Stenogramă plen

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Da. V„ mul ˛ umesc.

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

Declar deschise lucr„rile ∫edin ˛ ei plenului Senatului de ast„zi, 12 mai, anun ˛ ‚ndu-v„ c„, din totalul de 140 de senatori, sunt absen ˛ i motivat urm„torii colegi: Ioan Belu — bolnav, Octav Cozm‚nc„ — la Guvern, Rodica Mihaela St„noiu — la Guvern, Emil R„zvan Theodorescu — la Guvern, Corneliu Bichine ˛ — Ón delega ˛ ie, Constantin B„l„l„u — Ón delega ˛ ie, Norica Nicolai — Ón delega ˛ ie, Constantin Nicolescu — Ón delega ˛ ie, Doru Ioan T„r„cil„ — Ón delega ˛ ie, Nicolae V„c„roiu — Ón delega ˛ ie, Attila Verestóy — Ón delega ˛ ie, Dénes Seres — Ón delega ˛ ie, Dionisie Bucur — Ón delega ˛ ie, Zl„vog Gheorghe — Ón delega ˛ ie, Fabini Hermann Armeniu — Ón delega ˛ ie, Szabó Károly Ferenc — Ón delega ˛ ie, G„ucan Constantin — Ón delega ˛ ie, Cioc‚rlie Alin Teodor — Ón delega ˛ ie ∫i Rebreanu Nora Cecilia — Ón delega ˛ ie. V„

La probleme organizatorice, domnule pre∫edinte, v„ anun ˛ , ∫i Ói anun ˛ ∫i pe colegii no∫tri, c„ Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat ∫i Partidului Na ˛ ional Liberal au hot„r‚t s„ sesizeze Biroul permanent al Senatului pentru Ónc„lc„rile regulamentului s„v‚r∫ite de pre∫edintele de ∫edin ˛ „ Ón plenul Senatului din 8 mai anul curent.

Da. V„ mul ˛ umesc.

Œnainte de a trece la primul punct al ordinii de zi — declara ˛ ii politice, doresc s„ dau cuv‚ntul doamnei senator Rodica ™elaru.

Domnule pre∫edinte, Œnainte de ordinea de zi...

Domnule pre∫edinte, Stima ˛ i colegi,

Vreau s„ v„ fac cunoscut„ trecerea Ón nefiin ˛ „ a domnului Constantin Moiceanu, fost senator ∫i deputat Ón perioada 1992-2000. Primul partid social-democrat, Ónfiin ˛ at de Titel Petrescu, ∫i-a reluat activitatea politic„ imediat ce condi ˛ iile au permis-o, dup„ Revolu ˛ ia din 1989. La reluarea activit„ ˛ ii am beneficiat de experien ˛ a politic„ a unor membri marcan ˛ i ai partidului creat de Titel Petrescu. Printre ace∫tia se num„r„ ∫i fostul senator ∫i deputat Constantin Moiceanu. Œn acest moment, regret nespus de mult decesul acestei personalit„ ˛ i politice, care a survenit Ón ziua de 11 mai 2003, la venerabila v‚rst„ de 91 de ani. Œn perioada 1992-1996, Constantin Moiceanu a fost senator, iar din 1996-2000, deputat Ón Circumscrip ˛ ia Bac„u.

Ave ˛ i o problem„ de procedur„? V„ rog, domnule senator, ave ˛ i cuv‚ntul.

™i eu am, domnule pre∫edinte!

Da, v„ rog. Imediat! V„ rog, domnule senator!

## **Domnul Nicolae Iorga:**

Œn via ˛ a ∫i cariera sa politic„ s-a remarcat ca un militant convins de principiile ∫i valorile social-democrate ca un om demn, modest ∫i respectat.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima ˛ i colegi,

Vreau s„ supun aten ˛ iei Senatului un fapt deosebit, Ón opinia mea. La Bra∫ov — din nou, la Bra∫ov —, 40 de oameni de la îHidromecanica“ intr„ Ón a opta zi de grev„ a foamei. Œn conformitate cu Regulamentul Senatului, eu am discutat cu ei azi-diminea ˛ „, sus ˛ in c„ le-au fost Ónc„lcate drepturile omului ∫i, v„ rog, Ón numele Grupului parlamentar P.R.M. din Senat, s„ pune ˛ i Ón discu ˛ ie aprobarea deplas„rii la Bra∫ov a trei membri ai Comisiei pen-

Constantin Moiceanu face parte din fondatorii socialdemocra ˛ iei rom‚ne∫ti, care a Ón ˛ eles ∫i a ac ˛ ionat cu succes pentru unitatea politic„ a tuturor orient„rilor socialdemocrate din ˛ ara noastr„.

Totodat„, exprim de la aceast„ tribun„ omagiile tuturor social-democra ˛ ilor din ˛ ara noastr„ ∫i v„ rog, domnule pre∫edinte, s„ fi ˛ i de acord cu p„strarea unui moment de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 58/22.V.2003 reculegere Ón memoria celui care a fost Constantin Moiceanu.

V„ mul ˛ umesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Distin∫i colegi,

Urm„torul punct din agenda de lucru a Senatului — nota pentru exercitarea de c„tre parlamentari a dreptului de sesizare a Cur ˛ ii Constitu ˛ ionale.

Œn conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func ˛ ionarea Cur ˛ ii Constitu ˛ ionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, Ón vederea exercit„rii de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur ˛ ii Constitu ˛ ionale, urm„toarele legi:

— Legea privind aprobarea Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 17/2003 pentru modificarea art. 8 lit. e) din Legea nr. 148/2000 privind publicitatea;

— Legea pentru ratificarea celui de-al patrulea Protocol adi ˛ ional, semnat la Roma la 11 decembrie 2002, la Acordul cu privire la For ˛ a multina ˛ ional„ de Pace din Europa de Sud-Est, semnat la Skopje la 26 septembrie 1998;

— Legea pentru ratificarea Conven ˛ iei europene asupra promov„rii serviciului de voluntariat transna ˛ ional pe termen lung pentru tineret, Óncheiat„ la Strasbourg la 11 mai 2000;

— Legea pentru modificarea ∫i completarea Legii educa ˛ iei fizice ∫i sportului nr. 69/2000;

— Legea pentru prevenirea ∫i combaterea violen ˛ ei Ón familie;

— Legea pentru ratificarea Memorandumului de finan ˛ are convenit Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ privind asisten ˛ a financiar„ nerambursabil„ acordat„ prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru m„sura îAsisten ˛ „ Tehnic„ pentru reabilitarea liniei de cale ferat„ de la grani ˛ a ungar„ p‚n„ la Simeria ∫i studiile adiacente, Rom‚nia“, semnat la Bruxelles la 20 decembrie 2001 ∫i la Bucure∫ti la 17 aprilie 2002;

— Legea privind ratificarea Acordului dintre Rom‚nia ∫i Republica Ceh„ Ón domeniul securit„ ˛ ii sociale, semnat la Bucure∫ti la 24 septembrie 2002;

— Legea privind trecerea cu titlu gratuit a unei p„r ˛ i dintr-un imobil, situat Ón municipiul Bucure∫ti, din proprietatea public„ a statului ∫i administrarea Regiei Autonome Administra ˛ ia Patrimoniului Protocolului de Stat Ón proprietatea privat„ a Agen ˛ iei Na ˛ ionale pentru Locuin ˛ e;

— Legea pentru aprobarea Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 20/2003 privind acordarea dreptului de a procura, de ˛ ine ∫i folosi sigilii cu stema Rom‚niei ∫i timbru sec institu ˛ iilor de Ónv„ ˛ „m‚nt superior particular acreditate, care fac parte din sistemul na ˛ ional de Ónv„ ˛ „m‚nt;

**:**

Œnainte de vot, o Óntrebare!

anume se va Ónt‚mpla. Dup„ ce s-au votat acestea toate, dup„ ce am fost pu∫i Ón condi ˛ ia de a spune fiecare ce facem, s-a ajuns la absurdit„ ˛ i. Oameni care conduc o editur„ sunt considera ˛ i oameni de afaceri! Tot felul de abera ˛ ii, tot felul de chestiuni demen ˛ iale, Ón afara oric„rei logici. Ce s„ fac„ respectiva comisie ∫i ce s„ facem noi?! Colegul, pre∫edinte al Partidului Rom‚nia Mare, a Óntrebat cine hot„re∫te, nu cine discut„! Noi mergem acolo, la Comisia juridic„, ∫i vom pune pe domnul Roibu, pe domnul Predescu Ón condi ˛ ia de a ce?! De a discuta?! Noi facem eseistic„ aici?! Aici problema este, de fapt, moralitatea Parlamentului Rom‚niei ∫i asupra acestei chestiuni v„ rug„m ca, m„car acum, s„ medit„m. Este absurd ∫i este o ac ˛ iune f„r„ eficien ˛ „.

V„ mul ˛ umesc, domnule senator. V„ rog, domnule senator Corneliu Vadim Tudor.

V„ rog!

Domnul pre∫edinte al Grupului parlamentar P.S.D.

Œn cazul Ón care vom vota aceast„ propunere f„cut„ de dumneavoastr„, putem trage concluzia, la o prim„ judecat„, asupra faptului c„ nu vom lucra Ón plenul Senatului joi diminea ˛ „, pentru c„ va fi dificil s„...

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Sigur. Tocmai de aceea am supus, sub aceast„ condi ˛ ie, a agendei pentru ziua de joi, sub aceast„ condi ˛ ie, dar s„ existe, totu∫i, un agrement foarte clar al plenului Senatului, pentru c„ el a votat data trecut„ un alt program pentru ziua de joi ∫i, atunci...

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Cine hot„re∫te incompatibilit„ ˛ ile acestea?! Membrii comisiei?!

Se discut„ ∫i interesul, evident, oricum noi am stabilit s„ fie c‚t mai mul ˛ i senatori, nu numai membrii comisiei, ca s„ poat„ participa inclusiv la discu ˛ iile respective, tocmai pentru a evita eventuale alte discu ˛ ii Ón plen, care ar putea fi l„murite printr-o participare mai consistent„ din partea colegilor senatori la ∫edin ˛ a Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„ ˛ i ∫i valid„ri de joi, o ∫edin ˛ „ special„ a Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„ ˛ i ∫i valid„ri pentru acest subiect. Este hot„r‚rea care s-a luat Ón Biroul permanent de s„pt„m‚na trecut„: s„ fie dedicat„ o zi special„ Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„ ˛ i ∫i valid„ri.

