Stenogramă plen

## **Domnul Radu Vasile:**

continua ∫edin˛a.

Programul de lucru este de la ora 15,00 la ora 19,30, Ón ordine — declara˛ii politice, dezbaterea proiectelor de lege ∫i Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.

Œn leg„tur„ cu ordinea de zi dac„ sunt interven˛ii? Domnul senator Badea.

## Stima˛i colegi,

Permite˛i-mi s„ declar deschis„ ∫edin˛a Senatului de ast„zi, 16 februarie 2004, condus„ de subsemnatul, Ón calitate de vicepre∫edinte al Senatului, asistat de domnii senatori Ion Predescu ∫i Mihai Ungheanu, secretari ai Senatului.

P‚n„ Ón acest moment ∫i-au Ónregistrat prezen˛a un num„r de 90 de senatori. Lipsesc motivat 6 senatori; unul este Ónvoit medical. Cvorumul de ∫edin˛„ este de 71 de senatori. Sunt Óntrunite toate condi˛iile pentru a

## Domnule pre∫edinte,

## Stimate ∫i stima˛i colegi,

V„ rog s„ observa˛i c„ aceast„ ordine de zi are, Ón mare majoritate, la punctele pe care le con˛ine, proiecte de lege pentru aprobarea unor ordonan˛e ale Guvernului.

Atunci c‚nd dezb„team revizuirea Constitu˛iei noi am atras aten˛ia c„ nu vor ajuta cu nimic aceste angajamente pe care le-a˛i luat dumneavoastr„, Ón special

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/26.II.2004 partidul de guvern„m‚nt, care a fost ini˛iatorul revizuirii Constitu˛iei, Ón ceea ce prive∫te acest sistem de legiferare, Ón sensul c„ ∫i la ora actual„ se continu„ procedura conform c„reia Guvernul legifereaz„, iar noi suntem simpli avizieri Ón leg„tur„ cu treaba aceasta.

Noi am introdus anul trecut o mo˛iune pe aceast„ tem„; nu a˛i aprobat-o, dar am crezut c„ ve˛i trage ni∫te Ónv„˛„minte.

Constat„m c„ nu s-au tras.

Ca un prim avertisment noi nu vom vota ordinea de zi de ast„zi. Urmeaz„ s„ discut„m cum vom ac˛iona Ón continuare.

Tragem Óns„ un semnal de alarm„ ∫i am dori ca ∫i ceilal˛i colegi parlamentari s„ ˛in„ la prestigiul Parlamentului.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule senator. Domnul senator Solcanu.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Fire∫te c„ distinsul coleg, domnul senator Badea, liderul Grupului parlamentar P.R.M., vicelider, pentru c„ lider este domnul senator Corneliu Vadim Tudor, a semnalat o chestiune, Óns„ dumnealui se afl„, din p„cate, Óntr-o mare confuzie. Dac„ observa˛i, absolut toate ordonan˛ele pe care le dezbatem ast„zi sunt ordonan˛e rezultate din Legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonan˛e pe durata vacan˛ei Parlamentului Rom‚niei.

Dar nu de urgen˛„!

Este o ordonan˛„ de urgen˛„, dar este din anul 2003.

™i care-i problema?!

Aceasta este problema. Nu abord„m nici o ordonan˛„ de urgen˛„ emis„ de Guvernul Rom‚niei, cele Ónscrise ast„zi pe ordinea de zi, dup„ votarea Constitu˛iei. Cred c„ Domnia sa ∫i distinsul coleg, care este lider al Grupului P.R.M., pot s„ constate veridicitatea celor spuse de mine ∫i, Ón consecin˛„, s„-∫i reconsidere pozi˛ia. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator. Domnul senator Ila∫cu, tot la ordinea de zi.

Tot la ordinea de zi. La punctul 13 avem proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului

nr. 94/2003 pentru prorogarea termenului de intrare Ón vigoare a Legii spitalelor nr. 270/2003. Pentru c„ Guvernul a emis o alt„ ordonan˛„ de urgen˛„ de modificare a acestui fost proiect de lege, cerem s„ fie retras, pentru c„ m‚ine discut„m Ón comisie aceast„ nou„ ordonan˛„ de urgen˛„ de modificare a legii. Are acela∫i obiect.

Domnul senator Predescu vrea s„ clarifice aceast„ problem„.

Pentru a completa ∫i modifica reglementarea Guvernul a emis o ordonan˛„ de prorogare a termenului intr„rii Ón vigoare. Œn limite mai reduse — 3 s„pt„m‚ni, aproape o lun„ —a adoptat acea reglementare. Aceast„ ordonan˛„ de prorogare a termenului trebuie rezolvat„ ca atare pentru c„ ∫i-a produs efectele ∫i efectele pe perioada de timp pe care le-a produs trebuie ratificate, acceptate, respinse etc., dar ordonan˛a trebuie rezolvat„ de Parlament, a∫a c„ nu se poate cere nici respingere, nici suspendare, ci doar rezolvarea ei. Lucrurile nu trebuie confundate, ci, potrivit Constitu˛iei, orice ordonan˛„ trebuie rezolvat„.

## **Domnul Radu Vasile:**

Œn leg„tur„ cu ordinea de zi dac„ mai sunt interven˛ii? Dac„ nu mai sunt, v„ rog s„ vota˛i ordinea de zi ∫i programul de lucru, a∫a cum v-a fost prezentat.

Cu 50 de voturi pentru, 31 de voturi Ómpotriv„ ∫i 2 ab˛ineri ordinea de zi ∫i programul de lucru au fost adoptate.

Œnainte de a Óncepe declara˛iile politice

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Dac„-mi permite˛i, nu s-a Ónt‚mplat niciodat„ ca o propunere a unui pre∫edinte de comisie permanent„, care ∫tie mai bine care sunt avatarurile acestui proiect legislativ, s„ fie respins„. Domnul senator Ila∫cu a cerut un termen pentru a se lucra mai bine aceast„ lege. O s„pt„m‚n„! Este Ón interesul procesului legislativ. Nu este o chestiune de apartenen˛„ politic„.

## **Domnul Radu Vasile:**

Dac„ dori˛i, dup„ interven˛ia domnului pre∫edinte Vadim eu mai supun la vot.

Sunte˛i de acord, domnule pre∫edinte Solcanu, s„ supunem la vot iar?

Œn urma interven˛iei pre∫edintelui Grupului parlamentar P.R.M. supunem la vot, din nou, propunerea domnului senator Ila∫cu de a scoate de pe ordinea de zi punctul 13. V„ rog s„ vota˛i!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/26.II.2004 Cu 91 de voturi pentru, 15 voturi Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere, punctul 13 a fost scos din ordinea de zi.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

La Biroul permanent a fost primit„ cererea de retragere din cadrul Grupului parlamentar al Partidului Democrat a domnului senator Petre Roman.

S„ o auzim!

Nu este obligatoriu. Dac„ d‚nsul dore∫te bine, dac„ nu…

Domnul senator Badea. Tot Ón leg„tur„ cu acest aspect?

Domnule pre∫edinte,

Nu v„ sup„ra˛i, conform regulamentului ave˛i obliga˛ia s„ o citi˛i!

## **Domnul Radu Vasile:**

îStimate domnule pre∫edinte ale Senatului,

Doresc s„ v„ anun˛ retragerea mea din Grupul parlamentar al Partidului Democrat Óncep‚nd cu data de 12 februarie 2004, c‚nd am demisionat din acest partid.

Cu sentimente de respect. Domnul senator Petre Roman".

V„ mul˛umesc.

Domnul senator Rah„u.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Dumneavoastr„ avea˛i obliga˛ia, Ón fa˛a Senatului,s„ cere˛i, pentru c„ domnul Petre Roman este prezent Ón sal„, s„ cere˛i asentimentul Ón leg„tur„ cu…

Odat„ Óncheiat acest preambul al ordinii de zi, da˛i-mi voie s„ trecem la punctul urm„tor: declara˛ii politice. Œl invit la microfon, din partea Partidului Social Democrat, pe domnul senator Ion Solcanu.

Partidul Social Democrat are 38 de minute.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

La o ultim„ ∫edin˛„ de anul trecut a Parlamentului nostru, de la acest microfon f„ceam o declara˛ie Ón leg„tur„ cu atacurile nedrepte ale puterii politice comuniste de la Chi∫in„u la adresa Rom‚niei.

Ast„zi m„ voi referi la un alt gen de atac al puterii de la Chi∫in„u, preluat sau semnalat de Agen˛ia de pres„ îFlux“ care ne informa c„ parlamentarii comuni∫ti de la Chi∫in„u, la ini˛iativa deputatului Victor Stepaniuc, au aprobat vineri, pe data de 13 februarie, o hot„r‚re cu privire, v„ citez, la: îAniversarea a 645 de ani de la apari˛ia ∫i afirmarea Ón istorie a statului Moldova".

Faptul c„ ini˛iativa apar˛ine liderului frac˛iunii comuni∫tilor din Parlamentul Republicii Moldova nu mai reprezint„ o surpriz„, acesta fiind cunoscut ca un fel de campion al antirom‚nismului agresiv ∫i promotor al unor pozi˛ii revizioniste. Ceea ce surprinde, Óns„, este consecven˛a cu care comuni∫tii de la Chi∫in„u persist„ Ón afirmarea unor neadev„ruri istorice, care poart„ amprenta unei g‚ndiri dogmatice de tip stalinist, condamnat„ istoric, ∫i care nu mai are nimic Ón comun cu noul spirit european pe care se bazeaz„ construc˛ia Europei unite.

Cum altfel ar putea fi interpretat„ afirma˛ia unui alt deputat comunist, Vladimir Dragomir, precum c„ Republica Moldova ar fi mo∫tenitoarea unei statalit„˛i c‚ndva de mare faim„ european„.

Da, sigur, i-am cerut asentimentul domnului Roman, iar d‚nsul mi-a f„cut semn c„ nu este obligatoriu. Nu vrea s„ dea nici o declara˛ie.

Domnul senator Rah„u.

## **Domnul Dan Nicolae Rah„u:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stimate doamne ∫i domni senatori,

S„pt„m‚na trecut„ am decis s„-mi dau demisia din Partidul Social Democrat. Motiva˛ia pe care colegii din Grupul parlamentar al P.S.D. o cuno∫teau, o spun acum Ón plenul Senatului — nu am fost, nu sunt ∫i nu voi fi niciodat„ angajat la societatea îMaz„re S.R.L.“ Am spus asta Ón gura mare. Nu pot s„ dau Ónapoi, este o problem„ de demnitate ∫i ∫tiu c„ sunt Ón˛eles de mul˛i dintre colegii din toate grupurile.

De altfel, Ón declara˛ia politic„, pe care o voi face Ón continuare la declara˛ii politice, sunt convins c„ lucrurile vor fi un pic detaliate ∫i anun˛, pe aceast„ cale, c„ voi activa Ón Grupul parlamentar al P.R.M.

V„ mul˛umesc.

Domnule senator, un moment! Doamna senator Petre,

Dac„ vre˛i s„ Ói mobiliza˛i afar„ pentru declara˛ii.

## **Domnul Ion Solcanu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Acela∫i Vladimir Dragomir spunea c„: îFaptul c„ acest popor a ∫tiut s„-∫i ocroteasc„ ∫i s„-∫i p„streze numele ˛„rii — Moldova, numele istoric — moldoveni, denumirea graiului matern, limba moldoveneasc„, sunt ni∫te semne de afirmare a con∫tiin˛ei na˛ionale ∫i statale. Cuvinte pre˛ioase pentru inven˛ii stupide, dar cu ˛int„ precis„ — sfidarea Rom‚niei ∫i a poporului rom‚n.

Confuzi sau pentru a crea inten˛ionat confuzie, Stepaniuc ∫i ceilal˛i sus˛in„tori comuni∫ti ai s„i au redestinat for˛at semnifica˛ia anului 1359, plasat„ — culmea prostiei! — Ón spa˛iul pruto-nistrean, confisc‚nd astfel un moment din istoria poporului rom‚n Ón bine cunoscuta manier„ stalinist„, de mutilare a adev„rului istoric pentru succesul propagandei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/26.II.2004 Pentru noi, senatorii Grupului parlamentar socialdemocrat — dar am convingerea c„ ∫i pentru senatorii apar˛in‚nd tuturor grupurilor parlamentare din Senatul Rom‚niei — este clar c„ aceste ini˛iative ∫i declara˛ii ale parlamentarilor comuni∫ti constituie expresia unei grave crize identitare pe care o traverseaz„, de mai mult„ vreme, autorit„˛ile comuniste de la Chi∫in„u, care promoveaz„ sistematic o politic„ de Óndoctrinare, bazat„ pe neadev„r ∫i agresivitate propagandistic„ antirom‚neasc„, de tip stalinist.

Ca rom‚n moldovean, sunt preocupat ∫i Óngrijorat de acest curs al na˛ionalismului stalinist, promovat de reprezentan˛ii comuni∫tilor de la Chi∫in„u ∫i de noua lor strategie de a crea confuzii Ón interpretarea istoriei, cum ar fi proiectarea anului 1359 Óntr-un context fals.

Dincolo, Óns„, de toate acestea, ne Óngrijoreaz„ promovarea sistematic„ a unor demersuri ∫i ini˛iative care pot aduce atingere integrit„˛ii ∫i securit„˛ii Rom‚niei. Or, aceasta este deja prea mult ∫i cred c„ parlamentarii comuni∫ti din Republica Moldova ar trebui s„ c‚nt„reasc„ bine consecin˛ele unei asemenea politici.

Noi ∫tim c„ Republica Moldova se confrunt„ cu mari probleme economice, sociale, culturale ∫i politice, dar este contraproductiv ca, Óntr-o asemenea situa˛ie, Ón loc s„ te ocupi de rezolvarea dificult„˛ilor, s„ cau˛i Ón afar„ un presupus inamic spre care s„-∫i Óndrepte aten˛ia opinia public„.

V„ mul˛umesc, domnule senator Solcanu.

Are cuv‚ntul, din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul senator Mircea Nedelcu.

Grupul parlamentar al P.R.M. are 22 de minute.

## **Domnul Mircea Nedelcu:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Am convingerea c„ deja sunte˛i informa˛i c„ la C„lan, Ón jude˛ul Hunedoara, 8 fo∫ti salaria˛i de la Societatea Comercial„ SIDERNET—S.A. au intrat Ón greva foamei. Motivele acestei disperate ac˛iuni de protest sunt bine

cunoscute deoarece, dup„ cum sus˛in cei afla˛i Ón aceast„ dramatic„ situa˛ie, au solicitat, Ón mai multe r‚nduri, reprezentan˛ilor Guvernului — care s-au deplasat, cu alte probleme, Ón jude˛ul Hunedoara — ajutorul pentru repara˛ia inechit„˛ii sociale produse prin neincluderea Societ„˛ii Comerciale SIDERNET—S.A. din C„lan pe lista societ„˛ilor beneficiare a clauzelor Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr.8 din 2003.

Din p„cate, de∫i domnii mini∫tri Marian S‚rbu ∫i Gheorghe Musliu au promis public remedierea situa˛iei de la C„lan, rezultatul este cel de ast„zi: 8 grevi∫ti ai foamei, din care unul se afla, vineri diminea˛a, Ón com„ la Spitalul din municipiul Hunedoara, iar un altul, duminic„, a fost somat de medici s„ renun˛e, altfel via˛a Ói va fi pus„ Ón pericol.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

™ti˛i foarte bine c„ ceea ce se Ónt‚mpl„ la C„lan este rodul unei gestion„ri ineficiente a problemelor socialeconomice din zon„ pe parcursul celor 13 ani postdecembri∫ti. To˛i cei care s-au perindat la conducerea Rom‚niei au promis foarte multe pentru locuitorii jude˛ului Hunedoara, iar ceea ce s-a realizat se vede acum cu ochiul liber. Nu mai este pentru nimeni un secret jaful de nedescris din imensele fonduri europene, programe RICOP ∫i altele, din care s-au Óndestulat persoane potente din Valea Jiului. ™i nu doar. Poate c„ aici este ∫i explica˛ia ∫ocantei declara˛ii a ministrului Dan- Ioan Popescu, f„cut„ nu demult Ón Valea Jiului, Ón prezen˛a multor lideri de sindicat, printre care ∫i cei din siderurgia hunedorean„, c‚nd Ói soma pe ace∫tia — de fapt, Ói ∫oca, pur ∫i simplu — spun‚ndu-le c„ îGuvernul nu poate s„ fie atent dec‚t la Valea Jiului, pentru c„ pentru jude˛ul Hunedoara nu poate exista dec‚t un program". Iat„, deci, c„ anumite interese au f„cut s„ fie programul doar pentru Valea Jiului.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Are cuv‚ntul, din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul senator Radu F.Alexandru.

