii, pentru c„ nu ne d„ nimeni dreptul, dar vom fi vinova˛i dac„ de acum Ónainte nu vom face ceea ce trebuie s„ facem.

Œn urm„ cu circa trei ore m-am Ónt‚lnit cu pre∫edintele P.S.D., stimatul nostru coleg, domnul Mircea Geoan„. Domnia sa a lansat o invita˛ie pentru to˛i ∫efii partidelor parlamentare, din p„cate numai noi am fost acolo. Nu Ón˛elegem de ce nu a fost onorat„ aceast„ invita˛ie, de vreme ce noi Ón∫ine am onorat invita˛ia pre∫edintelui P.N.L., care, Ón acela∫i timp, este ∫i premierul Guvernului, domnul C„lin Popescu-T„riceanu, ∫i am l„sat balt„ toate problemele, ∫i joi ne-am dus la Guvern ∫i zic c„ am reu∫it s„ punem la punct ni∫te lucruri ∫i am fost de acord, m„car cu prioritatea legilor integr„rii.

Ce propunem noi? Redactarea unui moratoriu care s„ fie elaborat ∫i semnat de principalii reprezentan˛i ai clasei politice, Ón primul r‚nd de pre∫edintele republicii, domnul Traian B„sescu, de premierul C„lin Popescu-T„riceanu ∫i de ∫efii partidelor parlamentare.

Œn acest moratoriu ar trebui.. — ar trebui! cred.. sim˛im nevoia..., dar, fire∫te, ar fi opera tuturor semnatarilor — s„ reias„ foarte clar c„ trebuie s„ avem o strategie coerent„, comun„ pentru limitarea efectelor inunda˛iilor ∫i pentru ajutorarea imediat„ a popula˛iei. Cum spune ∫i colegul Paul P„curaru, folosind un termen neao∫ rom‚nesc îpopula˛ia este l„sat„ de izbeli∫te“. Mai ales la ˛ar„ este o popula˛ie Ómb„tr‚nit„. Oamenii „∫tia nu se mai pot ajuta singuri. Sunt onorabile eforturile colegului nostru de Senat, ministrul administra˛iei ∫i internelor, Vasile Blaga, ∫i noi Ól apreciem, dar nu se poate ca ministerul respectiv s„ ajung„ numai s„ numere mor˛ii. Cam at‚ta poate s„ fac„. Nu are nici dot„rile necesare, poate nu are nici cadre, sunt cam dep„∫i˛i de situa˛ie ∫i cei de la M.A.I., ∫i cei de la M.Ap.N.

Œmi pare r„u c„ v„ spun, dar actualul regim politic aflat la putere nu are o asemenea strategie. Se simte improviza˛ia. Ne uit„m Ón fiecare sear„ la televizor sau mergem Ón jude˛e, sau vedem la tot pasul Ón Capital„ ni∫te chestiuni care ne fac p„rul m„ciuc„. Nu a∫a ar trebui s„ ac˛ioneze un regim politic care a spus c„ are solu˛ii la toate problemele, de∫i asta este o problem„ care dep„∫e∫te ∫i cele mai sumbre previziuni.

V„ propunem, a∫adar, un armisti˛iu politic: Óncetarea disputelor, ca s„ nu zic a luptelor ∫i confrunt„rilor sterile, pentru c„ ˛ara real„ este alta. Este o tragedie Óngrozitoare pe care, ca istoric, v„ rog s„ m„ crede˛i, nu am Ónt‚lnit-o Ón istoria poporului rom‚n. A∫a ceva nu s-a mai Ónt‚lnit ∫i s„ dea Dumnezeu s„ nu se mai Ónt‚lneasc„ de acum Ónainte!

Mai propunem, de asemenea, ca parlamentarii din cele 7 jude˛e recent afectate aflate acum sub ap„, Ilfov, C„l„ra∫i, Ialomi˛a, Constan˛a, Teleorman, Arge∫, Tulcea, s„ plece cel pu˛in joi ∫i vineri Ón jude˛e. Acelea sunt priorit„˛ile noastre. Nu trage nimeni de timp. St„m aici ∫i p‚n„ la 12 noaptea, ∫i p‚n„ m‚ine diminea˛„. Ghilotina votului p‚n„ la urm„ s„-∫i spun„ cuv‚ntul, de∫i este anticonstitu˛ional ce dori˛i dumneavoastr„, dar, pentru numele lui Dumnezeu!, oamenii „∫tia sunt chema˛i acolo de c„tre cei care i-au trimis Ón Parlament, ∫i noi Ói ˛inem

aici ∫i d„m prilejul presei, ∫i are ∫i ea dreptate, s„ spun„ c„ batem apa-n piu„.

Chiar ceea ce s-a Ónt‚mplat s„pt„m‚na trecut„ aici, Ón Senat, mi-a prilejuit un amar joc de cuvinte: dac„ parlamentarii nu se duc la inunda˛ii vin inunda˛iile la parlamentari. Iat„ c„ au venit. A˛i v„zut ce a fost pe capul nostru.

Œn privin˛a locuin˛elor, Ómi pare r„u c„ liderii U.D.M.R. nu mai sunt Ón sal„… Ba nu, m„ Ón∫el, v„d acolo figura inconfundabil„ a lui Markó Béla, acest g‚nditor profund al democra˛iei europene.

Domnule Markó Béla, atr„ge˛i-i aten˛ia colegului dumneavoastr„ care este ∫i ministrul lucr„rilor publice, László Borbély, c„ nu ∫tie pe ce lume tr„ie∫te.

Œn diminea˛a asta, el a f„cut la Radio Rom‚nia o declara˛ie. Am aici buletinul Agen˛iei RADOR ∫i el spune a∫a:

îEu am 10—12 oferte de case mai u∫oare care se pot construi Óntr-o s„pt„m‚n„ sau dou„ s„pt„m‚ni. Case mai ieftine, evident, nu case de piatr„.“

Œntrebat de reporter c‚t cost„ o cas„ din aceasta, ieftin„, ministrul U.D.M.R. spune:

îŒntre 3.000 ∫i 6.000, 7.000 de euro. Probabil c„ vor fi cam 2.000—2.500 de case.“

Sunt dou„ chestiuni aici. De ce at‚t de t‚rziu se treze∫te domnul ministru al lucr„rilor publice s„ abordeze problema vital„ a locuin˛elor, pentru c„ ceea ce a ar„tat Domnia sa la televizor Ón urm„ cu 3 s„pt„m‚ni nu erau locuin˛e. Nu se Ónchid u∫ile, nu se Ónchid ferestrele, sunt impracticabile.

Prin urmare, bate 1 octombrie la u∫„ ∫i acum are el ni∫te variante de locuin˛e pentru oamenii „ia care dorm pe coceni, prin tot felul de improviza˛ii sau pe la rude, ∫i de ce nu ∫tie care sunt costurile reale? Nu exist„ cas„ de 3.000 de euro nic„ieri, dec‚t o barac„, un cote˛. O Dacie ruginit„ cost„ 3.000 de euro. Vorbesc Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, pentru c„ eu am f„cut o cas„ pentru o b„tr‚n„. Se nume∫te C„lina Popa din comuna Dobrote∫ti, jude˛ul Teleorman.

Am cerut speciali∫tilor din jude˛ul Suceava, care au tradi˛ii Ón a face astfel de case, dar ∫tiu c„ ∫i Ón Harghita, Covasna, Maramure∫ ∫i Ón alte zone sunt me∫teri de genul acesta. Ne-au dat o ofert„ cu dou„ camere, cu hol, buc„t„rie, ∫i cu un minimum de dotarea necesar„, un aragaz, ceva de Ónc„lzit, c„ vine iarna, ∫i, ini˛ial, costul era de 16.500 de euro, dar cu funda˛ii de beton ∫i cu tot ce trebuia, ne-a dus la 30.000 de euro. At‚ta cost„ o cas„. Mult, pu˛in, nu conteaz„, dar Ón nici un caz cu 3.000 de euro nu-˛i face nimeni nici o cas„, sau Ón acea cas„ de carton sau de PFL — parc„ a∫a Ói zice! — nu o s„ stea nimeni, dec‚t domnul László Borbély, dac„ are pl„cerea asta de a se expune intemperiilor naturii.

De asemenea, ce propunem noi cei de la P.R.M.? Nu vorbim Ón numele P.S.D.-ului. Noi propunem s„ se decreteze m„car acum o zi de doliu na˛ional pentru cele 70 de victime Ónregistrate din aprilie p‚n„ acum. Ce Dumnezeu? Am v„zut Guvernul T„riceanu ridic‚ndu-se Ón picioare Ón urm„ cu 3 luni c‚nd au fost atentatele la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/3.X.2005 metroul din Londra. Au p„strat un moment de reculegere, s-a decretat ∫i o zi de doliu na˛ional pentru victimele din Londra, dup„ cum, anul trecut, Guvernul P.S.D. decretase o zi de doliu na˛ional pentru victimele de la Madrid, iar acum c‚nd sunt rom‚nii no∫tri nu facem a∫a ceva? Ce, Doamne iart„-m„, ne s„lb„ticim chiar Ón halul acesta?!

De asemenea, nu Ón˛eleg de ce domnul Traian B„sescu nu accept„ decretarea st„rii de urgen˛„ Ón jude˛ele calamitate. Cum adic„? Œn America, pre∫edintele Bush, care este ∫eful Executivului, a decretat stare de urgen˛„ Ón statele afectate de uraganul Katrina ∫i, mai nou, de uraganul Rita, iar domnul Traian B„sescu spune nu, venind cu un sofism destul de copil„resc... Haide˛i s„ fim logici! El spune c„ nu va ∫ti niciodat„ un militar mai bine dec‚t un primar. Ba va ∫ti, pentru c„ are p‚rghii mai importante. Vorba unui om important din istoria politic„ a Rom‚niei: îArmata e ultima carte pe care o joac„ o na˛iune“.

Acum nu putem face fa˛„ singuri, cu mijloacele civile pe care le avem. Nici armata nu poate de una singur„, pentru c„ dac„ e s„ v„ Óntreb unde sunt b„rcile armatei, b„rcile pneumatice, b„rcile cu motor Thompson… Au disp„rut de vreo 7, 8 luni. Le-au luat pescarii din Delt„, le-au luat tot felul de profitori la pre˛uri de nimic, dar asta este o alt„ chestiune.

Nu mai pomenim de prezen˛a geni∫tilor no∫tri. Œn loc s„ fac„ drumuri ∫i poduri aici, pentru c„ se surp„ ˛ara pe noi, sunt Ón Kosovo. Jos p„l„ria! Nu zic nimic. Am votat cu to˛ii. Sunt Ón Afganistan, sunt Ón Irak.. Dar ce facem cu rom‚nii no∫tri? Cine Ói ap„r„ pe ei? ™i ce interes va mai avea NATO ∫i Pentagonul s„ aduc„ trupe aici sau s„ ne antreneze la misiuni de lupt„ de antrenament pe teritoriul Rom‚niei, c‚nd ˛ara este impracticabil„? Nu avem drumuri, nu avem poduri. Ce blindate, ce tancuri, ce ma∫ini de lupt„ mai vin aici, c‚nd nu mai avem nici m„car un pode˛ care s„ mai stea Ón picioare?! Totul e luat.. Cel mai nenorocit p‚r‚u, Ciorog‚rla, face praf ditamai podurile, ∫i geni∫tii no∫tri sunt unde a Ón˛„rcat mutu’ iapa.

M„ apropii de sf‚r∫it.

Œn concluzie, P.R.M. face apel la solidaritatea na˛ional„ a tuturor rom‚nilor ∫i, Ón primul r‚nd, a clasei politice, pentru c„ altfel ne va judeca nu numai popula˛ia la vot, dar ne va judeca ∫i bunul Dumnezeu.

V„ mul˛umesc.

Cornelia Cazacu

#87226

## **Doamna Cornelia Cazacu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Declara˛ia mea politic„ vine dup„ dou„ s„pt„m‚ni foarte agitate Ón plenul Senatului ∫i marcate, din p„cate, de interven˛ii discriminatorii ale unora dintre colegii no∫tri.

Poate c„ ar trebui, din c‚nd Ón c‚nd, s„ privim cu mai mult„ Ón˛elepciune spre echilibrul natural ∫i spre legile care Ól guverneaz„. Am primit cu umilin˛„ ∫i neputin˛„ lec˛ia pe care natura ne-a oferit-o din prim„var„ p‚n„ acum, deopotriv„ femei ∫i b„rba˛i au Óncercat s„ r„spund„ dezastrului, au Óncercat s„ limiteze efectele acestor calamit„˛i. F„r„ interven˛ia organiza˛iilor ∫i f„r„ impunerea legii, familiile au suferit, au luptat ∫i au supravie˛uit Ómpreun„. B„rba˛ii ∫i femeile au fost um„r la um„r Ón Óncercarea disperat„ de a alina durerea copiilor lor, de a salva bunurile propriilor gospod„rii.

Dac„ via˛a, dac„ natura nu face discrimin„ri, de ce Ón structura societ„˛ii, la nivelul deciziei, politicienii continu„ s„ discrimineze?

Doamnelor ∫i domnilor senatori, unul dintre obiectivele Uniunii Europene este promovarea unei societ„˛i cu ∫anse egale pentru femei ∫i b„rba˛i, ∫anse egale Ón toate domeniile: educa˛ie, pia˛a muncii, s„n„tate, politic„ ∫i luarea deciziilor. Suntem pe cale s„ intr„m Ón marea familie european„. Responsabilit„˛ile noastre vor cre∫te substan˛ial. S„ nu ne g‚ndim doar la avantaje, s„ ne g‚ndim ∫i la obliga˛iile pe care le avem Ón dreptul de a alege, dar, mai ales, la obliga˛iile pe care ni le asum„m g‚ndindu-ne la consecin˛ele alegerilor noastre.

Œn Rom‚nia procentul femeilor prezente Ón scena politic„ este foarte redus ∫i nu dep„∫e∫te 11%. Politica de gen promovat„ la nivelul Uniunii Europene militeaz„ pentru o reprezentare echilibrat„ care ar aduce Ón primplanul dezbaterilor sociale ∫i politice idei, valori ∫i stiluri comportamentale complementare.

Vorbe∫te o femeie, ∫i colegii mei, domnii senatori, au ceva de discutat.. Asta este!

Politica de gen promovat„ la nivelul Uniunii Europene militeaz„ pentru o reprezentare echilibrat„ care ar aduce Ón prim-planul dezbaterilor sociale ∫i politice idei, valori ∫i stiluri comportamentale complementare.

Studiile de specialitate arat„ c„ politica de gen va avea impact semnificativ atunci c‚nd participarea femeilor la nivelul deciziilor va dep„∫i masa critic„ de 30%.