Da, v„ rog, domnul senator Adrian P„unescu.

Apare o curiozitate de procedur„: o comisie discut„, dup„ ce plenul celor dou„ Camere a hot„r‚t?! Nu era mai bine Ónt‚i s„ num„r„m ∫i dup„ aceea s„ t„iem?! Nu este o absurditate?! Ce s„ fac„ respectiva comisie?! Oric‚t de serioas„, oric‚t de competent„ ar fi — ∫i f„r„ Óndoial„ c„ este —, ce s„ fac„ respectiva comisie?! S„ dea peste cap ceea ce au hot„r‚t cele dou„ Camere Ómpreun„?! Au fost, Ón timpul de dinainte de supunerea legii la vot, au fost voci care, pe bun„ dreptate, au cerut, calm, ∫i crearea unei situa ˛ ii de limpezime, ca s„ ∫tim ce

Domnule pre∫edinte de ∫edin ˛ „, Onora ˛ i colegi,

Atunci c‚nd opozi ˛ ia parlamentar„ a introdus mo ˛ iunea de cenzur„ pe care o ∫ti ˛ i cu to ˛ ii, nu-i mai repet titlul, noi ne-am referit ∫i la fondul acestei probleme, ∫i anume la competen ˛ ele acelora care ar trebui s„ judece asemenea incompatibilit„ ˛ i, pentru c„ se deschide o larg„ scen„ a teatrului absurd Ón fa ˛ a noastr„.

Œn timp ce eu am luat-o Ón serios ∫i am declarat, la sugestia avocatului meu ∫i colegului meu, ∫i colegului nostru din Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„ ˛ i ∫i valid„ri, maestrul Viorel Dumitrescu, c„ am o revist„, eu nu ∫tiam c„ am o afacere. Eu c‚∫tig foarte pu ˛ in din aceast„ revist„. Cine c‚∫tig„ bani din publica ˛ ii, la ora actual„, dec‚t cei care chiar c„ pot fi susceptibili de incompatibilit„ ˛ i Ón sensul c„, din Ón„l ˛ imea unor func ˛ ii sau unui statut social, pot s„-∫i atrag„ reclame, publicitate, sponsoriz„ri. Or, eu nu am a∫a ceva. Niciodat„, Ón revista mea, bun„, rea, cum o fi — ∫i, dac„ nu se deschidea discu ˛ ia, nici nu pomeneam de ea Ón plenul Senatului, adic„ e chestiunea mea, particular„ —, niciodat„ n-am avut un milimetru, un quadrat de reclam„ sau publicitate. Atunci ar putea fi incompatibilitate. Atunci s-ar putea spune, din calitatea sa de pre∫edinte de partid sau de pre∫edinte al Grupului parlamentar de prietenie Rom‚nia—Italia sau din alte calit„ ˛ i, a∫ avea vreun favor.

Œn aceea∫i situa ˛ ie cred c„ e ∫i colegul Adrian P„unescu, cred c„ e ∫i colegul Eugen Florescu, cred c„ sunt ∫i al ˛ i colegi. Noi suntem ziari∫ti. Eu am publica ˛ ia asta Ónainte de a fi senator ∫i probabil o s„ o mai am ∫i dup„ ce nu voi mai fi senator.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

V„ mul ˛ umesc, domnule senator.

Œnainte de a-i da cuv‚ntul domnului senator Predescu, fac urm„toarele preciz„ri...

## **Domnul Petre Roman**

**:**

™i eu doresc s„ spun...

A, v„ rog! Domnul senator Petre Roman.

Œn leg„tur„ cu legea propriu-zis„, cel pu ˛ in Ón unele aspecte ale sale, m-am exprimat atunci c‚nd Guvernul ∫i-a angajat r„spunderea pentru a fi promovat„ Ón Parlament. ™i legea cuprinde, f„r„ Óndoial„, lucruri nepotrivite care, departe de a merge Ón direc ˛ ia transparen ˛ ei, sunt mai degrab„ Ón direc ˛ ia secretiz„rii.

Œns„ discu ˛ ia de ast„zi cred c„ nu este dus„ Ón direc ˛ ia normal„ din punct de vedere al procedurilor. Declara ˛ ia respectiv„ este o declara ˛ ie pe proprie r„spun-

dere. Fiecare parlamentar, fiecare demnitar care este vizat de lege face o declara ˛ ie pe propria r„spundere, fiindc„ a∫a-i cere legea. Legea nu specific„ ce se Ónt‚mpl„ dup„ aceea, adic„ cine este Óndrept„ ˛ it, dup„ lege, Ón virtutea legii, ce organism, ce institu ˛ ie este Óndrept„ ˛ it„ s„ verifice aceast„ declara ˛ ie ∫i s„ ia m„suri Ón consecin ˛ „. Adic„, dac„ declara ˛ ia nu este corect„, s„ se aplice sanc ˛ iunile prev„zute de lege. Aici se vede c„ legea este cel pu ˛ in incomplet„.

Œn ceea ce ne prive∫te pe noi, parlamentarii, primul pas este acesta: declara ˛ ia pe propria r„spundere. Fiecare parlamentar, Ón raport de ceea ce legea precizeaz„, face o declara ˛ ie pe proprie r„spundere ∫i face toate preciz„rile cuvenite.

C„ sunt parlamentari care acum declar„ c„ n-au nici o afacere, dar p‚n„ acum 10 zile aveau una, dou„ sau cinci — n-are importan ˛ „ — mai mult dec‚t zero, e o chestiune care ˛ ine de controlul respect„rii acestei legi. Din p„cate, legea nu cuprinde acest capitol extrem de important.

Œn ceea ce ne prive∫te, noi, parlamentarii, putem fi controla ˛ i ∫i n-ar fi r„u s„ fim controla ˛ i, numai dac„ Ómpreun„ hot„r‚m o anumit„ modalitate care s„ fie votat„ de ansamblul Senatului, o anumit„ modalitate de a pune sub lup„ aceste declara ˛ ii, pentru c„, a∫a cum bine ∫tim, votul Senatului este un vot de legalitate.

Altminteri, problema este mult mai serioas„ ∫i se ridic„ marea Óntrebare: de ce aceast„ lege nu cuprinde modalitatea de a verifica declara ˛ iile f„cute. V„ d„dusem pu ˛ in mai Ónainte exemplul — declara ˛ ia pare acum Ón totalitate negativ„, dar cu 5 zile Ón urm„ nu era Ón felul acesta.

De aceea eu propun dou„ lucruri: Ónt‚i— Ón ceea ce prive∫te calitatea declara ˛ iilor noastre, s„ existe o consultare a grupurilor, a ∫efilor grupurilor sau a grupurilor parlamentare care s„ ne conduc„ la o solu ˛ ie rezonabil„. ™i eu cred c„ solu ˛ ia trebuie s„ fie aceea s„ ne supunem unui anume control, pentru c„ opinia public„ va avea apoi acces la ceea ce va fi controlul, autocontrolul nostru, ∫i e foarte bine s„ fie a∫a. ™i al doilea lucru pe care Ól consider necesar — ∫i atunci o fac acum, de la aceast„ tribun„ — s„ atragem aten ˛ ia Guvernului c„ ∫i-a angajat r„spunderea pentru aceast„ lege, dar nu ∫i pentru consecin ˛ ele ei ∫i s„ vin„ Ón fa ˛ a Parlamentului cu o ad„ugire, anume cum se controleaz„ aceste declara ˛ ii care, repet, sunt declara ˛ ii pe proprie r„spundere.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

V„ mul ˛ umesc, domnule senator.

Vreau s„ fac o precizare. Biroul permanent, Ón unanimitatea membrilor s„i, Ón unanimitatea de vot a membrilor s„i, a hot„r‚t ca, pe marginea acestei legi, s„ existe o dezbatere Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„ ˛ i ∫i valid„ri. Acest lucru s-a hot„r‚t cu ceva timp Ón urm„, tocmai pentru c„ din partea tuturor grupurilor parlamentare au fost nel„muriri exprimate Ón numele unor colegi, legate de exactitatea, tocmai pentru a nu se gre∫i o declara ˛ ie care s„ ne pun„ Ón situa ˛ ia de care vorbea domnul senator Roman, de a face o declara ˛ ie care, v„ spun eu, din punct de vedere juridic, ce efecte are. O declara ˛ ie care nu concord„ cu adev„rul este un fals Ón declara ˛ ii ∫i este infrac ˛ iune. Deci nu avem aici problemele. Iar cine controleaz„ s„v‚r∫irea unei infrac ˛ iuni ne spune Codul de procedur„ penal„, cine se sesizeaz„ ∫i cine instrumenteaz„ ancheta Óntr-o asemenea situa ˛ ie... Dar nu asta era problema. Hot„r‚rea Biroului permanent a fost luat„ Ón unanimitatea voturilor membrilor s„i, deci Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„ ˛ i ∫i valid„ri

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 58/22.V.2003 a fost sesizat„ cu o examinare tocmai pentru a l„muri c‚t mai exact pe to ˛ i colegii, cum spunea ∫i domnul senator Vadim Tudor, s„ nu existe o m„sur„ inegal„ pentru situa ˛ ii egale ∫i o m„sur„ egal„ pentru situa ˛ ii care nu pot fi comparate.

Pentru ceea ce v„ rugam, s„ v„ exprima ˛ i aici votul, nu era pe fondul problemei. Aceast„ ∫edin ˛ „ dedicat„ de c„tre Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„ ˛ i ∫i valid„ri problematicii discutate, oricum, va avea loc, pentru c„ e urmare a unei sesiz„ri f„cute de Biroul permanent. Singura problem„ era cea a zilei. Deci s„ nu intr„m Ón fondul problemei. Legea e cumva lacunar„, unii nu se comport„ etic, nu-∫i declar„ ce afaceri au ∫i al ˛ ii o fac ∫i iat„ c„ apare discriminare. Nu discut„m acum probleme de fond. Singura rug„minte era dac„ a ˛ i fi, de principiu, de acord ca joi s„ aib„ loc aceast„ ∫edin ˛ „ a comisiei care, oricum, a fost hot„r‚t„ de Biroul permanent.

**:**

Suntem de acord, cu precizarea c„, dac„ se discuta pe fond legea c‚nd trebuia, nu se mai ajungea aici.

Œl rog, Ón final, pe domnul senator Ion Predescu, ∫i Ón numele comisiei, nu numai al Biroului permanent, s„ ia cuv‚ntul.

