Corneliu Vadim Tudor

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Doamnelor ºi domnilor,

Astãzi, 11 iunie, zi cu reverberaþii istorice, am sã vã semnalez un caz scandalos de insultare a spiritului public.

Este vorba despre prostituarea Academiei Române, o instituþie fundamentalã a þãrii care ar trebui sã reprezinte un etalon moral.

La greci, prima academie a fost grãdina lui Akademos înnobilatã de spiritele lui Platon ºi Aristotel. La francezi, Academia a fost înfiinþatã de cardinalul Richelieu ºi avea numai 40 de nemuritori.

La români ea este opera lui Alexandru Ioan Cuza, finalizatã strãlucit de Carol I.

În mai toate epocile, Academia ºi-a pãstrat rangul. Este de notorietate supãrarea poetului George Topârceanu care nu a putut intra în supremul forum cultural ºtiinþific al þãrii, fiindcã s-a opus Bogdan Duicã, devenit imediat þinta pamfletelor sale.

Istoria avea sã demonstreze cã Topârceanu avea dreptate, mãcar pe el îl învaþã copilaºii la ºcoalã ºi îl cântã tinerii, dar de Bogdan Duicã nu a mai auzit nimeni.

ªi dupã 1940 s-au fãcut greºeli, unele grave. Au fost excluºi din Academie oameni de o valoare incomensurabilã, ca Lucian Blaga, dar au fost incluºi torþionari ca A. Toma.

Astãzi, coºmarul revine exact când ne aºteptam mai puþin. Este vorba despre primirea ca membru corespondent al Academiei Române a domnului Mugur Isãrescu.

Nu ºtim care sunt meritele domnului Isãrescu de a primit o asemenea recunoaºtere istoricã. Tot ceea ce ºtim este cã el a prãbuºit moneda naþionalã pânã la incredibilul prag de 30.000 de lei un dolar ºi s-a fãcut vinovat, printre alþii, de dispariþia din depozitele B.N.R. a circa 100 de tone de aur, în cei aproape 12 ani trecuþi de la Revoluþia din Decembrie 1989. Sau, cine ºtie, poate tocmai pentru cã a contribuit la jefuirea avuþiei naþionale ºi la dezastrul economic a fost recompensat de cãtre oligarhia care, ne place sau nu ne place, conduce ºi þara, ºi lumea.

Probabil cã dacã ar fi fãcut cursul de schimb de 60.000 de lei la un dolar, domnul Isãrescu ar fi devenit direct academician plin.

Ani de zile s-a perorat împotriva lui Manea Mãnescu, care fusese membru al Academiei Române ºi a fost dat afarã dintre nemuritori dupã decembrie 1989, deºi numai prin deces se poate pierde aceastã calitate într-o þarã civilizatã.

Nu îl apãr pe bãtrânul om politic care zace acum bãtrân ºi bolnav pe un pat de spital, apropiindu-se de 90 de ani, numai cã el a studiat, în tinereþe, cu Nicolae Iorga ºi Virgil Madgearu, fiind un foarte bun dascãl de economie. ªi cu toate acestea a fost debarcat fãrã milã.

Ce ne facem, însã, cu domnul Mugur Isãrescu care a fost ºi el prim-ministru, dar cu mult mai slab decât domnul Manea Mãnescu?

Pentru ce merite a primit aceastã calitate excepþionalã? Care e opera Domniei sale, în afarã de cea distructivã?!