Grupul parlamentar al P.N.L. are 10 minute.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

De ani de zile adop˛iile interna˛ionale r„m‚n unul din examenele la care Rom‚nia este sever depunctat„. Scandalul de acum, f„r„ precedent ca amploare, a surprins Guvernul N„stase, Óntr-un an decisiv pentru integrarea european„, nu numai Ón postura virtualului partener care dovede∫te c„ nu-∫i respect„ angajamentele, dar, la fel de grav ∫i nefericita ipostaz„ a vinovatului care, chiar prins Ón flagrant, nu este capabil s„-∫i recunoasc„ gre∫eala.

Nu am s„ amintesc lunga list„ a explica˛iilor penibile, care s-a Óncercat s„ fie b„gat„ pe g‚tul unor oameni care cunosc, aproape la fel de bine ca ∫i noi, realitatea rom‚neasc„.

Vreau, Óns„, s„ m„ opresc asupra a dou„ aspecte, care cred c„ merit„ re˛inute. Primul ˛ine de un adev„r de necontestat ∫i care trebuie spus cu voce tare, indiferent de c‚t de nepl„cut este pentru noi sau pentru cei care ne judec„. Œn situa˛ia Ón care Rom‚nia se afl„, de ani de zile — nu m„ refer doar la legislatura Ón curs —, de a nu fi capabil„ s„ Óndeplineasc„ cerin˛ele economice impuse de admiterea Ón NATO sau de integrarea Ón Uniunea European„, i s-a cerut s„ fac„ ∫i continu„ s„ i se cear„ concesii majore Ón favoarea celor de al c„ror sprijin are at‚ta nevoie. Da, pot s„ dau crezare baronesei Nicholson, c‚nd ne asigur„ c„ premierul Blair, solicitat de Berlusconi pentru un mic serviciu Ón conflict cu legea, i-ar fi oferit acestuia un brandy, dup„ care au chemat Salvarea.

Dar, cred c„ se uit„ prea u∫or faptul c„ premierii britanici ∫i concet„˛enii lor tund gazonul democra˛iei de vreo c‚teva sute de ani, Ón timp ce noi, rom‚nii, nu am reu∫it Ónc„ nici m„car s„ ne smulgem buruienile din b„t„tur„. Pentru a avea o imagine c‚t mai exact„ a felului Ón care func˛ioneaz„ mecanismul adop˛iilor interna˛ionale, ilustrez prin c‚teva cazuri concrete modul Ón care, sub acoperirea unor Ónalte ra˛iuni de stat, o sum„ de institu˛ii ∫i de oameni Óncalc„ legea, erod‚nd credibilitatea ∫i imaginea ˛„rii. A∫a cum se ∫tie, adop˛iile interna˛ionale sunt interzise, cu excep˛ia cazurilor Ón care ele se fac, cum altfel?, Ón interesul superior al copilului. Desfid c„ cineva poate descifra Ón sensul exact, inexplicabil al mult tr‚mbi˛atei sintagme: îInteresul superior al copilului", dar nu am nici o Óndoial„ c„ ea a fost introdus„ din prima clip„, tocmai ca o ie∫ire de avarie, pentru cei care urmau s„ Óncalce legea, ∫i num„rul lor se dovede∫te ast„zi a fi revolt„tor de mare. Ceea ce trebuia s„ fie excep˛ia, se dovede∫te pe zi ce trece c„ este practic„. Am prezentat Ón fa˛a Senatului cazul celor 18 copii din Suceava, care au fost Ónfia˛i de adoptatori str„ini Ón cursul anului 2003. O situa˛ie similar„ Ónt‚lnim ∫i la Giurgiu: 15 copii ajun∫i, Ón Statele Unite — 8, Cipru — 4, Grecia — 3. Din cei 15 copii, 10 tr„iau Ón casele unor asisten˛i maternali profesioni∫ti. O anchet„ social„, ce trebuie s„ dea r„spuns la toate Óntreb„rile legate de starea de s„n„tate psihologic„, profesional„, material„, moral„, premerge acordarea statutului de asistent maternal. Nici o Óndoial„ nu mai persist„ asupra oamenilor, climatului, condi˛iilor de care se va bucura copilul Óncredin˛at unui asistent maternal. ™i atunci, Ón ce fel este ap„rat îinteresul superior al copilului", c‚nd el este luat dintr-o asemenea cas„, dintr-un asemenea mediu ∫i Óncredin˛at familiei unui electrician particular (minorul Constantin Mihai), sau unui burlac, ∫ef de proiect Ón New Jersey (minorul Caftaliuc Daniel), sau unui pensionar ∫i unei tehniciene (minora Petcu Claudia Liliana), sau unui ∫ofer ∫i unei v‚nz„toare (minora Savu Mariana), sau proprietarilor unui mic restaurant (P„tr„∫canu Andrei). Cum a ap„rat Autoritatea Na˛ional„ pentru Protec˛ia Copilului ∫i Adop˛ii îinteresele superioare“ ale gemenelor Pea Adriana ∫i Pea Georgiana, care au fost adoptate de familia unui angajat cu norm„ Óntreag„ la un departament de produc˛ie, ∫i a unei asistente medicale, aceea∫i familie care l-a adoptat anterior ∫i pe minorul Florin ™eicaru? Care sunt rela˛iile Óntre autoritatea na˛ional„ ∫i cei care apar Ón fa˛a instan˛elor ca reprezentan˛i ai viitorilor adoptatori?

Mul˛umesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R., domnul senator Puskás.

Grupul U.D.M.R. are 9 minute.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Distins Senat,

A∫ vrea s„ supun aten˛iei dumneavoastr„ o problem„ social„ cu care m-am Ónt‚lnit, Ón special Ón ultima perioad„, ∫i care se mai ∫i agraveaz„ cu timpul. ™tiu foarte bine c„ de-a lungul anilor, Parlamentul Rom‚niei a adoptat o serie de legi referitoare la construc˛iile cu destina˛ie de locuin˛e. A Ónceput Ón anul 1995, prin Legea nr. 112, prin reglementarea situa˛iei juridice a unor locuin˛e trecute Ón proprietatea statului, continu‚nd apoi cu Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate Ón mod abuziv de c„tre stat.A mai fost Óntre timp ∫i Legea locuin˛ei nr. 114/1996, Legea nr. 112/1995 privind protec˛ia chiria∫ilor, Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 40/1999 referitoare la protec˛ia chiria∫ilor, iar acum, cu trecerea timpului, am ajuns Ón situa˛ia c„ aceste locuin˛e retrocedate sunt din ce Ón ce mai multe; bineÓn˛eles, este un lucru bun, pentru c„ retrocedarea locuin˛elor este o repara˛ie justificat„ a fo∫tilor proprietari, dar am impresia c„ societatea rom‚neasc„ nu a pus destul de mult accent pe rezolvarea situa˛iei celor care vor fi da˛i afar„ din aceste locuin˛e. Chiria∫ii, mai ales cei care sunt mai Ón v‚rst„, pensionarii, au posibilit„˛i financiare reduse. Nici conform

legii Agen˛iei Na˛ionale pentru Locuin˛e nu au ∫anse pentru a ob˛ine asemenea locuin˛e, pentru c„, criteriile de departajare Ói dezavantajeaz„. Dac„ nu e∫ti t‚n„r sub 35 de ani, din start ai minus 20 de puncte, ceea ce este greu de recuperat dup„ aceea, iar dac„ n-ai Ón Óntre˛inere ∫i copii, iar persoanele mai Ón v‚rst„ deja nu mai au copii Ón Óntre˛inere, atunci pierd c‚te 5 puncte pe parcurs, ceea ce pune Ón imposibilitate pe cei care doresc s„ ob˛in„ o asemenea locuin˛„ ∫i nu mai au ∫anse Ón acest sens. La fel trebuie s„ re˛inem ∫i faptul c„ locuin˛ele sociale care se construiesc nu sunt acordate unor asemenea familii, iar cei care sunt Ón situa˛ia c„ locuin˛a lor a fost retrocedat„ proprietarilor r„m‚n pe strad„. Din aceast„ cauz„, foarte mul˛i din cei care s-au prezentat la audien˛e s-au pl‚ns c„ nu au posibilitatea s„-∫i fac„ rost de o locuin˛„, ∫i un lucru ∫i mai grav este faptul c„ cei 5 ani care sunt prev„zu˛i Ón lege pentru prelungirea obligatorie a chiriei sunt calcula˛i de c„tre organele judec„tore∫ti de la data apari˛iei legii. A ap„rut deja o practic„ judec„toreasc„ care nu ia Ón considerare momentul retroced„rii, ci momentul apari˛iei legii ∫i, astfel, dup„ anul 2001 am ajuns aproape la sf‚r∫itul tuturor contractelor de Ónchiriere care trebuiau prelungite prin efectul legii. Œntrebarea este foarte simpl„: ce facem cu aceste familii care, din cauza sc„p„rilor legislative, nu au locuin˛„ ∫i nu vor avea locuin˛„ Ón anii urm„tori? Eu supun aten˛iei Senatului, Parlamentului ∫i Guvernului aceast„ problem„ ∫i vin cu o ini˛iativ„ legislativ„ Ón acest sens, Óntruc‚t doresc s„ ajut pe ace∫ti oameni, pe aceste familii, propun‚nd ca, criteriile de selectare la locuin˛ele A.N.L. s„ fie ∫i Ón favoarea familiilor care au fost evacuate din cauza retroced„rilor locuin˛elor Ón care au fost chiria∫i, locuin˛e care vor fi preluate de fo∫tii proprietari. Numai Ón acest fel putem asigura interven˛ia statului Ón rezolvarea acestei probleme ∫i eu cred c„ este o datorie moral„ ∫i uman„ a Parlamentului ∫i a statului rom‚n s„ caute o form„ de rezolvare pentru aceste familii. Sper c„ dumneavoastr„ ve˛i fi al„turi de noi atunci c‚nd aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ va fi dezb„tut„ ∫i sper c„ statul va pune Ón practic„ ∫i va avea grij„ de aceste persoane, care nu din vina lor vor fi evacua˛i, sau deja au fost da˛i afar„ din acele locuin˛e na˛ionalizate Ón timpul comunismului. V„ mul˛umesc, ∫i Ónc„ o dat„ v„ adresez rug„mintea de a fi al„turi de noi Ón rezolvarea acestei probleme.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Are cuv‚ntul domnul senator Cristolovean, din partea independen˛ilor.

Ave˛i, Ón total, 6 minute.

## **Domnul Ioan Cristolovean:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Declara˛ia mea de ast„zi Óndr„znesc s„ o intitulez: îArdealul va avea o autostrad„". Nu pot pierde prilejul de a-mi exprima temerea ce m-a cuprins Ón urm„ cu 10 zile

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/26.II.2004 afl‚nd de oponen˛a unor importan˛i lideri ai politicii rom‚ne∫ti de ast„zi la realizarea proiectului autostr„zii Bra∫ov—T‚rgu Mure∫—Bor∫, Óncep‚nd cu anul 2004. Dup„ ce acest proiect de importan˛„ major„ pentru c‚teva jude˛e din Ardeal, ca de altfel pentru Óntreaga Rom‚nie, a trecut de Senat, la Camer„ a produs dispute pe tema costurilor ce le implic„, dar mai ales pe tema priorit„˛ilor — tronsonul 7, tronsonul 6 sau tronsonul 4. Noi, ardelenii,nu contest„m importan˛a economic„ a tuturor autostr„zilor stipulate Ón Legea nr. 71/1996, dar acum apreciem c„ a venit r‚ndul Bra∫ovului ∫i al Ardealului, care merit„ mult mai mult dec‚t a primit Ón ultimii 15-20 de ani, s„ stea de veghe la una din arterele Europei care s„ le lege de Marea Neagr„ ∫i s„ le adauge profilului industrial Ón descre∫tere, unul turistic, de importan˛„ european„. Noi, bra∫ovenii, am produs tractoare ∫i autocamione de am acoperit c‚mpurile Rom‚niei ∫i nu numai. Ast„zi, s„r„cia ∫i lipsa de acces la tehnologiile moderne ne-au scos aceste produse din pia˛a mondial„. Dar Bra∫ovul ∫i Ómprejurimile sale au ca resurs„ economic„ ∫i turismul ce poate deveni Ónfloritor ∫i creator de locuri de munc„. Autostrada ar fi o mare ∫ans„ pentru sta˛ionarea tirurilor, autocamioanelor, autoturismelor Ón parc„rile hotelurilor ∫i motelurilor bra∫ovene, t‚rgmure∫ene, clujene sau or„dene. Am Ón˛eles din disputele de ultim„ or„ c„ Opozi˛ia din Rom‚nia a revenit la sentimente mai bune privind autostrada Bra∫ov— T‚rgu Mure∫ — Bor∫, Ón special dup„ ce organiza˛ia P.S.D. Bra∫ov a ini˛iat str‚ngerea de semn„turi pentru sus˛inerea proiectului.

Am dori ca votul final pe acest proiect, ce va avea loc m‚ine, 17 februarie 2004 la Camera Deputa˛ilor s„ fie unul favorabil pentru Ardeal, ca dovad„ a recuno∫tin˛ei Parlamentului fa˛„ de aceast„ important„ zon„ a Rom‚niei, ca o recunoa∫tere a eforturilor ardelenilor Ón dezvoltarea economic„ a acestei ˛„ri.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Urmeaz„ din partea Grupului parlamentar P.S.D., care mai are 30 de minute, domnul senator Vasile Mocanu. Desigur, era Ónainte domnul senator Adrian P„unescu, dar temporar lipse∫te.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi am intitulat-o: îAgricultura ecologic„—o ∫ans„ pentru o Rom‚nie curat„".

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

La sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute am primit asigur„ri de la reprezentan˛ii Comisiei Europene c„ nu avem nici un motiv de Óngrijorare privind continuarea negocierilor cu Uniunea European„.

Purt„torul de cuv‚nt al comisarului pentru extindere Gunther Verheugen a confirmat c„ programul de aderare pentru Rom‚nia ∫i Bulgaria r„m‚ne valabil Ón pofida criticilor la adresa Guvernului rom‚n.

Ve∫tile bune nu s-au oprit Óns„ aici. Am aflat c„ dup„ integrare Rom‚nia va primi efectiv de la Uniunea European„ 5,9 miliarde euro din cele 9,1 miliarde euro alocate pentru noi ∫i Bulgaria, pentru perioada 20072009.

Œn plus, cele dou„ ˛„ri vor mai putea atrage Ómpreun„ p‚n„ la 15,4 miliarde euro, fonduri care vor ajunge Ón propor˛ie foarte mare Ón special Ón agricultur„, mediu, infrastructur„ ∫i Ón reconversia for˛ei de munc„.

Œn calitatea mea de vicepre∫edinte a Comisiei pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ din Senatul Rom‚niei nu pot dec‚t s„ m„ bucur pentru oportunit„˛ile, care ∫i prin sprijinul Uniunii Europene se deschid pentru acest sector vitregit de o perioad„ at‚t de Óndelungat„. Pentru c„ nu trebuie neglijat aspectul cel mai important al problemei: restructurarea sectorului agricol ∫i alimentar reprezint„ o preocupare major„ pentru Guvernul N„stase.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Vreau s„ v„ supun aten˛iei, cu permisiunea dumneavoastr„, o tem„ care suscit„ un interes major pentru toate ˛„rile din Uniunea European„ ∫i Ón egal„ m„sur„ pentru ˛„rile candidate ∫i Ón curs de aderare. Este vorba despre agricultura ecologic„, subiect de mare actualitate ∫i o provocare deosebit„ pentru Óntreaga lume. Nimeni nu poate nega faptul c„, prin condi˛iile de clim„ ∫i poten˛ialul s„u de produc˛ie, Rom‚nia poate deveni Ón perspectiva urm„torilor 25 de ani o putere agricol„ cu un cuv‚nt greu de spus Ón Uniunea European„. A∫adar, mingea este la noi Ón teren.