Eu cred c„, pentru a fi c‚t mai explicit, s„ Óncep cu partea final„, cine aplic„ sanc ˛ iunea ∫i Ón ce condi ˛ ii, problem„ ridicat„ de domnul senator Petre Roman. Sanc ˛ iunea o aplic„ Biroul permanent care constat„ incompatibilitatea pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„ ˛ i ∫i valid„ri care examineaz„, Ón prealabil, Óncheie raport, exist„ sau nu exist„, ∫i, dac„ exist„, refer„ ca atare, prin raport, Biroului permanent care aplic„ dispozi ˛ ia legal„ ∫i constat„ Óncetarea calit„ ˛ ii de senator.

Biroul permanent ia hot„r‚rea ∫i plenul o valideaz„, domnule coleg, dar, v„ rog, asculta ˛ i ∫i interveni ˛ i dup„. L„sa ˛ i-m„ ∫i pe mine... Eu ascult pe toat„ lumea. Ave ˛ i un fel de a b‚z‚i a∫a, nu ∫tiu ce s„ zic eu.

Te-am deranjat iar.

Da, e o manier„ de a m„ scoate din priz„. E drept cam mult timp de c‚nd n-am mai practicat avocatura, c‚nd eram foarte antrenat. Dar o s„-mi revin...

Ave ˛ i alergie.

## **Domnul Ion Predescu:**

N-am nici o alergie, ave ˛ i dumneavoastr„ la aiureli. S„ revenim cu seriozitate pentru c„ v„d c„ sunt unii dintre colegi dispu∫i s„ trateze lucrurile cu superficialitate. Este treaba d‚n∫ilor.

P‚n„ acum noi to ˛ i am dat acea informare despre activit„ ˛ ile pe care fiecare le desf„∫oar„ Ón concurs cu activitatea demnit„ ˛ ii calit„ ˛ ii de senator.

Noi am preconizat ca, Ón copie, aceste inform„ri s„ fie la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„ ˛ i ∫i valid„ri. Nu Ón original. Ele r„m‚n Ón original acolo unde, potrivit legii, trebuie depozitate.

Pe baza acestora, de fa ˛ „ cu persoana interesat„, pe categorii de profesie ∫i de interese, Ón ˛ elegem s„ purt„m discu ˛ ie Ón raport de prevederile legale. Pot s„ v„ ∫i anticipez un alin. 3 al art. 82, care n-are nici caracter exclusiv, n-are nici caracter limitativ ∫i vom vedea ce caracter are, ∫i dac„, pe l‚ng„ profesiile ∫i activit„ ˛ ile de acolo, se mai cuprind ∫i altele compatibile ∫i despre care se discut„ c„ ar fi incompatibile.

De ce s„ se ocoleasc„ aceast„ dezbatere ∫i aceast„ stabilire? De ce? Are cineva interes? Nu cred.

Toat„ lumea are interes ca fiecare s„ fie l„murit dac„ celelalte alte activit„ ˛ i pe care le desf„∫oar„, Ón concurs cu activitatea demnit„ ˛ ii de senator, sunt sau nu sunt compatibile, la care s„ renun ˛ e ∫i pe care le poate continua. Aceasta este toat„ problema. ™i aceste preciz„ri vor avea loc Ón cadrul unei ∫edin ˛ e. Noi trebuie s„ ˛ inem ∫edin ˛ a, c„ suntem obliga ˛ i fa ˛ „ de dispozi ˛ ia Biroului permanent, ∫i propun ca aceasta s„ fie joi, ca s„ poat„ participa to ˛ i membrii Senatului, to ˛ i senatorii.

Acum, de ce a luat Biroul permanent aceast„ m„sur„? Pentru a avea unitate Ón m„sur„, unitate Ón aprecieri ∫i unitate Ón tratament asupra tuturor activit„ ˛ ilor de toate categoriile privind to ˛ i senatorii. Aceasta este toat„ problema. Dac„ v„ opune ˛ i la un asemenea mod de a trata lucrurile, este o alt„ chestiune. E o alt„ chestiune, dar...

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Nu ne opunem, dar se va discuta fiecare caz Ón parte?

Vom lua ∫i fiecare caz Ón parte, dac„ este cazul. Eu, Ón ce m„ prive∫te, apreciez c„ e vorba de categorii de profesii. De pild„, ∫efi de editur„, directori de publica ˛ ie etc. — toate au un tratament —, to ˛ i directorii, nu numai unul. N-are fiecare tratament personal, se dau solu ˛ ii generale, nu discriminatorii, nu individuale. Adic„, d-asta dorim noi s„ ne ocup„m ∫i nu ne arog„m nici un drept de a fi noi depozitarii, de ˛ in„torii criteriilor sau cuno∫tin ˛ elor pe baza c„rora s„ se ajung„ la concluzii. ™i tocmai de aceea v„ invit„m, care sunte ˛ i interesa ˛ i, s„ veni ˛ i ∫i s„ participa ˛ i la discu ˛ ii, s„ ajungem la un punct de vedere unitar, care, supus Biroului permanent, s„ vin„ Ón plen ∫i s„ fie hot„r‚re a Senatului, care s„ reprezinte solu ˛ ie, de data aceasta. Pentru c„, potrivit regulamentului nostru, Ón lege scrie: îSanc ˛ iunile, solu ˛ iile se dau potrivit Regulamentelor Camerelor“. ™i dac„ ne trimite la regulament, noi trebuie s„ adopt„m solu ˛ ii care s„ corespund„ Regulamentului Camerei noastre, a Senatului.

V„ rog s„ Ón ˛ elege ˛ i c„ lucrurile a∫a stau ∫i, Ón ce m„ prive∫te, v„ rog s„ fi ˛ i ∫i de acord cu acest mod operativ de a opera Ón tratarea lucrurilor.

V„ mul ˛ umesc, domnul senator. Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Din bine venita interven ˛ ie a colegului Ion Predescu, am Ón ˛ eles c„ nu se dezbate sau nu se face o apreciere asupra modului de aplicare a legii, a prevederilor legii, ceea ce nu era de competen ˛ a Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„ ˛ i ∫i valid„ri, incontestabil, ci, pur ∫i simplu, comisia, cu capacitatea pe care o are, s„ verifice, la cererea fiec„rui coleg interesat dac„, Ón situa ˛ ia

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 58/22.V.2003 pe care d‚nsul o prezint„, este sau nu incompatibil ∫i unde ar fi de discutat dac„ este sau nu.

Œn ceea ce m„ prive∫te, eu sunt de acord cu aceast„ zi de joi. Eu n-am s„ fiu prezent, pentru c„ eu, de sus p‚n„ jos, am scris îNu“. Nu am nici o incompatibilitate, nu am f„cut nici o afacere. Ba, am f„cut una acum 60 ∫i ceva de ani, c‚nd m-am c„s„torit, singura, restul am f„cut numai afaceri proaste. Œnc‚t este bine pentru colegii no∫tri, care au Óndoieli asupra eventualei incompatibilit„ ˛ i, s„ stea de vorb„ cu colegii din Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„ ˛ i ∫i valid„ri ∫i nu este Ón detrimentul nim„nui.

## V„ mul ˛ umesc.

Cu at‚t mai mult cu c‚t, p‚n„ la urm„, tot la aceast„ comisie se va stabili dac„ persoana Ón cauz„ se afl„ sau nu Óntr-o situa ˛ ie de incompatibilitate.

Domnul senator Frunda renun ˛ „. V„ supun, a∫adar, votului aceast„ modificare, sub condi ˛ ie ∫i de principiu, a programului, ca joi s„ aib„ loc ∫edin ˛ a respectiv„. V„ rog s„ vota ˛ i.

Adoptat„ propunerea de modificare a programului, 98 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„, nici o ab ˛ inere. Trecem la urm„torul punct din ordinea de zi: declara ˛ ii politice. Œl invit„m pe domnul senator Adrian P„unescu. A, pardon! Pris„caru, P„unescu... Eu am luat-o Ón ordinea alfabetic„. Dac„ nu se sup„r„ domnul senator Pris„caru, nu l-am v„zut... ™tiam c„ dumneavoastr„ sunte ˛ i Óntotdeauna primul. Dac„ v„ Óng„duie colegul, v„ rog.

Probabil c„, Ón cur‚nd, vom ajunge la performan ˛ a de a Óncepe fiecare ∫edin ˛ „ a Senatului cu un moment de reculegere pentru at‚t de numero∫ii oameni de seam„ care se sting sub ochii no∫tri.

M„ voi referi acum, Ón trecere, la c‚teva dintre problemele de actualitate. Iat„, de cur‚nd, adic„ alalt„ieri, un istoric ataca, la un post de televiziune (care nu ar trebui s„ se hr„neasc„ din at‚tea Óndoieli), Ziua Na ˛ ional„, consider‚nd c„ nu e potrivit„ ziua de 1 Decembrie pentru a fi zi na ˛ ional„ ∫i pled‚nd ca 10 Mai s„ fie zi na ˛ ional„. Eu n-am s„ fac polemici cu celelalte zile ale calendarului nostru. Am s„ spun doar c„, Ón ciuda faptului c„ este iarna (respectivul istoric era preocupat de lipsa de entuziasm a oamenilor iarna), **Ziua de 1 Decembrie este, dincolo de orice Óndoial„, ziua cea mai Ónalt„ ∫i mai fierbinte a istoriei na ˛ ionale, pentru c„ ea este ziua plenitudinii, ea este ziua Ón care, a∫a cum Ómi permiteam s„ spun Ón anii ,80, s-au aflat, pentru prima oar„, Ón istoria contemporan„, Ómpreun„, toate teritoriile rom‚ne∫ti.** Nici nu se poate pune, dup„ p„rerea mea, problema schimb„rii acestei zile, at‚t din motive de substan ˛ „ a ei, c‚t ∫i din motive de seriozitate a demersului nostru. Nu putem, la nesf‚r∫it, s„ schimb„m ceea ce tot noi am hot„r‚t ∫i cred c„ **ar trebui trecut de la aceste Óndoieli la o reconsiderare a locului care li se cuvine tuturor datelor istorice ale neamului, inclusiv Zilei de 10 Mai, dar nu Ómpotriva ∫i nu Ón locul Zilei de 1 Decembrie.**

O alt„ problem„ pe care, de asemenea, Ón treac„t, vreau s„ o subliniez, de∫i poate c„ face parte dintre incompatibilit„ ˛ i: **colegul nostru, profesorul doctor Ioan Pop de Popa, a publicat de cur‚nd o carte pe care am citit-o ∫i care mi se pare demn„ de a fi semnalat„.** E vorba de cartea **îŒntoarcerea Ón timp“** . Rareori am g„sit Óntr-o carte recent„ de memorialistic„ at‚ta verb ardent, at‚ta r„bdare a argumentelor ∫i at‚ta voca ˛ ie de a ne

face s„ retr„im istoria. Sunt bucuros c„ exist„ Óntre noi oameni care, de∫i au alte meserii dec‚t scrisul, g„sesc Ón scris o surs„ de regenerare pentru ei Ón∫i∫i ∫i de Óndemn pentru noi to ˛ i. Ca s„ vede ˛ i incompatibilit„ ˛ i Ónvinse!