Exist„ o multitudine de factori politici, economicosociali, ideologici, care conduc la lipsa reprezent„rii femeii Ón politic„. Voi enumera doar c‚˛iva dintre ace∫tia:

— sus˛inerea minimal„ sau absen˛a sus˛inerii femeilor Ón cadrul partidelor politice;

— accesul limitat la finan˛area pentru candidatur„;

— absen˛a unei mase critice de reprezentare feminin„ Ón forurile de decizie politic„, ca s„ nu mai vorbesc despre s„r„cie, munca nepl„tit„ ∫i ∫omajul care sunt 3 elemente cruciale care determin„ probabilitatea mai mic„ de implicare politic„ a femeilor;

— managementul defectuos al resurselor umane din societate, care rezult„ din subutilizarea poten˛ialului creativ a jum„tate din popula˛ia Rom‚niei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/3.X.2005 Formal, Rom‚nia ∫i-a armonizat legisla˛ia cu normele europene. Domeniul unde suntem deficitari este acela al aplic„rii cadrului legislativ existent.

Doamnelor ∫i domnilor, Ón Óncheiere a∫ vrea s„ v„ mai spun c„ femeile ∫i b„rba˛ii nu sunt sau nu ar trebui s„ fie tabere adverse. Nu concur„m unii cu ceilal˛i dec‚t prin prisma calit„˛ilor noastre individuale: inteligen˛„, devotament, capacit„˛i de solu˛ionare a problemelor, putere de munc„ ∫i, sigur, s„ ∫ti˛i, scopul nostru este comun.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Ion Chelaru

#91155

## **Domnul Ion Chelaru:**

Domnule pre∫edinte, Distinse colege, Dragi colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi mi-am intitulat-o: îRom‚nia Ón fa˛a dispre˛ului autorit„˛ii“ sau îOpozi˛ia versus abuzul de putere“.

Salutul popular al rom‚nului de r‚nd, am aflat cu surprindere, este urm„torul îS„ tr„i˛i bine!“, ∫i r„spunsul, îS„ tr„im cum am votat...“.

Este sesizabil cinismul amar ∫i vizibila furie mocnit„. Rom‚nii nu tr„iesc bine, tr„iesc din ce Ón ce mai r„u, simt c„ au fost prosti˛i ∫i acest g‚nd nu le place. Omul simplu se las„ p„c„lit cu m„sur„, dar nu Óng„duie furti∫agul pe fa˛„, s„-l furi îde la ochi“, cum se spune.

Œn teritoriu, Ón fiecare familie ∫i Ón fiecare ceas se consum„ o tragedie. Dac„ nu e s„r„cia, e furia apelor, grozav„ ∫i, parc„, infinit„. Dac„ nu e asta, atunci boala ∫i mizeria, ∫omajul, nevoia, iminen˛a frigului.

Premierul anun˛„ public c„ ajutoarele pentru gospod„riile distruse de ape se vor acorda limitat, Ón func˛ie de bugetul alocat. Pre˛ul benzinei Ól cunoa∫tem. Cheltuielile de iarn„ vor surclasa ∫i posibilit„˛ile familiilor Ónst„rite. Cu toate acestea, Alian˛a aflat„ la putere ∫i responsabil„ de situa˛ie are, s-ar p„rea, un avans Ón sondaje, fa˛„ de celelalte partide.

Este, oare, posibil ca Alian˛a s„ fie Ón fruntea op˛iunilor electorale, c‚nd managementul de ˛ar„ se face f„r„ modera˛ie ∫i omenie, c‚nd metoda de guvernare este dictat„ de la Cotroceni, c‚nd a˛i pornit, val-v‚rtej, pe calea r„sturn„rilor, f„r„ s„ ˛ine˛i cont de interesul ∫i siguran˛a cet„˛enilor, c‚nd, la ad„postul cerin˛elor ∫i standardelor europene, mazili˛i ∫i epura˛i politic, discre˛ionar, toate structurile, c‚nd corupe˛i, Ón spatele inten˛iei de Ónl„turare a corup˛iei, c‚nd manipularea ∫i minciuna sunt metodele voastre?

Tind s„ cred c„ v„ supralicita˛i ∫ansa electoral„, domnilor colegi. Ave˛i ast„zi puterea, pentru c„ Traian B„sescu, me∫ter Ón arta am„girii, cu excesele sale nonconformiste, a convins ceva mai mult de jum„tate din electori. Dac„ atunci nonconformismul i-a atras simpatia,

ambi˛iile sale de acum, de control nem„surat al puterii, au atras serioase Óngrijor„ri.

Dac„ avansul pretins Ón sondaje v„ d„ un plus de siguran˛„, fie, dar ˛ara nu poate fi prostit„ continuu, ∫i noi avem jum„tate din voturile ˛„rii. Acum, c‚nd tactica voastr„ este abuzul ∫i manipularea, noi ne socotim noroco∫i. Noroco∫i, pentru c„ suntem garan˛ii democra˛iei, noroco∫i, pentru c„ putem deconspira halucina˛iile despotice ∫i autoritatea lui Traian B„sescu, care face Ón Rom‚nia ce vrea, Ón dispre˛ul Ónvestiturii, prerogativelor Constitu˛iei.

Pentru c„ B„sescu ∫i ai lui manifest„ tendin˛a, v„t„m„toare politic ∫i moral, de a se amplasa, abuziv, Ón v‚rful ierarhiei ∫i sc„rii de putere, noi avem obliga˛ia de a Ómpiedica aceasta. Œn mod necesar, institu˛iile puterii trebuie s„ r„m‚n„ independente.

Este surprinz„tor c‚t de repede au uitat puternicii zilei de institu˛ia reprezentativit„˛ii, concept esen˛ial al democra˛iei. Este la fel de surprinz„tor c‚t de repede s-a l„sat B„sescu prostit de putere ∫i narcotizat de posibilitatea controlului absolut, ∫i aceasta, f„r„ a da impresia c„ este posedat de morbul paranoia.

Pentru a se instala Ón confortul utopic al despotului, trebuie, Ónainte de toate, s„ anihileze opozi˛ia. Acest proces de descalificare sistematic„ a Ónceput demult, de c‚nd aten˛ia mass-media a fost deliberat concentrat„ asupra corup˛ilor no∫tri, care au devenit, astfel, subiecte de interes na˛ional, mai mult chiar dec‚t integrarea european„ sau nevoile curente ∫i urgente ale ˛„rii.

Œn primul r‚nd, deci, opozi˛ia trebuie redus„ Ón ochii electoratului. Œn al doilea r‚nd, metodic, se epureaz„ cadre, peste tot, de sus p‚n„ jos, p‚n„ la nivel de ∫coal„ comunal„, p‚n„ la c„tun.

Epurarea politic„ este numit„ de dumneavoastr„, domnilor de la putere, cu perfid„ elegan˛„, reform„.

Acum, tot noi, chipurile, boicot„m metodic procesul legislativ. Nou„ ne este imputabil„ criza parlamentar„ de ast„zi.

S„pt„m‚na trecut„, primul-ministru C„lin PopescuT„riceanu afirma Ón fa˛a presei — citez: îP.S.D. se folose∫te de toate tertipurile pentru ca acest proces“ — fiind vorba de procesul legislativ — îs„ fie Ónt‚rziat“.

Tot Domnia sa a afirmat c„ noi suntem artizanii actualei crize parlamentare, c„ pre∫edin˛ii Camerelor Óncurc„ deliberat dezbaterea regulamentelor, pentru c„ — citez: îse ˛in cu din˛ii de scaune“.

Œmpotriva domnului N„stase, pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor, este formulat„ pl‚ngere penal„ pentru abuz Ón serviciu. Ce nu convine puterii este sau ilicit, sau imoral, sau pasibil de sanc˛iune penal„.

Cu b„taie lung„, domnilor colegi, se insinueaz„ teza c„ P.S.D. nu este interesat de integrarea european„ ∫i inten˛ioneaz„ s„ boicoteze acest proces.

Adic„, domnilor, ce s-ar fi dorit? S„ l„s„m s„ treac„ pachetul legislativ al Guvernului, care pustie∫te totul, dar are preten˛ia c„ instaleaz„ ordinea corect„, f„r„ a ini˛ia o mo˛iune de cenzur„? S„ cerem pre∫edin˛ilor Camerelor Parlamentului, reprezentan˛i marcan˛i ai P.S.D., s„ renun˛e la Ónvestitura legal„, de dragul moftului de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/3.X.2005 19

putere? S„ nu mai formul„m amendamente la legi? S„ permitem destituirea mascat„ a pre∫edin˛ilor de consilii jude˛ene, membri ai P.S.D.? S„ l„s„m s„ treac„ de la sine ∫i Ón expresia puterii modific„rile Regulamentelor Camerelor? S„ fim de acord, f„r„ comentarii, cu reformarea sistemului de democra˛ie bicameral„, pentru ca domnul B„sescu s„ poat„ controla, cu u∫urin˛„, tot ce mi∫c„ Ón sfera puterii?

O astfel de reform„, de fond ∫i form„, a schemei de putere garantat„ de Constitu˛ie poate fi pus„ Ón discu˛ie, Óntr-un alt context, eventual, c‚nd nici o alt„ criz„ prioritar„ nu ar angaja energia Parlamentului, c‚nd s-ar crea curente de opinie ∫i dezbatere, s-ar acorda timp de reflec˛ie popular„, ar fi timp pentru tocmeli de form„ pentru reorganizarea intern„ a partidelor ∫i altele.

C‚nd toate acestea sunt ini˛iate de putere, se poate afirma c„ noi boicot„m Legislativul? Dac„ uzit„m de posibilit„˛ile legale de limitare a abuzului, Ónseamn„ c„ paraliz„m activitatea legislativ„? Ni se poate pretinde s„ st„m mu˛i Ón scaune parlamentare, s„ juc„m dup„ l„ut„riile lui B„sescu?

## Stima˛i colegi,

Jocul politic putere—opozi˛ie a fost ini˛iat dup„ autoritatea unor reguli. Puterea vrea acum s„ schimbe regula Ón timpul jocului, ∫i asta nu este nici corect, nici principial.

Traian B„sescu conspir„ Ómpotriva autorit„˛ii Parlamentului ∫i pune, astfel, Ón joc Óns„∫i democra˛ia, dar va avea soarta lui Catilina, deoarece, Ón ap„rarea regulii democratice suntem noi ∫i na˛iunea Óntreag„.

Spuneam despre noi, cei din opozi˛ie, c„ suntem noroco∫i. Vreau s„ Ónt„resc acest lucru. Nu suntem sili˛i s„ facem figura˛ie parlamentar„, de vreme ce se ridic„ la adresa ˛„rii amenin˛„rile abuzului de putere, prin persoana pre∫edintelui ei, care este, mai cur‚nd, arbitrul abuzului dec‚t personalitate reprezentativ„ ∫i echidistant„.

Pentru c„ reprezent„m mare parte din electorat, suntem obliga˛i la vigilen˛„. Noi suntem cei care va trebui s„ demont„m trucurile puterii ∫i s„ spunem ˛„rii despre minciun„ ∫i manipulare, s„ punem fr‚u tendin˛elor nedemocratice.

Ca partid, P.S.D. se poate m‚ndri de dou„ ori. C‚nd am fost la putere, reprezentan˛ii no∫tri nu au deviat spre absolutisme. Ba, mai mult, ne-am asumat regulile democratice din mers, le-am Ónv„˛at o dat„ cu ˛ara.

Noi nu am dispre˛uit nevoile omului de r‚nd ∫i nu am fost fariseii cinstei ∫i onoarei. Nu se va spune despre noi c„ ne-am b‚˛‚it Ón ifose ideologice, c‚nd sociali∫ti de fa˛ad„, c‚nd populari de tribun„, dup„ interes de politic„ european„. Noi n-am r„pit nim„nui victoria electoral„ ∫i n-am nedrept„˛it pe nimeni, poz‚nd Ón inchizi˛ia cinstei.

Acum, c‚nd suntem Ón opozi˛ie, nu se va trece cu u∫urin˛„ peste voin˛a noastr„, pentru c„ legalitatea ∫i democra˛ia trebuie ap„rate chiar dac„ îtertipul“, Ón exprimarea primului-ministru, ar fi singura noastr„ arm„. ™i pentru informarea celor care nu ∫tiu sau nu vor s„ ∫tie, tertipurile se nasc din interpretarea legii, sunt posibilit„˛i contigue ale legii. Œn exerci˛iul tertipului te afli Ón legalitate, p‚n„ la proba relei-credin˛e, ceea ce, despre

noi, dup„ cele afirmate Ón prezenta declara˛ie politic„, nu se poate spune.

V„ mul˛umesc.

Marius Marinescu

#99708

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Comisarul european pentru extindere Olli Rehn a afirmat c„ Rom‚nia a Ónregistrat progrese vizibile Ón procesul de aderare. Aceste aprecieri ne bucur„, cu siguran˛„, ∫i ne dau Óncredere c„ avem resursele necesare Ón vederea acceler„rii eforturilor Ón direc˛ia reform„rii societ„˛ii rom‚ne∫ti.

Raportul de ˛ar„ din acest an privind Rom‚nia ∫i Bulgaria ne-ar putea aduce Óntr-o situa˛ie favorabil„ fa˛„ de documentele anterioare. Pentru prima dat„, Rom‚nia ar fi cotat„ de oficialii europeni Ón fa˛a Bulgariei. Rapoartele din 25 octombrie, probabil, nu vor con˛ine referiri la posibilitatea aplic„rii clauzei de salvgardare celor dou„ ˛„ri. De aceea, eforturile noastre, ale Guvernului, ale Parlamentului, Ón reforma principalelor institu˛ii ale statului trebuie s„ r„spund„ solicit„rilor imperative din scrisoarea de avertizare.

Stima˛i colegi,

Dup„ cum se ∫tie, Guvernul a decis s„pt„m‚na trecut„, printr-o ordonan˛„ de urgen˛„, ca Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie s„-∫i continue activitatea sub forma unui departament de specialitate Ón cadrul Parchetului General. Departamentul Na˛ional Anticorup˛ie va avea un statut de autonomie deplin„, conform condi˛iilor impuse de Comisia European„. Marele c‚∫tig al acestei reforme este faptul c„ scandalurile de mare corup˛ie, cu implica˛ii directe la nivelul demnitarilor de ast„zi sau de ieri, pot fi anchetate de aceast„ structur„.

Potrivit Constitu˛iei, singura institu˛ie abilitat„ s„ ancheteze demnitari este Parchetul General. Am speran˛a c„ printre primele ac˛iuni concrete ale D.N.A. se va reg„si ∫i dosarul de privatizare a Sta˛iunii îB„ile Herculane“. Balada lui Iosif Arma∫, afacerea de tip P.S.D., ascuns„ Ón spatele unei privatiz„ri frauduloase, trebuie s„ se Ónchid„ de ancheta D.N.A.

Sta˛iunea îB„ile Herculane“ a fost f„cut„ cadou de P.S.D. unei grup„ri din cadrul S.C. ARGIROM INTERNATIONAL S.A., cu sprijinul direct al ministrului turismului. Aceast„ grupare era format„ din Iosif Arma∫, fost deputat P.S.D., ac˛ionar majoritar al societ„˛ii, ∫i asocia˛ii s„i, printre care se num„r„, conform informa˛iilor din pres„, Doru Ioan T„r„cil„, Florin Sebastian Sandu, fiul fostului ∫ef al Poli˛iei Rom‚ne, ∫i so˛ia lui Marian Ureche, fostul ∫ef al SIPA.

