Stenogramă plen

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Dacã-mi daþi voie, este cazul sã începem.

ªedinþa de astãzi va fi condusã de subsemnatul, asistat de domnii senatori Mihai Ungheanu ºi Pusk‡s Valentin-Zolt‡n, secretari.

Pânã în acest moment, dupã cum vedeþi, ºi-au anunþat prezenþa 119 senatori. Restul, pânã la 140, sunt absenþi, dintre care 6 motivat.

Dacã sunteþi de acord, trecem la aprobarea ordinii de zi. Fiecare dintre dumneavoastrã a primit la casetã ordinea de zi. Sunt observaþii sau propuneri? Dacã nu, vã rog sã votaþi.

Ordinea de zi a fost adoptatã cu 82 de voturi pentru ºi un vot împotrivã.

Vã mulþumesc.

În ceea ce priveºte programul de lucru, dat fiind faptul cã am început cu o întârziere apreciabilã, între orele 15,30 ºi 17,00 vor fi declaraþii politice, de la ora 17,00 la ora 18,00, dezbaterea proiectelor de lege, iar întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri între orele 18,00 ºi 19,30.

Dacã sunteþi de acord, poftiþi, vã rog!

ªi programul de lucru a fost adoptat cu 89 de voturi pentru ºi douã voturi împotrivã.

- Trecem în continuare la punctul 1 de pe ordinea de

- zi, declaraþiile politice.

Vã rog sã-mi daþi voie sã-l invit la microfon pe domnul senator Adrian Pãunescu.

Poftiþi, vã rog!

Multe ar fi, domnilor colegi, de spus în aceastã zi care anunþã o sãptãmânã bogatã ºi aminteºte cã s-a încheiat o altã sãptãmânã foarte bogatã.

Am sã trec în fugã peste câteva dintre lucrurile care trebuie sã-ºi gãseascã nume ºi sã mã apropii de substanþa cea mai importantã a declaraþiei mele politice.

Este de spus, domnilor colegi, un fapt care ar trebui sã ne punã pe gânduri, dar care se pare cã þine de esenþa aºezãrii noastre geografice, aºa cum Mateiu Caragiale cita: ”Ne aflãm **aici, la Porþile Orientului, unde totul este luat ˆ la lŽg•re** Ò. Într-o traducere (prea) liberã, ” **la miºto** Ò.

Trãim aici, la Porþile Orientului, unde, absolut orice faci, se gãseºte un unghi de atac, un unghi de satirizare, un unghi de batjocurã. De exemplu, o situaþie care li se întâmplã senatorilor români Ñ ºi se poate întâmpla oricui, nu numai lor. Colegul Zanc se duce sã mãnânce la bufet. Devine obiectul interesului general faptul cã a observat vechimea unei savarine. Dacã era popor, savarina respectivã se mândrea cu aceastã vechime. Ei, nu! Colegul Zanc devine cavalerul savarinei, deºi oricui i se poate întâmpla o nenorocire de la acest fapt care ar trebui sã ne oblige la minima seriozitate a gospodarului, din orice loc de viaþã, din orice loc unde trãiesc oameni.

Guvernul român încearcã sã dea copiilor sãrmani accesul la un corn ºi la un pahar cu lapte. Ce haz nebun în toatã lumea politicã! Sigur cã, din perspectiva unui salariu mare, nu e cine ºtie ce sã acorzi unor copii un pahar cu lapte ºi o chiflã, dar din perspectiva unei pensii de 100.000Ñ200.000 de lei pe lunã, la þarã, sau de 700.000Ñ1.000.000 lei, la oraº, faptul respectiv înseamnã ceva.

Se desfãºoarã la Braºov una dintre cele mai fantastice reuniuni mondene Ñ ” **Cerbul de Aur** Ò. Sigur cã ºi eu am altã perspectivã asupra artei decât lesbienele de la nu ºtiu ce grup ”t.A.T.uÒ. Sigur, putem avea orice pãrere despre faptul de artã petrecut acolo, putem crede orice despre organizatorii acestui festival, dar ce puteau face niºte oameni care trebuie sã respecte datele generale ale convieþuirii artistice ale modei ºi care au Ñ cum se spune, cu un cuvânt repetat Ñ de gestionat tot felul de trupe, unele drogate, altele reci? Ce au de fãcut? În presã apare acum un scandal enorm: ” **TVR trebuie sã-ºi cearã scuze!** Ò.

## **indiferent de neamul din care vin. El este doctor, dar gândeºte ºi din perspectiva tragicilor sãi pacienþi.**

Aº zice cã ar fi mare lucru sã urmãm exemplul acestui eminent medic ºi cetãþean român de naþionalitate maghiarã din Cãlugãreni Ð Eremitu, judeþul Mureº, ºi sã facem dreptate mãcar celor bolnavi, dacã nu o putem face tuturor, ºi celor bolnavi, ºi celor sãnãtoºi.

Vã mulþumim, domnule senator.

În continuare, invit la microfon pe domnul senator Corneliu Vadim Tudor.

Poftiþi, vã rog, domnule senator!

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Lumea ºtie, de douã sute de ani, de la Goya încoace, cã ”Somnul raþiunii naºte monºtriÒ. Nimeni nu s-a gândit încã ce poate naºte somnul ruºinii.

Avem posibilitatea ca, de la o vreme, sã constatãm pe viu ce se întâmplã când ruºinea doarme. κi face de cap mitocãnia. Mitocãnia are numeroase forme de expresie: de la aroganþa neamului prost la obrãznicia de a te crede mai deºtept decât alþii, mai îndreptãþit, mai imposibil de criticat, deºi, dacã te scuturã cineva bine, nu rãmâne nimic din tine. ªtim cu toþii cã marii scriitori ºi moraliºti ai lumii s-au ocupat de mitocani. Aceºtia sunt prinºi în insectarul unui Shakespeare, al unui La Rochefoucauld, al unui Balzac. Eram convins cã s-a spus totul cu privire la specia asta, dar m-am înºelat. Frontierele mitocãniei au fost împinse ºi mai departe în ritmul noilor provocãri ale lumii contemporane. Un exemplu de mitocan de tip nou ne viziteazã periodic ºi tot încearcã sã ne facã sã ne simþim ca ultimii oameni de pe pãmânt. Este vorba de un oarecare Bruce Jackson care, dacã am înþeles bine, se ocupã de NATO, din partea S.U.A., sau de S.U.A., din partea NATO. Nu am auzit de el, dar a auzit el de mine, ca semn cã tot e bunã ºi celebritatea asta la ceva. Numitul Bruce Jackson se crede eroul pozitiv din filmele americane, intrând în pielea tizilor sãi Bruce Lee sau Bruce Willis, aºa cã se simte dator sã facã ordine în România, împotriva voinþei poporului român, el trebuie neapãrat sã cãlãreascã, precum la rodeo, ºi sã ne biciuiascã periodic. Nu l-a rugat nimeni, nu se uitã nimeni în gura lui. Este clar cã are apucãturi de agent, din moment ce, aºa cum, dupã cum am aflat, tatãl lui a fost unul dintre fondatorii C.I.A., iar el însuºi a fost ofiþer de contrainformaþii în armata S.U.A., în perioada 1979Ð1990.