## **unor drepturi ∫i am Ónv„ ˛ at c„ niciodat„ nu este t‚rziu s„ se fac„ dreptate.**

Ace∫ti urma∫i ai inventatorului, al„turi de un grup de exper ˛ i ∫i avoca ˛ i, au f„cut o documenta ˛ ie de promovare, prin Congresul Statelor Unite, a unei legi care s„ Ónl„ture prescrip ˛ ia comercial„ invocat„ ∫i s„ returneze titularilor de drepturi toate beneficiile care li se cuvin, iar dorin ˛ a celui care este cel mai legitim dintre urma∫i, domnul Ion I. Basgan, este s„ utilizeze aceast„ sum„, pe care sper„ s„ o ob ˛ in„, pentru **crearea unei funda ˛ ii interna ˛ ionale care s„ se ocupe de problemele ∫tiin ˛ ei aplicate pentru progresul umanit„ ˛ ii.**

Œntre numeroasele restituiri Ón care s-a implicat Ón ultima vreme, Rom‚nia a f„cut, Ón urm„ cu un an ∫i ceva, prin premierul N„stase, gestul de a-∫i achita o datorie foarte veche c„tre Suedia. Dar sunt numeroase exemplele de datorii resuscitate ∫i rezolvate de Rom‚nia.

**Noi nu suntem, Óns„, iat„, numai Ón pozi ˛ ia de datornici, suntem ∫i Ón pozi ˛ ia de a cere — ∫i aici este important s„ nu ne comport„m subaltern, s„ nu ne comport„m umil, s„ nu ne comport„m ca ∫i c‚nd am fi vinova ˛ i — drepturile noastre pentru valorile noastre ∫i, Ón fond, pentru reechilibrarea situa ˛ iei economice ∫i sociale din Rom‚nia ∫i pentru ideea noastr„ de dreptate.**

Descoperirea extraordinarului rom‚n Ion Basgan, pe care l-am cunoscut personal, ca t‚n„r scriitor ∫i ziarist, Ón urm„ cu aproape patru decenii, Óntr-o cas„ de la Óntret„ierea str„zilor Maria Rosetti cu actuala J.L. Calderon, este una dintre cele mai importante din domeniu, poate cea mai important„, ∫i cred c„ este timpul s„ folosim principiile pe care chiar marii oameni ai Americii ne-au cerut s„ le folosim, la plata obliga ˛ iilor noastre, ∫i pentru dreptatea statului rom‚n ∫i a cet„ ˛ enilor s„i, pentru dreptatea min ˛ ii rom‚ne∫ti.

Aceasta este declara ˛ ia mea politic„. ™tiu c„ ea nu le va fi foarte convenabil„ multora. Este foarte greu s„ te implici Óntr-o ac ˛ iune Ón care trebuie s„ mai ∫i dai, dar cred c„ este timpul s„ ne verticaliz„m ∫i din aceast„ perspectiv„ ∫i s„ lucr„m cu aceea∫i m„sur„ ∫i c‚nd avem de primit, nu numai atunci c‚nd avem de dat, s„ ne facem datoria ∫i fa ˛ „ de noi, a∫ zice, fa ˛ „ de datoriile c„tre noi.

V„ mul ˛ umesc, domnule senator.

Are cuv‚ntul domnul senator Gheorghe Buzatu, din partea Grupului parlamentar P.R.M.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Œn primul r‚nd vreau s„ spun c„ sunt Ónc‚ntat de cele ce a declarat aici antevorbitorul meu, domnul senator P„unescu. Evenimentul, incidentul este cunoscut din istoriile petrolului rom‚nesc ∫i se na∫te Óntrebarea, stima ˛ i colegi ∫i stimate domnule senator, dac„, Óntr-adev„r, problema poate fi rezolvat„, pentru c„ Ón cazul Ón spe ˛ „ chestiunea r„m‚ne oarecum a unei familii, iar noi am pierdut tezaurul B„ncii Na ˛ ionale. S-a semnat ∫i s-a parafat, zilele trecute, un tratat ∫i problema r„m‚ne deschis„.

Oricum eu v„ doresc succes, domnule senator, ∫i v„ felicit pentru interven ˛ ia dumneavoastr„.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Nu am de g‚nd s„ v„ spun o noutate, îSomnul ra ˛ iunii na∫te mon∫tri“ sun„ un cunoscut dicton.

Dac„ ne amintim bine, Ón urm„ cu un an sau doi, pe scena politic„ rom‚neasc„ era lansat„, cu suficient

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 58/22.V.2003 tam-tam, dar ∫i cu sprijin declarat al unor reprezentan ˛ i ai puterii, Asocia ˛ ia Antifascist„ din Rom‚nia.

Aceast„ asocia ˛ ie afiliat„, zice-se, unei Federa ˛ ii interna ˛ ionale a rezisten ˛ elor, era ∫i este Óncurajat„ cu subven ˛ ii de la buget ∫i ea a reanimat, Ón ultimii ani, îTribuna antifascist„“, o publica ˛ ie pe c‚t de firav„, pe at‚t de agresiv„, ajuns„, iat„, acum, Ón trimestrul II din 2003, la nr. 14-34.

Œn perioada interbelic„, ori Ón anii R„zboiului Mondial din 1939-1945 ∫i Ón deceniile ulterioare, la noi sau aiurea, asemenea asocia ˛ ii cu caracter declarat antifascist au ap„rut, au fiin ˛ at ∫i au disp„rut ca ciupercile, rostul lor fiind oarecum de Ón ˛ eles Ón raport cu specificul epocilor marcate de ascensiunea ∫i pr„bu∫irea societ„ ˛ ilor totalitare de dreapta.

Dar, fapt bine cunoscut, respectivele asocia ˛ ii, cu rare ∫i notorii excep ˛ ii, s-au dovedit a fi prioritar gonflabile, fiind ini ˛ iate, stipendiate ∫i dezumflate de c„tre comuni∫tii interna ˛ ionali∫ti afla ˛ i Ón slujba Moscovei, scopul lor fundamental fiind, evident, unul propagandistic.

V„ mul ˛ umesc, domnule senator.

Are cuv‚ntul domnul senator Mircea Ionescu-Quintus, din partea Grupului parlamentar P.N.L.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Socotesc c„ este de datoria mea moral„ ∫i politic„ s„ v„ fac o m„rturisire de con∫tiin ˛ „ dumneavoastr„, colegilor mei, de la Ónalta tribun„ a Senatului Rom‚niei. Chiar Ón zi de s„rb„toare, la 9 Mai, a ap„rut Ón revista "Aspirina s„racului", sub semn„tura M.D., un articol intitulat îLiberalismul, Óntre v„rsare de petrol ∫i v„rsare de s‚nge“, av‚nd ca pretext, a∫a se spune Ón articol, o tragic„ Ónt‚mplare pe care v-o redau textual: «Œn anul 1942, la Zaporojie, o t‚n„r„ ucraineanc„, prins„ Ónarmat„ Ón spatele frontului, a fost condamnat„ la moarte. Ofi ˛ erul Vornicescu, avocat din Ploie∫ti, Óns„rcinat cu comanda plutonului de execu ˛ ie, neÓn ˛ eleg‚nd s„-∫i Óncarce con∫tiin ˛ a cu executarea unei f„tuci de 17 ani, a pretextat o Ómboln„vire, refuz‚nd s„ comande îfoc“ subordona ˛ ilor s„i. Atunci a ˛ ‚∫nit cu entuziasm junele ofi ˛ er IonescuQuintus, tot din Ploie∫ti, oferindu-se s„ comande el plutonul. S‚ngele tinerei partizane a Ónflorit mai t‚rziu pe un zid ∫i pentru aceast„ frumoas„ fapt„ de arme, liberalul Quintus a fost Ónaintat Ón grad ∫i Ón 1944 a primit chiar Ordinul îCoroana Rom‚niei cu spade“, Ón vreme ce colegul s„u a fost Óncarcerat ∫i retrogradat».

Stima ˛ i colegi, informa ˛ ia privind tragica Ónt‚mplare este, indiferent de surs„, Ón ceea ce m„ prive∫te, pe c‚t de neadev„rat„, pe at‚t de absurd„. Am participat la campania din Cotul Donului — septembrie—decembrie 1942 – ca ofi ˛ er de rezerv„ Ón Comandamentul Corpului 5 de Armat„, deci nu ca ofi ˛ er combatant, unitate care a intrat Ón dispozitiv Ón zona Serafimovici, din apropierea Stalingradului, unde am r„mas p‚n„ la Ónceperea opera ˛ iunii de retragere spre ˛ ar„. Oric‚t de june mi-ar fi fost entuziasmul sadic, n-a∫ fi putut s„ î ˛ ‚∫nesc“ de la Serafimovici la Zaporojie, localit„ ˛ i situate la aproape 1.000 km distan ˛ „, dec‚t dac„, eventual, m-ar fi purtat, pe vremea aceea, o rachet„. Neverosimilitatea informa ˛ iei apare ∫i mai clar atunci c‚nd se fac referiri cu privire la r„spl„ ˛ ile primite, adic„ la decorarea ∫i Ónaintarea mea Ón grad. Œn realitate, stima ˛ i colegi, am fost decorat cu ordinul amintit prin Ónaltul Decret regal nr. 2564/1 septembrie 1942 îpentru credin ˛ „ ∫i devotament Ón campaniile din Basarabia ∫i Odessa din anul 1941“. Deci, Ónainte de Ónceperea campaniei din Cotul Donului, ∫i nu Ón 1944, a∫a cum se afirm„ Ón mod neadev„rat Ón acest articol. Iar Ón privin ˛ a Ónaint„rii Ón grad, ea s-a petrecut la 15 aprilie 1963, o dat„ cu aceea a colegilor mei de promo ˛ ie ∫i nu mai Ónainte. Acum, Óndemnat ∫i incitat de lectura articolului, Óntorc‚ndu-m„ Ón timp cu mai bine de 50 de ani, mi-am amintit c„, Óntr-adev„r, Ón anii 1949-1950, sub ocupa ˛ ie sovietic„, am fost anchetat de ofi ˛ eri politici Ón leg„tur„ cu faptul c„ Óndeplinind un ordin a∫ fi asistat la

Are cuv‚ntul domnul senator Ghiorghi Pris„caru.