Ce fel de minge?

## **Domnul Vasile Mocanu:**

Œn ultimii 14 ani, consumul de Óngr„∫„minte ∫i pesticide Ón Rom‚nia a fost de aproape 12 ori mai sc„zut dec‚t media european„, iar randamentele agricole au fost pe m„sur„. Iat„ c„ a venit ∫i vremea c‚nd se pune accent mai mult pe calitate ∫i nu numai pe cantitate, iar produsele agricole ecologice s-ar putea Óncadra cu succes Ón aceast„ categorie.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Ne-am obi∫nuit s„ depunem mai multe eforturi pentru tratarea bolilor ∫i nu pentru preven˛ia lor. Statisticile

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/26.II.2004 recente ale Organiza˛iei Mondiale a S„n„t„˛ii arat„ c„ cel mai mare du∫man al omului este chiar el Ónsu∫i prin modul haotic Ón care se alimenteaz„. Avem de luptat cu ispitele lumii moderne, cu genera˛ia _fast-food_ , cu obi∫nuin˛ele culinare greu de Ónvins. Este momentul s„ ne preocup„m mai mult de modul Ón care ne respect„m s„n„tatea. Agricultura ecologic„ poate fi privit„ — de ce nu?! — ca un colac de salvare.

S„ vedem ce este, Óns„, aceast„ agricultur„ ecologic„. Ea difer„ de alte mijloace de produc˛ie agricol„, prin acordarea de prioritate resurselor reciclabile, prin restituirea c„tre sol a elementelor nutritive prezente Ón de∫euri.

Œn domeniul cre∫terii animalelor, reglementarea produc˛iei de carne, indiferent dac„ este de vit„ sau de pas„re, vegheaz„ Ón special asupra asigur„rii unui habitat perfect pentru animale sau p„s„ri ∫i pe o alimenta˛ie natural„ a acestora. Agricultura ecologic„ respect„ sistemele autoreglatoare ale naturii pentru a lupta Ómpotriva d„un„torilor ∫i evit„ recurgerea la pesticide, ierbicide, Óngr„∫„minte de sintez„ ∫i hormoni de cre∫tere, antibiotice sau manipulare genetic„. Agricultorii din domeniu utilizeaz„ o serie de tehnici speciale care favorizeaz„ ecosistemele durabile ∫i reduc poluarea.

Con∫tien˛i de rolul ∫i importan˛a unui asemenea tip de agricultur„, Guvernul N„stase a armonizat legisla˛ia din Rom‚nia cu legisla˛ia comunitar„. Nu voi da dec‚t c‚teva exemple recente.

Prin Ordinul nr. 572/2003 al ministrului agriculturii, p„durilor, apelor ∫i mediului se stabile∫te modul de aprobare a regulilor privind sistemul de inspec˛ie ∫i certificare ∫i condi˛iile de acreditare a organismelor de inspec˛ie ∫i certificare Ón agricultura ecologic„.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Are cuv‚ntul, din partea Grupului P.R.M, domnul senator Acatrinei. Mai are 18 minute.

Se preg„te∫te domnul senator Popa, din partea Grupului P.N.L.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Onorat Senat,…

Mai tare!

Chiar a∫a, vorbesc eu Óncet? Repet. Domnule pre∫edinte,

Onorat Senat,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi este construit„ Ón urma unei Ónt‚lniri pe care am avut-o cu pensionarii din municipiul C‚mpulung Moldovenesc, adic„ din centrul Bucovinei, din jude˛ul Suceava, ∫i care au ridicat o sumedenie de probleme, Óntre care ei au ar„tat c„ pensionarii, dar nu numai ei, continu„ s„ umble din u∫„-n u∫„ Ón speran˛a c„ vor g„si o farmacie care s„ le mai onoreze re˛etele gratuite sau compensate.

M„surile luate de ∫eful Autorit„˛ii Na˛ionale de Control de a face ordine Ón sistemul de s„n„tate nu a lovit Ón mafia medicamentelor, a∫a cum Ói place domnului Ionel Bl„nculescu s„ se laude, ci, dimpotriv„, Ón muritorii de r‚nd care au devenit, cu contribu˛ia Guvernului, ∫i mai muritori dec‚t p‚n„ acum.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/26.II.2004 Rup˛i de orice leg„tur„ cu realitatea din ˛ar„, responsabilii din s„n„tate continu„ s„ foloseasc„ bolnavii pe post de cobai ai unei experien˛e f„r„ nici un orizont: aceea care se vrea reforma Ón s„n„tate.

Actuala situa˛ie nu este cu nimic mai prejos de genocidul regimului trecut, de care mul˛i dintre puternicii zilei se deta∫eaz„ f„r„ nici un fel de remu∫c„ri. Farmaci∫tii se arat„ dispera˛i ∫i neputincio∫i fa˛„ de imposibilitatea onor„rii prescrip˛iilor medicale, acest regim compensat sau gratuit.

Cel mai mare impediment Ól reprezint„ valoarea lunar„ mic„ a plafonului financiar prev„zut pentru medicamente, sub limita asigur„rii unei minime asisten˛e. Media alocat„ farmaciilor Ón luna ianuarie a fost Ón jurul a c‚torva zeci de milioane de lei pe unitate, pentru luna Ón curs aceasta fiind diminuat„ cu 50%. Aceasta Ónseamn„ c„ fiec„rui pacient Ói revin medicamente compensate sau gratuite Ón valoare mic„, de c‚teva mii de lei pe lun„. Cu toate c„ pre˛ul medicamentelor a crescut, iar num„rul pacien˛ilor este mai mare, volumul plafonului pe luna februarie este la o treime din cea a lunii similare a anului trecut.

Reducerea la jum„tate a plafonului aferent lunii februarie Ónseamn„ pentru unele farmacii onorarea a doar 3-4 re˛ete, c‚t de c‚t mai consistente. Imaginea apocaliptic„ a pensionarilor care Ón primele zile ale lunii stau la coad„ la medicamente este unic„ Ón ultimii 14 ani, Ón sistemul sanitar nemaiÓnt‚lnindu-se asemenea criz„.

Mul˛umesc, domnule senator.

Urmeaz„ domnul senator Nicolae-Vlad Popa, dup„ care domnul senator György Frunda.

Printre amendamentele formulate de baroana Emma Nicholson la adresa politicii de integrare a Rom‚niei se afl„ ∫i acela referitor la neÓndeplinirea criteriilor politice stabilite la Copenhaga privind statul de drept. Aceast„ constatare a oficialilor europeni are la baz„ date concrete care vizeaz„ puterea judec„toreasc„ din Rom‚nia. Cei aviza˛i sus˛in c„ actualul sistem juridic rom‚nesc se afl„ Ón pragul colapsului. Din cauza modific„rilor procedurii civile, care supracentralizeaz„ judec„˛ile, at‚t cur˛ile de apel, c‚t ∫i Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie sunt supraaglomerate, exist‚nd premisa real„ a bloc„rii activit„˛ii acestora.

Dat fiind faptul c„ toate apelurile sunt judecate doar la cur˛ile de apel, de care depind 2-3 jude˛e, ∫i c„ majoritatea recursurilor se judec„ doar la Bucure∫ti, termenele de judecat„ stabilite se apropie de sf‚r∫itul anului 2005 ∫i Ónceputul anului 2006.

Pe de alt„ parte, magistra˛ii de la aceste instan˛e, afla˛i sub inciden˛a acestei supraaglomer„ri, au ajuns, efectiv, la limita rezisten˛ei psihice ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, fizice. Ca urmare, cazurile de Ómboln„viri Ón r‚ndul magistra˛ilor devin tot mai frecvente, ad‚ncind criza din sistem.

Toate drepturile economice dob‚ndite de magistra˛i Ónainte de anul 2000 au fost suspendate de c„tre actuala guvernare, de∫i ele reprezentau asigurarea independen˛ei economice a acestora. Œn marea lor majoritate, magistra˛ii reprezint„ un corp de elit„, bine preg„tit profesional. Un magistrat ar c‚∫tiga mult mai bine dac„ ar practica avocatura ∫i, Ón acest caz, cine s„ mai judece procesele?!

S„ nu uit„m c„ la ultimul examen de intrare Ón magistratur„ cei admi∫i au reprezentat sub 1% din num„rul celor Ónscri∫i, ceea ce demonstreaz„ nivelul ridicat de cuno∫tin˛e pe care le implic„ profesiunea de magistrat ∫i, evident, nivelul sc„zut de preg„tire al candida˛ilor.

Tot Comisia European„ acuz„ Guvernul de amestecul Politicului Ón treburile Justi˛iei, deoarece ministrul justi˛iei este acela care Ói nume∫te pe magistra˛i Ón func˛iile de conducere, tot el Ói selec˛ioneaz„ pentru instan˛ele superioare ∫i tot el Ói propune pentru instan˛a suprem„. Este evident c„ toate aceste atribu˛ii nu-l pot scuti pe ministrul justi˛iei de subiectivism politic.

V„ mul˛umesc, domnule senator. Domnul senator Frunda, ave˛i cuv‚ntul! Urmeaz„ domnul senator Rah„u.

## **Domnul Frunda György:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

S„pt„m‚na trecut„, Ón dou„ ziare centrale, _Cronica rom‚n„_ ∫i _Curentul,_ au ap„rut dou„ articole care m„ acuzau de incompatibilitate Óntre func˛ia de senator ∫i func˛ia pe care a∫ avea-o la societatea _Herlitz Rom‚nia,_ unde a∫ fi ac˛ionar.

Am trimis r„spunsul ziarelor respective, dar acestea nu l-au publicat. De asemenea, Societatea _Herlitz Rom‚nia_ a trimis un comunicat de pres„, care, de asemenea, nu a fost f„cut public, motiv pentru care doresc s„ v„ Ómp„rt„∫esc realitatea faptelor mele.

_Herlitz Rom‚nia_ este o societate comercial„ interesat„ Ón birotic„, care are ca ac˛ionari principali 3 ac˛ionari din Germania, nem˛i, persoane juridice, ∫i doi rom‚ni. _Herlitz Germania_ este cea mai mare societate de birotic„ din Europa. ™i Ón Rom‚nia ocup„ unul din locurile frunta∫e, cred eu c„ locul Ónt‚i.

La ∫edin˛a din 24 noiembrie 2003, ac˛ionarii germani m-au Ómputernicit, printr-un mandat special ∫i limitativ, s„-i reprezint Ón ∫edin˛a care a avut loc, Ón Adunarea general„ a ac˛ionarilor. Erau dou„ ordini de zi: o ∫edin˛„ ordinar„ ∫i una extraordinar„. Mandatul meu era limitativ,

adic„ mi se spunea: la pct. 1 votezi îda“, la pct. 2 înu“ ∫i a∫a mai departe.

Am participat la ∫edin˛„, unde trebuia s„ participe ∫i cei doi ac˛ionari rom‚ni. Unul a participat, domnul Hora˛iu Nicolau, cel„lalt, domnul Silviu Puni, care se afl„ Ón conflict cu ceilal˛i patru, nu a participat.

La ∫edin˛„, prin statut, pre∫edinte era domnul Nicolau, eu, ca singur reprezentant al ac˛ionarilor majoritari, am fost numit secretar de ∫edin˛„, ∫i a mai fost secretarul tehnic al ∫edin˛ei.

™edin˛a s-a Óncheiat cu un proces-verbal, care a ∫i fost f„cut public.

Participarea mea, Ón calitate de avocat, reprezentant al celor 3 ac˛ionari din Germania, nu contravine nici Legii nr. 161/2003 privind incompatibilit„˛ile pe care le avem noi, parlamentarii, ∫i nici legii care reglementeaz„ profesia de avocat.

M„ pun oric‚nd, domnule pre∫edinte, la dispozi˛ia Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, dac„ sunt anumite semne de Óntrebare, pentru a l„muri acest lucru, ∫i declar tot atunci c„ cel care a f„cut denun˛ul penal Ómpotriva mea la Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie, la a c„rei dispozi˛ie m„ pun pentru l„murirea lucrurilor, ∫i Ón˛eleg c„ nu recurg la arma imunit„˛ii. Œn˛eleg, totodat„, ca, dup„ terminarea acestora, s„ cer tragerea la r„spundere penal„ a celui care a depus un denun˛ calomnios la adresa mea.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Domnul senator Dan Nicolae Rah„u; apoi domnul senator Adrian P„unescu.

## **Domnul Dan Nicolae Rah„u:**

Domnule pre∫edinte,

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Una din marile personalit„˛i din secolul trecut spunea c„ un om politic trebuie s„ fie preg„tit s„ Ónghit„ Ón fiecare diminea˛„, pe stomacul gol, o broasc„ r‚ioas„. V„ m„rturisesc c„ am sim˛it acest lucru Ón propria activitate din ultimii ani.

De prea multe ori e∫ti obligat s„ Ónghi˛i Ón sec, s„ nu spui ce ai pe suflet, s„ dai mai mult sugestii, ∫i nu concluzii, pentru c„ Ó˛i dai seama c„ de multe ori te lup˛i cu morile de v‚nt.

Dac„ a Ónghi˛i o broasc„ r‚ioas„ Ón fiecare diminea˛„ este posibil cu destul„ greutate pentru un om cu un nivel normal al demnit„˛ii, atunci c‚nd e∫ti for˛at s„ Ónghi˛i toate broa∫tele dintr-un lac Óntr-o diminea˛„, nu ai dec‚t dou„ alternative: s„ Óncepi s„ la∫i toate lacurile Rom‚niei f„r„ broa∫te sau s„ spui hot„r‚t: îAjunge!“

Dup„ cum a˛i aflat din presa ultimelor zile ale s„pt„m‚nii trecute, dar ∫i din declara˛ia de la Ónceputul zilei de azi, nu mai sunt senator P.S.D.

Motiva˛ia gestului meu este determinat„ de Ónfr‚ngerea pe care un senator al Rom‚niei a suferit-o, nu din partea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/26.II.2004 propriilor colegi, ci din partea corup˛iei instaurate de o grupare mafiot„.

Ce crede˛i c„ poate s„ g‚ndeasc„ un senator? S„ accepte ca un primar — ∫i, Ón acela∫i timp, pre∫edinte de organiza˛ie — s„ sune un ministru, s„-l amenin˛e c„ Ól va schimba din func˛ie, Ón condi˛iile Ón care to˛i sunt membrii aceluia∫i partid, iar ministrul este vicepre∫edinte la nivel na˛ional? Ce fel de rela˛ii pot fi Ón cadrul unei organiza˛ii Ón care un om aflat la mijlocul unei ierarhii Ó∫i poate permite s„ amenin˛e, f„r„ urm„ri, pe un altul, aflat spre v‚rful ierarhiei, Ón condi˛iile Ón care dreptatea este de partea ∫efului, nu pentru c„ este ∫ef, ci pentru c„, Óntr-adev„r, are dreptate?

Ce poate Ón˛elege un senator atunci c‚nd un alt vicepre∫edinte al partidului previne, amabil, senatorul Ón cauz„ c„ trebuie s„ fie foarte atent, c„ un anumit primar are leg„turi cu lumea interlop„?

S„ Ón˛eleg c„ lumea interlop„ este reprezentat„, pentru unii, de un am„r‚t prins cu un bra˛ de crengi din p„dure, care nu are cu ce s„-∫i Ónc„lzeasc„ copiii acas„, iar pentru al˛ii reprezint„, cu c‚˛iva ani de mandat, Ómbog„˛irea cu milioane de euro ∫i dolari, Óntr-o perioad„ scurt„?

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Are cuv‚ntul domnul senator Adrian P„unescu, din partea Grupului parlamentar P.S.D., care mai are 21 de minute. Dar, fire∫te, nu se pune problema…

## **Domnul Adrian P„unescu:**

De fiecare dat„, c‚nd vin la acest microfon, am sentimentul c„ ne afl„m la finalul unei civiliza˛ii, at‚t sunt declara˛iile noastre, ∫i Óntre ele ∫i declara˛iile mele, de tensionate ∫i de ultimative.