În urmã cu câteva luni, într-o inspecþie de tatonare, el s-a cuibãrit la pieptul matern al ambasadorului S.U.A. la Bucureºti, domnul Michael Guest, unde s-a întâlnit cu ceea ce credea el cã reprezintã liderii opoziþiei democratice, domnii Valeriu Stoica ºi Traian Bãsescu. Nu ºtiu câtã valabilitate mai au înþelegerile dintre cei patru, din moment ce domnul Valeriu Stoica reprezintã acum o mânã moartã, fiiind debarcat din fruntea P.N.L. Atunci s-a fãcut caz de faptul cã eu nu aº fi fost invitat la reºedinþa ambasadorului. Asta m-a distrat cel mai tare, fiindcã eu nu aveam nici o plãcere sã sun la uºa dom-

L-aþi recunoscut, desigur, pe un alt comic vestit al ecranului, domnul Elie Wiesel.

Între noi fie vorba, holocaustul a ajuns mai important decât o religie, dacã cineva îl neagã pe Dumnezeu nu i se întâmplã nimic, dacã îndrãzneºte, însã, sã nege holocaustul, riscã sã fie condamnat penal, ca marele filozof francez Roger Garaudy, sau chiar sã intre la închisoare. E totuºi prea mult! Nici un om normal la cap nu poate nega holocaustul, e o evidenþã tragicã a istoriei, dar, pentru numele lui Dumnezeu, omenirea a intrat în mile-

niul trei, haideþi sã ne gândim ºi la viitor, sã ieºim din prizonieratul tenebrelor trecutului!

Istoria consemneazã cã la fiecare 23 august Voltaire suferea fizic, cã avea frisoane în amintirea Nopþii Sfântului Bartolomeu de la 1572, deºi el nu o trãise, s-a nãscut cu mult mai târziu, cu peste 110 ani, dar îl durea fizic cã s-a putut întâmpla aºa ceva.

Aºa este, suferi pentru specia umanã, pentru umanitate, dar a trecut atât de mult timp, au apãrut alte generaþii, haideþi cu adevãrat sã le învãþãm sã creascã în cultul iubirii de oameni, nu al revanºei ºi nu al pedepsei. Cine spune altfel, acela abia este un adevãrat extremist.

Revenind la domnul Bruce Jackson voi spune cã ar trebui sã-i fie ruºine, dacã a auzit cumva de cuvântul acesta, ”shameÒ, în dialectul lor ºi în englezã. Nimeni pânã la Domnia sa nu ºi-a permis sã vorbeascã despre o þarã ca România în termeni sexuali. România nu este o prostituatã, domnule Jackson, ºi dumneata nu ai nici un drept sã foloseºti un asemenea limbaj de Bronx sau de Harlem când vorbeºti de þara noastrã. ªi, mã rog, cu cine ai vrea sã stea în pat România, cumva cu Michael Guest? Ca sã-i facã ce?

Pe urmã comisarul Jackson se aratã îngrijorat de viitorul copiilor din România pe care, chipurile, l-aº pune eu în pericol, mereu eu. Eu sunt foarte rãu, mã ºi mir cum de sunt eu atât de rãu ºi mã mai rabdã pãmântul.

Lasã-i în pace pe copiii români, maestre, mai bine ocupã-te de pedofilii americani care ne tot spurcã þara sub aparanþe umanitare. Dar de copiii din Irak, Iugoslavia ºi Afganistan, pe care i-au mãcelãrit sau i-au iradiat trupele americane, ce pãrere ai? Intenþionaþi sã le purtaþi de grijã copiilor români aºa cum le purtaþi de grijã copiilor din þãrile pe care le-aþi nenorocit?

Vã mulþumim, domnule senator.

În continuare, îmi daþi voie sã invit la microfon pe domnul senator Petre Roman.

Poftiþi, vã rog, domnule senator!

## **Domnul Petre Roman:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimate ºi stimaþi colegi,

România a obþinut în acest an o producþie foarte micã de grâu atât sub aspectul randamentului la hectar, cât ºi al producþiei totale, 4 milioane de tone, datele furnizate de Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor ºi direcþiile agricole judeþene lasã însã un mare semn de întrebare în privinþa corectitudinii raportãrii.

În foarte multe judeþe, dintre care Ialomiþa, Buzãu, Cãlãraºi, Olt, Dolj, producþiile medii sunt cele mai mici din ultimii 50 de ani.

Producþia totoalã faþã de datele culese real în teren, pare umflatã cu o jumãtate pânã la un milion tone de grâu.

Este greu de crezut, spre exemplu, cã în gospodãriile individuale au fost depozitate douã milioane tone grâu, adicã jumãtate din producþia obþinutã pe total þarã.

Din cele 2 milioane tone depozitate în Ñ aºa cum spune Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor Ñ unitãþi cu spaþii de depozitare, numai 617 mii tone sunt depozitate în unitãþi specializate ”ComcerealÒ, ”CerealcomÒ, ”Morãrit-PanificaþieÒ, ADS, complexe de porci ºi de pãsãri.

Pentru 1.383 de mii tone, nominalizarea în acelaºi document oficial este ”alþi beneficiariÒ. Pentru cunoscãtori nu este posibil ca la ”alþi beneficiariÒ sã fie depozitat de douã ori mai mult grâu decât în toate silozurile ºi fostele FNC-uri ale României.

Din comunicatele Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor se observã cã numai 600 de mii tone au fost cumpãrate din cele douã milioane tone depozitate pentru a fi vândute. Niciodatã din 1946 seceta nu a lovit atât de nãprasnic încât pe sute de mii de hectare sã nu se realizeze nimic, iar pe alte sute de mii producþiile sã fie sub 500Ñ600 kilograme la hectar.

Din fericire, în alte judeþe, în mod deosebit din vestul þãrii, s-au obþinut producþii sensibil mai bune.

