Corneliu Vadim Tudor

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Lumea ºtie, de douã sute de ani, de la Goya încoace, cã ”Somnul raþiunii naºte monºtriÒ. Nimeni nu s-a gândit încã ce poate naºte somnul ruºinii.

Avem posibilitatea ca, de la o vreme, sã constatãm pe viu ce se întâmplã când ruºinea doarme. κi face de cap mitocãnia. Mitocãnia are numeroase forme de expresie: de la aroganþa neamului prost la obrãznicia de a te crede mai deºtept decât alþii, mai îndreptãþit, mai imposibil de criticat, deºi, dacã te scuturã cineva bine, nu rãmâne nimic din tine. ªtim cu toþii cã marii scriitori ºi moraliºti ai lumii s-au ocupat de mitocani. Aceºtia sunt prinºi în insectarul unui Shakespeare, al unui La Rochefoucauld, al unui Balzac. Eram convins cã s-a spus totul cu privire la specia asta, dar m-am înºelat. Frontierele mitocãniei au fost împinse ºi mai departe în ritmul noilor provocãri ale lumii contemporane. Un exemplu de mitocan de tip nou ne viziteazã periodic ºi tot încearcã sã ne facã sã ne simþim ca ultimii oameni de pe pãmânt. Este vorba de un oarecare Bruce Jackson care, dacã am înþeles bine, se ocupã de NATO, din partea S.U.A., sau de S.U.A., din partea NATO. Nu am auzit de el, dar a auzit el de mine, ca semn cã tot e bunã ºi celebritatea asta la ceva. Numitul Bruce Jackson se crede eroul pozitiv din filmele americane, intrând în pielea tizilor sãi Bruce Lee sau Bruce Willis, aºa cã se simte dator sã facã ordine în România, împotriva voinþei poporului român, el trebuie neapãrat sã cãlãreascã, precum la rodeo, ºi sã ne biciuiascã periodic. Nu l-a rugat nimeni, nu se uitã nimeni în gura lui. Este clar cã are apucãturi de agent, din moment ce, aºa cum, dupã cum am aflat, tatãl lui a fost unul dintre fondatorii C.I.A., iar el însuºi a fost ofiþer de contrainformaþii în armata S.U.A., în perioada 1979Ð1990.

În urmã cu câteva luni, într-o inspecþie de tatonare, el s-a cuibãrit la pieptul matern al ambasadorului S.U.A. la Bucureºti, domnul Michael Guest, unde s-a întâlnit cu ceea ce credea el cã reprezintã liderii opoziþiei democratice, domnii Valeriu Stoica ºi Traian Bãsescu. Nu ºtiu câtã valabilitate mai au înþelegerile dintre cei patru, din moment ce domnul Valeriu Stoica reprezintã acum o mânã moartã, fiiind debarcat din fruntea P.N.L. Atunci s-a fãcut caz de faptul cã eu nu aº fi fost invitat la reºedinþa ambasadorului. Asta m-a distrat cel mai tare, fiindcã eu nu aveam nici o plãcere sã sun la uºa dom-

nului Michael Guest ºi sã-mi deschidã nevasta lui cu barbã. Ulterior, îngrijorarea unor oficialitãþi americane faþã de creºterea fulminantã în sondaje a mea ºi a Partidului România Mare a sporit, ca dovadã, declaraþiile necugetate ale aºa-zisului ambasador care spunea, textual, cã, dacã ar ºti el cã Vadim Tudor reprezintã viitorul României, n-ar mai încerca sã ne bage în NATO. Dupã ce ne-a rezolvat trecutul, vânzându-ne la Ialta, ca la oborul de vite, americanii vor sã ne rezolve acum ºi viitorul.