La ceea ce a spus colegul meu de grup parlamentar, domnul Ion Solcanu, cu privire la faptele de arme tic„loase de la Chi∫in„u, simt nevoia s„ fac o ad„ugire, care mi se pare important„, ∫i anume aceea c„ **Ón Parlamentul de la Chi∫in„u s-a ridicat imunitatea a 3 deputa˛i ai Partidului Popular Cre∫tin Democrat, Cubreacov, Sec„reanu ∫i Chilat, iar al patrulea, Iurie Ro∫ca, a sc„pat numai pentru c„ era plecat Ón str„in„tate.** E vorba de vinov„˛ia atribuit„ acestor oameni pentru protestele de strad„ neautorizate ∫i, a∫a cum spunea liderul Grupului parlamentar al comuni∫tilor din Republica Moldova, e vorba de arderea unui drapel ∫i de arderea portretului liderului Federa˛iei Ruse.

Sigur c„ nu cei trei au acumulat Ón ei toate aceste depozite de protest ∫i de obid„ de-a lungul anilor, de-a lungul deceniilor ∫i, poate mai mult de at‚t, Ómpotriva ocup„rii mai subtile a Republicii Moldova de c„tre for˛e str„ine, Ónc‚t s„ ard„ acele obiecte.

Œn orice caz, Forumul de la Madrid al liderilor Interna˛ionalei Cre∫tin Democrate a condamnat Ón raportul aprobat de reuniune faptul c„, **îÓn Republica Moldova ∫i Ón Belarus, puterea comunist„ anihileaz„ metodic democra˛ia, violeaz„ drepturile ∫i libert„˛ile fundamentale ale omului, distruge legisla˛ia ∫i institu˛iile democratice, ignor„ propriile angajamente interna˛ionale“.**

De asemenea, aceea∫i Interna˛ional„ cre∫tin„ cere Rusiei s„-∫i retrag„ armata din Transnistria. Adev„rul e c„ armata rus„ Ón Transnistria este un element de insecuritate, ∫i nu un element de securitate pentru cet„˛enii din zon„.

Am s„ m„ Óntorc la c‚teva probleme punctuale din interiorul grani˛elor noastre de azi. Œntr-un ziar serios, chiar dac„ nu am neap„rat compatibilit„˛i cu el, cu orientarea lui din ultimii ani, Rom‚nia Liber„, reporterul, probabil, de la Senat, al acestui ziar, afirm„ despre mine c„ sunt prietenul ∫i sus˛in„torul Óntoarcerii domnului Constantin Ionescu, fost secretar general al Senatului, Ón Senat.

M„ rog, nu m„ deranjeaz„ faptul c„ sunt Óntrerupt de convorbiri separate, ale unor senatori U.D.M.R., Ón sal„. **Nu a∫ vrea s„ fie Óns„ convorbiri separatiste.** Dac„ sunt separate, Ónc„ se poate. O s„ vin ∫i la o problem„ Ón care s-ar putea ca r‚sul dumnealor s„ nu fie r‚sul dumnealor.

Fac precizarea c„, Ón cele dou„ probleme pe care le voi atinge acum, m„ simt profund umilit de Ómprejurarea c„ realit„˛ile rom‚ne∫ti sunt inferioare unor realit„˛i din ˛„ri vecine.

**Prima realitate** la care m„ voi referi este cea **privitoare la neonorarea de c„tre Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului a Hot„r‚rii Guvernului privind stimularea elevilor ∫i studen˛ilor premia˛i la olimpiadele ∫colare interna˛ionale. Aceast„ hot„r‚re este Ónc„lcat„.**

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/26.II.2004 **Bursa de performan˛„, îMeritul olimpic“, Ón valoare de 2.300.000 lei pe lun„ nu a fost pl„tit„ din toamn„, de c‚nd a Ónceput anul ∫colar.** Œn timp ce conducerile universit„˛ilor ∫i ale liceelor invoc„ faptul c„ nu au primit banii sau listele de la minister, Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului declar„ c„ s-au efectuat pl„˛ile c„tre beneficiari.

Œn acela∫i timp, **Óntr-o ˛ar„ vecin„, Ungaria, se semnaleaz„ urm„torul fenomen pozitiv. Sunt disponibilit„˛i pentru cele 10.000 de cereri pentru acordarea ajutoarelor oferite de Guvernul Ungariei elevilor din Covasna, jude˛ din Rom‚nia, care Ónva˛„ Ón limba maghiar„, cereri care au fost depuse Ón ultimele zile la birourile autorizate din acel jude˛.**

Ungaria d„ ajutoare celor 10.000 dintr-un singur jude˛ — olimpicii neonora˛i de f„g„duin˛ele Ministerului Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului, pe baza hot„r‚rii de Guvern, sunt din toat„ ˛ara. Iat„ c„ 10.000 de cereri din jude˛ul Covasna, pentru ajutorarea acestor elevi care Ónva˛„ Ón limba maghiar„, au fost depuse ∫i a∫teapt„ s„ fie onorate. **Subven˛ia are valoarea de 20.000 de forin˛i, pentru fiecare dintre cei Ón cauz„. Ei sunt elevi din clasa I ∫i p‚n„ la v‚rsta de 18 ani, care Ónva˛„ Ón limba maghiar„ sau care Ónva˛„ Ón limba rom‚n„, dar pot dovedi c„ iau ore de limba maghiar„, Ón particular, sunt b„ga˛i Ón seam„.** Asta este o extindere extrem de interesant„ ∫i care ne face s„ salut„m zorii unui nou interna˛ionalism. Œnseamn„ foarte mult, dar pentru noi este ∫i un prilej de a medita, dac„ nu cumva trebuie s„ ne onor„m promisiunile f„cute.

— observa˛i dou„ m‚ini ∫i un lan˛.

Ce sus˛ine textul care Ónso˛e∫te aceste dou„ m‚ini ∫i un lan˛? Nimic altceva dec‚t c„ e vorba de ziarul **îSzabadsag“** din 12 februarie 2004, ziarul de la Cluj: **îDin ce Ón ce mai multe manifest„ri antimaghiare“ ∫i îEste un p„cat de moarte dac„ nu vorbe∫ti corect Ón limba rom‚n„“.**

™i, sub fotografie, urm„toarea explica˛ie: **îA∫a sunt du∫i tinerii maghiari la lec˛iile de limb„ poli˛ieneasc„!“.** Sunt du∫i cu lan˛uri la m‚ini?! Ce nemernicie! Sigur c„ se poate scrie orice, sigur c„ realitatea, prin ea Óns„∫i, intervine ∫i corecteaz„ ceea ce nu este real, ceea ce nu este sus˛inut de argumente, ceea ce nu este drept. Dar **mi se pare c„ este prea mult„ batjocur„ la adresa majorit„˛ii ∫i c„ trebuie ca oamenii care reprezint„ o minoritate puternic„ ∫i spiritual„, cum este minoritatea maghiar„, s„ vin„ Ón fa˛a celor cu care sunt colegi ∫i, Ón fond, Ón fa˛a electoratului ∫i s„ spun„ c„ asemenea lucruri nu sunt adev„rate.**

Nu trebuie s„ m„ sesizez eu, nu trebuie s„ se sesizeze nici altcineva care ar putea fi b„nuit de subiectivism. Aici e o realitate, c„ **suntem considera˛i limb„ poli˛ieneasc„** ∫i c„ vorbitorii limbii rom‚ne sunt **vorbitori de limb„ poli˛ieneasc„** ∫i c„ este Óncurajat„ ideea ca nu to˛i cet„˛enii rom‚ni s„ vorbeasc„ limba rom‚n„. Parc„, Ón Constitu˛ie, lucrul acesta e precis ∫i sunt toate ∫ansele s„ existe Ón continuare. Parc„ nu exist„, pe de alt„ parte, alt„ cale de comunicare Óntre cet„˛enii de origini diferite, de etnii diferite ale aceleia∫i ˛„ri, dec‚t limba oficial„. Parc„ s-au f„cut eforturi pentru a se da colegilor de etnie maghiar„, colegilor de na˛ionalitate maghiar„ drepturi ∫i, uneori, chiar privilegii. ™i-atunci, de unde lan˛ul?

**A pune ni∫te c„tu∫e pe ni∫te m‚ini ∫i a le Ónf„˛i∫a pe prima pagin„ publicului cititor, ca publicul cititor s„ se sc‚rbeasc„ de ceea ce vede, mai ales c‚nd acest public poate fi din alt„ ˛ar„ ∫i nu ∫tie exact realitatea, Ónseamn„, dup„ p„rerea mea, o provocare c„reia, Ón primul r‚nd, colegii no∫tri de na˛ionalitate maghiar„ ar trebui s„-i r„spund„, de-ndat„, s„-i r„spund„ cu adev„rul acestor ani.**

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/26.II.2004 Am fost informat c„ problema de la C„lan, acea problem„, pe bun„ dreptate, pus„ Ón oper„ aici, este rezolvat„. La ultima ∫edin˛„ a Guvernului, printr-o ordonan˛„ de urgen˛„ s-au dat A.P.A.P.S. toate prerogativele pentru a rezolva problema de la C„lan, care nu este o chestiune simpl„ ∫i care nu este nici o veste bun„.

## **Ziceam, c‚nd am venit la microfon, c„ de fiecare dat„ c‚nd facem declara˛ii politice, dac„ am Ónchide ochii, ne-am putea imagina c„ Ón jurul nostru este numai r„zboi Óntre noi to˛i. Uneori exorciz„m ceea ce mi se pare cel mai r„u, ∫i Óncerc„m s„ ne vindec„m spun‚nd adev„rul.**

Œn numele acestei idei v-am vorbit ∫i ast„zi ∫i le mul˛umesc colegilor de grup parlamentar c„, Ón loc s„-mi pun„ surdin„, cum exist„ o anumit„ tendin˛„ la adresa mea, mi-au l„sat acest punct final, aceast„ declara˛ie final„.

## V„ mul˛umesc, domnule senator.

Urmeaz„ domnul senator Dumitru Codreanu, penultimul vorbitor, din partea Grupului parlamentar P.R.M., care mai are 6 minute.

## **Domnul Dumitru Codreanu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Titlul declara˛iei mele de ast„zi este sub forma unei Óntreb„ri care sun„ cam a∫a: Intr„m Ón Comunitatea European„, dar ce facem cu rom‚nii de l‚ng„ noi?

Dac„ Ón ceea ce prive∫te integrarea Ón NATO problemele sunt deja clare, Ón privin˛a celorlalte obiective majore ale Rom‚niei de ast„zi, apartenen˛a la Comunitatea European„, Ónc„ nu este totul l„murit, oricum mai devreme sau mai t‚rziu vom fi membri ai celei mai puternice organiza˛ii economice ∫i social-politice multina˛ionale existente Ón prezent Ón lume.

Problema pe care doresc s„ o ridic Ón fa˛a dumneavoastr„, stima˛i colegi, este aceea a rom‚nilor care vor intra Ón condi˛iile Uniunii Europene democratice ∫i prospere ∫i a celor care nu vor intra.

Dac„ prin Constitu˛ia revizuit„ am reu∫it s„ capacit„m rom‚nii de peste hotare s„ vin„, s„ ocupe func˛ii, inclusiv guvernamentale, ∫i, mai nou, preziden˛iale, cum r„m‚ne cu milioanele de rom‚ni de peste Prut, din Republica Moldova ∫i Ucraina, care sunt at‚t de n„p„stui˛i, mai ales acum, c‚nd au devenit minoritari pe propriile lor p„m‚nturi str„mo∫e∫ti?

Acum c‚nd autorit„˛ile comuniste de la Chi∫in„u au repus pe tapet inven˛ia lui Stalin, separ‚ndu-i Ón rom‚ni ∫i moldoveni.

Œn condi˛iile Ón care situa˛ia celor care se declar„ rom‚ni Ón cele dou„ state vecine a devenit dramatic„, Óntrebarea logic„ este: ce face Guvernul de la Bucure∫ti

Ón sprijinul lor? Sunt rom‚ni de-ai no∫tri! Unii vor spune, a∫a cum se zicea pe vremea lui Ceau∫escu, c„ nu putem s„ ne amestec„m Ón treburile interne ale altor state, dar dac„ tot mai mul˛i cet„˛eni ai Republicii de peste Prut se declar„ rom‚ni ∫i nu moldoveni, iar aceasta o fac prin cereri Ónso˛ite de dosare voluminoase ∫i costisitoare depuse la Ambasada Rom‚niei de la Chi∫in„u, ce fac autorit„˛ile noastre?

Din c‚te ∫tiu, cer tot mai multe h‚rtii, tot mai scumpe pentru buzunarul bietului cet„˛ean care are o sigur„ avere — credin˛a Ón p„m‚ntul natal ∫i con∫tiin˛a de neam rom‚nesc. Sub pretextul c„ s-au produs unele falsific„ri de documente Ón noiembrie 2003, adeverin˛ele de cet„˛enie rom‚n„ dob‚ndite au fost anulate.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Ultimul vorbitor, domnul senator Ioan Pop de Popa. V„ rog!

## **Domnul Ioan Pop de Popa:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

## Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Œn luna noiembrie, la declara˛ii politice am vorbit despre unele probleme de mediu, ∫i anume despre importan˛a spa˛iilor verzi.

Ast„zi voi aborda problema drumurilor, motorizarea ∫i de∫eurile.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/26.II.2004 Œn Bucure∫ti, suprafa˛a drumurilor publice a dep„∫it cu aproape 50% pe cea a spa˛iilor verzi.

Oamenii cu care am discutat solicit„ realizarea unor lucr„ri stradale durabile, repararea gropilor din asfalt ∫i crearea unor perdele de protec˛ie fonic„ prin plant„ri de arbori Ón zone cu valori de zgomot ridicate.

Stoparea t„ierii arborilor, oric‚nd ∫i oriunde, a∫a cum se Ónt‚mpl„ destul de des, f„r„ nici o aprobare, Ónlocuirea c„rora ∫i cre∫terea lor cer‚nd ani de zile p‚n„ la maturizarea ∫i intrarea lor Ón func˛iune.

La sufocarea Capitalei cu praf, cu monoxid de carbon, bioxid de carbon ∫i plumb, ploaia acid„ contribuie Ón mare m„sur„, ∫i cre∫terea traficului rutier. Œn anul 1990 existau aproape 280.000 de autovehicule.

Num„rul celor care tranziteaz„ zilnic Bucure∫tii dep„∫e∫te Ón prezent 1.100.000, fapt ce a f„cut ca viteza maxim„ de deplasare a autovehiculelor s„ scad„ Ón mod dramatic.

Œn consecin˛„, poluarea atmosferic„ cre∫te, epicentrul fiind Pia˛a Roman„, majoritatea vehiculelor neÓndeplinind normele europene.

Cum traficul rutier a crescut de c‚teva ori ∫i a creat un nou mediu, c„ruia pl„m‚nii Capitalei reu∫esc din ce Ón ce mai greu s„-i fac„ fa˛„, se impune o atent„ corelare dintre politicile de mediu ∫i cele de transporturi.

Œn capitalele europene, gradul de motorizare, num„rul de autovehicule la 1.000 de locuitori se prezint„ astfel: Londra, Atena, Paris, Óntre 250 — 400, iar Ón Bucure∫ti 500 care circul„ pe 5.460 de str„zi ce totalizeaz„ 1.900 de kilometri, din care 45% intr„ Ón categoria str„zilor modernizate, dar ∫i acestea cu gropi care distrug ma∫inile, iar aproape 40% fiind de p„m‚nt sau acoperite cu piatr„ de r‚u.

Potrivit unui raport al _Economist Intelligence Unit,_ num„rul proprietarilor de ma∫ini Ón Rom‚nia a crescut cu 174% Óntre anii 1990 ∫i 2000, de la 55,7 autovehicule la mia de locuitori, Ón urm„ cu 13 ani, la 154,4 Ón anul 2000.

## **Domnul Radu Vasile:**

V„ mul˛umesc, domnule senator. Cu domnul senator am Óncheiat prima parte a ordinii de zi, declara˛iile politice.