Niciodatã din 1990 ºi pânã în prezent producãtorii agricoli din 16 judeþe ale þãrii, grav afectate de secetã, nu au avut o situaþie financiarã atât de gravã, cea mai mare parte a lor fiind practic în faliment, cu datorii foarte mari la bãnci, la buget ºi alþi beneficiari ºi fãrã absolut nici o posibilitate de reluare a procesului de producþie.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Vã mulþumim, domnule senator.

Invit acum la microfon pe domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

Poftiþi, vã rog, domnule senator!

**Din salã**

**:**

Aþi câºtigat pariul!

## **Domnul Petre Roman**

**:**

Foarte bine reuºit. Discutãm ºi despre acela când doriþi, dacã aveþi curajul.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Atât în politicã, cât ºi în afaceri ar trebui sã se þinã seama ºi de vorba româneascã: ”Lauda de sine nu miroase a bine!Ò ªi asta, pentru cã, de o bunã bucatã de vreme, constatãm cã Ministerul Turismului nu scapã nici un prilej pentru a-ºi mediatiza pe larg acþiunile într-o luminã cu totul alta decât realitatea. Astfel, prin nenumãrate declaraþii bombastice de tipul: ”Turismul românesc va aduce miliarde de dolari ºi milioane de turiºti strãini la munte, la mare, la bãi etc.Ò domnul ministru Dan Matei-Agathon a ajuns singurul lãudãtor al activitãþii ministerului pe care îl conduce. În realitate, turismul românesc a înregistrat o scãdere semnificativã a încasãrilor, a numãrului de turiºti români ºi strãini, cât ºi a investiþiilor în acest domeniu. De exemplu, în 2001 C.H. Intercontinental Ñ lanþ de hoteluri Ñ a înregistrat 382,9 miliarde lei pierderi, hotelul Marryott 317 miliarde lei, hotelul Sofitel 218 miliarde lei. ªi sã nu uitãm cã aceste hoteluri au fost premiate de Ministerul Turismului.

Din declaraþiile turiºtilor români ºi strãini rezultã cã serviciile nu sunt nici pe departe la valoarea preþurilor cerute, insecuritatea în hoteluri este de notorietate ºi, cel puþin pânã la ora actualã, nu pare sã fi impresionat pe cineva din conducerea Ministerului Turismului. Pe de altã parte, constatãm cã posturile de prim ajutor pe litoral nu pot fi înfiinþate decât în situaþiile în care sunt accidentaþi miniºtri. Situaþiile paradoxale de genul anulãrii unor concerte, pentru a asigura liniºtea premierului, sau vânarea mistreþilor pe plajã reprezintã fenomene inedite care ne-au adus, în sfârºit, în atenþia marilor posturi de televiziune internaþionale.

Proprietarii hotelurilor ºi restaurantelor se plâng, evident în surdinã, cã protocoalele ºi expoziþiile culinare, pe care sunt obligaþi sã le organizeze cu ocazia unor evenimente la care participã ministrul de resort, sunt deosebit de costisitoare ºi depãºesc cu mult nivelul valoric al altor manifestãri similare.

Mult-trâmbiþatele programe sociale sunt de fapt suportate nu de Guvern sau Ministerul Turismului, ci de societãþile comerciale care sunt obligate sã încheie contracte. În situaþia unui refuz al acestora, urmeazã controale permanente ale instituþiilor de specialitate care tind sã blocheze activitatea economicã.

Vã mulþumim, domnule senator.

În continuare, domnul senator Radu Constantinescu este rugat sã-ºi dezvolte declaraþia politicã. Poftiþi, vã rog, domnule senator!

Radu Constantin.

Mã scuzaþi, vã rog! Data viitoare nu o sã se mai întâmple.

## **Domnul Constantin Radu:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Prezenta declaraþie politicã se va referi la sprijinul financiar acordat de cãtre Guvernul þãrii noastre producãtorilor agricoli din judeþele þãrii, dar în mod deosebit din judeþele Dolj ºi Mehedinþi, pentru înfiinþarea culturilor agricole din toamna acestui an.

Dupã cum cunoaºteþi, în acest an sute de mii de hectare agricole, cu predilecþie cele din sudul þãrii, au fost pârjolite de seceta nemaiîntâlnitã în ultimele cinci decenii. Zona Olteniei a fost cea mai afectatã ºi în mod cu totul deosebit judeþele Dolj ºi Mehedinþi. Judeþul Dolj, care reprezintã ca suprafaþã ºi ca potenþial agricol al doilea judeþ agricol al þãrii dupã judeþul Timiº, dupã care urmeazã judeþul Constanþa, a fost, practic, calamitat în întregime, seceta distrugând majoritatea culturilor agricole. Aºa cum în urmã cu câtva timp domnul ministru Octav Cozmâncã, ministrul administraþiei publice, spunea cã atunci când Doljul nu realizeazã producþie se realizeazã un gol mare în economia þãrii, gol care va fi resimþit de întreaga populaþie a þãrii noastre, în aceste condiþii grele, parlamentarii de Dolj, împreunã cu factorii de conducere de la nivelul judeþului, pe lângã mãsurile întreprinse pe plan local, au prezentat aceastã gravã situaþie Guvernului, personal primului-ministru, domnul Adrian Nãstase.

Analizându-se foarte atent situaþia creatã ca urmare a secetei în localitãþile ºi judeþele þãrii, pentru a vedea cine a avut cel mai mult de suferit de pe urma secetei ºi inundaþiilor, la videoconferinþa cu prefecþii judeþelor din data de 6 septembrie a.c. premierul Adrian Nãstase a fãcut cunoscut cã judeþele Dolj ºi Mehedinþi vor beneficia pe lângã sãmânþa de grâu ºi de 8.600 de tone de motorinã gratuit, motorinã provenitã din rezerva de stat.

Cu acest sprijin consistent, primit din partea Guvernului într-o perioadã foarte optimã, proprietarii de terenuri agricole din judeþele Dolj ºi Mehedinþi vor fi în mãsurã sã însãmânþeze cele 180.000 de hectare cu grâu, programate pentru aceastã toamnã. De altfel, o asemenea iniþiativã a fost realizatã pentru prima datã de un guvern social-democrat în ultimii 7 ani.

