Domnule pre∫edinte de ∫edin ˛ „, Onora ˛ i colegi,
Nu a∫ fi luat cuv‚ntul dac„ bunul ∫i vechiul meu amic, Mircea Ionescu-Quintus, nu ∫i-ar fi expus aici m‚hnirea lui. Este de datoria mea — ca om care are un cult pentru p„rul alb, mai ales pentru un om venerabil ca el, de 86 de ani — s„-i iau ap„rarea. Nici m„car nu repro∫ez colegilor s„i de partid — sau de fost„ coali ˛ ie — c„ nu o fac ei. O fac eu, pentru c„ exist„ solidaritate de breasl„ scriitoriceasc„ ∫i pentru c„ eu ∫tiu ce calitate moral„ are acest om.
Œnainte de ∫edin ˛ „ a apucat s„-mi spun„ ceva despre aceast„ publica ˛ ie cu nume medical — îAspirina lui Dinescu“ sau nu ∫tiu cum Ói spune. Nu am v„zut-o, nu o citesc, mai am pu ˛ in de citit la Balzac ∫i dup„ aceea Ól voi citi ∫i pe Dinescu. Am treburi mai importante de f„cut. Œns„ eu ∫tiu ce campanie s-a declan∫at Ón urm„ cu
c‚ ˛ iva ani Ómpotriva lui Mircea Ionescu-Quintus, tocmai pentru c„ deranjeaz„ verticalitatea moral„ a acestui om.
™tiu cum un fost subaltern de al lui de partid, exact ca Ón primul roman modern al literaturii rom‚ne — îCiocoii vechi ∫i noi“ — un Dinu P„turic„ l-a lucrat ca pe Andronache Tuzluc. Era vorba de Valeriu Stoica, un personaj care a comandat sau a fabricat ni∫te a∫a-zise denun ˛ uri din care ar fi trebuit s„ reias„ neap„rat c„ domnul Quintus ar fi fost informatorul Securit„ ˛ ii.
Noroc c„ ∫tiam din gura unor oameni care participaser„ la ni∫te scene dramatice Ón anii[,] 50 c„ domnul Quintus a fost o victim„ a Securit„ ˛ ii ∫i a fost o dat„ p„lmuit p‚n„ l-a podidit s‚ngele. Normal c„ Óntr-un sistem concentra ˛ ionar, cum spunea pastorul Richard Wolfgang, îcel mai onorabil loc e pu∫c„ria“, acolo e onoarea, fire∫te. Dar acolo ri∫ti s„ ˛ i se pun„ Ón spate ∫i ceea ce nu ai f„cut.
Ascult‚ndu-l pe domnul Quintus, mi-am adus aminte de o povar„ pe care p‚n„ la moarte a purtat-o mentorul meu literar, maestrul Eugen Barbu, unul dintre marii creatori din toate timpurile ai acestui popor, de la a c„rui trecere Ón ve∫nicie se Ómplinesc 10 ani. A ˛ i observat c„ nu spun îtrecerea Ón nefiin ˛ „“. Este o mare prostie, un semn de incultur„ ∫i un semn de lips„ de cre∫tinism c‚nd citim ferpare cu îtrecerea Ón nefiin ˛ „“. Omul nu trece Ón nefiin ˛ „, ci Ón eternitate, Ón ve∫nicie, pentru c„ Dumnezeu recupereaz„ sufletul ∫i lumina s„dit„ Ón om.
Eugen Barbu a fost acuzat de Europa Liber„ c„ ar fi omor‚t evrei la Vapniarca — am Ón ˛ eles c„ era un lag„r de concentrare. Numai c„ Eugen Barbu, la ora aceea, avea 19 ani. Nu avea nici o tangen ˛ „ cu nici o Vabniarca. El era student la Facultatea de Drept ∫i era, de asemenea, elev la ™coala de Jandarmi din Bucure∫ti ∫i singura deta∫are pe care a f„cut-o, conform actelor din arhiva Jandarmeriei, a fost la Dr„g„∫ani, dup„ care s-a Óntors. Dar s-a min ˛ it. S-a min ˛ it Ón ideea îcalomniaz„, calomniaz„, c„ p‚n„ la urm„ tot r„m‚ne ceva“. Din p„cate, se fac victime. ™i tocmai cei care sunt mai r„i Ón vitupera ˛ iile lor se dovedesc a fi ei turn„tori ai Securit„ ˛ ii.
Acum Ón ˛ eleg de ce ˛ ipa de diminea ˛ „ p‚n„ seara tizul nefericit al lui Mircea Ionescu-Quintus, acest t‚n„r Mircea Dinescu, cer‚nd dosarele unor scriitori ∫i oameni politici. ™i probabil a ∫i ob ˛ inut, Ón calitatea lui de membru al C.N.S.A.S.-ului, ca dovad„ c„ Óncepe s„ le dea drumul, dar le d„ drumul prin filtrul min ˛ ii sale Óntruc‚tva zdruncinate, ca s„ nu spun mai mult.