Œnainte de a trece la discutarea urm„toarelor puncte de pe ordinea de zi aprobat„ de dumneavoastr„, permite˛i-mi s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„, Ón conformitate cu prevederile art. 17 alin. ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, s-au depus la secretarul general al Senatului Ón vederea exercit„rii de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, urm„toarele legi:

— Legea pentru formularea unei rezerve la Conven˛ia European„ privind Televiziunea Transfrontier„ a Consiliului Europei, adoptat„ la Strasbourg la 5 mai 1989, ∫i pentru desemnarea, Ón conformitate cu prevederile acestei conven˛ii, a autorit„˛ilor competente;

— Legea pentru Ónfiin˛area comunei V„leni, prin reorganizarea comunei Bote∫ti, jude˛ul Neam˛;

— Legea pentru Ónfiin˛area comunei Rafaila, prin reorganizarea comunei Todire∫ti, jude˛ul Vaslui;

— Legea pentru Ónfiin˛area comunei Pogone∫ti, prin reorganizarea comunei Ive∫ti, jude˛ul Vaslui;

— Legea pentru Ónfiin˛area comunei Frunti∫eni, prin reorganizarea comunei Grivi˛a, jude˛ul Vaslui;

— Legea pentru Ónfiin˛area comunei Holbav, prin reorganizarea comunei Vulcan, jude˛ul Bra∫ov;

— Legea pentru Ónfiin˛area comunei R„de∫ti, prin reorganizarea comunei B„l„b„ne∫ti, jude˛ul Gala˛i;

— Legea pentru Ónfiin˛area comunei Arcu∫, prin reorganizarea comunei Valea Cri∫ului, jude˛ul Covasna;

— Legea pentru Ónfiin˛area comunei Alma, prin reorganizarea comunei A˛el, jude˛ul Sibiu;

— Legea pentru Ónfiin˛area comunei Unguriu, prin reorganizarea comunei M„gura, jude˛ul Buz„u;

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/26.II.2004 — Legea privind declararea ca ora∫ a comunei S„cueni, jude˛ul Bihor.

Doamnelor ∫i domnilor senatori, trecem la punctul 3: raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 77/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea ∫i sanc˛ionarea tuturor formelor de discriminare.

**:**

Nu, nu.

## **Domnul Radu Vasile:**

Nu dori˛i acest lucru? V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte.

Domnule ministru, v„ salut. M„ bucur s„ v„ v„d ∫i Ómi face pl„cere s„ v„ dau cuv‚ntul la asemenea problem„ extrem de important„.

## **Domnul Mircea Geoan„** _— ministrul afacerilor externe_ **:**

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

Nu este nevoie. Sunt numai texte ale Senatului.

Nu este nevoie. Sunt aici numai texte ale Senatului, deci practic Senatul ∫i-a impus punctul de vedere. Nu se poate vota. Vot„m direct raportul. Caracterul legii, lege ordinar„.

V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot.

Cu 84 voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, a fost adoptat.

La punctul 4 din ordinea de zi: raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 96/2003 privind protec˛ia maternit„˛ii.

Din partea comisiei, pentru c„ mai sunt ∫i texte ale Camerei aici? Nu e nimeni, da?

Supunem la vot la punctul 1, art. 17… punctul 3 alin. 2, punctul 3 alin. 3 ∫i punctul 3 alin. 4, precum ∫i punctul 4, care sunt texte ale Camerei Deputa˛ilor.

V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot.

Cu 79 voturi pentru, 19 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, au fost adoptate.

Textele Senatului nu mai este nevoie s„ le supunem la vot.

Supunem la vot raportul comisiei de mediere.

V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot.

Cu 84 voturi pentru, 18 voturi Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri,

- a fost aprobat raportul comisiei de mediere.

- Supun la vot proiectul de lege.

V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot.

Œncep s„ cred c„ se Ónt‚mpl„ ceva. O serie de personalit„˛i se afl„ aici, al„turi de noi: domnul senator Cozm‚nc„, domnul ministru de externe, domnul pre∫edinte al Senatului.

P‚n„ atunci, v„ rog s„ aproba˛i sau nu, prin vot, proiectul de lege amintit. V„ rog s„ mai vota˛i o dat„. Cu 84 voturi pentru, 18 voturi Ómpotriv„, 3 ab˛ineri, a fost adoptat.

La punctul 5 din ordinea de zi: proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului dintre Rom‚nia ∫i Ucraina privind regimul frontierei de stat rom‚no-ucrainene, colaborarea ∫i asisten˛a mutual„ Ón problemele de frontier„, semnat la Cern„u˛i la 17 iunie 2003.

Œl invit pe domnul pre∫edinte al Senatului, domnul Nicolae V„c„roiu, s„ prezideze ∫edin˛a la acest punct.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

V„ mul˛umesc, domnule ministru.

Din partea Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i securitate na˛ional„, doamna senator Norica Nicolai.

Din partea comisiilor comune.

Din partea comisiilor comune, a∫a cum bine a men˛ionat domnul Ghiorghi Pris„caru, pre∫edintele Comisiei pentru politic„ extern„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Voi prezenta raportul comun al celor dou„ comisii — Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ ∫i Comisia pentru politic„ extern„ — cu privire la proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului dintre Rom‚nia ∫i Ucraina privind regimul frontierei de stat rom‚no-ucrainene, colaborarea ∫i asisten˛a mutual„ Ón problemele de frontier„, semnat la Cern„u˛i, un nume de rezonan˛„, la 17 iunie 2003, transmis, la propunerea Guvernului Rom‚niei, de c„tre Pre∫edintele Rom‚niei, prin Decretul nr. 534 din 9 septembrie 2003.

## Stima˛i colegi,

Prezentul proiect de lege reglementeaz„ numai problema referitoare la regimul frontierei de stat rom‚noucrainene pentru care a fost semnat Tratatul de la Cern„u˛i, Ón care nu se face nici un fel de referire la delimitarea platoului continental ∫i a zonelor economice exclusive ale Rom‚niei ∫i Ucrainei Ón Marea Neagr„.

Pe tema Tratatului privind regimul de frontier„, cu Óncepere din 1998 p‚n„ Ón prezent, au avut loc 19 runde de negocieri ∫i putem spune c„ textul convenit de cele dou„ p„r˛i, text supus dezbaterii ∫i aprob„rii Senatului ast„zi, corespunde principiilor dreptului interna˛ional ∫i reglementeaz„ un regim al frontierei de tip modern, Ón conformitate cu standardele Uniunii Europene, av‚nd Ón vedere c„ frontiera rom‚no-ucrainean„ va deveni, Ón cur‚nd, frontiera estic„ a Uniunii Europene ∫i c„ este deja frontiera r„s„ritean„ a NATO.

Din ra˛iuni economice evidente, interesul principal al p„r˛ii rom‚ne Ól constituie finalizarea c‚t mai rapid„ a procesului de delimitare a platoului continental ∫i a zonelor economice exclusive la Marea Neagr„.

Œn acest context, Rom‚nia va interveni cu o eventual„ sesizare la Curtea Interna˛ional„ de Justi˛ie Ón problema

delimit„rii platoului continental ∫i a zonelor economice, pentru ob˛inerea unei solu˛ii echitabile, Ón conformitate cu acordurile bilaterale ∫i dreptul interna˛ional.

Œn concluzie, documentul pe care-l supunem ast„zi aten˛iei ∫i dezbaterii dumneavoastr„ se refer„ numai la Tratatul dintre Rom‚nia ∫i Ucraina privind regimul frontierei de stat, urm‚nd ca Ón viitor s„ analiz„m, pe c„i diplomatice na˛ionale ∫i interna˛ionale, ∫i problematica privind delimitarea platoului continental ∫i a zonelor economice ale celor dou„ state Ón Marea Neagr„.

V„ mul˛umesc, doamna senator.

Deschidem dezbaterile generale asupra acestui proiect de lege.

Din partea Grupului P.S.D., domnul senator Ghiorghi Pris„caru, pre∫edintele Comisiei pentru politic„ extern„.

## **Domnul Ghiorghi Pris„caru:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Domnule ministru al afacerilor externe,

Stima˛i colegi,

Doamnelor ∫i domnilor,

Senatul este chemat ast„zi s„ ratifice Tratatul dintre Rom‚nia ∫i Ucraina privind regimul frontierei de stat dintre cele dou„ ˛„ri vecine. Semnat Ón iunie 2003 de pre∫edin˛ii Ion Iliescu ∫i Leonid Kucima, tratatul decurge din acordul conex al tratatului politic de baz„, semnat Ón iunie 1997 ∫i ratificat de Parlamentul Rom‚niei Ón toamna aceluia∫i an.

Acordul conex Óncheiat sub form„ de scrisori ale mini∫trilor de externe ai celor dou„ state cuprindea angajamentul celor dou„ p„r˛i de a Óncheia dou„ documente — un tratat privind regimul frontierei de stat ∫i un acord pentru delimitarea platoului continental ∫i a zonelor economice exclusive din Marea Neagr„ ale celor dou„ state.

Un lucru este cert ∫i trebuie subliniat, ∫i anume c„ dac„ Ón privin˛a primului document negocierile, chiar dificile, desf„∫urate pe parcursul a 19 runde, au ajuns la un rezultat, Ón privin˛a celui de-al doilea negocierile bat pasul pe loc, ∫i aceasta nu din vina p„r˛ii rom‚ne, care a manifestat Óntreaga disponibilitate pentru a se ajunge la un acord care s„ ˛in„ cont de interesele ambelor p„r˛i ∫i s„ fie acceptabil pentru acestea.

Tratatul pe care-l discut„m ast„zi este, a∫a cum s-a spus, un document tehnic. Nu stabile∫te frontiera, ci regimul frontierei ∫i, de aceea, nu ar trebui s„ constituie, ∫i sper s„ nu constituie, obiectul unor dispute Óntre for˛ele politice din Senat.

Totu∫i, Ómi Óng„dui s„ r„spund la urm„toarea Óntrebare: de ce un asemenea tratat, Ón forma ∫i con˛inutul care ne-au fost prezentate?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/26.II.2004 Œn primul r‚nd, pentru c„ frontiera rom‚no-ucrainean„ este deja frontiera r„s„ritean„ a NATO ∫i va deveni, Ón cur‚nd, frontiera estic„ a Uniunii Europene, or, tratatul reglementeaz„ un regim al frontierei modern, Ón conformitate cu standardele ∫i cerin˛ele Uniunii Europene. Tocmai de aceea tratatul cuprinde prevederi referitoare la adaptarea aplic„rii sale Ón func˛ie de acquis-ul comunitar relevant al Uniunii Europene.

Din partea Grupului P.R.M., domnul senator Buzatu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

La Ónceputul interven˛iei mele v„ rog s„-mi da˛i voie s„ observ similitudinea de situa˛ii care exist„ Óntre dezbaterea Tratatului rom‚no-rus la 3 noiembrie 2003 ∫i dezbaterea acestui tratat.

Atunci, tot a∫a, la un sf‚r∫it de ∫edin˛„, Ómi aduc aminte cu precizie c„ la ora 16,30 venisem la microfon ∫i, Ón func˛ie de importan˛a materiei, s-a spus c„ am prelungit discu˛ia anume ca s„ dep„∫im programul sau s„ am‚n„m votarea. Nu este vorba de a∫a ceva. Acum, la fel, ni se prezint„, la un final de ∫edin˛„ ∫i de zi, acest Tratat privind regimul frontierei de stat rom‚noucrainene…

Atunci, dumneavoastr„, domnule senator T„r„cil„, a˛i fost pre∫edinte de ∫edin˛„, ∫i am citit Ón dezbaterile Senatului, poate s„ citeasc„ oricine, pentru c„ au ap„rut Óntre timp dezbaterile, c„ dumneavoastr„ a˛i avut deseori tendin˛a de a Óntrerupe, f„r„ nici o logic„, pe cel care vorbea. Am aici stenograma ∫edin˛ei. Nu este bine ca oratorul s„ fie Óntrerupt, mai ales problema fiind foarte important„, a∫a cum nici eu nu am Óntrerupt pe antevorbitorii mei, care au expus aici lucruri extrem de interesante, Óncep‚nd cu domnul ministru de externe, apoi raportul pe care l-a prezentat doamna senator Norica Nicolai ∫i interven˛ia pe care a avut-o colegul Ghiorghi Pris„caru.

Preciz„rile sunt foarte importante, pentru a ∫ti Ón ce cadru ne mi∫c„m, dar — vede˛i dumneavoastr„? — este normal s„ intervin„ acest îdar“… pentru c„ Ón via˛„ nu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/26.II.2004 to˛i putem fi de aceea∫i opinie, ar fi culmea ca to˛i s„ Ómp„rt„∫im o opinie, ∫i apoi s„ venim aici ∫i s„ o sus˛inem cu argumente care se justific„ mai mult sau mai pu˛in.

Eu vreau s„ subliniez mai multe aspecte. N-o s„ v„ mai ˛in ca data trecut„, c‚nd expunerea mea s-a prelungit peste o or„, ∫i nici nu am tendin˛a de a dep„∫i ora 18,00.

Eu vreau s„ subliniez, stimate domnule ministru, c„ sunt anumite contradic˛ii Óntre ceea ce se afirm„ Ón expunerea de motive ∫i Óntre textul propriu-zis al tratatului. Iat„, este foarte important„ precizarea c„ acest tratat prive∫te stabilirea regimului frontierei continentale de stat, c„ se exclude platoul M„rii Negre.

## **Domnul Radu Vasile:**

Domnule senator, dac„ v-a∫ spune c„ mai ave˛i 5 minute p‚n„ la ora 18,00, a˛i fi de acord?

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Nu este nici o problem„, am chiar mai pu˛in de 5 minute, pentru c„ am v„zut c„ este deja ora 18,00. Vreau s„ precizez doar at‚t: av‚nd Ón vedere c„ acest tratat este intim legat de tratatul, care este odios, de la 2 iunie 1997, pe care fiecare dintre noi ar trebui s„-l resping„, ∫i av‚nd Ón vedere prea multele imperfec˛iuni — cea mai grav„, dup„ mine, fiind aceea la care m-am referit (poate c„ Ón scris o voi face cu alt prilej) —, eu personal m„ pronun˛ Ómpotriva acestui tratat, iar Grupul

Partidului Rom‚nia Mare, pe care Ól reprezint, de asemenea, Ómpotriva proiectului de Lege pentru ratificarea Tratatului dintre Rom‚nia ∫i Ucraina privind regimul frontierei de stat rom‚no-ucrainene, colaborarea ∫i asisten˛a mutual„ Ón problemele de frontier„, semnat la Cern„u˛i la 17 iunie 2003.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule senator.

Din partea Grupului Partidului Na˛ional Liberal, domnul senator Quintus.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule ministru, Stimate ∫i stima˛i colegi,

Spunea distinsul nostru coleg, domnul profesor, domnul vicepre∫edinte Buzatu, c„ un orator parlamentar nu trebuie s„ fie Óntrerupt ∫i sunt absolut de acord cu aceast„ idee. Ast„zi Óns„ a dat dovada c„ ceea ce ad„ugam eu este posibil: un orator parlamentar trebuie s„ ∫tie s„ se opreasc„ singur.

A∫a cum s-a spus p‚n„ acum, dezbatem ∫i urmeaz„ s„ ne exprim„m votul asupra legii pentru ratificarea acestui tratat, nu-l mai men˛ionez cu tot titlul lui, tratat care a fost semnat anul trecut la Cern„u˛i, ca urmare a Óncheierii Tratatului politic de baz„ dintre Rom‚nia ∫i Ucraina, semnat la Constan˛a, cu mai mult de ∫ase ani Ón urm„, festivitate la care am fost ∫i eu de fa˛„ ∫i de la care, m„rturisesc, nu p„strez foarte pl„cute amintiri.

Cu acel prilej cele dou„ p„r˛i se angajau s„ Óncheie un tratat privind regimul frontierei de stat ∫i un acord pentru delimitarea platoului continental ∫i a zonelor exclusive din Marea Neagr„ ale celor dou„ state.