Vã mulþumim, domnule senator. Domnul senator Dumitru Badea.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Declaraþia mea politicã constã în citirea unei sesizãri adresate Ministerului Justiþiei, Parchetului Naþional Anticorupþie, Ministerului de Interne ºi Curþii de Conturi cãrora le solicit sã demareze, cu prioritate, cercetãrile privind o mare fraudã comisã de reprezentanþii A.V.A.B., probabil în cooperare cu alþi factori de decizie din Bucureºti ºi din judeþul Neamþ, sesizare în vederea efectuãrii cu celeritate a cercetãrilor ºi aplicarea mãsurilor legale în cazul fraudei comise prin înstrãinarea de cãtre A.V.A.B. a 3 fabrici performante de producere a fibrelor sintetice din Sãvineºti la preþul a douã apartamente.

Societatea ”MelanaÒ Sãvineºti a fost creatã în anul 1991, ca urmare a divizãrii Combinatului de Fibre Sintetice Sãvineºti, unicul producãtor de fibrã acrilicã ecologicã, care a asigurat, câþiva ani buni, materia primã pentru întreaga industrie textilã din România ºi pentru o serie de parteneri externi.

În baza Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 98/1999, intrând în incapacitate de platã, societatea a fost închisã, iar cei peste 1.200 de angajaþi, majoritatea operatori chimiºti cu înaltã calificare, ºi-au pierdut locul de muncã, ceea ce, practic, a constituit un adevãrat dezastru social ºi economic pentru zonã.

Precizez cã societatea în cauzã avea în componenþã mai multe fabrici (”MelanaÒ II, III, IV ºi V).

În fapt, vã semnalez cã, sub acoperirea recuperãrii creanþelor ºi a repornirii fabricii ”MelanaÒ IV Ñ act foarte necesar pentru reabilitarea mãcar în parte a industriei româneºti de fibre sintetice ºi reîncadrarea a peste 1.000 dintre foºtii specialiºti ai uzinei Ñ A.V.A.B. a organizat, la începutul lunii august anul curent, licitaþie pentru vânzarea celorlalte active ale S.C. ”MelanaÒ, respectiv ”MelanaÒ II, III ºi V, operaþiune prin care societatea a fost jefuitã, pur ºi simplu, cu acte în regulã. Astfel:

1. ”MelanaÒ IV a fost adjudecatã, în vederea repornirii, de cãtre A.V.A.B., cu suma de 5,9 milioane dolari, în condiþiile în care, în aceastã unitate, în ultimii ani s-au fãcut, cu mari sacrificii, investiþii de 5,2 milioane dolari S.U.A. pentru dotarea cu instalaþii ºi utilaje din Italia ºi Germania.

2. Celelalte trei fabrici, ”MelanaÒ II, III ºi V, au fost vândute de A.V.A.B. Societãþilor ”RematÒ Cãlãraºi, ”SeinkoÒ Târgu Mureº ºi ”Metal InvestÒ Bucureºti la preþul derizoriu de 500.000 dolari S.U.A., afacere care a devenit publicã în urma solicitãrii subsemnatului, prin mass-media localã. Publicarea preþului de vânzare a ºocat populaþia zonei, care cunoºtea valoarea realã a acestor obiective.

Pentru a fi vândute, practic fãcute cadou acestor Societãþi ”RematÒ, care vor trece foarte curând la dezmembrarea celor 1.220 tone utilaj, fabricat din oþel-inox importat din Japonia, cotat pe piaþa vesticã la 7.000 de dolari tona, A.V.A.B. a folosit ºi a acceptat, probabil cu intenþie, jocul iresponsabil al evaluatorilor. Aceºtia, prin

evaluãri succesive, ultima sub acoperirea disjungerii preþului clãdirilor ºi a terenului, au stabilit preþul celor trei fabrici la suma derizorie de 203.409 dolari, preþ de la care s-a pornit licitaþia. Vânzarea la 500.000 de dolari a fost prezentatã de A.V.A.B. ca un succes deosebit.

Mai precizez cã o primã evaluare, poate cea mai corectã, stabilise preþul celor trei fabrici la 8.351.000 de dolari.

Vã mulþumim, domnule senator.

Invit la microfon pe doamna senator Maria Petre. Poftiþi, vã rog!

## **Doamna Maria Petre:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Practic, nu am de fãcut o declaraþie politicã, vã propun o micã parantezã, de viaþã, pur ºi simplu, între atâtea probleme generale ºi complicate care s-au discutat pânã în acest moment la declaraþii politice. Mã refer la un apel pe care-l fac la dumneavoastrã, în calitate de senatori, este vorba de ceea ce sigur ºtiþi, ºi ºtiþi din mediatizarea care s-a fãcut asupra situaþiei de la Fãcãeni, pentru copiii din aceastã comunã, din familiile care au fost grav afectate de catastrofa de acolo, am iniþiat imediat dupã acea nenorocire un program de solidaritate, ”Solidaritate pentru FãcãeniÒ se numeºte; el este gestionat de presa localã din Ialomiþa, pentru ca fiecare donator sã aibã garanþia cã toate ajutoarele ajung exact la copiii din Fãcãeni, care trebuie pregãtiþi pentru ºcoalã. Apelez acum la dumneavoastrã ca urmare a faptului cã sâmbãtã am reuºit sã ducem hainele, ghiozdanele ºi tot ceea ce trebuie pentru ºcoalã unui numãr de 241 de copii ºi sunt în acest moment nerezolvaþi încã 70 de copii. Apelez la dumneavoastrã cu rugãmintea personalã de a face o donaþie de o sutã de mii de lei, aºa a funcþionat acest program de solidaritate, ºi am rezolvat 241 de copii din acest tip de donaþie, ºi, pentru acest lucru, eu vã mulþumesc foarte mult ºi ce pot sã vã garantez este cã în momentul în care, în judeþul pe care dumneavoastrã îl reprezentaþi, veþi avea nevoie de sprijin, voi rãspunde oricãrei solicitãri de sprijin. Vom deschide, începând de mâine dimineaþã, la casieria Senatului, un tabel cu toþi senatorii.

Vã mulþumesc foarte mult.

Vã promit, încã o datã, cã dacã veþi apela ºi dumneavoastrã pentru localitãþile afectate la un asemenea sprijin ºi eu voi rãspunde la fel.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumim ºi vã felicit, doamna senator. În continuare, domnul senator Paul Pãcuraru. Poftiþi, vã rog!

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Este cunoscut faptul cã în orice þarã democraticã, opoziþiei îi revine rolul de ”câine de pazã al democraþieiÒ.

Aceasta înseamnã cã, în sistemul politic, între putere ºi opoziþie, se instaleazã o relaþie de interdependenþã, ambele trebuie sã respecte aceleaºi reguli ale jocului. Din pãcate în România de astãzi acest principiu fundamental este încãlcat.