## **Domnul Ghiorghi Pris„caru:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin ˛ „, Stima ˛ i colegi,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Dup„ cum cunoa∫te ˛ i, Senatul american a votat, joi, 8 mai, Ón favoarea ratific„rii protocoalelor de aderare a Rom‚niei ∫i a celorlalte ∫ase state invitate cu prilejul Summit-ului de la Praga Ón Alian ˛ a Nord-Atlantic„. La ∫edin ˛ a Senatului american, prilejuit„ de acest vot, au fost invita ˛ i ∫i au asistat mini∫trii de externe ∫i pre∫edin ˛ ii comisiilor de politic„ extern„ ai parlamentelor din viitoarele state membre. Mai mul ˛ i senatori americani care au luat cuv‚ntul Ónaintea votului final au apreciat momentul ca fiind cu adev„rat istoric pentru NATO ∫i pentru rela ˛ iile cu Statele Unite ale Americii. Œn leg„tur„ cu acest moment deosebit de important pe calea ader„rii noastre la NATO, doresc s„ fac, de la tribuna Senatului Rom‚niei, unele considerente. Spre deosebire de primul val al l„rgirii NATO, de dup„ Madrid, de aceast„ dat„, votul Ón Senatul Statelor Unite a fost unanim — 96-0. Acest fapt reprezint„ o recunoa∫tere a progreselor Ónregistrate de ˛ „rile candidate pe calea promov„rii evalu„rilor democratice, dar ∫i a importan ˛ ei acestora pentru Alian ˛ „, Ón noul context interna ˛ ional de dup„ 11 septembrie. Œn raportul Comitetului pentru rela ˛ ii externe al Senatului prezentat de pre∫edintele acestuia, senatorul republican Richard Lugar, se afirm„ urm„toarele: îComitetul apreciaz„ c„ aderarea Bulgariei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Rom‚niei, Slovaciei ∫i Sloveniei la NATO va face alian ˛ a mai puternic„ ∫i mai coerent„. Fiecare din cele 7 ˛ „ri este o democra ˛ ie stabil„, cu economie de pia ˛ „ Ón cre∫tere. Fiecare Ómp„rt„∫e∫te op ˛ iunea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 58/22.V.2003 pentru democra ˛ ie care une∫te comunitatea transatlantic„. Militarii lor se afl„ sub controlul ferm al civililor. Œn plus, aceste 7 ˛ „ri au dovedit c„ sunt gata s„ suporte o parte din greut„ ˛ i, sprijinind interesele Americii ∫i ale Alian ˛ ei Ón afara frontierelor acestora. Fiecare a participat la misiunile de men ˛ inere a p„cii Ón Balcani, iar mai recent a contribuit la opera ˛ iunile din Afganistan ∫i Irak“. De aceea se consider„ c„ aderarea acestor ˛ „ri la NATO va l„rgi aria din Europa Ón care pacea ∫i democra ˛ ia sunt nu numai prezente, dar ∫i sigure. Despre Rom‚nia Ón raport se apreciaz„, Ón termeni extrem de sintetici, mai ales urm„toarele: îEste o democra ˛ ie constitu ˛ ional„ cu o via ˛ „ politic„ relativ stabil„, de c‚nd Pre∫edintele Ion Iliescu ∫i P.S.D. au venit la putere, Ón urma alegerilor din 2000. A Ónregistrat progrese continue spre o economie de pia ˛ „ func ˛ ional„ ∫i va putea prospera o dat„ cu succesele reformelor orientate spre economia de pia ˛ „, inclusiv cele din domeniile sistemului de taxare, al investi ˛ iilor ∫i al privatiz„rii. Este subliniat faptul c„ pentru primul-ministru N„stase reducerea corup ˛ iei este o prioritate ∫i c„ Guvernul a ini ˛ iat o campanie anticorup ˛ ie. Se eviden ˛ iaz„ reformele din domeniul armatei, inclusiv al personalului militar, dimensiunea bugetului destinat ap„r„rii, modernizarea echipamentului militar ∫i a sistemelor de arme, ceea ce reprezint„ progrese importante Ón domeniul interoperabilit„ ˛ ii cu NATO. Are o participare activ„ Óntr-o serie de organisme regionale ∫i interna ˛ ionale, inclusiv Ón Consiliul Europei ∫i O.S.C.E., a Óncheiat tratate bilaterale cu vecinii ∫i dezvolt„ o intens„ colaborare cu alte ˛ „ri din zon„.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

V„ mul ˛ umesc, domnule senator.

Are cuv‚ntul domnul senator Sógor Csaba.

**Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:** Nu noi?!

## **Domnul Sógor Csaba:**

Domnule pre∫edinte, Stima ˛ i colegi,

La 9 Mai am comemorat ∫i la Miercurea-Ciuc Ziua Europei. Prefectura jude ˛ ului Harghita a organizat o manifestare de Ziua Europei, la care s-au depus coroane ∫i jerbe de flori la Monumentul Osta∫ului Rom‚n ∫i la Monumentul Osta∫ului Sovietic — da, sovietic! — din localitate.

Am participat la aceste festivit„ ˛ i, de∫i nu am primit invita ˛ ie oficial„.

Am speran ˛ a c„, Ón organizarea aceleia∫i prefecturi, voi putea s„ particip la un moment dat ∫i la o alt„ festivitate: la locul de veci al osta∫ului maghiar care ∫i-a pierdut via ˛ a Ón acela∫i r„zboi, la care a participat f„r„ voia sa.

A∫a ar fi potrivit, dup„ aproape 60 de ani de la sf‚r∫itul celui de Al Doilea R„zboi Mondial. Am convinge-

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 58/22.V.2003 rea c„, apropiindu-ne de Europa unit„, unde nu mai exist„ Ónvin∫i ∫i biruitori, aceast„ dorin ˛ „ a mea nu este o speran ˛ „ de∫art„.

Œn ultima vreme, s-au g„sit mul ˛ i care mi-au sugerat Óncotro ar fi trebuit s„ m„ Óndrept ∫i la ce fel de manifest„ri ∫i Óntruniri ar trebui s„ particip. Œn leg„tur„ cu cea mai recent„ participare a mea la forumul din Odorheiu Secuiesc a fost ini ˛ iat„ chiar ∫i procedura de sanc ˛ ionare de c„tre un distins coleg din Senat. Convingerea mea este c„, Ón calitate de membru U.D.M.R. ∫i senator ales al acestei organiza ˛ ii, am nu numai dreptul, ci ∫i obliga ˛ ia de a participa la orice Óntrunire public„ unde se dezbat temele majore ale prezentului ∫i viitorului comunit„ ˛ ii noastre.

Dup„ p„rerea mea, la forumul din Odorheiu Secuiesc a avut loc, de fapt, o dezbatere constructiv„ a unei tematici ini ˛ iate chiar de domnul prim-ministru, mai apoi de Guvernul Rom‚niei: îReg‚ndirea organiz„rii teritorialadministrative a ˛ „rii — unele aspecte ale conceptului de regionalism Ón contextul posibilei ader„ri a Rom‚niei la U.E.“.

Dintre participan ˛ ii la acest forum, v„ asigur, nimeni nu a vrut s„ redeseneze grani ˛ ele ˛ „rii. Cei care au asemenea g‚nduri ∫i n„zuin ˛ e nu au venit la forumul din Odorhei ∫i nu sunt nici membri U.D.M.R. Pe ace∫ti oameni trebuie s„-i c„uta ˛ i, eventual, Ón alte partide ∫i s-ar putea s„-i g„si ˛ i chiar Ón partidul care chiar Ón denumirea sa a formulat aceast„ n„zuin ˛ „.

Œn Óncheiere, stima ˛ i colegi, dup„ cum ∫ti ˛ i, sunt senator de Harghita Ón Senatul Rom‚niei.

Nu ai s„ mai fii!

## **Domnul Sógor Csaba:**

Deci sunt senator al Rom‚niei. Declar deci, cu bun„ ∫tiin ˛ „...

... V„ mul ˛ umesc...

...Ca membru al Senatului ˛ „rii, c„ voi participa Ón continuare, ori de c‚te ori voi fi invitat, la orice Óntrunire unde se dezbat problemele majore ale locuitorilor acestei ˛ „ri.

V„ mul ˛ umesc.

Da. V„ mul ˛ umesc, domnule senator.

Are cuv‚ntul domnul senator Corneliu Vadim Tudor.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin ˛ „, Onora ˛ i colegi,

Nu a∫ fi luat cuv‚ntul dac„ bunul ∫i vechiul meu amic, Mircea Ionescu-Quintus, nu ∫i-ar fi expus aici m‚hnirea lui. Este de datoria mea — ca om care are un cult pentru p„rul alb, mai ales pentru un om venerabil ca el, de 86 de ani — s„-i iau ap„rarea. Nici m„car nu repro∫ez colegilor s„i de partid — sau de fost„ coali ˛ ie — c„ nu o fac ei. O fac eu, pentru c„ exist„ solidaritate de breasl„ scriitoriceasc„ ∫i pentru c„ eu ∫tiu ce calitate moral„ are acest om.

Œnainte de ∫edin ˛ „ a apucat s„-mi spun„ ceva despre aceast„ publica ˛ ie cu nume medical — îAspirina lui Dinescu“ sau nu ∫tiu cum Ói spune. Nu am v„zut-o, nu o citesc, mai am pu ˛ in de citit la Balzac ∫i dup„ aceea Ól voi citi ∫i pe Dinescu. Am treburi mai importante de f„cut. Œns„ eu ∫tiu ce campanie s-a declan∫at Ón urm„ cu

c‚ ˛ iva ani Ómpotriva lui Mircea Ionescu-Quintus, tocmai pentru c„ deranjeaz„ verticalitatea moral„ a acestui om.

™tiu cum un fost subaltern de al lui de partid, exact ca Ón primul roman modern al literaturii rom‚ne — îCiocoii vechi ∫i noi“ — un Dinu P„turic„ l-a lucrat ca pe Andronache Tuzluc. Era vorba de Valeriu Stoica, un personaj care a comandat sau a fabricat ni∫te a∫a-zise denun ˛ uri din care ar fi trebuit s„ reias„ neap„rat c„ domnul Quintus ar fi fost informatorul Securit„ ˛ ii.