Pentru a se putea ajunge la Óncheierea acestui tratat au fost ini˛iate numeroase, numeroase negocieri, Ónc„ din anul 1998, iar p‚n„ Ón vara anului trecut au avut loc, a∫a cum s-a spus, 19 runde de discu˛ii, adesea dificile, adesea foarte dificile, put‚ndu-se finaliza numai partea privind parafarea, referitoare la regimul frontierei de stat.

Textul asupra c„ruia s-a convenit — ∫i este partea pozitiv„ la care m„ refer — reglementeaz„ un regim modern de frontier„, Ón conformitate cu standardele Uniunii Europene, ˛in‚ndu-se seama c„, Ón cur‚nd, ∫i repet ceea ce s-a mai spus, aceast„ frontier„ va fi cea r„s„ritean„ — NATO ∫i cea estic„ a Uniunii Europene.

Chiar dac„ Ón prevederile sale tratatul nu asigur„ unele interese legitime ale ˛„rii noastre, este important s„ semnalez — a∫a cum a f„cut-o ∫i domnul ministru de externe ∫i cum a f„cut-o ∫i domnul pre∫edinte al Comisiei noastre pentru politic„ extern„ —, Óncheierea lui d„ posibilitatea p„r˛ii rom‚ne s„ sesizeze unilateral Curtea Interna˛ional„ de Justi˛ie pentru delimitarea spa˛iilor maritime, Ón conformitate cu normele dreptului interna˛ional, problem„ de interes major pentru noi, fiind vorba de delimitarea platoului continental ∫i a zonelor economice exclusive din Marea Neagr„, problem„ ce treneaz„, Ón dezavantajul nostru.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/26.II.2004 Prin tratat se Ónfiin˛eaz„ o comisie mixt„ de frontier„ care urmeaz„ s„ verifice periodic traseul frontierei de stat, ceea ce ofer„ celor dou„ p„r˛i garan˛ii privind eventualele corecturi ale traseului, Ón func˛ie de evolu˛iile obiective din zonele de frontier„, fluviale ∫i maritime.

## **Domnul Mihail Lupoi**

**:**

Procedur„!

Da˛i-mi voie s„ Ói mul˛umesc mai Ónt‚i ∫i dup„ aceea procedur„.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Urmeaz„ domnul senator Lupoi, pentru probleme de procedur„.

Le-a expirat timpul!

Pe procedur„, a cerut pe procedur„!

## Domnule pre∫edinte,

Procedura nu este limitat„. V„ rog s„ lua˛i act de faptul c„ a trecut termenul pentru dezbateri ∫i v„ rog s„ am‚na˛i proiectul de lege. V„ cer acest lucru Ón virtutea Regulamentului Senatului.

Sunt de acord… propunerea dumneavoastr„…

Un moment, s„ vedem o alt„ propunere din partea domnului pre∫edinte Solcanu.

## **Domnul Ion Solcanu:**

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

M„ adresez ∫i distin∫ilor colegi de la P.R.M., a Ónceput dezbaterea pe proiectul acesta de lege, s-au pronun˛at p‚n„ acum trei grupuri parlamentare, urmeaz„ s„ se mai pronun˛e ∫i cel de-al patrulea grup

parlamentar ∫i, Ón consecin˛„, Grupul nostru, P.S.D., roag„ s„ pune˛i la vot prelungirea programului p‚n„ la adoptarea acestui act normativ.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

™i dac„ cerem pauz„ de consult„ri?!

## **Domnul Radu Vasile:**

## P„i, cere˛i, cere˛i!

Supunem la vot, Ónt‚i, propunerea venit„ din partea domnului pre∫edinte Solcanu, cu privire la prelungirea programului de lucru.

Propunerea domnului Solcanu are sens pozitiv ∫i, de obicei, are prioritate, cealalt„ are sens negativ ∫i o supunem dup„. Dar, dac„ dori˛i, f„r„ Óndoial„. Domnule Lupoi, sta˛i lini∫tit, nu v„ ridica˛i!

Supunem la vot propunerea venit„ din partea Grupului P.R.M. cu privire la am‚narea discu˛iilor. Deci supunem la vot propunerea din partea Grupului P.R.M. de a am‚na discu˛iile din cauza faptului c„ — s-a men˛ionat — s-a dep„∫it programul, ora 18,00. Am formulat corect, da?!

Ca urmare, revenim la propunerea Partidului Social Democrat de a prelungi…

## **Domnul Mihail Lupoi**

**:**

Procedur„, cerem pauz„!

Alt„ procedur„?!

Supune˛i la vot propunerea domnului Solcanu mai Ónt‚i.

## **Domnul Radu Vasile:**

Urmeaz„ votul pe propunerea Grupului P.S.D. Domnule vicepre∫edinte, sunte˛i martor c„ regulamentul este men˛inut Ón limitele sale standard.

Supun la vot propunerea Grupului P.S.D. de a se prelungi programul, cu alte cuvinte, peste 19,30, p‚n„ c‚nd se va epuiza problematica tratatului prezentat aici de domnul ministru Geoan„.

V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot.

Cu 81 de voturi pentru, 34 de voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, s-a acceptat propunerea prelungirii programului. Acum urmeaz„…

## **Domnul Mihail Lupoi**

**:**

Cerem pauz„ pentru consult„ri.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/26.II.2004

## **Domnul Radu Vasile:**

Din partea Grupului P.R.M. se cere o pauz„ de consult„ri de…?!

V„ rog s„ nu exagera˛i! Deci o pauz„ de…?!

## **Domnul Mihail Lupoi**

**:**

Zece minute.

Lu„m pauz„ 10 minute. V„ rug„m s„ v„ exprima˛i prin vot.

Nu, domnule pre∫edinte, dac„-mi Óng„dui˛i, o solicitare de asemenea fel nu se supune la vot, este dreptul grupului parlamentar ∫i, dup„ 10 minute, fie c„ dumnealor se Óntorc, fie c„ nu, vom continua lucr„rile.

Fie c„ se Óntorc aceia∫i, fie c„ se Óntorc Ón mod diferit. Pauz„ zece minute, pe care doresc s„ o realiza˛i Ón mod fructuos.

Cele 10 minute au trecut. Continu„m dezbaterile generale, d‚nd cuv‚ntul reprezentantului Grupului parlamentar U.D.M.R., domnul György Frunda.

## **Domnul Frunda György:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Domnule ministru,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Desigur, discutarea unui tratat de baz„ cu un vecin, cu care de-a lungul istoriei ai avut conflicte, cu care chiar Ón ultima perioad„ a istoriei ai avut puncte de vedere diferite, un vecin pe al c„rui teritoriu tr„ie∫te o important„ comunitate a na˛iunii tale, atunci c‚nd ∫i pe teritoriul t„u tr„ie∫te o important„ comunitate a ˛„rii respective, na∫te Óntotdeauna discu˛ii: emo˛ionale, ra˛ionale, de tip conservator, al trecutului, sau de tip european, mai moderne.

Nu suntem primii care avem asemenea discu˛ii. Œn ultimii zece ani, dup„ c„derea Zidului Berlinului, parlamente precum acela al Germaniei au avut discu˛ii asem„n„toare c‚nd au ratificat tratatul cu Polonia, respectiv cu fosta Cehoslovacie.

Nu pu˛ine au fost re˛inerile Ón Parlamentul ungar c‚nd Ungaria a ratificat tratatul pe care l-a Óncheiat cu Rom‚nia.

Tot a∫a, normal este ca ast„zi s„ fie o serie de probleme care se ridic„ din punct de vedere al tratatului pe care-l Óncheiem noi cu Ucraina. Dar toate statele la care m-am referit au Óncheiat tratate din punct de vedere european, din punct de vedere al unei ideologii na˛ionale

europene, al unui spirit de integrare european„, care are ca ˛el comun rezolvarea problemelor nu numai interne, na˛ionale, dar ∫i cele de vecin„tate, Ón interiorul familiei europene. Din acest punct de vedere a fost redactat ∫i semnat Tratatul dintre Rom‚nia ∫i Ungaria. Acest lucru este garan˛ia rezolv„rii pozitive, a interpret„rii pozitive europene a tratatului parafat de cele dou„ p„r˛i. Din acest punct de vedere sunt convins c„ tratatul Óncheiat este un pas Ónainte, care va determina, va influen˛a parlamentele ambelor ˛„ri, guvernele ambelor ˛„ri spre o rezolvare european„, spre o rezolvare pozitiv„ a problemelor r„mase Ónc„ Ón discu˛ie.

A doua problem„ pe care a∫ vrea s-o analizez pu˛in este cea a minorit„˛ilor na˛ionale. ™i din acest punct de vedere cred c„ noi, care reprezent„m comunitatea maghiar„ din Rom‚nia, ∫tim cel mai bine ce Ónseamn„ semnarea unui tratat. At‚ta timp c‚t un tratat nu exist„ Óntre dou„ ˛„ri vecine, cei care au cel mai mult de suferit sunt comunit„˛ile na˛ionale de pe teritoriul ˛„rii respective. Trebuie s-o spunem deschis ∫i r„spicat c„ dac„ Óntre Rom‚nia ∫i Ungaria, Óntre Ungaria ∫i Rom‚nia nu s-ar fi semnat tratatul de fa˛„, Ón mod cert nu s-ar fi schimbat mentalit„˛ile, Ón mod cert nici comunitatea maghiar„ din Rom‚nia ∫i nici comunitatea rom‚n„ din Ungaria nu ar tr„i ast„zi Óntr-un mediu mult mai pu˛in discriminatoriu, mult mai pozitiv, mult mai european, a∫a cum tr„iau Ónainte de semnarea tratatelor respective.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Din partea senatorilor Partidului Democrat, ∫i-a exprimat dorin˛a, av‚nd Ón vedere ∫i problema foarte important„ cu care ne confrunt„m ast„zi, s„ ia cuv‚ntul doamna senator Maria Petre.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

F„r„ s„ Óncerc s„ glumesc, pentru c„ nu cred c„ pe un asemenea subiect sau pe cel„lalt ne arde vreunuia de glum„, a∫ spune c„ din partea Grupului Partidului Democrat din Senatul Rom‚niei, Ónc„ Ón acest moment, e necesar s„ ne exprim„m pozi˛ia pe un subiect at‚t de important ca cel con˛inut de proiectul de lege, pe care, iat„, de o bun„ bucat„ de timp Ól dezbatem Ón plenul Senatului Rom‚niei.

Sigur c„ s-au exprimat aici ∫i toate rezervele ∫i s-au exprimat Ón mod clar ∫i toate por˛ile deschise pe care con˛inutul Tratatului privind frontiera de stat a Rom‚niei cu Ucraina le prevede, s-au exprimat aici toate argumentele Ón favoarea aprob„rii acestui proiect de lege, nu mai pot ad„uga mare lucru, domnul senator Frunda, care a vorbit Ónaintea mea, ∫i fiecare dintre colegii care au exprimat pozi˛iile grupurilor parlamentare au f„cut-o suficient de clar. Ceea ce voi spune Ón acest moment este c„ Grupul Partidului Democrat din Senatul Rom‚niei voteaz„ proiectul de lege a∫a cum a fost el propus el de Guvern ∫i a∫a cum a fost propus de comisiile reunite. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, doamna senator.

Œnainte de a trece mai departe, domnul pre∫edinte al Partidului Rom‚nia Mare va face cunoscut rezultatul deliber„rilor Ón interiorul grupului, cu privire la problema avut„ Ón discu˛ie.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Domnule pre∫edinte, Onora˛i colegi,

Œn cadrul discu˛iilor purtate Ón Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, noi ne-am exprimat

nemul˛umirea pentru stadiul foarte prost Ón care se afl„ diploma˛ia rom‚neasc„. Avem o diploma˛ie lamentabil„. Pe locul unde au fost odinioar„ Nicolae Titulescu, Grigore Gafencu ∫i al˛i corifei ai diploma˛iei mondiale, vedem tot felul de ambasadori improviza˛i, consuli generali f„cu˛i din oameni care rupeau bilete pe la cinematografe sau pe la teatre, Ón general, clientel„ politic„.

Diploma˛ia Ón genunchi nu ne-a adus niciodat„ nu numai rezultate, nici respectul comunit„˛ii interna˛ionale. Nu vreau s„ v„ ˛in o lec˛ie de istorie, nici de diploma˛ie. Ora este Ónaintat„, Óns„ a∫ vrea s„ v„ aduc aminte c„ liderii partidului dumneavoastr„, Ón frunte cu actualul pre∫edinte Adrian N„stase, ˛in minte c„ au formulat critici foarte severe, Ón 1997, cu privire la tratatul pripit, gr„bit ∫i antina˛ional, a∫ spune eu, Óncheiat de regimul Emil Constantinescu cu Ucraina. Au fost critici serioase pentru c„, pe undeva, se sim˛ea un fel de ∫antaj, Ón sensul c„ dac„ nu semn„m ∫i ratific„m tratatul cu Ucraina, nu intr„m Ón NATO. N-am intrat Ón NATO atunci. Ni s-a spus c„ vor avea condi˛ii mai bune de via˛„ comunit„˛ile rom‚ne∫ti din diverse zone ∫i raioane ale Ucrainei. S„ nu uit„m c„ Ón Ucraina se afl„ marele ora∫ rom‚nesc Cern„u˛i, ora∫ul copil„riei poetului na˛ional Mihai Eminescu. Nu numai c„ o duc din ce Ón ce mai prost, dar Óntre timp s-a ars ∫i o biseric„ de pe la 1640.

Am vorbit Ón Adunarea parlamentar„ a Consiliului Europei acum doi ani despre aceast„ situa˛ie. Rom‚nii sunt supu∫i unui regim barbar de dezna˛ionalizare, fiindc„ cel mai odios ∫ovinism, din p„cate, e al unor extremi∫ti ucraineni. Nu vorbesc de poporul ucrainean, care e un popor mare ∫i a dat umanit„˛ii at‚tea valori recunoscute. La ora actual„, chiar una dintre m‚ndriile Academiei Rom‚ne, distinsa profesoar„ Alexandrina Cernov, membr„ de onoare a Academiei Rom‚ne, cum este ∫i Grigore Vieru, cum sunt ∫i al˛i oameni din acele ˛inuturi r„nite ale rom‚nit„˛ii, suport„ presiuni infernale, ea ∫i so˛ul ei, din partea autorit„˛ilor de la Kiev. De ce? Pentru c„ Óndr„zne∫te s„ tip„reasc„ ni∫te reviste rom‚ne∫ti Ón care cere drepturi pentru rom‚ni. Pentru c„ Óndr„zne∫te s„ cear„ dreptul de a se studia Ón limba rom‚n„. E o situa˛ie inacceptabil„, dac„ tot vorbea un distins coleg, Ónainte, de normele europene. Sigur c„ da. Toat„ lumea e de acord. Vede˛i bine c„ ∫i noi ne-am moderat discursul. Suntem ad‚nc, din ce Ón ce mai ad‚nc Ón mileniul III cre∫tin. Lumea are alte repere, dar sunt ni∫te chestiuni unde se aplic„ dublu standard. Nou„ mereu ni se pun poveri Ón spate. Ni se cere s„ fim europeni, ∫i vom fi, fire∫te, pentru c„ „sta este un curs ireversibil al istoriei, dar comunitatea interna˛ional„ nu are aceea∫i rezonan˛„ ∫i pentru anumite zone cum este Transnistria (nu e Ón cazul de fa˛„, fire∫te), dar acolo nu se aplic„ absolut nici o lege, cum este, de pild„, zona Bucovinei, care este ocupat„ samavolnic de Ucraina. Eu nu a∫ putea fi pre∫edintele unui partid care se nume∫te Rom‚nia Mare, m„ refer la Rom‚nia Mare Ón spirit, Ón cultur„, Ón civiliza˛ie. Nu vrea nimeni modificarea prin for˛„ a grani˛elor, s-a terminat cu povestea asta cu care eram sataniza˛i mereu. Vede˛i bine c„ nu se cere a∫a

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Doamnelor ∫i domnilor senatori, a˛i ascultat punctele de vedere ale fiec„ruia dintre grupurile parlamentare prezente Ón Senat.