Eu a∫ vrea s„ v„ spun c„ stau de foarte mul ˛ i ani, din anii Ón care se vorbea de Berevoie∫ti, din anii Ón care c„deau dosare din camioane, din anii Ón care se mai sp„rgeau sedii ∫i tineretul revolu ˛ ionar mai vindea documente pe la publica ˛ ii, stau pe un munte de dosare de securitate. Œn foarte pu ˛ ine file am dat de date referitoare la urm„rirea mea informativ„. Am zis s„ nu Ónveninez ∫i eu atmosfera Ón societatea rom‚neasc„, Óns„ acum m-am decis s„ public o carte intitulat„: îMerci, Securitate“, Ón francez„, pentru c„ nu este nevoie s„ mai fie tradus„. Vreau s„ o scot ∫i Ón str„in„tate, mai ales Ón Fran ˛ a, ca s„ priceap„ ∫i cei care ne atacau de sub fustele cre ˛ e ale doamnei Monica Lovinescu care erau adev„ra ˛ ii turn„tori ai Securit„ ˛ ii, cine f„cea poli ˛ ie politic„ Ón Rom‚nia. Ve ˛ i vedea acolo c„ foarte mul ˛ i directori de editur„, de publica ˛ ii, moderatori de televiziune din ziua de ast„zi, oameni politici erau cei care ne turnau pe noi, ne scoteau textele din reviste ∫i nu ne publicau c„r ˛ ile.
Colegul nostru, Mihai Ungheanu, aici de fa ˛ „, ∫tie c„ am f„cut cu el ceea ce nu am f„cut cu nimeni p‚n„ acum, ∫i anume, la o agap„ amical„, Ón urm„ cu c‚teva
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 58/22.V.2003
seri, i-am adus vreo 30 de asemenea fi∫e ∫i dosare ∫i i-am zis: îRecuno∫ti personajul?“ ™i nu i-a venit nici lui s„ cread„. Nu dau nume acum ∫i nu le voi da nici Ón publica ˛ ia mea. Ce rost ar mai avea dup„ 15-20-30-40 de ani?
Dar nu se poate s„ permi ˛ i cuiva s„ calce Ón picioare un om care a suferit din cauza Securit„ ˛ ii ∫i s„ calce Ón picioare, la urma urmei, o genera ˛ ie care a fost sacrificat„, o genera ˛ ie care a crezut c„ lupt„ pentru refacerea Rom‚niei Mari. Pentru o perioad„, a ref„cut-o, prin reluarea Basarabiei ∫i Bucovinei de Nord, dup„ care, tocmai persoane ca Elena Lovinoskaia, cet„ ˛ ean U.R.S.S., care, p‚n„ Ón 1991, c‚nd s-a destr„mat U.R.S.S., Ó∫i pl„tea cotiza ˛ ia de membr„ a P.C.U.S. la Ambasada Uniunii Sovietice de pe ™oseaua Kisselef, tocmai astfel de oameni au distrus acea genera ˛ ie.
Cine este Elena Lovinoskaia? Distinsa soacr„ a t‚n„rului ∫i înecoptului“ Mircea Dinescu.
Iat„ cum se leag„ lucrurile, iat„ ce fundal sovietic au to ˛ i cei care Ói acuz„ pe unii numai c„ au Óndr„znit s„ ridice armele Ómpotriva glorioasei Uniuni Sovietice.
Am s„ public aceast„ carte ∫i acolo o s„ apar„ ∫i numele unei doamne — Stana Che ˛ a — care, imediat dup„ ce s-au Ónt‚mplat evenimentele s‚ngeroase din decembrie 1989, Ón gradul de maior de securitate, unde crede ˛ i c„ a ajuns s„ lucreze, c‚nd nu mai avea serviciu, pentru c„ unitatea se desfiin ˛ ase? La domnul Mircea Dinescu acas„, ca femeie de serviciu. Oare de ce o ˛ inea pe l‚ng„ el? S„-i Ónchid„ gura, s„ nu spun„. O s„ vin„ vremea c‚nd ve ˛ i afla mai multe.
Vreau Óns„ s„ observ un complex de vinov„ ˛ ie al turn„torilor ∫i al oamenilor care provin din familii de turn„tori sau de generali, sau de al ˛ i ofi ˛ eri de securitate.
Am s„ m„ refer acum la un fecior de general de securitate, pe care nu-l acuz, dar constat — asta e realitatea! — ∫i care nu ne toarn„ prin presa rom‚n„ sau prin alte locuri, ci ne toarn„ direct Ón Congresul Statelor Unite ale Americii. E vorba de un alt t‚n„r. Mircea Geoan„ se nume∫te el.