Noroc c„ ∫tiam din gura unor oameni care participaser„ la ni∫te scene dramatice Ón anii[,] 50 c„ domnul Quintus a fost o victim„ a Securit„ ˛ ii ∫i a fost o dat„ p„lmuit p‚n„ l-a podidit s‚ngele. Normal c„ Óntr-un sistem concentra ˛ ionar, cum spunea pastorul Richard Wolfgang, îcel mai onorabil loc e pu∫c„ria“, acolo e onoarea, fire∫te. Dar acolo ri∫ti s„ ˛ i se pun„ Ón spate ∫i ceea ce nu ai f„cut.

Ascult‚ndu-l pe domnul Quintus, mi-am adus aminte de o povar„ pe care p‚n„ la moarte a purtat-o mentorul meu literar, maestrul Eugen Barbu, unul dintre marii creatori din toate timpurile ai acestui popor, de la a c„rui trecere Ón ve∫nicie se Ómplinesc 10 ani. A ˛ i observat c„ nu spun îtrecerea Ón nefiin ˛ „“. Este o mare prostie, un semn de incultur„ ∫i un semn de lips„ de cre∫tinism c‚nd citim ferpare cu îtrecerea Ón nefiin ˛ „“. Omul nu trece Ón nefiin ˛ „, ci Ón eternitate, Ón ve∫nicie, pentru c„ Dumnezeu recupereaz„ sufletul ∫i lumina s„dit„ Ón om.

V„ mul ˛ umesc, domnule senator.

Are cuv‚ntul domnul senator Radu F. Alexandru, din partea Grupului parlamentar P.N.L.

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte. Stima ˛ i colegi,

La 30 noiembrie 2001, Pre∫edintele Rom‚niei, Ion Iliescu, a fost gazda unui eveniment inedit: invitarea la Palatul Cotroceni a membrilor Redac ˛ iei rom‚ne a postului de radio îEuropa Liber„“ ∫i decorarea lor pentru, citez, îcontribu ˛ ia la Ónl„turarea totalitarismului comunist ∫i la instaurarea valorilor democra ˛ iei ∫i ale libert„ ˛ ii“.

Conducerea postului îEuropa Liber„“, ca ∫i to ˛ i cei care au lucrat acolo Ón anii teroarei ceau∫iste, a perceput festivitatea prilejuit„ de Ómplinirea a 50 de ani de activi-

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 58/22.V.2003 tate ca pe un pas hot„r‚tor Ón eliberarea adev„rului privind ac ˛ iunile teroriste duse de Securitate Ómpotriva lor.

Speran ˛ ele le erau Óndrept„ ˛ ite nu numai de gestul Pre∫edintelui, c‚t, mai ales, de discursul lui. Citez: «Nu putem uita mor ˛ ile teribile ∫i Ónc„ neelucidate ale celor trei directori ai Departamentului rom‚nesc al îEuropei Libere“ din anii[,] 80: Noël Bernard, Radu Gorun Cizm„rescu, Vlad Georgescu, sau a unui redactor de frunte al postului ca Emil Georgescu, la fel cum nu putem uita barbara agresiune Ómpotriva Monic„i Lovinescu, Ón 1977, ori pachetele-bomb„ primite de colaboratorii îEuropei Libere“ — Paul Goma, Nicolae Penescu, ™erban Or„scu — ori atentatul de la München, din 21 februarie 1981, coordonat, dup„ cum dovede∫te ancheta Ón curs, de terorisul Carlos, la comanda fostei Securit„ ˛ i. Autorit„ ˛ ile rom‚ne colaboreaz„ Ón prezent cu forurile interna ˛ ionale competente, pentru clarificarea acestor cazuri».

Am Óncheiat citatul din discursul domnului Pre∫edinte Ion Iliescu.

Locul ∫i prilejul nu ofereau, desigur, cadrul cel mai potrivit pentru o abordare detaliat„ a subiectului. A∫a se face c„ nu s-a amintit nici scrisoarea adresat„ ∫efului serviciului de siguran ˛ „ a postului, Richard Kamings, de fostul director al S.R.I., Virgil M„gureanu — citez: «Pentru a intimida pe unii colaboratori ai îEuropei Libere“ sau pe al ˛ i adversari ai trecutului regim, au fost folosite, prin po∫t„, unele dispozitive explozive, care, prin detonare, au produs efectele cunoscute“, nici faptul c„ se ∫tie precis, din documente aflate Ón arhivele Securit„ ˛ ii est-germane, STASI, ∫i din cele ale Securit„ ˛ ii maghiare, c„ actul terorist a fost comandat din Bucure∫ti ∫i executat de grupul Carlos, nici declara ˛ ia lui Pacepa, c„, la 22 iunie 1978, Ceau∫escu i-a dat ordin s„ omoare pe c‚ ˛ iva de la îEuropa Liber„“, inclusiv pe Noël Bernard, ∫i nici declara ˛ ia generalului Ple∫it„, directorul Centrului de Informa ˛ ii Externe Óntre 1980 ∫i 1984, care, Ón cartea publicat„ Ón 2001, dezv„luia existen ˛ a, Ón cadrul C.I.E., a unei unit„ ˛ i de lichid„ri ale c„rei misiuni constau Ón lichidarea celor care tr„dau.

V„ mul ˛ umesc, domnule senator.

Am Ón ˛ eles c„ Grupul parlamentar al Partidului Democrat va acorda din timpul s„u.

Domnul senator Adrian P„unescu.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Domnule pre∫edinte,

Œntruc‚t domnul senator Sógor Csaba a vorbit aici despre ce a fost la Odorheiul Secuiesc, ∫i noi nu discutasem despre asta, ci am Óncercat s„ p„str„m o oarecare senin„tate, vreau s„-l Óntreb, nu-l acuz, nu acuz pe nimeni, Óntreb doar at‚t: dac„ dezbaterea de la Odorhei, cum o numea dumnealui, a fost tot dezbatere, ∫i Ón momentul Ón care la propunerea pre∫edintelui respectivului forum, domnul László Tökés, sala a Ónceput s„ scandeze îVrem Ardealul!“ ∫i îArdealul Ónapoi!“, tot dezbatere Ónseamn„ ∫i aceste scand„ri ale s„lii, la propunerea pre∫edintelui ∫edin ˛ ei? Tot dezbatere e ∫i faptul c„ nici unul dintre liderii prezen ˛ i acolo nu a luat o atitudine de normalitate, de civilitate ∫i de respect fa ˛ „ de Constitu ˛ ia Statului Rom‚n, pe care au jurat? Este tot dezbatere s„ ceri îVrem Ardealul!“ sau îArdealul Ónapoi!“? E dezbatere, a∫a cum a spus domnul Sógor Csaba, ce a fost la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 58/22.V.2003 Odorhei? Asta este problema! Dumnealui a spus c„ totul a fost normal ∫i c„ a fost dezbatere.

La ce punct al dezbaterii se Ónscrie acest atac la adresa Statului Rom‚n, a Constitu ˛ iei ∫i a normalit„ ˛ ii europene?

Doresc cu toat„ sinceritatea un r„spuns la aceast„ problem„. Presa a scris despre asta, ziari∫tii maghiari au recapitulat asta, unii au pus-o Ón leg„tur„ cu cererea horthyst„ îVrem totul Ónapoi!“, îVrem Ardealul Ónapoi!“. Eu vreau s„ ∫tiu, pentru c„ e obliga ˛ ia mea s„ ∫tiu ce a fost la Odorheiul Secuiesc, dezbatere sau atac la adresa Rom‚niei? Domnul pre∫edinte Markó Béla l-a criticat pe premierul N„stase c„ s-a amestecat Ón aceast„ chestiune.

Vreau s„-i spun domnului Markó Béla un lucru pe care, poate, se cuvenea s„-l ˛ in„ minte. Ardealul nu e numai problema dumnealui. Problema noastr„, a tuturor, ∫i a dumnealui ∫i a noastr„, se nume∫te îArdeal“, Ón clipa Ón care asemenea manifest„ri au loc.

Doresc s„ se l„mureasc„ toate aceste lucruri ∫i vreau s„ se termine cu toate ipocriziile politice. S„ se lucreze la lumina zilei, pe baza Constitu ˛ iei, pe baza criteriilor existente, pe baza dreptului ∫i legilor, pe baza legalit„ ˛ ii europene.

## V„ mul ˛ umesc, domnule senator.

Œng„dui ˛ i-mi s„ am‚n„m r„spunsul — nu-l v„d pe domnul senator aici — pentru s„pt„m‚na viitoare, Ón orice caz s-a consemnat.

Domnul senator Avram Filipa∫.

## **Domnul Avram Filipa∫:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Interven ˛ ia mea are ca obiect o situa ˛ ie care intereseaz„ Óntreaga popula ˛ ie a Bucure∫tiului. De cur‚nd a ap„rut Ón pres„ ∫i apoi ∫i la televiziune declara ˛ ia conducerii Prim„riei sectorului 1 care ne anun ˛ a c„, Ón locul parcului Kiseleff, limitrof ™colii generale nr. 11 ∫i Bisericii Mavrogheni, urmeaz„ s„ se construiasc„ un îcu ˛ odrom“, termenul apar ˛ ine prim„riei, adic„ un complex de cl„diri pentru c‚ini, incluz‚nd spa ˛ ii pentru ad„postirea acestora, coafur„ pentru c‚ini, ∫trand pentru c‚ini ∫i a∫a mai departe.

De la bun Ónceput, vreau s„ spun c„ nu am nimic Ómpotriva unei ini ˛ iative de acest gen. O socotesc chiar bun„. Sunt Óns„ destule terenuri libere Ón Bucure∫ti...

Stima ˛ i colegi, dac„ a ˛ i obosit, eu sunt gata s„ m„ opresc ∫i continuu Ón ∫edin ˛ a urm„toare...

V„ rog, continua ˛ i, domnule senator. Oboseala e trec„toare...

## **Domnul Avram Filipa∫:**

B„nuiesc c„ este incitant subiectul pe care Ól declam... Deci, de la bun Ónceput, vreau s„ spun c„ nu am nimic Ómpotriva unei ini ˛ iative de acest gen, o socotesc chiar bun„.