Œn finalul acestor discu˛ii, da˛i-mi voie s„ dau cuv‚ntul domnului ministru de externe, care va trebui s„ r„spund„ temerilor, criticilor ∫i observa˛iilor f„cute de domnii senatori, cu prilejul discu˛iilor pe aceast„ tem„.

Domnule ministru, ave˛i cuv‚ntul!

## **Domnul Mircea Geoan„:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Mul˛umesc tuturor celor care au intervenit ∫i celor care ∫i-au exprimat interesul ∫i dorin˛a de a vota Ón favoarea acestui tratat privind regimul de frontier„.

Nu discut„m ast„zi ceea ce s-a discutat ∫i s-a decis Ón 1997. Este vorba despre un tratat eminamente tehnic ∫i cine are r„bdarea s„-l citeasc„ va vedea c„ este Ón mare m„sur„ de natur„ tehnic„. A∫ vrea s„-i r„spund ∫i domnului profesor Buzatu, pe care Ól respect ∫i i-am admirat ∫i argumenta˛ia dintr-un punct de vedere, apropo de Insula ™erpilor. ™i domnul senator Vadim Tudor a f„cut o referire la Insula ™erpilor.

Demarcarea frontierei noastre pe Dun„re este un lucru indispensabil. Nu putem tr„i f„r„ o balizare, o demarcare a frontierei Óntre dou„ ˛„ri. Acest tratat spune c„ 10 metri, 5 metri de o parte ∫i 5 de cealalt„ parte, pe frontiera terestr„, ∫i, dup„ aceea, pe canalul navigabil al Dun„rii, avem o frontier„ pe care trebuie s„ o delimit„m, altfel nu putem s„ o p„zim, altfel nu putem s„ ∫tim dac„ a trecut un animal sau un ˛„ran, dac„ putem pune o paz„ de frontier„, dac„ putem face, prin satelit, protec˛ia frontierei. Iar consecin˛a — ∫i aici a∫ vrea s„-i r„spund domnului profesor Buzatu, Ón principal, care a f„cut o referire ∫i o temere, cred eu, legitim„ —, c„ aceast„ ultim„ baliz„ care decurge din delimitarea frontierei pe Dun„re, dintre noi ∫i ucraineni, este tocmai protec˛ia noastr„ Ómpotriva unor eventuale preten˛ii exagerate din partea ucrainean„, Ón condi˛iile Ón care acest punct nu ar fi fost definit.

Reamintesc c„ Ón anul 1997 — ∫i este deja istorie — a fost prev„zut faptul c„ nu se va putea merge la Haga pentru a ne face dreptate — dac„ nu ne putem face dreptate Ón plan bilateral — f„r„ acest punct. Nu putem s„ m„sur„m. Nici un judec„tor de la Haga — nimeni! — nu va putea s„ spun„ c„ argumentele mele sunt ra˛ionale, c„ respect„ dreptul interna˛ional, dac„ nu am

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/26.II.2004 acest punct. F„r„ acest punct nu m„ pot duce la Haga! Nu am cum. Ca ∫i cum a∫ m„sura f„r„ s„ am vreun punct de sprijin undeva.

Œn al doilea r‚nd — ∫i aici tot domnului profesor Buzatu Ói r„spund, apropo de cele dou„ articole care nu vor suferi modific„ri la expirarea termenelor de 5 ∫i, respectiv, 10 ani — numai art. 1 are relevan˛„ — art. 7 este un articol de dispozi˛ii finale ∫i tranzitorii ∫i nu are o relevan˛„ — ∫i unde este precizat acest punct prin latitudine ∫i longitudine — cum bine a˛i spus, domnule profesor, citez din acest art. 1 care nu se schimb„. Nu se schimb„!

**:**

Este a noastr„!

## **Domnul Mircea Geoan„:**

… revin imediat la acest subiect.

Ceea ce s-a Óncercat s„ se fac„ — ∫i prin acest punct ne asigur„m un punct de protec˛ie suplimentar — este transformarea Insulei ™erpilor dintr-o îroc„“, deci dintr-un anumit regim juridic, Óntr-o insul„ cu via˛„ economic„ proprie, care are, conform dreptului interna˛ional, dreptul la o mare continental„ ∫i o zon„ economic„ mai mare. Deci acest lucru ne pune la ad„post de activit„˛i umane care ar putea s„ schimbe datele problemei.

La fel este ∫i cu canalul B‚stroe care vrea s„ se fac„, la fel este ∫i cu orice altceva care ar putea s„ se Ónt‚mple prin ac˛iune uman„, alta dec‚t ac˛iunea de la Bunul Dumnezeu, care se numesc aluviuni, schimb„ri datorit„ rota˛iei p„m‚ntului. Sunt chestiuni care se Ónt‚mpl„ Ón decenii, Ón secole, pe care trebuie s„ le prevedem Óntr-un tratat de acest gen.

Deci vreau s„ v„ spun c„ acest lucru este, de fapt, pentru protec˛ia interesului nostru.

Œn egal„ m„sur„ a∫ vrea s„ v„ spun c„ suntem extrem de preocupa˛i de ceea ce s-a spus Ón aceast„ sal„ cu privire la drepturile rom‚nilor care tr„iesc Ón Ucraina. Se poate face mai mult ∫i mai bine. Exist„ unele sugestii ∫i din partea ucrainean„ vizavi de ucrainenii din Rom‚nia, unde putem face ∫i noi anumite lucruri, poate mai bine din unele puncte de vedere.

Miercuri vine ministrul de externe ucrainean Ón vizit„ oficial„. Este un nou ministru de externe. Anul acesta va

fi o schimbare politic„ important„ Ón Ucraina. Este ultimul mandat al domnului pre∫edinte Leonid Kucima, Rom‚nia devine membru al Uniunii Europene ∫i NATO, ∫i cu aceast„ diploma˛ie îclientelar„“ am dus Rom‚nia Ón Uniunea European„ ∫i NATO ∫i aceasta este o frontier„ a Occidentului. ™i cred c„ este un lucru bun. Eu cred c„ Rom‚nia Ón interiorul Occidentului va putea s„ solicite respectarea standardelor europene, la fel pentru to˛i, mai puternic dec‚t Ón mod individual.

Nu vom putea fi credibili fa˛„ de partenerii no∫tri din familia noastr„ european„ ∫i euroatlantic„ dac„ noi nu vom respecta norma jocului interna˛ional normal.

Am vrut s„ r„spund domnului profesor Buzatu, Ón principal, pentru c„ ∫tiu ∫i din interven˛iile precedente, de la alte discu˛ii de politic„ extern„, c„ are preocup„ri care sunt legitime, dintr-un punct de vedere, c„ am Óncercat prin acest tratat — care este tehnic Ón mare m„sur„ — s„ Óncepem s„ g„sim o solu˛ie la lucrurile pe care Ónc„ le avem Ón suspensie cu acest mare vecin al nostru ∫i pe care trebuie s„ Óncerc„m s„-l ancor„m de Europa ∫i care avem nevoie s„ fie mai deschis ∫i mai aproape de Europa, mai aproape de noi, fiindc„ a∫a ne vom putea ap„ra interesele noastre, inalienabile ∫i perene, inclusiv vizavi de rom‚nii care tr„iesc fie Ón Maramure∫ul istoric, fie Ón Her˛a, fie Ón nordul Bucovinei, fie Ón Basarabia de Sud.

V„ mul˛umesc, domnule ministru.

Din partea comisiei dore∫te domnul pre∫edinte.

Nu, mul˛umesc. Cred c„ clarific„rile domnului ministru sunt suficiente.

## **Domnul Radu Vasile:**

V„ mul˛umesc.

Doamnelor ∫i domnilor senatori, conform art. 3 alin. 2 ∫i conform art. 76 alin. 2, primul legat de regimul frontierelor, aceast„ lege are un caracter organic.

De aceea,

**:**

Inclusiv raportul? Ce vot„m? Raportul sau…

## **Domnul Radu Vasile:**

Inclusiv raportul.

Este acela∫i lucru. Raportul ∫i proiectul de lege au acela∫i con˛inut.

Nefiind nici un amendament… V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot.

D„ drumul la vot!

## **Domnul Radu Vasile:**

Cu 88 de voturi pentru, 39 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, a fost adoptat acest proiect de lege, inclusiv raportul prezentat de comisie.

V„ mul˛umesc, doamnelor ∫i domnilor senatori.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

List„!

## **Domnul Radu Vasile:**

O list„ cerut„ de Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare. Domnule ministru, v„ mul˛umim ∫i felicit„ri!

R„m‚ne˛i pe loc. Urmeaz„ interpel„ri ∫i, mai ales, r„spunsuri.

Da. Av‚nd Ón vedere c„ lucrurile s-au clarificat foarte mult Ón sal„ ∫i sala a devenit mult mai comod„, trecem la Óntreb„ri.

Din partea Grupului P.S.D., domnul senator Nicolae Sin.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea este adresat„ domnului ministru Ioan Rus, ministrul administra˛iei ∫i internelor.

La Ónceputul anului 2003, domnul ministru Ioan Rus a anun˛at c„ a lansat 9 programe viz‚nd ordinea public„ ∫i securitatea cet„˛enilor. Unul dintre aceste programe este pentru lini∫tea localit„˛ilor rurale. Av‚nd Ón vedere c„ jude˛ul Giurgiu este un jude˛ cu o popula˛ie preponderent rural„ ∫i o problematic„ specific„, rog s„ mi se comunice cum se aplic„ acest program la nivelul jude˛ului ∫i care sunt rezultatele.

Œntrebarea, dup„ cum a˛i anun˛at ∫i dumneavoastr„, domnule pre∫edinte, este adresat„ domnului prim-ministru Adrian N„stase.

Obiectul Óntreb„rii: Unde sunt banii, domnilor de la guvernare?

Domnule prim-ministru, pre˛ul v‚nz„rii Sta˛iunii Sovata, la data Ónstr„in„rii sale ilegale, a fost de 40 miliarde lei.

Œn aceea∫i sta˛iune, Ministerul Justi˛iei a pl„tit pentru repararea a numai dou„ vile suma de peste 70 miliarde lei.

Pentru a avea termen de compara˛ie, v„ informez c„ cei care de˛ineau Ón loca˛ie de gestiune ∫i Ón chirie numai 75% din activele Societ„˛ii Balneoclimaterice Sovata au ofertat pentru preluarea acestor active suma de peste 500 miliarde lei, iar pentru preluarea Ón Óntregime a activelor, S.C. îSalina — Budapesta“ S.R.L. a pl„tit numai 40 miliarde lei, respectiv c‚t valoarea vilei îStejarul“ de pe litoral, v‚ndut„ Ón anul 2002 cu suma de 40 miliarde lei.

Acest grav abuz a fost ∫i pe rolul Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, care a hot„r‚t irevocabil anularea actului ilegal prin care s-a v‚ndut aceast„ societate, al c„rei activ avea, la data v‚nz„rii, 115 vile, 5 hoteluri cu peste 200 de camere, baze de tratament, restaurante, baruri, s„li de conferin˛e, la care se adaug„ Lacul Ursu ∫i peste 300 hectare de teren aflat Ón intravilanul acestei sta˛iuni vestite, de interes european.

De∫i exist„ o hot„r‚re definitiv„ ∫i irevocabil„ privind anularea contractului de v‚nzare a sta˛iunii, reprezentan˛ii Guvernului refuz„ s„ duc„ la Óndeplinire prevederile sale, l„s‚nd activele sta˛iunii pe m‚na unor aventurieri, care le Ónstr„ineaz„ ilegal, p„gubind astfel poporul rom‚n, proprietarul de drept.

Œn cadrul acestei avalan∫e de abuzuri, ar„t c„ a fost v‚ndut Hotelul Aluni∫ cu suma de 750.000 euro, respectiv peste 31.000.000.000 lei. Un singur hotel, iar toat„ sta˛iunea a fost cump„rat„ cu 40 miliarde lei!

Consternat de iresponsabilitatea ∫i complicitatea unor reprezentan˛i ai Guvernului Rom‚niei, v„ rog s„ r„spunde˛i dac„ considera˛i v‚nzarea abuziv„ a acestei sta˛iuni, pe care statul rom‚n a patronat-o, ca fiind legal„, eficient„ ∫i f„cut„ cu aprobarea proprietarului de drept — poporul rom‚n.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Œn continuare, doamna senator Maria Ciocan, din partea aceluia∫i grup, c„tre Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/26.II.2004

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea mea este adresat„ doamnei ministru Elena Dumitru, din cadrul Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei.

Av‚nd Ón vedere problemele ridicate de c„tre cet„˛eni Ón timpul audien˛elor, cu privire la Legea nr. 19/2000, a pensiilor, care stipuleaz„ pensionarea anticipat„ pentru cei veni˛i din produc˛ie ∫i care Óndeplinesc condi˛iile de vechime — 25 de ani pentru femei ∫i 30 de ani pentru b„rba˛i —, v„ rug„m s„ ne comunica˛i dac„ aceast„ prevedere se poate aplica ∫i celor care nu vin din produc˛ie, caz concret, persoanele respective sunt pensionate pentru invaliditate, dar au vechimea prev„zut„, de 25 de ani pentru femei, respectiv 30 de ani pentru b„rba˛i.

Solicit r„spuns scris ∫i oral. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, doamna senator.

Œn continuare, din partea aceluia∫i grup, Grupul P.R.M., domnul senator Codreanu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prima mea Óntrebare este adresat„ domnului ministru Alexandru Athanasiu, ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii.

Domnule ministru,

V„ rog s„-mi preciza˛i situa˛ia real„ privind num„rul tuturor str„inilor (pe na˛ionalit„˛i) care studiaz„ Ón Rom‚nia, at‚t Ón Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar, c‚t ∫i Ón cel universitar de stat ∫i particular, inclusiv Ón domeniul militar.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

A doua Óntrebare, conform regulamentului, pentru care ˛in s„ v„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, c„ Ómi da˛i posibilitatea s„ o expun, este adresat„ domnului ministru Mircea Geoan„.

## Domnule ministru,

V„ rog s„-mi preciza˛i dac„ este adev„rat c„ la cl„direa Ambasadei Rom‚niei de la Paris au fost Ónlocuite basoreliefurile, care, a∫a dup„ cum am fost informat, erau din aur masiv, cu altele din ipsos, vopsite cu bronz ∫i, dac„ este adev„rat, ce s-a f„cut cu aurul respectiv?

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral. Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Din partea doamnei senator Maria Ciocan, o alt„ interven˛ie, c„tre Ministerul S„n„t„˛ii, cu r„spunsul peste dou„ s„pt„m‚ni. A∫a scrie aici.

Este o interpelare adresat„ domnului ministru Ovidiu Br‚nzan, din cadrul Ministerului S„n„t„˛ii.

Se ∫tie c„ Ón centrele de transfuzie sangvin„ din ˛ar„, conform Legii nr. 4/1994, donatorii de s‚nge beneficiaz„, printre altele, ∫i de urm„toarele drepturi: pentru fiecare donare de s‚nge beneficiaz„ de bonuri valorice sau bonuri de mas„; de asemenea, la a cincea donare beneficiaz„ de o recompens„ Ón bonuri valorice, denumit„ îpremiu“.

Conform Hot„r‚rii Guvernului nr. 927/20 septembrie 2001, publicat„ Ón Monitorul Oficial nr. 613 din 28 septembrie 2001, aceste drepturi sunt: 200.000 lei/donare ∫i 500.000 lei la a cincea donare.

De la data men˛ionat„ mai sus, adic„ 28 septembrie 2001, aceste drepturi nu au fost indexate, de∫i devalorizarea leul ∫i infla˛ia pe aceast„ perioad„ sunt Óntr-o continu„ cre∫tere.

Ca urmare a acestui fapt, num„rul donatorilor s-a redus foarte mult, cantitatea de s‚nge recoltat„ Ón unit„˛ile de transfuzie sangvin„ a sc„zut foarte mult, iar necesarul de s‚nge ∫i produse din s‚nge pentru spitale nu se mai poate asigura.

V„ rug„m, domnule ministru, s„ ne comunica˛i m„sura ce urmeaz„ a se lua Ón acest sens, adic„ indexarea drepturilor donatorilor de s‚nge, Ón vederea asigur„rii necesarului de s‚nge ∫i produse din s‚nge unit„˛ilor sanitare Ón cauz„.