Artizanul principal al acestei afaceri este fostul ministru al turismului Dan Matei Agathon.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/3.X.2005 A∫ dori s„ reamintesc domnului senator Vasile D‚ncu faptul c„ Ón 2001, al„turi de Dan Matei Agathon, a lansat Ón mass-media Programul îHerculane Mileniul III“, prin care se anun˛au investi˛ii la nivelul sumei de 20—30 de milioane dolari. Domnul D‚ncu visa, probabil, s„ Ónlocuiasc„ statuia lui Hercule cu statuia pedeseristului investitor Iosif Arma∫.

Dup„ ce Hercule — S.A., B„ile Herculane, unde ARGIROM INTERNATIONAL este majoritar, a primit 8,3 miliarde lei ajutor de la stat, dup„ ce a fost eliminat„ din contract, prin act adi˛ional, obliga˛ia de a investi ceva Ón obiectivele complexului, Dan Matei Agathon a f„cut tot ce i-a stat Ón putere pentru a ascunde dosarul, pe motiv c„ datele respective nu sunt de interes public.

Privatizarea sta˛iunii din valea Cernei a fost contestat„, iar procesele intentate, printre al˛ii, de Ilie Cristescu ∫i Ilie Lupulescu sunt Ónc„ pe rol.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Am adus acest subiect Ón plenul Senatului din dou„ motive. Primul este legat de Óncrederea personal„ Ón aceast„ nou„ structur„ — D.N.A. Al doilea motiv este o peti˛ie primit„ de Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corup˛iei ∫i peti˛ii, tocmai pe aceast„ tem„.

Œnregistrat„ sub nr. 1.325/2005, peti˛ia domnului Ilie Lupulescu solicit„ anchetarea privatiz„rii S.C. Hercules — S.A. B„ile Herculane ∫i m„suri de intrare Ón legalitate.

Œn final, doresc s„ subliniez c„ voi solicita comisiei audierea domnilor Dan Matei Agathon, Doru Ioan T„r„cil„ ∫i Vasile D‚ncu.

Despre reformarea P.N.A., de∫i salutat„ de reprezentan˛ii Comisiei Europene la Bucure∫ti, noua structur„ a Departamentului Na˛ional Anticorup˛ie a fost contestat„ de P.S.D. prin acuza˛ia de îapropiere periculoas„ de sfera politicului“.

Desigur, corup˛ia nu poate fi atacat„ f„r„ s„ ataci persoane publice ∫i interese politice. Chiar asta a∫tept„m de la D.N.A. — cazuri concrete ∫i dosare finalizate.

V„ mul˛umesc.

Ion Moraru

#104319

## **Domnul Ion Moraru:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Actuala putere a invadat ecranele televizoarelor, paginile ziarelor ∫i, Ón general, agenda public„, cu declara˛ii despre respectarea legii, independen˛a justi˛iei, transparen˛a Ón actul de guvernare ∫i alte asemenea principii nobile ∫i, mai nou, ∫i tribuna Senatului.

Se afirm„, sus ∫i tare, c„ acestea ar fi fost nesocotite de guvernarea P.S.D., iar actuala putere ∫i-ar fi f„cut un stindard de lupt„ din promovarea lor.

Doamna ministru Macovei, personal, apare frecvent pe la televiziuni, Ón postura de arhanghel Óncruntat al

drept„˛ii, veghind neobosit la respectarea legii ∫i nu contene∫te cu declara˛iile ferme pe aceast„ tem„.

Ce se Ónt‚mpl„ Óns„ dac„ trecem dincolo de acest nivel declarativ ∫i analiz„m activitatea de legiferare concret„ a Guvernului?

Constat„m cu surprindere c„, din peste o mie de hot„r‚ri ale Guvernului, acte normative adoptate de actualul Guvern, Ón perioada ianuarie — septembrie anul curent, cel pu˛in 68 sunt ilegale ∫i pot fi anulate imediat de instan˛ele de judecat„.

Cum s-a putut Ónt‚mpla a∫a ceva?

Œn Constitu˛ia Rom‚niei, mai precis la art. 108 alin. (4), se prevede foarte clar c„ îhot„r‚rile ∫i ordonan˛ele adoptate de Guvern se semneaz„ de primulministru, se contrasemneaz„ de mini∫tri care au obliga˛ia punerii lor Ón executare ∫i se public„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei.

Nepublicarea atrage inexisten˛a hot„r‚rii sau ordonan˛ei. Hot„r‚rile care au caracter militar se comunic„ numai institu˛iilor interesate“.

Rezult„ c„ un act normativ nepublicat, Ón totalitate sau Ón parte, Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei nu poate produce nici un fel de efecte juridice, adic„ nu exist„, cu excep˛ia hot„r‚rilor cu caracter militar.

Cu toate acestea, Guvernul T„riceanu a decis s„ ignore aceste prevederi constitu˛ionale ∫i a adoptat 68 de hot„r‚ri de guvern, cu Ónc„lcarea dispozi˛iilor Constitu˛iei, adic„ ˛in‚nd secrete anexele acestor hot„r‚ri, de∫i nu au sub nici o form„ caracter militar.

Mai mult. Exist„ deja decizia Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, Sec˛ia Contencios administrativ, prin care au fost anulate hot„r‚ri ale Guvernului tocmai pe acest motiv, al nepublic„rii anexelor Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei.

Motivele pentru care Guvernul Óncalc„ prevederile Constitu˛iei, risc‚nd anularea de c„tre instan˛ele judec„tore∫ti a propriilor acte normative, pot fi doar b„nuite, dac„ ne uit„m la titlurile ultimelor hot„r‚ri ale Guvernului, aflate Ón aceast„ situa˛ie.

Hot„r‚rea Guvernului nr. 994/2005, pentru aprobarea listei cuprinz‚nd 35 de obiective de investi˛ii ∫i a indicatorilor tehnico-economici din cadrul Programului îS„li de sport“, derulat prin intermediul Companiei Na˛ionale de Investi˛ii C.N.I. — S.A. sau Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.019/2005 pentru aprobarea bugetului de venituri ∫i cheltuieli rectificat pe anul 2005 al Companiei Na˛ionale îLoteria Rom‚n„“, aflat„ sub autoritatea Ministerului Finan˛elor Publice.

Deosebit de interesant este faptul c„, Ón timp ce reprezentan˛ii puterii, chiar ai pre∫edintelui B„sescu, vocifereaz„ despre a∫a-zisa nelegalitate a unui contract privind realizarea de autostr„zi, pe motiv c„ anexele hot„r‚rii Guvernului, prin care s-au aprobat indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investi˛ii, nu au fost publicate Ón Monitorul Oficial, Ón numai opt luni de activitate, Guvernul T„riceanu a emis nu mai pu˛in de 9 hot„r‚ri ale Guvernului privind aprobarea de indicatori tehnico-economici pentru diferite obiective de investi˛ii ale c„ror anexe nu au fost publicate Ón Monitorul Oficial.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/3.X.2005 Este vorba de 9 hot„r‚ri — le am numerele, le pot pune la dispozi˛ia dumneavoastr„, a presei ∫i opiniei publice.

Ca o ironie, prima dintre ele se refer„ chiar la modificarea anexei la Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.290/2000 privind aprobarea indicatorilor tehnicoeconomici ai obiectivului de investi˛ii îModernizarea str„zilor urbane Ón Bucure∫ti — reabilitare str„zi“. Iat„ c„ distan˛a dintre declara˛iile frumoase ∫i faptele guvernan˛ilor devine din ce Ón ce mai mare ∫i v„ rog s„ m„ crede˛i electoratul o va sesiza ∫i o va sanc˛iona p‚n„ la urm„.

A∫ dori s„ atrag aten˛ia ∫i asupra faptului c„ anexele acestor hot„r‚ri ale Guvernului con˛in informa˛ii de interes public, astfel Ónc‚t, nepublicarea lor constituie o Ónc„lcare de c„tre Guvern a liberului acces al cet„˛enilor la o informa˛ie de interes public, consfin˛it prin Legea nr. 544/2001, demonstr‚nd dispre˛ul fa˛„ de transparen˛a actului de guvernare, transparen˛„ clamat„ cu entuziasm, ce-i drept, c‚nd actuala putere era Ón opozi˛ie.

Aceea∫i situa˛ie o reg„sim ∫i Ón etapa de elaborare a actelor normative, atunci c‚nd nu se respect„ termenul de 30 de zile Ón care orice persoan„ interesat„ poate face amendamente la proiectele ini˛iate de ministere.

Œn sf‚r∫it, declara˛iile demagogice despre respectarea legii, Ón condi˛iile Ón care Guvernul adopt„ Ón opt luni cel pu˛in 68 de hot„r‚ri ale Guvernului, ilegale, nu pot constitui un progres real Ón construirea unui stat de drept ∫i vor fi sanc˛ionate nu numai de electorat, ci constituie o fr‚n„ serioas„ Ón procesul de integrare european„ a Rom‚niei.

Stima˛i colegi,

Dup„ cum ∫ti˛i, Ón mai multe r‚nduri am atras aten˛ia de la aceast„ tribun„ cu privire la Ónc„lcarea de c„tre Guvern a legalit„˛ii, Ón special Ón adoptarea actelor normative. O fac ∫i acum, cu precizarea c„ nu vom mai tolera astfel de ilegalit„˛i, astfel Ónc‚t, dac„ nu se va reintra imediat Ón legalitate, prin publicarea anexelor hot„r‚rilor Guvernului care nu au caracter militar, men˛ionate deja, ∫i a c„ror list„ o pot pune la dispozi˛ia opiniei publice, vom solicita instan˛elor judec„tore∫ti anularea lor.

V„ mul˛umesc.

Adrian P„unescu

#110736

Ceea ce cred eu c„ s-ar cuveni spus acum, dup„ fire∫tile dezacorduri, pe toate temele, dintre noi, este un fapt pozitiv. Un fapt de recompatibilizare a noastr„ Ón jurul unei idei fa˛„ de care trebuie s„ nutrim Ón permanen˛„ pre˛uire, respect ∫i iubire. Ideea aceasta este ideea Eminescu.

Œn urma unei str„danii Óndelungate, dup„ Óncerc„ri numeroase ale unor genera˛ii din tot ad‚ncul istoriei, dup„ semnalele de alarm„ trase de oameni de cultur„ preocupa˛i de perenitatea, de durabilitatea, de nemurirea temeiurilor noastre, iat„ c„, tocmai Óntr-o vreme rea, Óntr-o vreme bolnav„, Óntr-o vreme s„rac„ s-a ajuns la performan˛a absolut excep˛ional„ ca forul ∫tiin˛ific cel mai Ónalt al ˛„rii, Academia Rom‚n„, s„ Ónceap„ publicarea Caietelor Eminescu.

Am aici al doilea volum care a ap„rut azi, îManuscrisele Mihai Eminescu“.

Ar fi existat suficiente explica˛ii pentru am‚narea acestei apari˛ii pentru alt„ dat„. Ar fi putut fi invocate motive de bun-sim˛, pentru ca al doilea volum din seria de manuscrise Eminescu s„ fie oferit altor genera˛ii. ™i totu∫i, starea, Óntr-adev„r, cumplit„ a manuscriselor care ajunseser„ s„ se scorojeasc„ ∫i s„ amenin˛e transformarea Óntr-o cenu∫„ din care s„ nu se mai Ón˛eleag„ nimic, mai ales dac„ ar fi r„mas la vedere ∫i la pip„ire cu m‚na de c„tre cei interesa˛i, plus efortul unor intelectuali de frunte ai ˛„rii, Óncep‚nd cu pre∫edintele Academiei, criticul ∫i istoricul literar eminent care este Eugen Simion, dar ∫i solidaritatea unei institu˛ii a democra˛iei, care este Senatul Rom‚niei, care, Óntr-o ∫edin˛„ neuitat„, a fost pe o pozi˛ie unitar„, prin to˛i cei care au vorbit ∫i au votat, fiind de p„rere c„ Senatul trebuie s„ sprijine, cu bani disponibiliza˛i din propriile sale economii, continuarea acestor lucr„ri, ne a∫az„ azi Ón fa˛a unui eveniment care ne aduce aminte c„ suntem Ón multe privin˛e diferi˛i, dar c„ Ón chestiunea Eminescu trebuie s„ r„m‚nem similari, s„ r„m‚nem compatibili, s„ r„m‚nem noi Ón∫ine.

Sigur c„ banii Senatului vor fi valabili Óncep‚nd cu al treilea volum. Profesorul Eugen Simion, cu care am vorbit la telefon azi, pleca la Chi∫in„u — iat„ un gest semnificativ — ∫i trimisese Ónainte cele 20 volume care s„ prevesteasc„ ∫i rom‚nilor de dincolo de Prut c„, Ónl„untrul grani˛elor actuale, se continu„ b„t„lia pentru identitate na˛ional„ ∫i c„ nu a fost l„sat Ón p„r„sire tocmai cel mai important semn al acestei identit„˛i. Dar Eugen Simion Ómi spunea c„ e dator s„ transmit„ mul˛umirile sale tuturor, mai pu˛in Ministerului Culturii, care, din p„cate, ∫i Ón aceast„ chestiune a avut ∫ov„ieli ∫i Ónd„r„tnicii, ∫i e foarte important un cuv‚nt de recuno∫tin˛„ fostului ministru al finan˛elor, colegul nostru Ionu˛ Popescu.

Teodor Viorel Mele∫canu

#114526

Mul˛umesc domnului senator P„unescu pentru interven˛ia d‚nsului.

Stima˛i colegi, v„ cer Óng„duin˛a ca Óntr-un minut ∫i jum„tate, Ónainte de a trece la Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri, s„ parcurgem punctul 2 din ordinea de zi ∫i s„-mi permite˛i s„ v„ citesc o not„ privind exercitarea de c„tre parlamentari a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale. Este o not„ pe care trebuie v„ o aduc la cuno∫tin˛„ ast„zi.

Œn conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, v„ informez c„ s-au depus la secretarul general al Senatului, Ón vederea exercit„rii de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, urm„toarele legi:

— Lege pentru acceptarea Deciziei nr. 1 a Comitetului Mixt Rom‚nia — Statul Israel din 21 februarie 2005 de amendare a protocolului 3 privind definirea no˛iunii de produse originare ∫i metode de cooperare administrativ„, din Acordul de Comer˛ Liber dintre Rom‚nia ∫i Statul Israel, semnat la Bucure∫ti la 30 ianuarie 2001;

— Lege privind ratificarea Acordului de securitate dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Italiene privind protec˛ia reciproc„ a informa˛iilor clasificate, semnat la Bucure∫ti la 6 aprilie 2005;

— Lege pentru ratificarea Conven˛iei de la Tampere privind asigurarea resurselor de telecomunica˛ii pentru atenuarea efectelor dezastrelor ∫i ac˛iuni umanitare, adoptat„ la Tampere la 18 iunie 1998;

— Lege pentru Ónfiin˛area comunei Gura Ialomi˛ei, jude˛ul Ialomi˛a, prin reorganizarea comunei Mihail Kog„lniceanu;

— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 52/2005 privind ratificarea Acordului de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Banca Interna˛ional„ de Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare, semnat la Bucure∫ti la 28 ianuarie 2005, pentru finan˛area Proiectului de restructurare a transporturilor;

— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 62/2005 pentru completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 90/2002 privind ratificarea Acordului de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare, semnat la Bucure∫ti la 3 aprilie 2002, pentru finan˛area proiectului de dezvoltare rural„.

