Corneliu Vadim Tudor

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Domnule pre∫edinte, Onora˛i colegi,

Œn cadrul discu˛iilor purtate Ón Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, noi ne-am exprimat

nemul˛umirea pentru stadiul foarte prost Ón care se afl„ diploma˛ia rom‚neasc„. Avem o diploma˛ie lamentabil„. Pe locul unde au fost odinioar„ Nicolae Titulescu, Grigore Gafencu ∫i al˛i corifei ai diploma˛iei mondiale, vedem tot felul de ambasadori improviza˛i, consuli generali f„cu˛i din oameni care rupeau bilete pe la cinematografe sau pe la teatre, Ón general, clientel„ politic„.

Diploma˛ia Ón genunchi nu ne-a adus niciodat„ nu numai rezultate, nici respectul comunit„˛ii interna˛ionale. Nu vreau s„ v„ ˛in o lec˛ie de istorie, nici de diploma˛ie. Ora este Ónaintat„, Óns„ a∫ vrea s„ v„ aduc aminte c„ liderii partidului dumneavoastr„, Ón frunte cu actualul pre∫edinte Adrian N„stase, ˛in minte c„ au formulat critici foarte severe, Ón 1997, cu privire la tratatul pripit, gr„bit ∫i antina˛ional, a∫ spune eu, Óncheiat de regimul Emil Constantinescu cu Ucraina. Au fost critici serioase pentru c„, pe undeva, se sim˛ea un fel de ∫antaj, Ón sensul c„ dac„ nu semn„m ∫i ratific„m tratatul cu Ucraina, nu intr„m Ón NATO. N-am intrat Ón NATO atunci. Ni s-a spus c„ vor avea condi˛ii mai bune de via˛„ comunit„˛ile rom‚ne∫ti din diverse zone ∫i raioane ale Ucrainei. S„ nu uit„m c„ Ón Ucraina se afl„ marele ora∫ rom‚nesc Cern„u˛i, ora∫ul copil„riei poetului na˛ional Mihai Eminescu. Nu numai c„ o duc din ce Ón ce mai prost, dar Óntre timp s-a ars ∫i o biseric„ de pe la 1640.

Am vorbit Ón Adunarea parlamentar„ a Consiliului Europei acum doi ani despre aceast„ situa˛ie. Rom‚nii sunt supu∫i unui regim barbar de dezna˛ionalizare, fiindc„ cel mai odios ∫ovinism, din p„cate, e al unor extremi∫ti ucraineni. Nu vorbesc de poporul ucrainean, care e un popor mare ∫i a dat umanit„˛ii at‚tea valori recunoscute. La ora actual„, chiar una dintre m‚ndriile Academiei Rom‚ne, distinsa profesoar„ Alexandrina Cernov, membr„ de onoare a Academiei Rom‚ne, cum este ∫i Grigore Vieru, cum sunt ∫i al˛i oameni din acele ˛inuturi r„nite ale rom‚nit„˛ii, suport„ presiuni infernale, ea ∫i so˛ul ei, din partea autorit„˛ilor de la Kiev. De ce? Pentru c„ Óndr„zne∫te s„ tip„reasc„ ni∫te reviste rom‚ne∫ti Ón care cere drepturi pentru rom‚ni. Pentru c„ Óndr„zne∫te s„ cear„ dreptul de a se studia Ón limba rom‚n„. E o situa˛ie inacceptabil„, dac„ tot vorbea un distins coleg, Ónainte, de normele europene. Sigur c„ da. Toat„ lumea e de acord. Vede˛i bine c„ ∫i noi ne-am moderat discursul. Suntem ad‚nc, din ce Ón ce mai ad‚nc Ón mileniul III cre∫tin. Lumea are alte repere, dar sunt ni∫te chestiuni unde se aplic„ dublu standard. Nou„ mereu ni se pun poveri Ón spate. Ni se cere s„ fim europeni, ∫i vom fi, fire∫te, pentru c„ „sta este un curs ireversibil al istoriei, dar comunitatea interna˛ional„ nu are aceea∫i rezonan˛„ ∫i pentru anumite zone cum este Transnistria (nu e Ón cazul de fa˛„, fire∫te), dar acolo nu se aplic„ absolut nici o lege, cum este, de pild„, zona Bucovinei, care este ocupat„ samavolnic de Ucraina. Eu nu a∫ putea fi pre∫edintele unui partid care se nume∫te Rom‚nia Mare, m„ refer la Rom‚nia Mare Ón spirit, Ón cultur„, Ón civiliza˛ie. Nu vrea nimeni modificarea prin for˛„ a grani˛elor, s-a terminat cu povestea asta cu care eram sataniza˛i mereu. Vede˛i bine c„ nu se cere a∫a