Oricât doreºte domnul prim-ministru sã trimitã spre opoziþie toate relele societãþii, vina pe acest subiect nu poate sã aparþinã decât puterii.

Guvernarea P.S.D. a spart toate modelele clasice de relaþionare între putere ºi opoziþie, punând în pericol fragila noastrã democraþie.

De când s-a instalat la guvernare, P.S.D. ºi-a asigurat, încet, dar ireversibil, o expansiune fãrã precedent în interiorul societãþii româneºti. Nu este însã vorba de o creºtere sãnãtoasã datoratã meritelor sale, câºtigate printr-o bunã guvernare, ci faptului cã P.S.D. s-a întins asupra tuturor domeniilor vieþii sociale din România. A înghiþit administraþia publicã, a fãcut tot ce i-a stat în putinþã pentru a subordona presa ºi instituþiile independente, a acaparat justiþia, transformând-o în afacere de partid. Acestea sunt, fãrã îndoialã, simptome clare ale partidului totalitar, care vrea sã se regãseascã în tot ºi în toate. În al doilea rând, reþeaua clienteralã, bine cunoscuþii ”baroni localiÒ, care sufocã întreaga Românie. Fiefurile acestor reprezentanþi de frunte ai P.S.D.-ului, unde Domniile lor sunt pe deplin suverani, ne duc cu gândul fie la rânduielile Evului Mediu, fie la zonele de influenþã ale clanurilor mafiote.

Fie ºi ziua de astãzi aratã cã P.S.D.-iºti au câºtigat, la sfârºitul sãptãmânii trecute, mai toate licitaþiile pentru cornul ºi laptele guvernamental.

De fapt, în orice domeniu, fie el de construcþii, de infrastructurã, de mediu, oriunde sunt resurse de împãrþit, mai-marii puterii stau cu pâinea ºi cuþitul în mânã, împãrþind-o discreþionar.

În al treilea rând, P.S.D. se susþine pe structurile statului ºi s-a dovedit, la rândul sãu, un susþinãtor de nãdejde al birocraþiei ºi al administraþiei de stat. Zeci de autoritãþi publice nou-înfiinþate, ajutoare financiare la tot pasul, pentru structuri economice neperformante, privatizãri ºi restructurãri mult întârziate, reticenþa faþã de proprietatea privatã, legislaþia potrivnicã investitorilor privaþi, supradimensionarea programelor de protecþie socialã,

12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/19.IX.2002

Vã mulþumim, domnule senator.

Invit la microfon pe domnul senator Sergiu Nicolaescu. Vã rog sã poftiþi, domnule senator!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

De fapt, era un cuvânt pe care l-am cerut de data trecutã ºi doream sã vã spun, stimaþi colegi, cã împreunã cu senatorul Szab— ºi încã doi colegi deputaþi Ñ Frunzãverde Sorin ºi Rãzvan Ionescu Ñ am fost în VietnamÉ în Afganistan.

Vreau sã vã spun câteva cuvinte asupra sentimentelor pe care le-am încercat acolo ºi apoi, dupã ce m-am întors în þarã.

## Stimaþi colegi,

Vreau sã spun cã, dupã peisajul care este absolut lunaticÉ dacã cineva Ñ ºi se pretinde cã aselenizarea care a fost în 1971 ar fi fost o filmare, pur ºi simplu Ñ atunci sigur a fost fãcutã acolo. Este un loc absolut lunatic. Zbori o orã deasupra munþilor, care nu au decât umbrã ºi luminã, stânca este acoperitã cu 10Ð30 cm de praf ºi nimic, nimic altceva. Din când în când, o urmã, urma unui râu, posibil de acum câteva mii de ani. Îmi aduc aminte cã un profesor de istorie, cândva, îmi spunea cã Ñ domnule vicepreºedinte Buzatu, ca eminent istoric, poate confirmaþi sau infirmaþi Ñ, spunea cã probabil dacii au plecat, cândva, cam din acele locuri. Nu ºtiu dacã este adevãrat, oricum, de dovedit nu poate sã dovedeascã nimeni. Cert este un lucru, aveau toate motivele sã plece.

Pe aeroportul de la Khandahar, care este în acelaºi timp ºi tabãrã, am aterizat ºi am intrat într-o lume extrem de ciudatã. Soldaþi americani sunt cam 2.000. Soldaþi români, vreo 500. Este o tabãrã în care se mãnâncã la aceleaºi mese, ofiþeri, soldaþi americani sau români se spalã în aceleaºi corturi, se doarme în corturi asemãnãtoare, toatã lumea are un regim egal. O tabãrã militarã nu o disciplinã aºa cum eram obiºnuit poate în copilãria mea, care era mai mult o disciplinã aparentã, de data aceasta cu o formã democratã absolut impresionantã Ñ soldaþi, ofiþeri, toatã lumea la fel, toþi mãnâncã la fel. Am constatat cã cele trei mese, cea de dimineaþa ºi seara, care se mãnâncã în corturi comune, care au aer condiþionat, la prânz existã pachete, nu este masa în corturi, este pachet care are 24 de meniuri, la alegere, cam 4.500 de calorii pe zi, numãrul de calorii necesare unui sportiv de performanþã.

Ca sã trec într-o altã notã a lucrurilor Ñ prin tabãrã nu se poate circula decât cu arma în mânã, indiferent cã e puºcã, sau revolver, sau pistol. Ceea ce este impresionant este starea moralã, psihicã a acestor oameni tineri, foarte tineri, comandanþii au 30Ñ32 ani, maiori, cel american, locotenent-colonel, care e ºi comandantul taberei, foarte, foarte tineri, am simþit în ochii lor acea luminã de optimism ºi de încredere.

Vã mulþumesc, domnule senator.

În continuare, îl invit la microfon pe domnul senator Corneliu Bichineþ.

## **Domnul Corneliu Bichineþ:**

Am ascultat cu mare interes toate luãrile de cuvânt. Eu, stimaþi colegi, stimate domnule preºedinte, voi prezenta o declaraþie politicã care se referã la sãnãtatea din România, pe un ton grav, pe un ton de maximã seriozitate, pentru cã sunt foarte multe probleme.

Se experimenteazã, la nesfârºit, pe bietul nostru popor, pe care Ñ iatã Ñ de aproape 2 ani de zile îl reprezentãm împreunã aici.