V„ mul˛umesc pentru r„bdare ∫i trecem la punctul din programul nostru care se intituleaz„ îŒntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri“.

V„ readuc aminte c„ ast„zi, aceste Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsurile respective sunt transmise Ón direct la postul na˛ional de radio.

Stima˛i colegi,

Trecem la Óntreb„rile adresate Executivului.

Vreau s„ informez colegii care s-au Ónscris c„ exist„ un timp pentru fiecare grup parlamentar ∫i o s„ v„ rog respectuos s„ v„ Óncadra˛i Ón acest timp atunci c‚nd sunte˛i mai mul˛i domni senatori Ónscri∫i cu Óntreb„ri, pentru a da tuturor posibilitatea s„ pun„ Óntreb„rile Ón mod direct.

Voi Óncepe cu Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“, care are la dispozi˛ie 10 minute pentru Óntreb„ri ∫i care are o solicitare din partea domnului senator Paul P„curaru, Óntrebare pe tema nivelului venitului net pentru persoana marginalizat„.

Institu˛ia avizat„ este Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei.

V„ invit la microfon, domnule senator. V„ rog, microfonul central.

04 · other · adoptat

Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, republicat„:

87 de discursuri

Teodor Viorel Mele∫canu
#122187
Mul˛umesc domnului senator Paul P„curaru.
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat exist„ opt Óntreb„ri ∫i dispune˛i de nou„ minute.
Rug„mintea ar fi, pentru fiecare dintre dumneavoastr„, s„ v„ Óncadra˛i Óntr-un minut, astfel Ónc‚t to˛i colegii s„ poat„ adresa Ón direct. Dac„ nu, din p„cate, voi fi nevoit s„ opresc dup„ nou„ minute adresarea Óntreb„rilor.
Œl invit, Ón primul r‚nd, pe domnul senator Ion Moraru, obiectul Óntreb„rii fiind modificarea Codului fiscal. Institu˛ia vizat„ este Ministerul Finan˛elor Publice.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator Ion Moraru.
Ion Moraru
#122819
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea este adresat„ domnului ministru al finan˛elor publice Sebastian Teodor Gheorghe Vl„descu.
La scurt„ vreme dup„ Ónvestitur„, a˛i anun˛at introducerea unor noi taxe ∫i impozite, Óntre care ∫i impozitul pe mo∫tenire.
Av‚nd Ón vedere majorarea taxei actuale pe succesiune, care este venitul la bugetul local sau introducerea unui nou impozit pe venit la bugetul de stat?
V„ mul˛umesc.
Teodor Viorel Mele∫canu
#123274
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare domnii senatori au cinci minute acordate Óntreb„rilor.
Primul pe list„ este domnul senator Gheorghe Funar, pe care Ól invit la microfon.
Gheorghe Funar
#123533
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
f n‚nd seama de timpul extrem de scurt pe care-l avem la dispozi˛ie, am s„ prezint Ón esen˛„ Óntrebarea adresat„ ministrului s„n„t„˛ii, domnul Eugen Nicol„escu.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i care a fost temeiul legal al anul„rii licita˛iei din timpul ministeriatului domnului Mircea Cintez„, c‚nd a fost organizat„ noua licita˛ie, ∫i Ón ce baz„ legal„ a fost atribuit acest contract c„tre firma senatorului Verestóy Attila, fratele
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/3.X.2005 dumneavoastr„ de la guvernare ∫i, mai nou, de afaceri pe bani publici Ón sum„ de 6 milioane de dolari.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Teodor Viorel Mele∫canu
#124303
Mul˛umesc domnului Gheorghe Funar.
Din partea Grupului parlamentar P.S.D., domnul senator Ilie S‚rbu, obiectul, îReconstruirea caselor afectate de inunda˛ii“, se adreseaz„ ministrului delegat pentru Lucr„ri Publice ∫i Amenajarea Teritoriului.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Ilie S‚rbu
#124622
Domnule pre∫edinte,
A∫ avea ∫i o problem„ de procedur„, v„ rog.
La Óntreb„rile de s„pt„m‚na trecut„ am primit r„spunsul scris, dar oral nu s-a mai prezentat nimeni.
Ce se Ónt‚mpl„ cu cei care trebuiau s„ vin„ ast„zi s„ ne r„spund„ ∫i oral?
™i aceea∫i interpelare este adresat„ primului-ministru, iar Óntrebarea are acela∫i text. Pot face o economie de timp ∫i s„ o adresez acum.
Teodor Viorel Mele∫canu
#125033
V„ rog s„ le adresa˛i. Ave˛i cuv‚ntul.
Ilie S‚rbu
#125113
Domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu. Domnule prim-ministru,
Din cele 800 de case care trebuiau reconstruite Ón jude˛ul Timi∫ Ón localit„˛ile afectate de inunda˛ii, au fost recep˛ionate, p‚n„ la aceast„ or„ Ón jur de 100. De∫i p‚n„ acum o s„pt„m‚n„ vremea a fost favorabil„ pentru executarea lucr„rilor de reconstruc˛ie, ritmul a fost extrem de lent.
Ca urmare, doresc s„ v„ adresez urm„toarele Óntreb„ri:
Cum va interveni Guvernul pentru finalizarea c‚t mai urgent„ a lucr„rilor de reconstruc˛ie pentru celelalte imobile, av‚nd Ón vedere c„ iarna se apropie?
Ce m„suri a˛i luat Ómpotriva societ„˛ilor comerciale care au Ónregistrat Ónt‚rzieri Ón lucr„ri?
Ce solu˛ii ave˛i pentru cazarea Ón condi˛ii civilizate a familiilor care nu vor avea unde locui Ón timpul sezonului rece?
Solicit r„spuns scris ∫i oral. Mul˛umesc.
Teodor Viorel Mele∫canu
#125977
V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule senator.
Domnul senator Gheorghe Funar. Mai era Ónscris din grupul dumneavoastr„ parlamentar domnul Ilie Petrescu pentru o Óntrebare...
Teodor Viorel Mele∫canu
#126183
Domnul senator Ilie Petrescu, obiectul Óntreb„rii îTermocentrala din T‚rgu Jiu-Gorj“ ∫i îRestaurarea operelor lui Br‚ncu∫i din municipiul T‚rgu Jiu“. Institu˛ia vizat„ este Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, Ministerul Culturii ∫i Cultelor.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator, ∫i pute˛i adresa ∫i interpelarea.
Ilie Petrescu
#126547
Le pot adresa pe am‚ndou„, domnule pre∫edinte? V„ mul˛umesc.
Prima este adresat„ domnului ministru Ioan Codru˛ ™ere∫.
V„ facem cunoscut c„, Ón momentul de fa˛„, Bazinul minier Motru produce o cantitate de 7,5 milioane tone de c„rbune anual.
O mare parte din aceast„ cantitate este transportat„, la o distan˛„ de 100 de km, la Termocentrala Craiova. Œn perspectiva liberaliz„rii energiei electrice Termocentrala Craiova va fi Óntr-o situa˛ie dificil„, deoarece produce kilowatul pe un pre˛ de cost de trei, patru ori mai mare dec‚t cel produs la termocentralele Turceni sau Rovinari.
Din acest motiv, v„ solicit studierea posibilit„˛ilor de realizare Ón municipiul Motru a unei termocentrale de 450—500 MW, care va fi competitiv„ Ón sistemul energetic.
Comunitatea local„ ∫i partenerii sociali sunt dispu∫i s„ participe cu terenuri ∫i facilit„˛i la realizarea acestui obiectiv.
V„ solicit, domnule ministru, ca r„spunsul dumneavoastr„ s„ fie urmare a unei document„ri la fa˛a locului, Ómpreun„ cu organele locale.
V„ cer r„spuns scris ∫i oral.
Am dou„ Óntreb„ri, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Dac„-mi da˛i voie, una dintre ele este adresat„ domnului ministru Vasile Blaga.
Domnule ministru,
Œn anul 2004 Consiliul Local T‚rgu Jiu a v‚ndut o parte din Centrala termic„ a municipiului unei societ„˛i din Craiova.
1. V„ rog s„ m„ informa˛i la ce pre˛ s-a f„cut aceast„
tranzac˛ie?
2. Dac„ s-a Óncasat suma negociat„ ∫i, dac„ nu, cine
sunt vinova˛ii?
3. Ce m„suri ve˛i lua pentru intrarea Ón legalitate? V„ mul˛umesc.
Ministerului Culturii ∫i Cultelor.
Œncep‚nd cu anul 2001 Ón Complexul muzeal din municipiul T‚rgu Jiu s-au executat lucr„ri de restaurare la cele trei capodopere ale lui Constantin Br‚ncu∫i: Masa t„cerii, Poarta s„rutului ∫i Coloana f„r„ de sf‚r∫it.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi r„spunde˛i la urm„toarele Óntreb„ri:
C‚t au costat lucr„rile de restaurare?
## **Domnul Ilie Petrescu** _(din sal„_ ) **:**
Sunt aici, domnule pre∫edinte!
Teodor Viorel Mele∫canu
#128899
Mul˛umesc domnului senator Ilie Petrescu.
Invit la microfon pe domnul senator Otilian Neagoe din partea Grupului parlamentar P.S.D. Tema: îIndustria de ap„rare din jude˛ul Bra∫ov“, institu˛ia avizat„ fiind Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului.
V„ rog, domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.
Otilian Neagoe
#129225
Am ∫i o interpelare.
Teodor Viorel Mele∫canu
#129278
Ave˛i ∫i o interpelare.
Atunci o s„ v„ rog s„ profita˛i, ave˛i c‚te un minut pentru fiecare. Interpelarea e pe problema taxei pentru certificate, vize ∫i autoriza˛ii. Este adresat„ Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor.
V„ rog.
Otilian Neagoe
#129553
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea este adresat„ domnului ministru Codru˛ ™ere∫, ministrul economiei ∫i comer˛ului.
Situa˛ia economic„ ∫i social„ la societ„˛ile comerciale din industria de ap„rare din jude˛ul Bra∫ov este deosebit de critic„. Care sunt solu˛iile de relansare a activit„˛ii la urm„toarele societ„˛i: îMetrom“ — S.A. Bra∫ov, îCarfil“ — S.A. Bra∫ov, îTohan“ — S.A Z„rne∫ti ∫i Uzina de produse speciale —S.A. F„g„ra∫?
Interpelarea se refer„ la o Hot„r‚rea Guvernului nr. 797/14.07.2005. La art. 267 alin. 1 — Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism Ón mediul urban, la punctul f), îSuprafa˛a de peste 1.000 m[2] “, g„sim urm„toarea situa˛ie: Nivelurile indexate pentru anul 2005 — 91.000 lei+139 lei pe metrul p„trat pentru fiecare metru p„trat care dep„∫e∫te 1.000 metri p„tra˛i, respectiv Ón lei noi 0,10+0,01 lei pe metrul p„trat pentru fiecare metru p„trat care dep„∫e∫te 1.000 de metri p„tra˛i. Iar pentru anul 2006 nivelurile indexate arat„ astfel: (Ón lei noi) — 10 lei+1 leu pentru fiecare metru p„trat care dep„∫e∫te 1.000 de metri p„tra˛i.
Consider„m c„ acest ultim tarif, care Ónseamn„ o cre∫tere fa˛„ de anul 2005 a p„r˛ii variabile de peste 100 de ori, reprezint„ o grav„ eroare. Œntruc‚t consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucure∫ti ∫i consiliile jude˛ene aveau termen ca Ón 45 de zile de la data public„rii Ón Monitorul Oficial a Hot„r‚rii Guvernului nr. 797/2005 s„ adopte hot„r‚ri privind impozitele ∫i taxele locale pentru anul fiscal 2006, v„ rug„m, domnule ministru Vasile Blaga, s„ ne preciza˛i dac„ este vorba de o grav„ eroare sau de un tarif sc„pat de sub controlul ra˛iunii.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Teodor Viorel Mele∫canu
#131268
Mul˛umesc domnului senator Otilian Neagoe.
Œl invit la microfon pe domnul senator Vasile Dan Ungureanu, din partea Grupului P.S.D. Œntrebarea este referitoare la onorariile notarilor ∫i inspec˛iile regionale pentru persoanele cu handicap. Institu˛iile vizate, Ministerul Justi˛iei, primul-ministru ∫i Autoritatea Na˛ional„ pentru Persoanele cu Handicap.
Ave˛i un minut, domnule senator Ungureanu.
Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu
#131708
Prima Óntrebare este adresat„ domnului prim-ministru ∫i pre∫edintelui Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Persoanele cu Handicap, domnul Silviu Gheorghe Didilescu.
Guvernul Rom‚niei a emis o ordonan˛„ ce sfideaz„ Ón mod evident art. 50 din Constitu˛ie, conform c„ruia îpersoanele cu handicap se bucur„ de protec˛ie special„“.
V„ Óntreb, a∫adar, domnule prim-ministru ∫i domnule pre∫edinte, de ce Ón locul inspec˛iilor regionale a˛i stabilit un singur inspector? Cum se va putea Ómbun„t„˛i asisten˛a fa˛„ de persoanele cu dizabilit„˛i at‚ta vreme c‚t Guvernul Rom‚niei reduce personalul din institu˛iile de specialitate? Ce credibilitate va avea Rom‚nia Ón fa˛a Comisiei Europene schimb‚nd o strategie deja negociat„ ∫i aprobat„? Care sunt politicile actuale ale Guvernului, de sprijinire a persoanelor cu dizabilit„˛i?
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
A doua Óntrebare este adresat„ doamnei ministru Monica Macovei.
O dat„ cu revigorarea monedei na˛ionale, paradoxal, onorariile notarilor au explodat Óntr-un mod spectaculos. Dac„ Ón unele cazuri se poate vorbi despre o dublare a vechilor sume, Ón alte cazuri acestea au crescut chiar ∫i de patru ori.
V„ Óntreb, doamn„ ministru:
1. Exist„ protec˛ia cet„˛eanului fa˛„ de onorariile impuse de Uniunea Na˛ional„ a Notarilor Publici ∫i de Camerele Regionale, onorarii agreate de Ministerul Justi˛iei?
2. De ce permite Ministerul Justi˛iei ca onorariile
notarilor s„ creasc„ exagerat?
3. Dac„ exist„ o strategie ∫i care este aceasta ca pentru cet„˛enii cu venituri foarte mici onorariile notariale s„ fie fixe?
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
- V„ mul˛umesc.
Teodor Viorel Mele∫canu
#133361
Mul˛umesc foarte mult, domnule senator.
Œl invit la microfon pe domnul senator Petru ™erban Mih„ilescu, din partea Grupului P.S.D. Domnia sa are de adresat dou„ Óntreb„ri: calitatea educa˛iei Ón mediul rural ∫i Centrul de Recuperare ∫i Reabilitare Neuropsihic„ de la Gura Ocni˛ei.
Institu˛ia vizat„: ministrul de stat pentru coordonarea activit„˛ilor din domeniul culturii ∫i Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/3.X.2005
Petru ™erban Mih„ilescu