Sunt Óns„ destule terenuri libere Ón Bucure∫ti unde s-ar putea realiza acest proiect, acele spa ˛ ii fiind chiar mai potrivite pentru asemenea Óntreprindere dec‚t parcul Kiseleff, pentru c„ este o gre∫eal„ impardonabil„ ca, pentru aceste cl„diri de Óngrijire a c‚inilor, s„ se defri∫eze o parte din parcul Kiseleff.

Poate Ó∫i aduce aminte Prim„ria sectorului 1 al Capitalei Rom‚niei c„ ∫oseaua Kiseleff, Ómpreun„ cu ansamblul arhitectural ∫i natural care o Ónconjoar„, constituie una dintre emblemele istorice ∫i culturale ale Bucure∫tiului ∫i c„ pu ˛ ine asemenea embleme au mai r„mas Ón picioare, a∫a c„ nu ne explic„m deloc non∫alan ˛ a, non∫alan ˛ „ vecin„ cu iresponsabilitatea, cu care Prim„ria sectorului 1 abordeaz„ aceast„ problem„ ∫i se str„duie∫te s„ desfiin ˛ eze o asemenea emblem„. Eu Ón ˛ eleg c„ se vor Ómbog„ ˛ i ni∫te persoane din aceast„ lucrare, dar Ón ˛ eleg, Ón acela∫i timp, c„ vor s„r„ci to ˛ i bucure∫tenii.

Las la o parte faptul c„ pu ˛ ine parcuri mai sunt ast„zi Óntr-un Bucure∫ti supraaglomerat ∫i cu un aer at‚t de viciat, Ónc‚t speciali∫tii au avertizat deja c„ speran ˛ a de via ˛ „ a bucure∫teanului, datorit„ toxicit„ ˛ ii aerului pe care Ól respir„, s-a diminuat cu circa 3 ani, ∫i Ón aceste condi ˛ ii s„ distrugi o mare parte din aceast„ minune a naturii, care este parcul Kiseleff, este un sacrilegiu ∫i o dovad„ a unei ignoran ˛ e care ne va costa foarte mult.

Poate c„ unele argumente nu conteaz„, dar ∫tim cu to ˛ ii c„ un singur argument conteaz„. Din p„cate. Ar trebui s„ nu fie chiar pe primul loc, dar este. Asta este realitatea ∫i o accept„m.

Acest argument este argumentul electoral, deoarece, Óntr-o campanie electoral„ viitoare, bucure∫tenii nu-i vor ierta pe cei care cu at‚ta senin„tate au distrus parcul Kiseleff, f„c‚nd dovada cert„ a unei proaste administr„ri a valorilor vitale ale Bucure∫tiului.

Œn locul unui parc splendid, cu func ˛ ionalit„ ˛ i deloc de neglijat Ón asigurarea st„rii de s„n„tate a bucure∫tenilor, vom avea praful, zgomotul ∫i gunoaiele care deocamdat„ lipsesc din acest spa ˛ iu, dar care Ó∫i vor rec‚∫tiga suprema ˛ ia ∫i aici.

™i eu v„ mul ˛ umesc. Distin∫i colegi,

Trecem la urm„torul punct din ordinea de zi, ∫i anume constituirea unei comisii de mediere pentru solu ˛ ionarea textelor Ón divergen ˛ „ la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 23/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 20/2002 privind achizi ˛ iile publice prin licita ˛ ii electronice.

Din partea Grupului parlamentar social-democrat ∫i umanist Ón comisie sunt de f„cut trei nominaliz„ri.

Propunem pe domnii senatori Traian Novolan, Marin Dinu ∫i Ioan Seche.

V„ mul ˛ umesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, dou„ propuneri. Doamna senator B„lan.

V„ mul ˛ umim.

Propunem pe domnii senatori Constantin BÓciu ∫i Mircea Nedelcu.

V„ mul ˛ umesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, o propunere.

Domnul senator Viorel Pan„.

Da, v„ mul ˛ umesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Na ˛ ional Liberal, o propunere.

Domnul senator Ion S‚rbulescu.

Da, v„ rog s„ vota ˛ i componen ˛ a nominal„. Adoptat„ cu 82 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„, o ab ˛ inere.

La urm„torul punct din agenda de lucru a Senatului avem raportul comisiei de mediere pentru solu ˛ ionarea textelor Ón divergen ˛ „, Ón redact„ri diferite, de c„tre cele dou„ Camere ale Parlamentului, la proiectul Legii spitalelor.

V„ rog, Comisia pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport a Senatului, dac„ exist„ comentarii din partea vreunuia din colegii senatori care au participat?

Textele, Ón marea lor majoritate, sunt Ón formula adoptat„ de Senat.

V„ rog, domnule senator, dac„ sunt observa ˛ ii, comentarii la textul propus prin raport de c„tre comisia de mediere?

Dac„ sunt observa ˛ ii din partea colegilor?

Domnule pre∫edinte, Stima ˛ i colegi,

Vreau s„ v„ spun c„ ave ˛ i Ón fa ˛ „ componen ˛ a comisiilor care au participat la mediere. Nu s-au ridicat nici un fel de obiec ˛ ii... Adic„ obiec ˛ ii au fost ridicate, dar au fost explicate...

Camera Deputa ˛ ilor a fost de acord cu toate propunerile f„cute ∫i aprobate de dumneavoastr„ Ón Senat. V„ mul ˛ umesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

V„ mul ˛ umesc foarte mult.

Dac„ nu mai sunt alte observa ˛ ii, v„ supun Ónt‚i votului cele dou„ texte comune.

Deci, la art. 8 lit. h) este un text comun votat Ón unanimitatea membrilor comisiei de mediere.

Œl

De asemenea, la art. 25 alin. 1 ∫i alin. 2, de asemenea, un text comun.

Œl

V„

V„ supun dezbaterii ∫i votului raportul comisei de mediere pentru solu ˛ ionarea textelor Ón divergen ˛ „ la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 68/2001 pentru modificarea Legii nr. 146/1999 privind organizarea, func ˛ ionarea ∫i finan ˛ area spitalelor.

Œntruc‚t toate textele sunt Ón forma adoptat„ de c„tre Senat, chiar dac„ e formal, totu∫i, v„

Œmi permite ˛ i s„ spun ceva Ónainte de vot, domnule pre∫edinte?

Dac„ nu este esen ˛ ial pentru vot...

P„i este esen ˛ ial. Problema este urm„toarea: atunci am aprobat Ón Senat respingerea acestei ordonan ˛ e, pentru c„ noi am preluat, ea f„cea referire la un singur articol care se reg„se∫te Ón textul Legii spitalelor. Deci este vorba de respingerea ei.

Au fost, v„ aminti ˛ i, pe agend„ dou„ proiecte de lege: unul care acoperea o problematic„ mai Óngust„ care a fost asumat„ Ón proiect.

Relu„m votul.

Textele sunt toate ale Senatului, de fapt.

Raportul comisiei de mediere adoptat cu 90 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„, 4 ab ˛ ineri.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 58/22.V.2003 Trecem la punctul 6 din agenda de lucru a Senatului, proiect de Lege privind aprobarea prelu„rii de c„tre Ministerul Dezvolt„rii ∫i Prognozei a drepturilor ∫i obliga ˛ iilor, inclusiv a obliga ˛ iilor de plat„ a cotiza ˛ iei anuale, ce decurg din calitatea Rom‚niei de membru al Biroului Interna ˛ ional al Expozi ˛ iilor (BIE).

V„ rog, s„ prezenta ˛ i, pe scurt, din partea Executivului.

## **Domnul Gheorghe fi iplica —** _secretar de stat Ón Ministerul Dezvolt„rii ∫i Prognozei_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Rom‚nia se num„r„ printre cele 87 de state semnatare ale Conven ˛ iei privind expozi ˛ iile interna ˛ ionale, Óncheiat„ la Paris la data de 22 noiembrie 1998.

Prin aceast„ conven ˛ ie s-a Ónfiin ˛ at ∫i Biroul Interna ˛ ional al Expozi ˛ iilor, care are ca principal obiectiv reglementarea frecven ˛ ei expozi ˛ iilor interna ˛ ionale de natur„ necomercial„.

Vreau s„ v„ spun c„ p‚n„ Ón prezent gestionarea fondurilor c„tre Biroul Interna ˛ ional al Expozi ˛ iilor se f„cea de Ministerul Afacerilor Externe, care pl„tea 2.600 de euro anual, cotiza ˛ ie.

Prin desfiin ˛ area direc ˛ iei de specialitate din Ministerul Afacerilor Externe, s-a hot„r‚t de c„tre Guvern ca aceast„ problem„ s„ fie preluat„ de Ministerul Dezvolt„rii ∫i Prognozei.

V„ propun s„ fi ˛ i de acord cu proiectul de lege Ón forma prezentat„.

## V„ mul ˛ umesc.

Din partea comisiei, doamna senator Maria Ciocan.

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia pentru buget, finan ˛ e ∫i b„nci a dezb„tut proiectul de lege men ˛ ionat, a Óntocmit raport favorabil, pe care Ól supune spre dezbatere ∫i adoptare plenului Senatului, Ón forma prezentat„ de Camera Deputa ˛ ilor, f„r„ amendamente.

Men ˛ ionez c„ s-a primit aviz favorabil de la Comisia pentru politic„ extern„ ∫i de la Consiliul Legislativ.

De asemenea, men ˛ ionez c„ legea are caracter ordinar, urm‚nd s„ fie adoptat„ Ón conformitate cu art. 74 alin. (2) din Constitu ˛ ie.

V„ mul ˛ umesc.

## V„ mul ˛ umesc.

La dezbateri generale, din partea grupurilor parlamentare, dac„ sunt Ónscrieri la cuv‚nt?

Constat„m c„ nu sunt.

Constat„m, de asemenea, c„ raportul nu con ˛ ine amendamente. V„ supun a∫adar proiectul de lege care se Ónscrie Ón categoria legilor ordinare votului plenului. Adoptat cu 87 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„, nici o ab ˛ inere.

Mul ˛ umesc.

Trecem la urm„torul proiect de Lege privind aprobarea Ordonan ˛ ei de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 11/2003 pentru modificarea Legii nr. 36/1993 privind finan ˛ area unor

ac ˛ iuni de integrare economic„ ∫i cultural„ Óntre Rom‚nia ∫i Republica Moldova.

Domnule secretar de stat, v„ rug„m s„ prezenta ˛ i succint expunerea de motive.