Sistemul de învãþãmânt, dupã cum foarte bine ºtiþi, este fãcut, încã de pe vremea reformatorului, prea reformatorului Marga, un eminent profesor, de altfel, þãndãri. O datã cu trecerea cheltuielilor materiale la primãrii Ñ vã vorbeºte un om care 11 ani a fost director de liceu Ñ ºcolile din România au ajuns într-o situaþie dificilã, deoarece ele nu depind de primãrii, cum ar trebui, ci de bunul-plac al primarilor. Majoritatea, mai ales cei de la sate Ñ o ºtiþi foarte bine Ñ, aleºi ai poporului, nu-i aºa?! au o pregãtire destul de precarã ºi majoritatea au ciudã pe ºcoalã deoarece, în trecerea lor efemerã pe acolo, instituþia le-a dat mari dureri de cap, insomnii ºi tenebre, tenebre care îi urmãresc de altfel ºi acum.

Ordonanþa Guvernului nr. 70/2002 a adus tristeþe ºi derutã ºi în lumea medicalã. Este vorba de trecerea cheltuielilor materiale de asemenea la primãrii, deci tot la dispoziþia primarilor.

Aº vrea sã accentuez, eu vin cu date din teritoriu, nu numai din Moldova unde ºi aºa spitalele erau la pãmânt, oamenii sunt speriaþi de ce se va întâmpla în sistemul românesc de sãnãtate.

Cu responsabilitatea pe care o am, conºtient, mã adresez senatorilor României: vã rog sã împiedicaþi punerea în aplicare, de la 1 octombrie, a acestei ordonanþe a Guvernului care va aduce, în serie, numai necazuri sistemului nostru de sãnãtate.

Sunt informat cã stimata doamnã Daniela Bartoº, ministrul sãnãtãþii ºi familiei, o femeie respectabilã, un ministru bun, este speriatã de ce se va întâmpla în propriul minister. Sentimente ciudate o încearcã ºi pe stimata Luminiþa Gheorghiu, secretar de stat care, dupã cum ºtiþi, a venit de mai multe ori ºi a rãspuns la interpelãrile ºi întrebãrile noastre, dar niciodatã nu a fost eficientã. Dacã vã aduceþi aminte, domnul preºedinte Nicolae Vãcãroiu mi-a dat dreptate de foarte multe ori.

Vã mulþumim, domnule senator.

Domnul senator Aurel Panã este invitat la microfon. Poftiþi, vã rog, domnule senator!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Declaraþia mea politicã este în mare legãturã cu blestemul ”Romanian Open TenisÒ sau ”Aºa e în tenis!Ò.

Ne amintim cu mare plãcere momentele înãlþãtoare ale tenisului românesc. Ce frumos era cu salatiera pe masã! Motivele de bucurie erau generate de valoarea indiscutabilã a echipei de Cupã Davis. Eu însumi eram chiar fericit. Cãpitanul nejucãtor al echipei mi-a fost profesor de sport la ºcoala generalã din Sãbãreniul meu natal. Ce vremuri pentru copiii de atunci ai þãranilor! Ne permitem luxul sã avem profesori de excepþie pentru fiecare materie în parte. Azi, Dumnezeu cu mila! Trebuie sã câºtige o pâine în învãþãmânt ºi mediocrii absolvenþi de liceu, care fac pe suplinitorii în mai toate ºcolile sãteºti.

ªi mai apoi, stimaþi colegi, în acele vremuri mulþi dintre noi eram obraznic de tineri. Vremurile s-au schimbat. Fiecare în parte ne-am câºtigat libertatea. S-au câºtigat ºi libertãþi colective, dar de fiecare datã, an dupã an, pentru cei mulþi a fost ”avantaj serviciulÒ într-o tranziþie care parcã nu mai are sfârºit. Noroc cu metodologia de raportare a ºomerilor, care ies din evidenþã nu prin ocuparea de locuri de muncã, ci prin scurtarea perioadei de ºomaj.

Dar sã revenim la tenis, pentru cã aici expresia ”avantaj serviciuÒ este la ea acasã. Sã fim bine înþeleºi. Este vorba despre ”avantaj serviciuÒ guvernamental. ªi atunci, sã arbitrãm!

Primul sponsor pentru ”Romanian Open TenisÒ, Banca ”Dacia FelixÒ, game set P.D.S.R., falimenting bancã ºi popor.

Al doilea sponsor: ”GelsorÒ, iarãºi game ºi set P.D.S.R., inginerii financiare ”GelsorÒ pentru sãrãcirea poporului.

Al treilea sponsor la zi, de astãzi, pentru ”Romanian Open TenisÒ RAFO Oneºti.

Mai este nevoie sã spun avantaj P.S.D.? Nu cred, pentru cã toþi ºtim cã este aºa.

Dacã ar fi sã continue blestemul turneului ”Romanian Open TenisÒ, ar urma faliment RAFO ºi adâncirea sãrãciei pentru popor, dar în tenis, ca ºi în viaþã, se poate câºtiga ºi contra serviciului guvernamental. Asta va fi în 2004, ceea ce înseamnã avantaj pentru poporul român.

## Vã mulþumim, domnule senator.

În încheierea declaraþiilor politice, invit la microfon pe domnul senator Vintilã Matei. Douã minute mai sunt pentru grupul dumneavoastrã.

Poftiþi, vã rog, domnule senator!

## **Domnul Vintilã Matei:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

La sfârºitul sãptãmânii trecute, în judeþul Vâlcea, în douã localitãþi vecine, s-au petrecut douã evenimente pe care aº vrea sã vi le aduc în fugã aminte.

Joi, 5 septembrie, la Horezu, s-au sãrbãtorit 515 ani de atestare documentarã, dar formele ceramicii horezene sunt asemãnãtoare cu descoperirile arheologice din neolitic pânã în epoca fierului, ceea ce dovedeºte marea vechime ºi continuitatea populaþiei pe aceste meleaguri.

Noi nu am venit de nicãieri. Noi, ca neam, ne-am nãscut ºi format pe acest teritoriu danubiano-carpatic. De altfel, istoricii occidentali au consemnat în documentele lor faptul cã traco-geþii, stãmoºii noºtri, sunt cea mai veche populaþie a perioadei postglaciaþiune, care s-a nãscut ºi format pe acelaºi teritoriu. În acest þinut mirific, din care îmi trag ºi eu seva, se pãstreazã tradiþiile de veacuri ale neamului nostru ºi poate nu este lipsit de interes sã amintesc faptul cã prima capitalã a statului centralizat dac a fost Buridava, sub Burebista, la o aruncãturã de bãþ de Horezu, acum având denumirea de Ocnele Mari. Practic, Horezu este situatã în epicentrul românismului. Horezu este situatã pe coordonatele globului, la intersecþia dintre paralela de 45¼ ºi 59Õ latitudine nordicã ºi la întretãierea cu meridianul 23¼ ºi 59Õ, adicã la jumãtatea distanþei dintre Ecuator ºi Polul Nord.