#133937
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Prima Óntrebare se refer„ la situa˛ia Centrului de Protec˛ie a Persoanelor cu Handicap de la Gura Ocni˛ei. Este o investi˛ie deosebit de important„, f„cut„ cu sprijin european, ∫i solicit informa˛ii privind asigurarea sumelor necesare pe 2005 ∫i preg„tirea lui 2006, av‚nd Ón vedere c„ din pres„ a rezultat clar c„ acest centru a fost defavorizat Ón raport cu alte unit„˛i.
A doua Óntrebare se refer„ la situa˛ia Ónv„˛„m‚ntului rural ∫i solicit Ón scris domnului viceprim-ministru Markó Béla o not„ asupra m„surilor care s-au luat Ón acest an privind Ómbun„t„˛irea situa˛iei Ónv„˛„m‚ntului rural ∫i Ón special asupra continu„rii programului celor 1.000 de burse care se acordau p‚n„ acum studen˛ilor care stabilesc c„-∫i vor desf„∫ura activitatea Ón localit„˛ile de origine. Dac„ acest program se mai continu„ sau nu? V„ mul˛umesc foarte mult.
Teodor Viorel Mele∫canu
#134855
V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule senator.
Urm„torul la microfon este domnul senator Ion V„rg„u, din partea Grupului P.S.D.
- Obiectul Óntreb„rii este virusul gripei aviare.
- Institu˛ia vizat„: Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i
- Dezvolt„rii Rurale.
Ave˛i un minut, domnule senator.
Ion V„rg„u
#135186
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntreb„rile sunt adresate domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale
Prima Óntrebare. Av‚nd Ón vedere semnalele privind posibila prezen˛„ a p„s„rilor migratoare Ón Delta Dun„rii, infestate cu virusul gripei aviare, care este strategia Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale Ón vederea prevenirii apari˛iei gripei aviare Ón zona de est a ˛„rii, dar ∫i a protec˛iei faunei cinegetice din delt„, ˛in‚nd cont de faptul c„, Óncep‚nd cu 15 septembrie s-a deschis sezonul de v‚n„toare?
A doua Óntrebare.
Œn contextul Ón care Institutul Na˛ional de Cercetare ∫i Dezvoltare Delta Dun„rii recomand„ Ónt‚rzierea sezonului de v‚n„toare p‚n„ pe data de 1 noiembrie 2005, Direc˛ia Sanitar-Veterinar„ Tulcea cere sistarea sezonului de v‚n„toare, iar AJVPS Tulcea ∫i ARBDD Tulcea au alte puncte de vedere, care este pozi˛ia ministerului cu privire la neÓn˛elegerile ap„rute Óntre institu˛iile men˛ionate mai sus?
Solicit r„spuns oral ∫i scris. V„ mul˛umesc.
Teodor Viorel Mele∫canu
#136251
## V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule senator.
Œl invit la microfon pe domnul senator Adrian P„unescu, tot din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, cu dou„ Óntreb„ri. Prima referitoare la municipiul Hunedoara, zon„ defavorizat„, ∫i a doua, probleme legate de primarul din Snagov.
Œn situa˛ia vizat„ este primul-ministru. Microfonul 4, v„ rog.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator. Microfonul 4.
Adrian P„unescu
#136700
Se vede treaba c„ nu vi se potrive∫te titulatura. Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
Nu am, sigur, dec‚t timpul pe care Ól am Óns„ protestez formal Ómpotriva faptului c„ unei p„r˛i at‚t de interesante a vie˛ii parlamentare, ∫i anume dialogul Parlament—Guvern, adic„ Legislativ—Executiv, i se rezerv„ un timp at‚t de scurt. Ar fi foarte interesant dac„ am ob˛ine Ómpreun„ de la Biroul permanent al Senatului ∫i eventual de la colegii no∫tri din plenul Senatului un timp mai Óndelungat, pentru ca s„ nu fim pu∫i Ón situa˛ia de a gr„bi ni∫te procese mai Óndelungate de g‚ndire ∫i pentru noi, ∫i pentru mini∫tri.
Prima Óntrebare pe care o adresez premierului C„lin Popescu-T„riceanu este: chiar nu Ón˛elege Guvernul dumneavoastr„, domnule prim-ministru, c„ ie∫irea municipiului Hunedoara, Ón noiembrie 2005, din regimul de zon„ defavorizat„ va duce la moartea ora∫ului? Nu ave˛i puterea ∫i r„bdarea de a negocia cu Europa acest statut at‚t de necesar Hunedoarei ∫i probabil ∫i altor localit„˛i din Rom‚nia?
A doua Óntrebare este adresat„, de asemenea, premierului C„lin Popescu-T„riceanu.
Cine, cu ce foloase ∫i Ón ce scopuri personale protejeaz„ pe primarul de Snagov, care a luat terenurile cet„˛enilor din Gruiu, comun„ al„turat„, ∫i le-a repartizat repede clientelei sale, deposed‚nd un sat Óntreg de p„m‚nturile str„mo∫e∫ti ∫i Ómbog„˛ind protipendada snagovo-bucure∫tean„ direct sau prin rudele ei? Fac precizarea c„ Ón acest punct eu nu fac nici o distinc˛ie Óntre partide. Sunt amestecate partide din tot spectrul politic, c„ îspectru“ trebuie s„-i zic.
Prima interpelare adresat„ aceluia∫i domn primministru C„lin Popescu-T„riceanu.
Exist„ de ani ∫i ani Congresul spiritualit„˛ii rom‚ne∫ti, la Ónceput, la Herculane, Ón ultimii ani, la Alba Iulia, o adev„rat„ institu˛ie a reg„sirii ∫i recompatibiliz„rii rom‚nilor de pretutindeni. Œn bugetul pe 2005 era prev„zut„ suma de 3 miliarde lei pentru desf„∫urarea ∫i Ón acest an la Alba Iulia a congresului. Ve˛i dispune, domnule premier, toate cele necesare pentru Ónceperea preg„tirii congresului prin disponibilizarea sumelor obligatorii Óntr-o situa˛ie ca asta care presupune venirea multor rom‚ni din lume aici, acas„?
Teodor Viorel Mele∫canu
#139525
V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule senator.
Cu aceasta, stima˛i colegi, s-au Óncheiat Óntreb„rile. Unii dintre colegii no∫tri profit‚nd de prezen˛a la microfon au ridicat ∫i interpel„rile. Trecem Óns„ acum la interpel„rile propriu-zise.
V„ informez c„ Grupul P.S.D. dispune de 9 minute; Grupul P.R.M., 5 minute; U.D.M.R., 3 minute; Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“, 10 minute.
Domnul Paul P„curaru ∫i-a adresat deja interpelarea. Œn consecin˛„, Ól invit la microfon, din partea Grupului P.S.D., pe domnul Ion Moraru.
Obiectul interpel„rii: bunurile din domeniul public din Bucure∫ti ∫i Cluj-Napoca.
Institu˛ia vizat„: Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor. V„ rog, domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.
Ion Moraru
#140260
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Interpelarea este adresat„ domnului ministru Vasile Blaga.
Cunosc‚ndu-se preocup„rile Guvernului Ón ceea ce prive∫te proprietatea privat„, amintim faptul c„ Ón Constitu˛ie este reglementat„ ∫i proprietatea public„. De∫i Legea privind proprietatea public„ a fost adoptat„ Ón 1998, prev„z‚nd termene precise pentru inventarierea bunurilor din domeniul public al comunelor, ora∫elor ∫i jude˛elor, practic, p‚n„ Ón anul 2000 nu s-a f„cut nimic.
Œn anul 2001—2002 Guvernul P.S.D. a finalizat procesul de inventariere a propriet„˛ii publice de interes local ∫i jude˛ean, cu dou„ excep˛ii: municipiile Bucure∫ti ∫i Cluj-Napoca.
V„ rug„m, domnule ministru, s„ ne comunica˛i Ón ce stadiu se afl„ procesul de inventariere a bunurilor din domeniul public al municipiului Bucure∫ti ∫i cel al municipiului Cluj-Napoca.
Dac„ primarii r„spund Ón fa˛a legii pentru nerespectarea reglement„rilor privind restituirea propriet„˛ii, nu considera˛i necesar ca ace∫tia s„ fie responsabili Ón egal„ m„sur„ ∫i pentru neÓndeplinirea prevederilor Legii propriet„˛ii publice?
Solicit r„spuns oral ∫i scris.
V„ mul˛umesc.
Teodor Viorel Mele∫canu
#141430
V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule senator.
Din partea Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“, domnul senator Dan Sab„u.
Obiectul interpel„rii: dezafectarea Aerodromului Ianca. Institu˛ia vizat„: Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Dan Sab„u
#141717
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Br„ila, martor al unui declin abrupt economic, cu dezintegrarea agriculturii, cu dispari˛ia combinatelor, cu dispari˛ia Uzinei îProgresul“, a laminoarelor ∫i a ∫antierelor navale, traverseaz„ o perioad„ extrem de
dificil„, marcat„ de ∫omaj, s„r„cie, Ómb„tr‚nirea popula˛iei ∫i are ca suport economic un singur tip de activitate, ∫i anume industria textil„, ∫i aceasta Ón condi˛ii extrem de dificile.
Œn acest moment, apare o oportunitate care ar plomba cumva una dintre cariile sistemului, ar plomba cumva dezastrul, m„car Ón parte.
Stimate domnule ministru, dezafectarea Aerodromului Ianca, abandonarea lui duce, prin degradare ∫i distrugere, la semnificative pierderi economice prin lips„ de Óntre˛inere ∫i folosire.
Caracterul finit al construc˛iei, posibilit„˛ile de reutilizare, proiectul mai vechi ∫i mai nou al Consiliului Jude˛ean Br„ila de recuperare economic„ Ón varianta CARGO a institu˛iei duc la transformarea acestuia Óntr-o posibil„ p‚lnie de administrare a oxigenului economic unui jude˛ Ón agonie.
Domnule ministru, Partidul Na˛ional Liberal, Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“, partidele din opozi˛ie v„ solicit„ transferul bazei aviatice ∫i a anexelor c„tre br„ileni, expresie a Ón˛elegerii dumneavoastr„.
Semnalul dumneavoastr„ pozitiv ar constitui un pas semnificativ Ón realizarea unor obiective ce vizeaz„ ∫i alte recuper„ri teritoriale, subiect enun˛at Óntr-o interpelare anterioar„, Ón curs de analiz„ ∫i solu˛ionare la Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor.
Solicit„m acordul dumneavoastr„ de principiu privind preluarea din domeniul public al statului, din administrarea Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, ∫i trecerea Ón proprietatea public„ a jude˛ului Br„ila ∫i administrarea consiliului jude˛ean a fostului Aerodrom Ianca.
Gestul dumneavoastr„ ar face ca flota ∫i flotila s„ se reuneasc„ undeva la Br„ila.
V„ mul˛umesc.
Teodor Viorel Mele∫canu
#143635
V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule senator.
Din partea Partidului Rom‚nia Mare, care dispune de 5 minute, prima pe list„ este doamna senator Verginia Vedina∫.
Obiectul interpel„rii: problema inunda˛iilor.
Institu˛ia vizat„: Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor.
Ave˛i cuv‚ntul, doamn„ senator.
Verginia Vedina∫
#143973
Da, domnule pre∫edinte, v„ mul˛umesc.
Prin interpelarea pe care am formulat-o, vreau s„ relev problemele deosebite care au lovit Rom‚nia Ón acest an, care au devastat nu numai localit„˛i, ci ∫i vie˛i a numero∫i rom‚ni ∫i s„-mi exprim regretul ∫i protestul fa˛„ de incapacitatea pe care au relevat-o, p‚n„ Ón prezent, at‚t Guvernul, c‚t ∫i Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor, Ón a face fa˛„ acestor probleme.
Am urm„rit cu interes cum, Ón ultima perioad„, Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor ∫i ministrul s„u s-au rezumat la a anun˛a timpul probabil, ca ∫i c‚nd ar fi Institutul Meteorologic, iar ministrul mediului ∫i gospod„ririi apelor, cel care prezint„ vremea.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/3.X.2005 Consider„m c„ lucrurile sunt mult mai grave ∫i mai complexe ∫i v„ rug„m, doamna ministru, s„ ne r„spunde˛i Ón scris ∫i oral la urm„toarele probleme:
1. Care au fost m„surile dispuse de Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor pentru prevenirea dezastrelor inunda˛iilor av‚nd Ón vedere Ónv„˛„turile pe care trebuia s„ le trage˛i din experien˛ele anterioare ∫i care vor fi m„surile pentru eliminarea consecin˛elor acestor dezastre? Dac„ ave˛i o statistic„ cu privire la localit„˛ile, familiile ∫i persoanele care au suferit de pe urma acestor calamit„˛i naturale ∫i ce m„suri inten˛iona˛i s„ Óntreprinde˛i Ón viitor pentru ca Rom‚nia s„ fie preg„tit„ ∫i pentru fenomene naturale deosebite?
V„ mul˛umesc ∫i, Ónainte de a Óncheia, m„ simt datoare, ca parlamentar ∫i ca specialist Ón drept public, s„ fac o precizare referitoare la faptul c„, Ón Senatul Rom‚niei, s-a pus o Óntrebare sau o interpelare Avocatului Poporului. Potrivit Constitu˛iei, dragi radioascult„tori, poate fi interpelat numai Guvernul ∫i mini∫trii, Avocatul Poporului are numai statut de ministru, dar este o autoritate independent„, autonom„ ∫i el nu poate face obiectul interpel„rii.
V„ mul˛umesc.
Teodor Viorel Mele∫canu
#145930
V„ mul˛umesc ∫i eu, doamna senator.
Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R., domnul senator Sógor Csaba, o interpelare pe tema cazului jurnalistului maghiar Toroczkay Laszlo. Institu˛ia avizat„ este Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor.
Ave˛i cuv‚ntul.
Sógor Csaba
#146230
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelare c„tre domnul ministru Vasile Blaga, Ministerul Administra˛iei Publice ∫i Internelor.
Œn diminea˛a de 12 septembrie, lucr„torii Poli˛iei de Frontier„ de la Salonta nu i-au permis intrarea Ón Rom‚nia cet„˛eanului maghiar, ziaristul Toroczkay Laszlo, f„r„ s„ i se motiveze aceast„ m„sur„.
Ulterior, Ón cursul s„pt„m‚nii urm„toare, au circulat diferite explica˛ii Ón leg„tur„ cu acest caz. La insisten˛ele jurnali∫tilor, purt„torul de cuv‚nt al Poli˛iei de Frontier„ Bihor a explicat ac˛iunea lucr„torilor de la punctul de frontier„ invoc‚nd textul Legii nr. 357/2003 privind persoanele indezirabile. Nu a precizat Óns„ nici o motiva˛ie concret„ ∫i nici durata m„surii.