Solicit r„spuns scris ∫i oral. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, doamna senator.

Din partea aceluia∫i grup, domnul senator Ionel Alexandru, c„tre Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Interpelarea este adresat„ domnului ministru Ioan Rus. Domnule ministru,

Acum nu doresc s„ v„ Óntreb ce a˛i f„cut pentru finalizarea cercet„rilor asupra mili˛ienilor care au Ómpu∫cat ∫i torturat, au lipsit de libertate tinerii Ón timpul Revolu˛iei, ∫i nici de ce au ob˛inut apoi foloase necuvenite, nu v„ Óntreb de banii poli˛i∫tilor care ∫i-au construit vile sau adev„rate imperii economico-financiare din salariile lor de bugetari, ∫i nici de ce patroneaz„ subordona˛ii dumneavoastr„ re˛ele de trafic de carne vie, de droguri, de ma∫ini furate.

Ast„zi nu v„ Óntreb de ce ∫i cine a transmis datele false Ón cazul ziaristului Iosif Costina∫ sau cum a fost posibil ca poli˛i∫tii ∫i jandarmii s„ se fac„ complici cu cei care au tulburat lini∫tea cartierului Baicului Ón ziua de 8.02.2004, de la orele 14,00 la orele 20,30.

Ast„zi doresc s„ ∫tiu ∫i v„ rog s„-mi r„spunde˛i de ce nu au fost aresta˛i poli˛i∫tii Iulian Militaru ∫i Filip Gheorghe, care au lipsit de libertate, au violat Ón grup ∫i au maltratat cele dou„ tinere din jude˛ul Ialomi˛a.

Œn statul de drept, care este Rom‚nia, sunt poli˛i∫tii mai presus de lege?

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/26.II.2004

Mul˛umesc, domnule senator.

Cu aceasta, interpel„rile au luat sf‚r∫it. Urmeaz„ r„spunsurile la o serie de Óntreb„ri ∫i interpel„ri.

Mai eram ∫i eu, domnule pre∫edinte, dac„ nu v„ sup„ra˛i. M-a uitat domnul secretar Ungheanu.

Nu v-am uitat. Nu v-a˛i Ónscris.

## **Domnul Radu Vasile:**

V-a˛i Ónscris Ón alt„ parte, auzi˛i!

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„**

**:**

Unde Ón alt„ parte, domnule pre∫edinte? Ce, exist„ mai mul˛i centri de putere!?

V„ mul˛umesc, domnule vicepre∫edinte T„r„cil„. M„ bucur c„ sunte˛i, ca Óntotdeauna, al„turi de mine.

Am dou„ Óntreb„ri. O prim„ Óntrebare, pentru doamna ministru al justi˛iei, distinsa doamn„ Rodica St„noiu.

A∫ dori s„ o Óntreb: at‚ta timp c‚t foarte mul˛i oameni, chiria∫i, din jude˛ul Bra∫ov se pl‚ng c„ nu se aplic„ prevederile legii referitoare la buna-credin˛„, ei cump„r‚nd, de ani de zile, apartamentele de la R.I.A.L. Bra∫ov, pentru ca acum s„ apar„ fel de fel de proprietari care revendic„ ∫i c‚∫tig„ procesele, ce m„suri are de g‚nd s„ ia pentru ca aceast„ bun„-credin˛„ s„ fie respectat„ de c„tre instan˛e ∫i, mai ales, ce m„suri are de g‚nd s„ ia pentru ca legea s„ se aplice uniform pe teritoriul Rom‚niei, pentru c„ sunt situa˛ii Ón care unora li se dau casele, altora nu?

Mai am o Óntrebare pentru domnul ministru al A.P.A.P.S., Ovidiu Mu∫etescu. Œl Óntreb din nou, cred c„ a patra oar„: ce m„suri are de g‚nd s„ ia Domnia sa referitor la Societatea îHidromecanica“, care a fost dat„ unui ∫ahist, Cri∫an?

Domnul ministru a recunoscut c„ îa fost o privatizare nefericit„“ — Ól citez din memorie —, dar acum a trecut societatea din nou Ón proprietatea A.P.A.P.S. Ce are de g‚nd s„ fac„ Ón continuare?

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Deci s-au Óncheiat Óntreb„rile. Acum urmeaz„ a doua parte, r„spunsurile.

Mai Ónt‚i vreau s„ men˛ionez faptul c„ este prezent„ aici doamna Cristina Tarcea, secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei, care are de r„spuns la Óntreb„rile domnilor senatori Nicolae P„tru ∫i Ilie Petrescu.

Doamna secretar de stat, v„ anun˛„m, pe aceast„ cale, c„ domnii senatori nu se afl„ aici, a∫a c„ pute˛i depune Ón scris r„spunsul dumneavoastr„ ∫i s„ nu mai a∫tepta˛i p‚n„ la sf‚r∫it.

Aceea∫i situa˛ie o g„sim ∫i la domnul secretar de stat de la Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, domnul Constantin Stoenescu, la Óntrebarea pus„ de domnul senator Gheorghe Zl„vog. Domnul senator nu se afl„ aici, deci v„ rog s„ depune˛i Ón scris r„spunsul. Am men˛ionat prezen˛a dumneavoastr„, pentru stenogram„.

Œn fine, la Óntreb„rile formulate de doamna senator Maria Ciocan, se solicit„ am‚narea acestor r„spunsuri, pentru a avea timp pentru fundamentare.

Ave˛i dou„ Óntreb„ri, doamna senator, una c„tre Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, ∫i alta c„tre Ministerul Finan˛elor Publice.

Doamna senator Maria Petre nu este prezent„.

Acum avem a∫a: domnul Claudiu Seucan, secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare ∫i Administrarea Participa˛iilor Statului, r„spunde domnului senator Ionel Alexandru, cu referire la contractul de privatizare a Societ„˛ii îLaminorul Br„ila“.

**Domnul Claudiu Seucan** — _secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare ∫i Administrarea Participa˛iilor Statului_ **:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor,

Domnul senator ne Óntreab„ dac„ avem de g‚nd s„ reziliem contractul de privatizare pentru îLaminorul Br„ila“ ∫i v„ r„spundem urm„toarele:

A.P.A.P.S. a formulat cerere de chemare Ón judecat„ Ómpotriva firmei îTuckman International Limited“, solicit‚nd rezolu˛iunea contractului de v‚nzare-cump„rare nr. 4.088 din 29.09.1999, av‚nd Ón vedere faptul c„ firma îTuckman“, cump„r„tor Ón contractul men˛ionat, nu ∫i-a respectat obliga˛ia asumat„ prin contract privind efectuarea de investi˛ii la îLaminorul Br„ila“ — S.A.

Domnul senator, dac„ ave˛i de comentat acest r„spuns?

Da. O precizare. ™i anul trecut, Ón prim„var„, acela∫i lucru a f„cut domnul ministru cu ocazia unei vizite la acest combinat. Eu cred c„, de data aceasta, se va duce p‚n„ la cap„t rezilierea contractului ∫i solicit s„ mi se predea ∫i r„spunsul, pentru a-l face public Ón jude˛. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Radu Vasile:**

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Œn continuare, un r„spuns pentru domnul senator Eugen Marius Constantinescu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/26.II.2004 De la Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului, doamna secretar de stat Irinel Chiran.

Doamna secretar de stat, v„ rog s„ r„spunde˛i.

**Doamna Irinel Chiran** _— secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului_ **:**

## Mul˛umesc.

Am fost interpela˛i Ón leg„tur„ cu transportul ∫colar Óntr-un sat, Strezeni, unde copiii sunt nevoi˛i s„ mearg„ la ∫coala de centru f„r„ a avea la dispozi˛ie acest mijloc de transport ∫i, evident, se face referire la programul guvernamental, Ón leg„tur„ cu dotarea tuturor inspectoratelor ∫colare jude˛ene, mai precis a consiliilor jude˛ene, cu microbuze ∫colare de 16 sau 22 locuri.

Vreau s„ reamintesc faptul c„ aceast„ m„sur„, bineÓn˛eles, a programului guvernamental, numit„ îMicrobuze ∫colare — transport ∫colar“, vine s„ completeze de fapt o alt„ m„sur„ care se cheam„ îComasare de ∫coli“ ∫i, din nefericire, mai sunt Ónc„ ∫coli, de fapt Ón toate jude˛ele, este o problem„ care se refer„ la toate jude˛ele, Ón care aceast„ comasare s-a f„cut Ónainte de lansarea acestui program guvernamental, ∫i anume Ónainte de anul ∫colar 2001-2002.

Anul acesta ∫colar au fost cuprinse Ón program 295 de microbuze, Óns„ situa˛ia la care se face referire nu face parte din situa˛iile deja cuprinse Ón comasare de ∫coli. E vorba de mai multe ∫coli de la sate, ∫i copiii, ca ∫i domnii profesori trebuie s„ mearg„ la ∫colile de centru, pe care noi le numim ∫coli de zon„.

Deci este vorba de faptul c„ Ón anul ∫colar 2002-2003 a fost repartizat pentru comuna Merei un autobuz ∫colar de 16 locuri, pentru transportul elevilor din satele Monteoru, Dealul Viei, Gura S„r„˛iei ∫i Orezi, care fac naveta la ∫coala de centru din comuna Merei.

Evident c„, exact cum spuneam, este vorba despre satul Strezeni, care nu a fost cuprins Ón aceast„ comasare la debutul programului guvernamental.

Reamintesc faptul c„ Ón fiecare jude˛ sunt deja ∫coli r„mase f„r„ acest mijloc de transport, Óns„ noi acum facem deja o analiz„ la nivel de ˛ar„, cu inspectoratele ∫colare jude˛ene, c‚˛i copii sunt afecta˛i de lipsa de mijloace de transport ∫colar, tocmai pentru a putea lansa, eventual, o alt„ ini˛iativ„ pentru rezolvarea acestor situa˛ii.

Toate jude˛ele, repet, au astfel de situa˛ii. Comas„rile de ∫coli au fost f„cute, ele au afectat ∫i re˛eaua ∫colar„ ∫i, bineÓn˛eles, schemele de Óncadrare a tuturor ∫colilor, mai ales Ón mediul rural, ∫i, Ón momentul Ón care vom avea aceast„ analiz„ finalizat„, vom lua o hot„r‚re de finan˛are pentru continuarea dot„rii cu microbuze.

Mul˛umesc, doamna secretar de stat. Domnule senator, ave˛i observa˛ii?

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

A∫ vrea s„ repeta˛i, doamna secretar de stat, informa˛ia referitoare la dotarea ∫colii din Merei, pentru c„, Ón urm„ cu o s„pt„m‚n„, c‚nd am adresat aceast„ Óntrebare, m-am adresat ∫i Prim„riei Merei, cer‚nd preciz„ri Ón leg„tur„ cu dotarea aceasta, ∫i mi s-a r„spuns c„ nu a primit acest microbuz.

Doi. Situa˛ia de la Strezeni este foarte grav„ ∫i deosebit„. Copiii sunt peste 50, sunt 54 de copii, care, unii fac naveta aceasta de la mai mult de 8 km de ∫coal„.

Ca atare, cred c„ trebuie acordat„ o aten˛ie mai mare acestei situa˛ii.

Da, categoric, eu am s„ verific ceea ce Ómi spune˛i dumneavoastr„.

Din datele care sunt Ónregistrate la noi, la minister, este alocat un microbuz de 16 locuri, Óns„ probabil c„ nu a fost Ónc„ Ónregistrat de c„tre prim„rie sau mai sunt Ónc„ situa˛ii Ón care Óntre˛inerea acestor microbuze a f„cut unele prim„rii s„ nu dea Ónc„ Ón circuit microbuzele.

M„ voi interesa ∫i v„ voi spune.

V„ voi transmite r„spunsul Ón scris.

V„ mul˛umesc, doamna secretar de stat.

S„-i transmite˛i domnului ministru c„ v-a˛i descurcat foarte bine.

V„ mul˛umesc.

R„spunsul pentru domnul senator Codreanu, care ∫i-a adresat Óntrebarea Ministerului Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului, este dat de domnul secretar de stat Gheorghe Predil„.

Men˛ionez c„ r„spunsul, pentru domnul senator Dumitru Pop din Grupul parlamentar P.R.M., care trebuia dat de domnul secretar de stat Marin Popescu, nu poate fi dat, deoarece domnul Marin Popescu nu se afl„ aici. V„ rug„m, domnul secretar de stat.

**Domnul Gheorghe Predil„** _— consilier Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

La Óntreb„rile formulate, sunt dou„ Óntreb„ri Óntr-una, de c„tre domnul senator Codreanu, vreau s„ exprim, Ón primul r‚nd, satisfac˛ia c„ actele noastre sunt urm„rite cu interes ∫i c„, atunci c‚nd anumi˛i oameni de la noi mai strecoar„ unele erori Ón aceste documente, suntem ajuta˛i prin asemenea interven˛ii de a reveni asupra unor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/26.II.2004 formul„ri care, la vremea respectiv„, au sc„pat ∫i s-au strecurat Ón normele metodologice de aplicare a Hot„r‚rii Guvernului nr. 1.593/2003.

Nu este nimeni obligat s„ parcurg„ distan˛e mari pentru un certificat sanitar, el acum va fi eliberat de medicul care este Ómputernicit de direc˛ia sanitarveterinar„ jude˛ean„ din circumscrip˛ie ∫i are un nou nume, este certificat veterinar de transport care Ónso˛e∫te animalul p‚n„ la destina˛ia respectiv„.

Œn ceea ce prive∫te temerea dumneavoastr„ cu acordarea subven˛iilor datorit„ Ónt‚rzierilor Ón identificarea animalelor, eu v„ asigur c„ nu trebuie s„ existe nici o Óngrijorare, pentru c„ aplicabilitatea acestui document Óncepe de la 30 iunie 2006.

Œn momentul de fa˛„, Ómpreun„ cu speciali∫tii din Uniunea European„, sunt organizate licita˛ii, pentru c„ noi nu dispunem de Óntreaga baz„ material„ Ón Rom‚nia, iar Ón ceea ce prive∫te identificarea suinelor, ovinelor ∫i caprinelor, procesul continu„, se desf„∫oar„.

Œn sensul acesta exist„ ∫i un act normativ elaborat de anul trecut, respectiv Ordonan˛a Guvernului nr. 127/2003.

De aceea, domnule senator, Ómpreun„ am rezolvat multe treburi ∫i, ca Óntotdeauna, eu Ómi exprim satisfac˛ia c„ dumneavoastr„ a˛i urm„rit cu aten˛ie actul respectiv ∫i a˛i tras un semnal de alarm„, la vremea respectiv„.

Domnule senator, sunte˛i mul˛umit de r„spuns?

Domnule pre∫edinte,

Mul˛umesc domnului secretar de stat Predil„ pentru r„spunsul dat. A∫a este, se strecurase o gre∫eal„ Óntr-o anumit„ ordonan˛„ de urgen˛„, o gre∫eal„ care ducea la neaplicabilitatea ei Ón teritoriu.

De altfel, a∫ ruga reprezentantul Ministerului Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului ca atunci c‚nd cei din Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului, staff-ul de acolo, cei care elaboreaz„ ∫i emit sau prezint„ ministrului pentru a emite anumite ordine sau ordonan˛e de urgen˛„ sau simple s„ fie aten˛i, pentru c„ una este s„ faci agricultur„ pe trotuarul Bucure∫tiului ∫i alta este s„ faci agricultur„ Ón via˛a de zi cu zi, acolo, la ˛ar„, acolo unde omul se zbate Óntre noroaie ∫i Óntre a-∫i valorifica produc˛ia pe care o are.

V„ mul˛umesc ∫i v„ rog, domnule ministru, s„ transmite˛i celor Óndrept„˛i˛i s„ fie mai aten˛i la elaborarea legilor.

V„ rog s„ re˛ine˛i c„ nu i-a fost u∫or celui care a f„cut aceast„ eroare.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Radu Vasile:**

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Declar Ónchise lucr„rile Senatului de azi, 16 februarie.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 12/26.II.2004 con˛ine 32 de pagini.**

Pre˛ul 60.800 lei