Frumoasa depresiune de la poalele Munþilor Carpaþi poartã chiar numele localitãþii, adicã Depresiunea Horezu. În zona Depresiunii Horezu îºi desfãºoarã viaþa aproximativ 25 de localitãþi, iar locuitorii sãi, chiar din momentul în care pãrãsesc zona, pleacã spre Vâlcea, spre Bucureºti sau spre Occident, nu spun cã sunt din Lãpuºata, din Slãtioara sau din Stroeºti, ci spun: ”Sunt de la Horezu de VâlceaÒ. Aceastã zonã mirificã este la întretãierea dintre drumurile care leagã Râmnicu-Vâlcea de TârguÐJiu, dar ºi o zonã de transhumanþã între Þara Româneascã ºi Transilvania. În aceastã zonã ºi-au gãsit, în momente vitrege, adãpost locuitorii, strãmoºii noºtri, din zona de câmpie, dar, de asemenea, ºi-au gãsit adãpost ºi românii din Transilvania. De altfel, în aceste zone, în acest plai de munte, s-au format câteva sate care îºi au originea în zona Sibiului, populaþia nemaiputând rezistând asupririi austro-maghiare.

Vã mulþumim, domnule senator.

Doamnelor ºi domnilor senatori, în continuare, potrivit programului de lucru...

## **Domnul Adrian Pãunescu** _(din salã):_

Domnule preºedinte, avem douã rãspunsuri scurte!

Poftiþi, domnule senator! Nici o problemã.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Domnule preºedinte, mulþumesc pentru îngãduinþã. Douã probleme aº vrea sã le ating.

**Una:** cine þine cu poporul meu, indiferent de pãrerea lui despre mine, este prietenul meu. **În acest moment istoric pentru România, e important sã nu ne facem - inamici noi, ci sã îi pãstrãm pe cei care ne sunt prieteni cu adevãrat ºi sã ne facem datoria faþã de cei care cred în noi.**

**Al doilea rãspuns:** un coleg de la P.D. a întrebat aici ce cautã Adrian Nãstase la o întâlnire cu prim-miniºtrii de dreapta din Europa? Sigur cã eu îi pot rãspunde cã un prim-ministru se întâlneºte cu orice alt prim-ministru, dupã cum hotãrãºte electoratul din fiecare þarã. Dar am sã îi rãspund cu ceva memorabil: **Adrian Nãstase cãuta printre prim-miniºtrii de dreapta, în Sardinia, exact ceea ce cãuta P.D. în coaliþia guvernamentalã cu partide de dreapta din România.**

Vã mulþumim, domnule senator.

Îmi daþi voie sã trecem la punctul 2 al programului de lucru care a fost adoptat ºi în timpul pe care l-am stabilit de la început, deci la dezbaterea proiectelor de lege.

Primul proiect de Lege priveºte aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 46 din 2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã.

Poftiþi, din partea Guvernului!

Din partea Comisiei economice, poftiþi, domnule senator!

Vã rog pe dumneavoastrã sã faceþi expunerea de motive. Poftiþi, vã rog sã prezentaþi! **Domnul Leonard Orban** _Ñ secretar de stat în Ministerul Integrãrii Europene_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Mai întâi de toate, pentru cã mã aflu pentru prima datã în faþa dumneavoastrã, aº dori sã mã prezint. Mã numesc Leonard Orban, sunt secretar de stat în Ministerul Integrãrii Europene, negociator adjunct cu Uniunea Europeanã.

Vã mulþumim.

Permiteþi-mi sã prezint acest proiect de lege.

Obiectivul specific al programului, care face obiectul acestui proiect de lege, este de a contribui la obþinerea unui grad ridicat de securitate nuclearã în þãrile candidate participante. Este vorba de Bulgaria, Cehia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România ºi Slovenia.

Valoarea asistenþei financiare nerambursabile acordate României în cadrul acestui program este de 1,4 milioane euro.

Cele douã proiecte finanþate prin acest program vizeazã urmãtoarele: pe de o parte, consolidarea regimului de reglementare în domeniul securitãþii nucleare, prin întãrirea capacitãþii Autoritãþii Române de Reglementare în Domeniul Securitãþii Nucleare Ñ C.N.C.A.N. cu privire la managementul deºeurilor radioactive, la garanþii nucleare, protecþie fizicã ºi securitate nuclearã.

Prin acest proiect, se intenþioneazã elaborarea procedurilor interne ale C.N.C.A.N.-ului, în conformitate cu standardele europene de asigurare a calitãþii, respectiv, ISOÐ9000.

Este prevãzut, totodatã, un program extensiv de instruire practicã a personalului C.N.C.A.N.-ului.

Activitatea corespunde atât prioritãþilor pe termen scurt, cât ºi pe cele pe termen mediu, prevãzute în programele naþionale de adoptare a acquis-ului comunitar din 1999 ºi 2000.

Pe de altã parte, programul vizeazã sprijin pentru Autoritatea Naþionalã de Reglementare din România privind proiectarea conductei principale de aburi la Centrala Nuclearo-electricã de la Cernavodã, unitatea I.

Distinct de aceste douã proiecte, România va mai beneficia de finanþare prin acest program ºi pentru efectuarea unor studii de sintezã, care vor fi analizate de Banca Europeanã de Investiþii, în vederea acordãrii împrumutului solicitat de România pentru Compania Naþionalã de Electricitate.

Studiile vor viza consideraþiile de securitate nuclearã impactul de mediu al Centralei Nuclearo-electrice Cernavodã II, justificarea financiarã ºi capacitatea financiarã a beneficiarului de a returna împrumutul.

Faþã de cele prezentate, vã propunem aprobarea acestui proiect de lege.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Poftiþi, domnule senator!

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

În urma analizei care s-a efectuat în ºedinþa din 4 septembrie 2002, în prezenþa iniþiatorilor, s-a întocmit raport favorabil ºi de aceea propunem plenului Senatului adoptarea proiectului de lege, fãrã modificãri.

Menþionez cã existã avizul favorabil al Consiliului Legislativ ºi al Comisiei pentru politicã externã a Senatului.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator Novolan.

Discuþii generale. Întrebãri? Dacã nu sunt, vã rog sã votãm, în primul rând, raportul. Poftiþi, vã rog!

Raportul a fost adoptat în unanimitate, cu 94 de voturi pentru.