Dup„ cuno∫tin˛ele mele, prin Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 194/2002, respectiv prin Legea nr. 482/2004 privitoare la regimul str„inilor din Rom‚nia, organele Poli˛iei de Frontier„ sunt Óns„rcinate Ón mod expres ∫i f„r„ echivoc s„ comunice ∫i s„ motiveze persoanei respective instituirea m„surii interzicerii intr„rii sale Ón Rom‚nia.
Consider c„ m„sura de a nu-i permite intrarea Ón ˛ar„ domnului Toroczkay, ca ∫i oric„rui alt cet„˛ean str„in care vine Ón ˛ar„, Ón special din incinta Uniunii Europene sau dintr-un alt stat NATO, trebuie motivat„ temeinic, conform legii, m„sura trebuind s„ fie aplicat„ f„r„ cusur, evit‚nd orice suspiciune de abuz.
Œn Óncheiere, a∫ dori s„ evoc faptul c„, Ón aceast„ prim„var„, am mai supus aten˛iei dumneavoastr„ un caz similar, cel al jurnalistului maghiar Bayer Zsolt. Œntre timp, acea m„sur„ de interdic˛ie a trecerii frontierei a fost revocat„.
Se ridic„ de la sine Óntrebarea: de ce trebuie s„ repet„m aceea∫i gaf„ de nu ∫tiu c‚te ori? Sau este vorba, ∫i de aceast„ dat„, de o a∫a-zis„ Óncremenire Ón proiect?
Œnvinuirile bazate pe suspiciuni gratuite, pe Óncerc„ri de limitare a libert„˛ii opiniilor aduc aminte de trecut. Intrarea ˛„rii noastre Ón cadrul Uniunii Europene impune schimbarea atitudinilor organelor de poli˛ie, inclusiv a celor de poli˛ie de frontier„.
M„ mul˛umesc cu un r„spuns scris. V„ mul˛umesc.
Teodor Viorel Mele∫canu
#148330
Mul˛umesc ∫i eu domnului senator Sógor Csaba ∫i invit la microfon, din partea Grupului parlamentar P.S.D., pe domnul senator Ion Chelaru.
Domnul senator Ion Chelaru are o interpelare referitoare la controlul medical anual pentru personalul din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar. Sunt vizate Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, Ministerul S„n„t„˛ii ∫i Casa Na˛ional„ de Asigur„ri de S„n„tate.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Ion Chelaru
#148792
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
La data de 24 august 2005, ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii Mircea Miclea, ministrul s„n„t„˛ii Mircea Cintez„, pre∫edintele Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate Vasile Cepoi au emis un ordin comun cu num„rul de mai sus, respectiv 4840/IR/38342/2796 privind controlul medical anual pentru personalul din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar. Ordinul a fost publicat Ón Monitorul Oficial din 12 septembrie 2005, devenind ∫i opera˛ional din aceea∫i dat„.
Œn art. 4 al ordinului mai sus amintit se stabile∫te: îCostul aferent microradiografiei va fi suportat de angajator — unitate ∫colar„, prin ordonatorul principal de credite — consiliul local, respectiv consiliul jude˛ean, conform Legii Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995, republicat„, astfel cum a fost modificat„ ∫i completat„ prin Legea nr. 354/2004“.
Domnilor mini∫tri,
Dumneavoastr„ personal sau corpul de exper˛i ∫i speciali∫ti pe care Ói conduce˛i chiar n-a˛i observat c„ ordinul dumneavoastr„ comun vizeaz„ ∫i aspecte financiare importante care se refer„ la bugetele locale ∫i suntem deja Ón timpul execu˛iei anului bugetar 2005? Mai mult, nu este legal ∫i nu ave˛i cum, printr-un act normativ — ordin de ministru — s„ dispune˛i sau s„ da˛i indica˛ii asupra modului Ón care sunt cheltui˛i banii comunit„˛ilor locale, c‚nd aceast„ cheltuial„ impus„ nu a fost cuprins„ Ón bugetul local pentru 2005, conceput ∫i aprobat Ón decembrie 2004.
Trebuie s„ v„ Óncuno∫tin˛„m, domnilor mini∫tri, c„ asemenea cheltuieli sunt, de regul„, consemnate la
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/3.X.2005 capitolul îCheltuieli de personal“, ca ∫i cele cu deplas„rile, ∫i sunt suportate, conform Legii nr. 354/2004, de c„tre bugetele de stat, prin inspectoratele de Ónv„˛„m‚nt jude˛ene.
Personal nu am g„sit o explica˛ie, cu toate demersurile Óntreprinse, la situa˛ia de excep˛ie, complet nelegal„, pe care a˛i creat-o prin acest ordin comun. Ordinul dumneavoastr„ a st‚rnit nedumeriri ∫i a creat serioase semne de Óntrebare cu privire nu at‚t la oportunitatea lui, c‚t la legalitatea acestuia.
Ca atare, v„ solicit, domnilor mini∫tri, Ón numele comunit„˛ilor locale din jude˛ul Neam˛, explica˛ii ∫i, eventual, sursa de finan˛are pe care a∫ vrea s-o indica˛i direct ordonatorilor de credite stabili˛i Ón ordin.
Teodor Viorel Mele∫canu
#151166
Mul˛umesc ∫i eu, domnule senator.
Œl invit la microfon pe domnul Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar P.R.M. din Senat. Obiectul interpel„rii: podurile din dotarea armatei. Institu˛ia vizat„ este Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Gheorghe Funar
#151480
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Permite˛i-mi, stima˛i radioascult„tori, s„ v„ informez c„ s-a Ónt‚mplat un lucru deosebit Ón plenul Senatului Rom‚niei. Fa˛„ de situa˛ia de acum dou„ s„pt„m‚ni, c‚nd nu a r„mas Ón sal„, la acest punct de pe ordinea de zi, nici un senator din partea P.D., P.N.L., U.D.M.R. ∫i P.C., ast„zi este unul, domnul senator ∫i ministru Gheorghe Flutur.
Permite˛i-mi s„...
Teodor Viorel Mele∫canu
#151920
Domnule senator, v„ rog s„ fi˛i corect. Ave˛i exact Ón fa˛a dumneavoastr„ pe domnul senator Dan Sab„u.
Gheorghe Funar
#152064
Ave˛i perfect„ dreptate.
Teodor Viorel Mele∫canu
#152121
V„ rog s„ v„ continua˛i interpelarea.
Gheorghe Funar
#152200
Œn„l˛imea dumneavoastr„ v„ avantajeaz„, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, domnule senator Mele∫canu. Œmi cer scuze, sunt 2 ∫i corectez, sunt 2 senatori prezen˛i.
Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru al ap„r„rii, Teodor Atanasiu.
Domnule ministru, nici Ón campania electoral„ de la sf‚r∫itul anului trecut ∫i nici prin Programul de guvernare 2005—2008, Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. nu s-a angajat s„ aduc„ armata rom‚n„ Óntr-o stare jalnic„ Ón ceea ce prive∫te dotarea material„.
Œn timp ce se cheltuiesc degeaba sute de milioane de dolari pentru trupele rom‚ne Ón Irak ∫i Afganistan, acas„, Ón Rom‚nia, Ón dotarea armatei se pare c„ s-au aflat
doar c‚teva poduri din care, Ón zona M„r„cineni, apele au dus la vale dou„ poduri.
V„ solicit„m, domnule ministru, s„ ne comunica˛i de ce s-a ajuns Ón aceast„ stare jalnic„ ∫i c‚te poduri mai are Ón dotare, Ón ˛ar„, armata rom‚n„, unul sau dou„? V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Teodor Viorel Mele∫canu
#153192
Mul˛umesc domnului senator Funar.
Din partea Grupului parlamentar P.S.D., invit la microfon pe domnul senator Aurel Gabriel Simionescu pentru o interpelare referitoare la dezvoltarea regional„ Ón Rom‚nia, care vizeaz„ Ministerul Integr„rii Europene ∫i Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Aurel Gabriel Simionescu
#153561
Noi consider„m c„ este bine s„ g‚ndim pu˛in ∫i mai departe dec‚t ziua de ast„zi. De aceea, interpelarea mea vizeaz„ dezvoltarea regional„ Ón Rom‚nia, care constituie unul dintre elementele esen˛iale pentru ceea ce va fi Ón continuare, pentru modul Ón care administra˛ia local„ va deveni partener credibil cu celelalte entit„˛i ale Uniunii Europene.
Œn acest moment exist„ numeroase opinii exprimate de structurile asociative ale autorit„˛ilor locale ∫i, Ón mod deosebit, de Uniunea Na˛ional„ a Consiliilor Jude˛ene din Rom‚nia, precum ∫i de diverse alte asocia˛ii, organiza˛ii neguvernamentale, societatea civil„, lideri politici privind modul de organizare, dimensiunea ∫i componen˛a regiunilor, cre∫terea atribu˛iilor consiliilor de dezvoltare regional„, eventual acordarea unui statut administrativ la acest nivel de decizie.
Av‚nd Ón vedere cele prezentate, v„ rug„m s„ ne comunica˛i care este pozi˛ia Guvernului Rom‚niei Ón leg„tur„ cu dezvoltarea regional„, perspectiva unui nou desen regional ∫i a unei eventuale Ómp„r˛iri administrativteritoriale la acest nivel.
Solicit r„spuns oral ∫i scris.
V„ mul˛umesc.
Teodor Viorel Mele∫canu
#154723
™i eu mul˛umesc, domnule senator Simionescu.
Urm„toarea interpelare, din partea Grupului parlamentar P.R.M., doamna senator Viorica Moisuc, pe tema studiilor doctorale. Institu˛ia vizat„ este Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii.
Viorica Georgeta Pompilia Moisuc
#154993
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Con˛inutul interpel„rii: problema studiilor doctorale sub mandatul Mircea Miclea.
Blestemul tuturor genera˛iilor de elevi, de la gr„dini˛„ ∫i p‚n„ la universitate, din 1990 p‚n„ azi, este o nesf‚r∫it„ reform„ implementat„ de fiecare ministru care s-a aflat temporar pe fotoliul lui Spiru Haret, adev„ratul reformator al Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc.
30 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/3.X.2005
Rezultatul per ansamblu al a∫a-zisei opere reformatoare a tuturor urma∫ilor s„i a fost crearea unei îsplendide“ dezorganiz„ri, de sus ∫i p‚n„ jos.
Domnul Mircea Miclea a pus, cum se zice, îbomboana pe coliv„“.
M„ refer Óns„ la un singur aspect creat de domnul ministru Ón cele 9 luni de gesta˛ie a reformei sale, ∫i anume la doctorat.
Doresc r„spuns oral, dat de domnul ministru personal Ón fa˛a Senatului, la urm„toarele chestiuni:
1. Œn ce raport se afl„ performan˛a profesional„ at‚t de mult clamat„ de domnul ministru, cu limitarea la 70 de ani a dreptului conduc„torului de doctorat de a mai forma speciali∫ti?
2. Cu cine s-a sf„tuit Domnia sa atunci c‚nd a decretat c„, la v‚rsta de 70 de ani ∫i o zi, conduc„torul de doctorat este Ón incapacitate intelectual„ ∫i profesional„ de a mai forma speciali∫ti?
3. Exist„ facult„˛i care, Ón urma Legii Miclea a doctoratului, au r„mas f„r„ nici un conduc„tor de doctorat. Ce se va Ónt‚mpla Ón aceste cazuri?
4. Are Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, Ón bugetul s„u pe 2005—2006, fonduri pentru a sus˛ine doar doctorat cu frecven˛„?
5. Ce solu˛ie are domnul ministru pentru persoanele trecute de 30—35 de ani care doresc s„ urmeze studii doctorale pl„tind tax„?
6. A luat Ón atent„ analiz„ domnul ministru protestele venite din toat„ ˛ara fa˛„ de abera˛ia imoral„ s„v‚r∫it„ prin reforma sa, a doctoratului?
7. Ce crede domnul Miclea despre p„rerile exprimate de academicianul Eugen Simion, profesor universitar Nicolae Manolescu, academicianul Constantin B„l„ceanuStolnici ∫i mul˛i al˛i corifei ai ∫tiin˛ei ∫i culturii rom‚ne?
Teodor Viorel Mele∫canu
#157661
Mul˛umesc, doamna senator Moisuc.
Ultimul senator din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat este domnul Angel TÓlv„r. Œl invit pe domnul senator s„ adreseze interpelarea care se refer„ la problema ∫colilor din localit„˛ile afectate de inunda˛ii. Institu˛ia vizat„ este Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Angel TÓlv„r
#158062
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
M„ adresez domnului Mircea Miclea, ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii.
Domnule ministru, vizita pe care a˛i f„cut-o Ón jude˛ul Vrancea, pe 6 septembrie 2005, a avut ca scop verificarea modului Ón care decurg lucr„rile de reabilitare a unit„˛ilor ∫colare din unele localit„˛i afectate de inunda˛ii: Mirce∫ti, R„dule∫ti, Ilie∫ti, Suraia, Vadu Ro∫ca ∫i N„me∫ti.
Cu acea ocazie, reprezentan˛ii Inspectoratului ™colar Jude˛ean Vrancea v-au asigurat c„ vor face tot posibilul ca aceste unit„˛i ∫colare s„ fie deschise cu ocazia Ónceperii noului an ∫colar. C„ nu a fost a∫a a devenit evident dup„ numai 6 zile, la 12 septembrie 2005, c‚nd anul ∫colar nu a Ónceput Ón condi˛ii apropiate de cele promise.
Din acest motiv, a˛i declarat, citez: îVom semnala organelor abilitate s„ verifice ∫i s„ fac„ o anchet„ cu privire la modul Ón care s-au cheltuit banii“.
V„ Óntreb: a˛i cerut organelor abilitate s„ verifice ∫i s„ fac„ o anchet„ cu privire la modul Ón care s-au cheltuit banii ∫i care sunt concluziile la care s-a ajuns?
A doua Óntrebare: care va fi termenul de finalizare a lucr„rilor de reabilitare a unit„˛ilor ∫colare afectate de inunda˛ii?
V„ mul˛umesc foarte mult.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Teodor Viorel Mele∫canu
#159330
Mul˛umesc ∫i eu, domnule senator.
Ultimul intervenient, ast„zi, din partea Partidului Rom‚nia Mare, domnul senator Ilie Petrescu, pe tema realiz„rii unei termocentrale Ón municipiul Motru din jude˛ul Gorj. Institu˛ia vizat„ este Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului.
Domnule senator Ilie Petrescu, ave˛i cuv‚ntul.
Ilie Petrescu
#159685
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Vreau s„ v„ informez c„ eu am formulat interpelarea pentru domnul prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu, pentru c„ este o chestiune foarte important„, dar ∫i pentru domnul ministru al economiei ∫i comer˛ului.