Ce a f„cut senatorul american Richard Lugar Ón acel raport despre care, cu elegan ˛ a care Ól caracterizeaz„, colegul Ghiorghi Pris„caru a spus, este ca reflex al turn„toriilor care vin din partea a doi oameni: Bruce Jackson, care a luat, prin dou„ hot„r‚ri de guvern, 200.000 de dolari de la Guvernul P.S.D. — ∫i ∫ti ˛ i bine, c„ s-au publicat Ón îMonitorul Oficial“ — chipurile, pentru a face lobby printr-o firm„ privat„... Dar de c‚nd se dau asemenea bani de la gura unui popor Ónfometat pentru lobby? Vrem s„ ∫tim ∫i noi: ∫i-a pl„tit taxele la fiscul american? Am vrea s„ ∫tim cam c‚te spitale cu b„tr‚ni sau leag„ne de copii ar fi avut m‚ncare sau medicamente din cei 200.000 de dolari pe care Guvernul P.S.D. i-a dat acestui Bruce Jackson. ™i am mai recunoscut ∫i m‚na domnului Mircea Geoan„. Iat„, nu scap de ... E al treilea Mircea pe ziua de azi, Ón interven ˛ ia mea.
Œn urm„ cu vreo 4-5 luni, domnul Geoan„ spunea, textual, presei rom‚ne: îAvem o problem„.“ Œn limbajul lui. El are vreo 20 de cuvinte Ón lexicul lui: îavem o problem„“, îactorii politici“ ... chestii de genul „sta. Dac„ l-ai scos din asta, Ói ies lum‚n„ri pe urechi, scoate fum pe n„ri, e nenorocire! D„ Ón b‚lb‚ial„. E foarte prost preg„tit, n-am ce s„-i fac. E tinichigiu, e inginer. Sunt ∫i ingineri mai de∫tep ˛ i. Ionel I. C. Br„tianu era inginer, dar era genial.
Problema domnului Geoan„ era c„ exist„ un partid xenofob ∫i extremist Ón Rom‚nia: Partidul Rom‚nia Mare. Exact cum a spus domnul Geoan„ acum c‚teva luni Ón presa rom‚n„, apare ∫i Ón acest raport. Acum, din 7 ˛ „ri
nominalizate ∫i votate de c„tre Senatul american, numai un singur partid e nominalizat: Partidul Rom‚nia Mare. Hodoronc-tronc! De unde ∫i p‚n„ unde?
Am f„cut o demonstra ˛ ie de for ˛ „ vineri — imediat voi Óncheia, domnule pre∫edinte — ∫i am adus la conferin ˛ a de pres„ a Partidului Rom‚nia Mare un membru de culoare, un negru, care e din Guineea, am adus un evreu american, proasp„t Óntors din SUA, am mai adus pe deputatul evreu P.R.M. de Cluj, Ioan Miclea — e pastor evanghelic —, pe deputatul t„tar, musulman, tot P.R.M., de Constan ˛ a, Gelil Eserghep, ˛ igani, maghiari, germani ∫i de alte na ˛ ionalit„ ˛ i.
Nu credeam c„ ajungem s„ ne justific„m ca pe vremea lui Ceau∫escu, s„ punem toate na ˛ ionalit„ ˛ ile ∫i toate minorit„ ˛ ile.
Cine tot agit„ bricheta asta aprins„ pe l‚ng„ butoiul cu pulbere al problemei delicate a minorit„ ˛ ilor?
™i vreau s„-l Óntreb pe domnul Ion Iliescu, dar ∫i pe domnul Adrian N„stase, proasp„t s„rb„torit de femeile care nu mai puteau de farmecul s„u nebun Ón timp ce eram studen ˛ i: le ∫ade bine s„ aib„ ei semn„tura pe un protocol de aderare euroatlantic„ al„turi de liderul unui partid a∫a-zis xenofob?
Acum dou„ luni am semnat un document ∫i ne-am sim ˛ it foarte bine, ∫i lumea a v„zut un consens na ˛ ional. Se simt bine? Sau poate vor s„ rupem acel protocol? Poate vor s„-l denun ˛ „m din culp„? Nu ne sim ˛ im noi bine s„ jignim ∫i s„ compromitem ni∫te oameni at‚t de sc„p„r„tori ∫i de umanitari∫ti.
A∫ vrea s„ nu v„ mai juca ˛ i, Ón special, unii dintre cei de la guvernare, cu asemenea agit„ri de idei periculoase. Œn Rom‚nia nu exist„ nici o organiza ˛ ie xenofob„. Ce Dumnezeu?!... Ar fi una! A vorbit domnul Sógor Csaba Ón numele ei, acum 15 minute, ∫i face progrese, c„ m„ mir c„ nu ∫i-a pus o banderol„ neagr„ la m‚n„. Œnseamn„ c„ e pe drumul cel bun.
Œn Óncheiere, vreau s„ v„ aduc aminte tuturor c„ r„zboiul rece s-a terminat. Ar fi cazul ca boala asta veche a politicienilor rom‚ni, de a-∫i tot reclama adversarii din ˛ ar„ peste hotare, s„ fie lecuit„, pentru c„ aduce un r„u infinit societ„ ˛ ii rom‚ne∫ti, Ón drumul pe care s-a angajat ∫i la care am contribuit ∫i noi ∫i, de asemenea, s„ v„ reamintesc ce spunea Ionel I. C. Br„tianu dup„ f„urirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 ∫i care, din p„cate, este valabil ∫i ast„zi: îB„nuiam c„ pentru f„urirea Rom‚niei Mari va curge mult s‚nge, dar nu b„nuiam c„ va curge ∫i at‚ta noroi“.
V„ mul ˛ umesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.