## **Domnul Adrian B„l„nescu —** _pre∫edintele Oficiului pentru Rela ˛ iile cu Republica Moldova:_

Ordonan ˛ a de urgen ˛ „ modific„ Legea nr. 36/1993 Ón dou„ articole, art. 1 ∫i respectiv art. 4. Art. 4 se abrog„ deoarece nu mai este de actualitate, textul vechii legi se referea strict la o situa ˛ ie din 1993, iar Ón ceea ce prive∫te art. 1, modificarea este minor„, dispare un singur cuv‚nt, cuv‚ntul îconvenit“, deoarece Ón repartizarea acestor fonduri, noi, Ón decursul ultimilor doi ani de zile, ca urmare a situa ˛ iei din Republica Moldova, am avut probleme Ón realizarea procesului de consult„ri cu partenerii din Republica Moldova.

Deci acest îconvenit“ nu era de actualitate.

Acestea sunt singurele modific„ri, respectiv modificarea a primit avizul Comisiei pentru politic„ extern„ ∫i este un text care, practic, readuce o lege veche la condi ˛ iile actuale.

## V„ mul ˛ umim.

Doamna senator Maria Ciocan, din partea comisiei, prezenta ˛ i raportul.

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia pentru buget, finan ˛ e ∫i b„nci, Ón urma dezbaterii proiectului de lege, a Óntocmit raport favorabil pe care Ól propune plenului Senatului pentru dezbatere ∫i adoptare Ón forma transmis„ de Camera Deputa ˛ ilor.

Men ˛ ion„m c„ legea are caracter ordinar, urm‚nd a fi adoptat„ Ón conformitate cu art. 74 alin. (2) din Constitu ˛ ie.

V„ mul ˛ umesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## V„ mul ˛ umesc.

La dezbateri generale, dac„ sunt Ónscrieri la cuv‚nt? Constat„m c„ nu sunt.

Raportul nu con ˛ ine amendamente.

V„

Urm„torul proiect de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 184/2001 privind organizarea ∫i exercitarea profesiunii de arhitect...

V„ rog, din partea Executivului, doamna secretar de stat, s„ prezenta ˛ i proiectul de lege.

## **Doamna Ileana Tureanu —** _secretar de stat Ón Ministerul Lucr„rilor Publice, Transporturilor ∫i Locuin ˛ ei_ **:**

Din partea Ministerului Lucr„rilor Publice, Transporturilor ∫i Locuin ˛ ei. Sunt secretar de stat Ileana Tureanu ∫i Ómpreun„ cu Ordinul arhitec ˛ ilor din Rom‚nia am introdus ∫i v„ propunem s„ modific„m Ón lege articolele referitoare la restric ˛ ionarea practic„rii meseriei de arhitect de c„tre speciali∫tii din Uniune European„, precum ∫i corel„ri cu Legea urbanismului ∫i amenaj„rii teritoriului, votat„ ulterior acestei legi.

La aceasta se refer„ modific„rile Ón cadrul Legii privind organizarea ∫i exercitarea profesiunii de arhitect.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 58/22.V.2003

V„ mul ˛ umesc.

Domnul senator Florin Hri ˛ cu, din partea comisiei.

Comisia pentru administra ˛ ia public„ ∫i organizarea teritoriului a analizat acest proiect de lege ∫i v„ propune dezbaterea ∫i adoptarea legii, cu amendamentele prev„zute Ón Anexa nr. 1, care face parte integrant„ din raport.

De asemenea, avem ∫i un amendament respins al domnului arhitect Hermann Armeniu Fabini, care ast„zi nu este.

V„ mul ˛ umesc.

O Óntrebare: Ónsu∫i ˛ i toate amendamentele care s-au f„cut prin raportul comisiei?

Da.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

La dezbateri generale, invit reprezentan ˛ ii grupurilor parlamentare s„ se Ónscrie la cuv‚nt. Nu sunt.

Exist„ un singur amendament respins pe care l-a propus domnul senator Hermann Armeniu Fabini, care am Ón ˛ eles c„ a ∫i renun ˛ at la acest amendament. Oricum nu este prezent.

Ca atare, v„

Ne oprim aici. Este ora 18,00 ∫i urmeaz„ votul data viitoare.

Urm„torul este o respingere.

Nu am votat dec‚t raportul.

Domnule pre∫edinte, trebuie s„ vot„m ∫i legea.

Trecem la interpel„ri ∫i Óntreb„ri.

Legea, domnule pre∫edinte. Nu am votat dec‚t raportul.

Are o Óntrebare pe care dore∫te s„ o adreseze ministrului educa ˛ iei ∫i cercet„rii.

V„ rog, domnule senator, ave ˛ i cuv‚ntul.

V„ mul ˛ umesc. Œntrebarea este urm„toarea:

V„ rog, stimat„ doamn„ ministru, s„-mi r„spunde ˛ i din ce cauz„ cadrele didactice titulare Ón centrele de plasament trebuie s„ participe la concursul de ocupare a posturilor didactice vacante, at‚ta timp c‚t acestea ∫i-au p„strat statutul de personal didactic.

De ce nu au dreptul s„ participe la pretransferare ∫i transferare, pentru restr‚ngerea de activitate a personalului didactic, f„r„ concurs?

Au venit mai multe cadre aflate Ón aceast„ situa ˛ ie ∫i mie mi se pare c„ ele sunt Ón condi ˛ ii de legalitate. De aceea, a∫tept r„spuns. V„ mul ˛ umesc.

V„ mul ˛ umesc, domnule senator. Doamna senator Maria Petre.

Nu este.

Nu este. îInterpel„ri“. Œl invit„m pe domnul senator Vasile Horga.

Nu este prezent.

Nu este prezent.

Domnul senator Iuliu P„curariu, v„ rog s„ prezenta ˛ i interpelarea.

Este cineva prezent din partea ministerului sau nu este?

Este interpelare, dori ˛ i r„spuns Ón dou„ s„pt„m‚ni, cel mult Ón scris ∫i nu ∫tiu dac„ ∫i oral.

S„pt„m‚na viitoare.

Domnule pre∫edinte, s-a votat doar raportul.

Legea, data viitoare. Este ora 18,00.

S-a votat doar raportul, nu ∫i legea.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Raportul s-a votat, urmeaz„...

Am Óncheiat lucr„rile. La ora 18,00 intr„m Ón îŒntreb„ri ∫i interpel„ri.“

La îŒntreb„ri“, invit pe domnul senator Ionel Alexandru.

O mai prezenta ˛ i atunci.

Domnule pre∫edinte, Stima ˛ i colegi,

Prin Ordinul nr. 381/2002, ministrul industriei a hot„r‚t ca licita ˛ ia de concesionare pentru dezvoltarea ∫i extinderea re ˛ elelor de gaze naturale la nivelul unit„ ˛ ilor administrative s„ se desf„∫oare la nivelul ministerului.

Din punctul nostru de vedere, acest ordin intr„ Ón contradic ˛ ie cu prevederile Legii concesiunilor ∫i ale Legii domeniului public ∫i privat.

Œn situa ˛ ia Ón care investi ˛ iile pentru re ˛ elele de distribu ˛ ie de gaze naturale au fost Óncepute prin finan ˛ are din bugetul consiliilor locale ∫i bani ai persoanelor fizice,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 58/22.V.2003 concesionarea c„tre firme private a finaliz„rii investi ˛ iilor sau a Ónceperii altora are drept scop principal degrevarea bugetelor locale.

Aceast„ procedur„ instituit„ prin Ordinul nr. 381/2002 Óngreuneaz„ ∫i chiar blocheaz„ procesul de concesionare.

Astfel, pe data de 3 martie 2003 trebuia organizat„ licita ˛ ia pentru concesionarea lucr„rilor pentru comunele Laiton, Fizi∫ul Gherlei ∫i C„tina, jude ˛ ul Cluj.

Ministerul a am‚nat la o dat„ neprecizat„ organizarea licita ˛ iei.

Œn condi ˛ iile Ón care Rom‚nia nu dispune de resurse pentru realizarea investi ˛ iilor Ón infrastructura localit„ ˛ ilor, Ómi permit s„-i pun dou„ Óntreb„ri domnului ministru Dan Ioan Popescu.

1. Care este politica ministerului fa ˛ „ de concesionarea c„tre sectorul privat a investi ˛ iilor pentru re ˛ eaua de distribu ˛ ie gaze?

V„ mul ˛ umesc, domnule senator. Dori ˛ i r„spuns ∫i scris ∫i oral?

## **Domnul Constantin Corega —** _secretar de stat Ón Ministerul Educa ˛ iei ∫i Cercet„rii_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Œn conformitate cu prevederile art. 9 alin. (3) din Legea nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic, cu modific„rile ulterioare, lucr„rile referitoare la mobilitatea personalului didactic privesc numai personalul didactic din sistemul na ˛ ional de Ónv„ ˛ „m‚nt.

Potrivit prevederilor legale Ón vigoare, centrele de plasament nu fac parte din sistemul na ˛ ional de Ónv„ ˛ „m‚nt ∫i nu se afl„ Ón subordinea ∫i coordonarea Ministerului Educa ˛ iei ∫i Cercet„rii.

Œn aceste condi ˛ ii, prevederile privind pretransferarea ∫i transferul pentru restr‚ngerea de activitate nu sunt aplicabile personalului din centrele de plasament.

V„ mul ˛ umesc.

™i eu v„ mul ˛ umesc. V„ rog, domnule senator Ionel Alexandru.

Dac„ m„ poate l„muri domnul ministru. Aceste cadre mai sunt didactice sau nu?

Ele sunt cadre didactice, dar nu desf„∫oar„ activitate Ón sistemul coordonat de Ministerul Educa ˛ iei ∫i Cercet„rii pentru care se aplic„ prevederile acestui minister.

Dar Statutul cadrelor didactice mai e valabil pentru ele dac„ sunt cadre didactice?

Da, evident, pentru c„ va fi un dialog.

S„ se men ˛ ioneze Ón stenogram„.

Œl invit pe domnul secretar de stat Constantin Corega, s„ prezinte r„spunsul la Óntrebarea domnului senator Ionel Alexandru.

V„ rog, ave ˛ i cuv‚ntul, domnule secretar de stat Constantin Corega.

Au dreptul la rezervarea postului, da.

Bine, v„ mul ˛ umesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

™i eu v„ mul ˛ umesc. Ridic„m ∫edin ˛ a plenului Senatului.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTA fi ILOR**

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc ˛ ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela ˛ ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 58/22.V.2003 con ˛ ine 20 de pagini.**

Pre ˛ ul 24.720 lei