Domnule prim-ministru, v„ facem cunoscut c„, Ón momentul de fa˛„, bazinul minier Motru produce o cantitate de 7,5 milioane tone c„rbune anual. O mare parte din aceast„ cantitate este transportat„ la o distan˛„ de 100 de kilometri, la Termocentrala Craiova.
Œn perspectiva liberaliz„rii energiei electrice, Termocentrala Craiova va fi Óntr-o situa˛ie dificil„, deoarece produce kilowattul la un pre˛ de cost de 3—4 ori mai mare dec‚t cel produs de Termocentralele Turceni sau Rovinari.
Din acest motiv, v„ solicit studierea posibilit„˛ii de realizare Ón municipiul Motru a unei termocentrale de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/3.X.2005 450—500 de megawa˛i, care ar fi competitiv„ Ón sistemul energetic.
Comunitatea local„ ∫i partenerii sociali sunt dispu∫i s„ participe, cu terenuri ∫i facilit„˛i, la realizarea acestui obiectiv.
V„ solicit, domnule prim-ministru, ca r„spunsul dumneavoastr„ s„ fie urmarea unei document„ri la fa˛a locului, Ómpreun„ cu organele locale.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
Senator de Gorj al Partidului Rom‚nia Mare, Ilie Petrescu.
Teodor Viorel Mele∫canu
#161098
V„ prezint„ scuze, Ón numele colegilor, pentru c„ cei care au pus Óntreb„ri nu au avut timp ast„zi — regretabil! — s„ asiste la r„spunsurile pe care le-a˛i dat.
Œmi pare r„u c„ e vorba ∫i de un senator din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, care tocmai fusese pus Ón lumin„ de domnul senator Gheorghe Funar referitor la lipsa de participare la ∫edin˛ele noastre, Ón sesiunea consacrat„ Óntreb„rilor, interpel„rilor ∫i r„spunsurilor orale.
Regret foarte mult ∫i v„ prezint„ scuze, domnule ministru.
V„ rog, domnul senator Vasile Dan Ungureanu.
Teodor Viorel Mele∫canu
#161706
V„ mul˛umim foarte mult.
Cu aceasta, s-a Óncheiat lista interpel„rilor.
V„ propun s„ trecem la r„spunsurile orale la Óntreb„ri ∫i interpel„ri. Œl invit mai Ónt‚i la microfon pe domnul Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale, s„ r„spund„ la dou„ Óntreb„ri adresate de domnul senator Vasile Dan Ungureanu, din Grupul parlamentar al P.S.D., pe tema localit„˛ilor cu p„∫uni Ómp„durite.
™i o a doua Óntrebare, a domnului senator Viorel Duca Senior, Ón problema porcilor mistre˛i din jude˛ul Hunedoara.
Domnul senator Viorel Duca Senior fiind absent, o s„ v„ rog, domnule ministru, s„-i transmite˛i r„spunsul Ón scris ∫i s„ r„spunde˛i numai la Óntrebarea domnului senator Vasile Dan Ungureanu.
Ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul Gheorghe Flutur —** _ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Domnule senator Vasile Dan Ungureanu, la Óntrebarea formulat„ de dumneavoastr„ v„ dau urm„torul r„spuns:
Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale a organizat la Academia de ™tiin˛e Agricole ∫i Silvice, la data de 15 septembrie 2005, o dezbatere public„ referitoare la proiectul de Lege privind Codul silvic, ∫i propunerea a fost transmis„, tot la acea dat„, ∫i afi∫at„ pe site.
Prin acest proiect de lege, vegeta˛ia forestier„ de pe p„∫unile Ómp„durite, la care face˛i referire, va fi inclus„ Ón categoria îp„duri de folosin˛„ forestier„“. La art. 16 din acest proiect s-a introdus o prevedere conform c„reia cheltuielile pentru elaborarea amenajamentelor silvice pentru vegeta˛ia forestier„, din afara fondului forestier na˛ional, p„∫uni Ómp„durite, vor fi suportate de la bugetul de stat prin autoritatea public„ central„ care r„spunde de silvicultur„.
Domnule pre∫edinte, s-a Ónt‚mplat ∫i la Camer„, este regretabil, totu∫i, c„ vin mini∫trii ∫i nu vin cei care Óntreab„. Ierta˛i-m„...
Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu
#163626
Dac„ Ómi permite˛i, domnule ministru, v„ mul˛umesc pentru r„spunsul dumneavoastr„. M„ bucur„ aceast„ preocupare ∫i perspectiv„, prin modificarea Codului silvic, dar Óntrebarea mea mai are ∫i un pas imediat, pe care v-a∫ ruga foarte mult s„-l evalua˛i ∫i, prin dispozi˛ia dumneavoastr„, Guvernul s„ rezolve aceast„ activitate, poate de urgen˛„ ∫i doar Ón acest an, pentru c„ este foarte important s„ intr„m Ón anul viitor cu bani deja pentru amenajamentele silvice, mai ales c„ sunt composesorate care nu au alt„ cale de a rezolva aceast„ problem„. Faptul c„ v„ g‚ndi˛i la banii publici pentru amenajamentele silvice este foarte bine, dar Ón acest an s-ar putea, fiind nevoie de lemn de foc, valorifica lemnul de pe p„∫unile Ómp„durite, iar banii s„ fie folosi˛i numai Ón acest scop, acela al rezolv„rii amenajamentelor.
Eu v„ mul˛umesc ∫i, dac„ s-ar putea, s„-mi da˛i r„spunsul scris, acum.
Gheorghe Flutur
#164563
V„ dau r„spunsul scris ∫i, dac„ Ómi permite˛i, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, v„ dau ∫i completarea la Óntrebare. Chiar ast„zi am avut o dezbatere pe bugetul Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale pe 2006 ∫i vreau s„ v„ spun c„ am prins pozi˛ie separat„ ∫i consistent„, pentru a suporta din bugetul de stat aceste amenajamente. Ave˛i perfect„ dreptate, pentru c„, dac„ nu pl„tim din bugetul de stat, cei care trebuie s„ pl„teasc„ pun m‚na pe topor ∫i fac bani din alt„ parte, dar nu acesta este scopul nostru, scopul este s„ protej„m aceste suprafe˛e ∫i am prev„zut aceste sume pentru anul 2006.
Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu
#165212
V„ mul˛umesc.
Teodor Viorel Mele∫canu
#165271
## ™i eu v„ mul˛umesc am‚ndurora.
Œl invit la microfon pe domnul secretar de stat Alexandru Mircea, care are o Óntrebare din partea domnului senator Vasile Dan Ungureanu, Grupul parlamentar al P.S.D. — jocul de alba-neagra —, ∫i o Óntrebare a domnului senator Ilie Petrescu, din partea
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/3.X.2005 Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare — sumele alocate de la buget pentru Motru, jude˛ul Gorj. Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat.
## **Domnul Alexandru Mircea** — _secretar de stat_
_Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**
## Stimate domnule senator,
Œn leg„tur„ cu Óntrebarea dumneavoastr„ prin care solicita˛i s„ vi se comunice dac„ Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor are Ón vedere ini˛ierea unui text de lege care s„ incrimineze mai aspru persoanele ce organizeaz„ jocuri de alba-neagra ∫i cum se preocup„ Poli˛ia Rom‚n„, Ón acest caz particular, de siguran˛a cet„˛eanului, v„ comunic„m urm„toarele:
Fapta la care face˛i referire este, Óntr-adev„r, de natur„ a crea imaginea unui civism degradant ∫i a unei rela˛ion„ri sociale situate Ón sfera ilicitului. Jocul albaneagra este o rela˛ie reciproc„ Ón care persoanele se implic„ voluntar ∫i con∫tient, urm„rind fiecare s„ ob˛in„ o sum„ de bani care apar˛ine partenerului de joc. Fapta, ca atare, nu este posibil„ f„r„ implicarea benevol„ a cel pu˛in dou„ persoane.
Implicat„ Ón acest joc, Ón mod absolut benevol ∫i voluntar, persoana care pierde o sum„ de bani, pe care de bun„ voie ∫i nesilit„ de nimeni a scos-o din propriul buzunar, reclam„ ulterior, adesea, c„ a fost escrocat„.
Poli˛ia Rom‚n„ s-a preocupat de estomparea acestui fenomen, care dac„ Ón perioada anilor 1995—2000 era Ónt‚lnit la orice col˛ de strad„ din marile ∫i micile ora∫e ale ˛„rii, Ón prezent se manifest„ izolat. Afirma˛ia are ca suport sc„derea vizibil„ Ón intensitate ∫i agresivitate a f„ptuitorilor, dac„ se ia Ón calcul involu˛ia fenomenului respectiv, Ónregistrat„ Ón perioada 2000—2005, iar aceasta se datoreaz„ inclusiv ac˛iunilor preventive ini˛iate de Poli˛ia Rom‚n„, astfel Ónc‚t cet„˛enii s„ con∫tientizeze c„ f„ptuitorii nu urm„resc dec‚t un c‚∫tig ilicit pentru ei.
Teodor Viorel Mele∫canu
#169032
™i eu v„ mul˛umesc. Pofti˛i, domnule senator Vasile Dan Ungureanu.
Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu
#169140
Mul˛umesc, domnule ministru, pentru r„spuns. Problema porne∫te din realitate, ∫i anume c„ cei care practic„ jocul alba-neagra, de o parte sau de alta, nu se vor opri ∫i, Ón special, cei care provoac„ aceast„ activitate. Nu este un joc, o prinsoare din care s„ c‚∫tige pentru c„ a∫a se Ónt‚mpl„. ™ti˛i foarte bine cum se organizeaz„.
De aceea, Óntrebarea mea era dac„ ne g‚ndim la o pedeaps„ mai aspr„, cea a Ónchisorii, pentru c„ Ónchisoare contraven˛ional„ nu mai avem, altminteri nu-i vom mai st‚rpi pe cei care organizeaz„ aceste jocuri. Iar despre ac˛iunile poli˛iei, sunt remarcabile, dar trebuie sus˛inute Ón continuare.
Mul˛umesc.
Alexandru Mircea
#169825
De acord.
Teodor Viorel Mele∫canu
#169869
Pute˛i r„spunde, Ón continuare?
Alexandru Mircea
#169942
R„spuns la interpelarea domnului senator Ilie Petrescu, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
Stimate domnule senator, Ón leg„tur„ cu interpelarea dumneavoastr„, prin care solicita˛i preciz„ri cu privire la acordarea unor ajutoare financiare municipiului Motru, v„ comunic„m urm„toarele:
Finan˛area direct„ a bugetului local poate fi realizat„ prin elaborarea ∫i promovarea unui act normativ care presupune afectarea rezervei bugetare aflate la dispozi˛ia Guvernului. Oportunitatea aloc„rii resurselor de la Fondul de rezerv„ bugetar„ se analizeaz„ de c„tre ministerele de resort, Ón baza notelor de fundamentare ∫i a proiectelor de hot„r‚ri ale Guvernului ini˛iate de autorit„˛ile competente, respectiv, consiliul jude˛ean ∫i institu˛ia prefectului, institu˛ii pe care Consiliul Local al Municipiului Motru trebuie s„ le contacteze pentru promovarea, potrivit legii, a unei astfel de solicit„ri.
Facem precizarea c„, potrivit art. 26 alin. 5 din Legea bugetului de stat pe 2005, Ministerul Finan˛elor Publice este autorizat s„ aprobe redistribuirea, Ón cadrul aceluia∫i jude˛ sau al municipiului Bucure∫ti, a sumelor aprobate prin anexele nr. 4 ∫i 5 pentru asigurarea ajutorului social,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/3.X.2005 a ajutorului pentru Ónc„lzirea locuin˛elor cu lemne, c„rbuni ∫i combustibili petrolieri ∫i pentru sus˛inerea sistemului de protec˛ie a persoanelor cu handicap, la propunerea consiliilor jude˛ene.
Œn ceea ce prive∫te implicarea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor Ón acest mecanism, v„ comunic„m faptul c„ institu˛ia noastr„ a informat Ministerul Finan˛elor Publice, prin adresa nr. 7.508 din 7 iunie 2005, cu privire la solicitarea formulat„ de Consiliul Jude˛ean Gorj, pentru suplimentarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, pentru echilibrarea bugetelor locale.
Dat fiind faptul c„ p‚rghiile necesare amelior„rii imediate a disfunc˛ionalit„˛ilor generate de deficitul de fonduri pe care Ól Ónregistreaz„ Prim„ria Motru nu sunt la dispozi˛ia Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, dar ∫i c„, pe anul 2005, importante resurse financiare au fost sau urmeaz„ s„ fie alocate pentru diminuarea efectelor calamit„˛ilor naturale intervenite Ón cea mai mare parte a teritoriului ˛„rii, facem men˛iunea c„ institu˛ia noastr„ nu este Ón m„sur„ s„ furnizeze informa˛ii cu privire la data Ón care cet„˛enii municipiului Motru vor putea beneficia de fondurile solicitate.
Teodor Viorel Mele∫canu
#172458
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule secretar de stat.
## **Domnul Ilie Petrescu**
Teodor Viorel Mele∫canu
#172585
_**:**_
Domnule pre∫edinte...
Teodor Viorel Mele∫canu
#172618
Da, v„ rog, domnule senator.
Ilie Petrescu
#172688
Asupra r„spunsului...
Teodor Viorel Mele∫canu
#172741
V„ rog.
Ilie Petrescu
#172790
Domnule secretar de stat,
Vreau s„ v„ informez c„ acest r„spuns pe care mi l-a˛i dat nu l-am f„cut ca ac˛iune, ci l-am f„cut Ón baza unei note de fundamentare, cu consiliul jude˛ean ∫i institu˛ia prefecturii, cu Consiliul Local al Municipiului Motru.
## Domnule secretar de stat,
Datele pe care vi le-am cerut sunt capitole cu care Guvernul Rom‚niei, condus de domnul prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu, este dator fa˛„ de cet„˛enii municipiului Motru, iar capitolele pe care noi le-am cerut sunt capitole de subven˛ii.
V„ Óntreb, domnule ministru secretar de stat, ce face Societatea UATAA Motru, societate comercial„ care nu poate primi banii de la statul rom‚n, Ón calitate de societate comercial„ din municipiu?
Ce fac pensionarii din municipiul Motru ∫i ∫omerii din municipiul Motru?! La capitolul social, ce fac acei oameni cu handicap?! Ce fac ∫colile, pentru c„, la un moment
dat, nu vor mai avea c„ldur„ grupul ∫colar, colegiul ∫i toate ∫colile generale din municipiul Motru?!
V„ Óntreb, domnule ministru, pentru c„ r„spunsul dumneavoastr„ îde a m„ arunca din pist„“ nu l„mure∫te municipiul Motru, cet„˛enii.
Alexandru Mircea
#173966
V-am explicat situa˛ia existent„ Ón acest moment: la Ministerul Finan˛elor Publice se analizeaz„ priorit„˛ile, av‚nd Ón vedere situa˛ia Ón care ne afl„m Ón acest moment.
Vreau s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor a solicitat, deci a intrat Óntr-o discu˛ie, Óntr-un dialog cu Ministerul Finan˛elor Publice, pentru g„sirea surselor de rezolvare a situa˛iei pe care dumneavoastr„ a˛i semnalat-o, Óntr-adev„r, Ónc„ din cursul lunii iunie anul curent.
Teodor Viorel Mele∫canu
#174479
Mul˛umesc, domnule secretar de stat.
V„ rog, dar s„ nu abuza˛i, este ultima oar„ c‚nd putem continua dialogul, mai sunt ∫i al˛i mini∫tri care...
Ilie Petrescu
#174666
Domnule pre∫edinte, v„ mul˛umesc.
Am Ón˛eles c„ trebuie s„ fac o interpelare cu nota de fundamentare pe care v-am dat-o dumneavoastr„ ∫i Ministerului Finan˛elor Publice, c„ altceva nu am ce s„ fac pentru municipiul Motru, care m-a trimis Ón Parlamentul Rom‚niei.
Teodor Viorel Mele∫canu
#174961
## V„ mul˛umesc.
Eu v„ sf„tuiesc s„ sta˛i de vorb„ ∫i cu domnul ministru. Profita˛i de aceast„ ocazie pe care o ave˛i aici.
Invit la microfon pe doamna Paloma Petrescu, secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, pentru a r„spunde la o Óntrebare adresat„ de domnul senator Adrian P„unescu, Ón leg„tur„ cu Ónceperea anului ∫colar.
Ave˛i cuv‚ntul.
**Doamna Cecilia Paloma Rodica Petrescu** — _secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii_ **:**
## Domnule pre∫edinte, Domnilor senatori,
Chiar la prima audiere a Óntreb„rii am ∫i dat un r„spuns oral, dar pot s„ Ól reiau ∫i sigur c„ el este unul mai elaborat acum ∫i pot aduce Ómbun„t„˛iri.
Orice an ∫colar Óncepe, pentru cadrele didactice, la 1 septembrie, iar cursurile efective Óncep la o dat„ Ón jurul celei de 15 septembrie, pentru c„ aceasta este tradi˛ia rom‚neasc„.
De regul„, primele dou„ s„pt„m‚ni sunt destinate activit„˛ilor specifice deschiderii noului an ∫colar: consf„tuiri, elaborarea planific„rilor, a proiect„rii activit„˛ii didactice, organizarea claselor, asigurarea necesarului de manuale ∫i a∫a mai departe.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/3.X.2005 Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii a stabilit, pentru anul ∫colar 2005—2006, ca dat„ efectiv„ a deschiderii cursurilor, data de 12 septembrie, deoarece aceasta, a∫a cum am spus, marcheaz„ jum„tatea primei luni de toamn„, moment Ón care, an de an, ∫colile Ó∫i redeschid por˛ile elevilor. 12 septembrie 2005 a fost Óntr-o zi de luni.
Œn anul 2005—2006, anul ∫colar Ón Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar din Rom‚nia are 177 zile, mai mult cu cinci zile dec‚t anul ∫colar precedent, fiind, totu∫i, cel mai scurt din Europa.
Pentru asigurarea dob‚ndirii unor competen˛e reale, certificate ∫i compatibile pe pia˛a european„ a muncii, este necesar un anumit num„r de ore de preg„tire, Ón mod deosebit pentru instruirea practic„, dar ∫i pentru abilit„˛i.
Op˛iunea pentru un an ∫colar de mai lung„ durat„, chiar dac„, sigur, este vorba doar de c‚teva zile, dec‚t cei anteriori, decurge din dorin˛a noastr„ de a evita supraÓnc„rcarea programului elevilor, care ∫i a∫a au, dup„ cum ∫ti˛i, un program ∫colar de cel pu˛in ∫ase ore pe zi, de la v‚rste fragede.
Teodor Viorel Mele∫canu
#181541
V„ rog, domnule senator.
Adrian P„unescu
#181607
Mul˛umesc pentru str„dania dumneavoastr„, dar mi se pare c„ este, totu∫i, excesiv sub aspectul am„nuntelor ∫i nu se r„spunde la ni∫te Óntreb„ri esen˛iale.
Nu ar fi oare mai bine ca Ón anumite privin˛e, cum ar fi Ónceputul anului ∫colar ∫i vacan˛ele, suprema reform„ care ar putea s„ se fac„ s„ fie p„strarea a ceea ce a fost bun de-a lungul deceniilor?!
Teama aceasta a p„rin˛ilor, nesiguran˛a nu sunt elemente care s„ Óncurajeze schimb„ri de la an, la an, plus soliditatea manualelor care, Ón realitate, pot avea multe pagini noi, dar ∫i destule pagini vechi care au
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/3.X.2005 hr„nit ∫i au fundamentat con∫tin˛e ce s-au afirmat pozitiv Ónl„untrul ˛„rii ∫i Ón afara ei.
Œn orice caz, mul˛umesc pentru Óntreb„rile la care mi-a˛i r„spuns ∫i a∫tept alte ocazii s„ mai dialog„m despre viitorul ∫i prezentul ∫colii rom‚ne∫ti.
Teodor Viorel Mele∫canu
#182524
V„ rog, doamna secretar de stat.
Cecilia Paloma Rodica Petrescu
#182598
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Vreau s„ v„ asigur c„ realmente ˛inem cont de ce a fost bun Ón Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc ∫i nu doar de cel de ieri, de azi sau de, eu ∫tiu, zilele trecute, Óns„, Ón mod deosebit ne aplec„m asupra aspectelor pozitive Ón ce prive∫te con˛inutul Ónv„˛„m‚ntului.
Sigur c„ sunt multe lucruri pe care le avem de f„cut ∫i am Óncercat, prin prezentarea pe care am f„cut-o s„ v„ dau informa˛ii concrete ∫i reale.
V„ mul˛umesc.
Teodor Viorel Mele∫canu
#183093
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Mul˛umesc, doamnei secretar de stat. Mai dori˛i, domnule senator, s„...
## **Domnul Adrian P„unescu**
Teodor Viorel Mele∫canu
#183248
**:**
Mul˛umesc, nu.
Teodor Viorel Mele∫canu
#183272
## V„ mul˛umesc.
Œl invit la microfon pe domnul Septimiu Buza∫u, s„ r„spund„ la o Óntrebare adresat„ de domnul senator Gheorghe Funar, de la Partidul Rom‚nia Mare, Ón leg„tur„ cu fondurile alocate pentru repararea drumului de la S„v„disla la Muntele B„i∫ori.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat.
## **Domnul Septimiu Buza∫u** — _secretar de stat Ón_
## _Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**
## Domnule senator,
Drumul la care se face referire Ón solicitare este un drum jude˛ean ∫i se afl„ Ón administrarea Consiliului Jude˛ean Cluj, iar fondurile alocate pentru repararea ∫i modernizarea acestuia sunt repartizate de Consiliul Jude˛ean Cluj, pentru c„, dup„ cum ∫ti˛i, Ón conformitate cu art. 22 din Ordonan˛a Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, administrarea drumurilor jude˛ene se asigur„ de c„tre consiliile jude˛ene.
Teodor Viorel Mele∫canu
#184199
Mul˛umesc.
Domnul senator Funar.
Gheorghe Funar
#184274
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Eu regret, domnule secretar de stat, c„ nu a˛i binevoit s„ r„spunde˛i la Óntrebare. Eu nu v-am Óntrebat dac„ consiliul jude˛ean aloc„ sau nu fondurile.
Permite˛i-mi s„ repet pentru radioascult„tori Óntrebarea: ce fonduri s-au alocat, p‚n„ la sf‚r∫itul acestui an, inclusiv de c„tre consiliul jude˛ean, pentru repararea ∫i modernizarea drumului dintre comuna S„v„disla ∫i sta˛iunea turistic„ Muntele B„i∫ori, drum care a fost grav afectat Ón timpul inunda˛iilor din vara acestui an?
Deci v„ rog s„-mi r„spunde˛i la Óntrebare: ce fonduri s-au alocat ∫i eventual, dac„ dori˛i s„ le face˛i o bucurie locuitorilor din jude˛ul Cluj ∫i nu numai, pentru c„ ∫i din alte jude˛e vin Ón sta˛iunea Muntele B„i∫ori, ce fonduri sunt alocate p‚n„ la sf‚r∫itul acestui an?
Oamenii vor s„ ∫tie c‚nd se continu„ lucr„rile cu covor asfaltic p‚n„ Ón sta˛iune, pentru c„ Ón vara acestui an, Ón urma inunda˛iilor, Ón circa 18 puncte drumul a fost str„puns de ape ∫i mai multe poduri au fost afectate.
Deci, v„ rog, r„spunde˛i-mi la Óntrebare, dac„ cunoa∫te˛i ce fonduri s-au alocat.
Dac„ nu, eu a∫tept r„spunsul ∫i p‚n„ s„pt„m‚na viitoare.
Septimiu Buza∫u
#185474
Domnule senator, poate r„spunsul a fost implicit. Aceast„ Óntrebare trebuie s-o adresa˛i Consiliului Jude˛ean Cluj. Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului este preocupat ∫i face eforturi pentru rezolvarea problemelor care ˛in de calamitarea, de problemele ap„rute pe drumurile na˛ionale.
Gheorghe Funar
#185813
Ce v-a∫ ruga, domnule secretar de stat, probabil c„ sunte˛i relativ t‚n„r Ón func˛ie. V„ rog s„ citi˛i Constitu˛ia Rom‚niei ∫i ve˛i constata c„ eu ∫i colegii mei senatori ∫i deputa˛i interpel„m Ón baza prevederilor Constitu˛iei ∫i punem Óntreb„ri numai membrilor Guvernului, nu pre∫edintelui consiliului jude˛ean. De aceea m-am adresat ministrului delegat pentru lucr„ri publice ∫i amenajarea teritoriului, respect‚nd Constitu˛ia. Deci nu m„ trimite˛i Ón alt„ parte. Rug„mintea mea este s„ veni˛i s„pt„m‚na viitoare cu un r„spuns la aceast„ Óntrebare.
V„ mul˛umesc.
Teodor Viorel Mele∫canu
#186412
V„ mul˛umim frumos, domnule senator.
Din p„cate, nici cea mai frumoas„ fat„ nu poate s„ v„ dea dec‚t ceea ce are. Pune˛i o Óntrebare care ˛ine de bugetul consiliului jude˛ean ministrului delegat pentru lucr„ri publice. Cu tot respectul, dac„ nu pute˛i s„ ave˛i un dialog direct cu Consiliul jude˛ean, o s„ rug„m pe domnul ministru ca pentru s„pt„m‚na viitoare s„ Óncerce d‚nsul s„ ob˛in„ aceast„ informa˛ie de la Consiliul Jude˛ean Cluj.
Gheorghe Funar
#186892
Dac„-mi permite˛i, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, s„ continuu comentariul, nu Ón˛eleg de ce dumneavoastr„ v„ transforma˛i Ón avocatul domnului secretar de stat.
A∫ vrea s„ le reamintesc radioascult„torilor c„ Ón prim„vara acestui an am pus o Óntrebare aproape identic„ cu aceasta. Colegul dumneavoastr„, un alt secretar de stat, a venit, am primit r„spunsul scris, Ómi
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/3.X.2005 pare r„u c„ nu am fost inspirat s„-l aduc ∫i s„-l lecturez acum, ∫i am fost Ón∫tiin˛at c„ se vor aloca fonduri ∫i se termin„ de modernizat acest drum p‚n„ Ón toamna acestui an. Acum sunt trimis la consiliul jude˛ean. Œi cunosc pe colegii de la consiliul jude˛ean, pe pre∫edintele Nicoar„, dar nu am voie, conform Constitu˛iei, s„-i adresez pre∫edintelui consiliului jude˛ean Óntreb„ri. Dumneavoastr„ a˛i fi avut posibilitatea, p‚n„ ast„zi, s„ ob˛ine˛i informa˛ii ∫i s„-mi r„spunde˛i la Óntrebare, dar, v„ spun, eu am r„bdare ∫i a∫tept p‚n„ s„pt„m‚na viitoare, a∫a cum, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, am r„bdare ∫i a∫tept r„spuns la alte Óntreb„ri ∫i interpel„ri pe care le-am formulat ∫i n-am primit r„spuns.
De pild„, am pus o Óntrebare at‚t de simpl„: care sunt atribu˛iile domnului Markó Béla, ministru de stat, ∫i care dintre ele au fost Óndeplinite ∫i Ón ce s-au materializat? Œntr-o s„pt„m‚n„ n-am primit r„spunsul. Mai este Ónc„ o s„pt„m‚n„, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, ∫i rog reprezentan˛ii Guvernului s„ afle dac„ domnul Markó Béla are atribu˛ii ca ministru de stat ∫i dac„ a lucrat ceva pentru zecile de milioane de lei pe care le Óncaseaz„ lunar din banii contribuabililor rom‚ni.
Teodor Viorel Mele∫canu
#188560
V„ mul˛umesc foarte mult, domnule senator. Vre˛i s„ spune˛i ceva?
Septimiu Buza∫u
#188667
S„pt„m‚na viitoare m„ voi documenta ∫i voi r„spunde Óntreb„rilor domnului senator Gheorghe Funar.
Teodor Viorel Mele∫canu
#188798
V„ mul˛umesc frumos ∫i o s„ v„ rog s„-l informa˛i ∫i pe domnul senator.
Invit la microfon, dac„ este aici, pe domnul Ervin Székely Zoltán. Nu este ∫i nu poate veni. ( _Discu˛ii.)_ V„ rog.
Ion Chelaru
#189028
Domnule pre∫edinte,
Sunt cel care a∫tepta r„spunsul de la domnul ministru Ervin Székely Zoltán. Dumnealui a trimis scris un grafic c„ este prezent ast„zi. Noi, Ón calitate de senatori care am adresat interpel„ri, am mai stat o or„ ca s„ vin„ s„ primim r„spunsul. Constat„m c„ nu este prezent ∫i nu mi se pare elegant„, ca s„ nu spun altfel, pozi˛ia domnului ministru fa˛„ de Senat.
Putea s„ ne Óncuno∫tin˛eze prin cineva c„ nu poate fi prezent, c„ are o urgen˛„. Se poate Ónt‚mpla, suntem Ón˛eleg„tori, dar mi se pare nefireasc„ aceast„ atitudine.
Este motivul pentru care v„ rog, domnule pre∫edinte, s„ aten˛iona˛i reprezentan˛ii Guvernului, Ón m„sura Ón care au r„spunsuri ∫i ne trimit graficul c„ vor fi prezen˛i pentru r„spunsuri, s-o ∫i fac„. Totu∫i, senatorii au ∫i un anume statut, au ∫i o anume pozi˛ie, ∫i ne adres„m dumnealor Ón numele aleg„torilor.
Teodor Viorel Mele∫canu
#189920
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Am Ón˛eles... F„r„ Óndoial„ c„ ave˛i dreptate.
Vreau s„ v„ informez, spre cuno∫tin˛a dumneavoastr„, c„ domnul ministru Székely Ervin Zoltán se afl„ la Camera Deputa˛ilor, unde exact Ón acest moment r„spunde altor Óntreb„ri. Deci regret acest lucru ∫i o s„ insist... Nu ∫tia c‚nd Ói vine r‚ndul nici la Camera Deputa˛ilor, nici la noi...
V„ mul˛umesc foarte mult.
Cu aceasta am Óncheiat partea de Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri ∫i ∫edin˛a Ón plen a Senatului din ziua de azi.
V„ mul˛umesc.
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#190498
Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“
&JUYDGY|045729]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 132/3.X.2005 con˛ine 36 de pagini.**
Pre˛ul: 6,93 lei noi/69.300 lei vechi

Cuprins

Stenograma

Aprobarea ordinii de zi cu men˛iunea ca proiectul Legii privind Statutul minorit„˛ilor na˛ionale s„ fie dezb„tut la punctul 6 al acesteia

_In memoriam_ pentru pierderile de vie˛i omene∫ti cauzate de inunda˛ii