Propun sã trecem, acum, la adoptarea proiectului de lege, care are un singur articol. Poftiþi, vã rog!

Cu 99 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat. Vã mulþumesc.

Un alt proiect de Lege priveºte aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 47/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã referitor la Programul Phare 2001 de coope-

rare transfrontalierã dintre România ºi Bulgaria Ñ RO 0103, semnat la Bucureºti la 4 decembrie 2001. Poftiþi, domnule secretar de stat!

Mulþumesc, domnule preºedinte. Permiteþi-mi sã prezint ºi acest proiect.

Obiectivul acestui proiect, care vizeazã Memorandumul de finanþare, constã în promovarea bunei vecinãtãþi în regiunile de frontierã din România ºi Bulgaria, pentru a ajuta aceste regiuni sã depãºeascã problemele specifice dezvoltãrii, pentru crearea ºi dezvoltarea viitoare a reþelelor de cooperare de fiecare parte a frontierei ºi stabilirea de legãturi între acestea ºi reþelele vaste, comunitare, precum ºi pentru promovarea coeziunii economice ºi sociale în cadrul regiunilor de cooperare transfrontalierã.

Valoarea asistenþei financiare nerambursabile care revine României este de 8 milioane euro.

Prioritãþile identificate în cadrul acestui memorandum de finanþare vizeazã urmãtoarele trei domenii:

Ð Îmbunãtãþirea infrastructurii locale ºi transnaþionale, construirea unui punct de control la frontierã, în zona SilistraÐCãlãraºi ºi reabilitarea unui drum de acces în punctul de trecere al frontierei, la Negru-Vodã.

Ð Promovarea protecþiei mediului, monitorizarea integratã a litoralului românesc ºi cel bulgãresc, al Mãrii Negre, între Midia ºi Vama Veche. Protecþia zonelor mlãºtinoase ale Dunãrii Ñ Insula Kamadin.

Ð Promovarea dezvoltãrii socio-economice în regiunea de cooperare trasfrontalierã, prin continuarea fondului de proiecte comune, pentru finanþarea unor proiecte la scarã micã, cu impact transfrontalier.

Proiectele sunt selectate pe principiul ”în oglindãÒ. Propunem aprobarea acestui proiect de lege.

Vã mulþumim, domnule secretar de stat. Domnule senator Novolan, poftiþi, vã rog, sã prezentaþi raportul.

Domnule preºedinte,

Onorat Senat,

Domnul ministru a explicat aici motivaþiile pentru susþinerea proiectului de lege. Comisia economicã, în urma analizei, cu douã voturi împotrivã, a întocmit raport favorabil ºi îl supune aprobãrii plenului Senatului, în forma în care a fost iniþiat proiectul de cãtre Guvern. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Discuþii generale, dacã sunt întrebãri? Atunci propun sã fie votat, în primul rând, raportul. Poftiþi,. vã rog!

Raportul a fost adoptat în unanimitate, cu 92 de voturi pentru.

Poftiþi, vã rog sã votaþi ºi în ce priveºte proiectul de lege.

Proiectul a fost adoptat, de asemenea, în unanimitate, cu 96 de voturi pentru. Vã mulþumesc. Un al treilea proiect de Lege priveºte aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 48/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã referitor la Facilitatea suplimentarã pentru investiþii 2001 (partea a doua) Ñ RO 0101, semnat la Bucureºti la 4 decembrie 2001.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat. Vã rog.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

În vederea îmbunãtãþirii mediului de afaceri din þara noastrã, obiectivul specific al acestei propuneri financiare este de a asigura cã toate proiectele eligibile pentru finanþare sunt finalizate în cadrul perioadei de efectuare a plãþilor ºi cã infrastructura îmbunãtãþitã este operaþionalã.

Valoarea asistenþei financiare nerambursabile acordate prin acest proiect este de 24,8 milioane euro.

Au fost selectate un numãr de 43 proiecte de infrastructurã regionalã, grupate pe regiuni, corespunzãtor celor opt Agenþii de Dezvoltare Regionalã: Nord-Est, SudEst, Sud-Muntenia, Nord-Vest, Sud-Vest-Oltenia, Centru, Vest ºi Bucureºti-Ilfov.

Proiectele sunt detaliate în tabelul anexat memorandumului. Fondurile sunt alocate proiectelor în momentul în care este disponibilã întreaga documentaþie.

Pentru a putea fi eligibile, proiectele trebuie sã fie elaborate în conformitate cu principiile stabilite de cãtre Comisia Europeanã, pentru finanþarea unor investiþii din fondurile PHARE. Aceste principii sunt urmãtoarele:

Principiul maturitãþii ºi dimensiunii Ñ fiecare proiect trebuie sã aibã la bazã un studiu de fezabilitate, iar valoarea acestora sã fie mai mare de douã milioane euro.

Principiul catalitic Ñ sã se adreseze unor acþiuni din sectorul public pentru care nu existã suficiente fonduri publice.

Principiul cofinanþãrii Ñ cota de contribuþie de la bugetul naþional trebuie sã fie de minimum 25%.

Principiul durabilitãþii Ñ aceste proiecte sã fie conforme cu normele ºi standardele Uniunii Europene ºi sã fie durabile din punct de vedere financiar.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Domnule senator Novolan, poftiþi, vã rog!

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Având avizul favorabil al Consiliului Legislativ ºi al Comisiei pentru politicã externã a Senatului, Comisia economicã a întocmit raport favorabil, cu douã voturi împotrivã: domnii senatori Bâciu Constantin ºi Nedelcu Mircea.

Faþã de cele arãtate, vã propunem adoptarea proiectului de lege fãrã modificãri. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Discuþii generale. Dacã sunt întrebãri? Poftiþi, vã rog. Domnul senator Bîciu, poftiþi!

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

În cadrul discuþiei din Comisia economicã au participat, ca reprezentanþi ai ministerelor, reprezentanþii Ministerului Dezvoltãrii ºi Prognozei ºi reprezentanþi ai Ministerului Integrãrii Europene.

Au fost discuþii aprinse, în special la faptul cã, în mai multe regiuni, unele judeþe nu au beneficiat de nici un fel de proiect, altele beneficiind de cinci sau ºase proiecte.

Îmi pare rãu cã nu vãd la prezidiu reprezentanþii ministerelor care au participat la discuþiile din comisie ºi ar fi trebuit sã dea rãspunsuri.

Reamintesc doar faptul cã în cadrul Regiunii SudMuntenia, judeþul Cãlãraºi beneficiazã de ºase proiecte, iar judeþul Teleorman ºi încã un judeþ nu beneficiarã de nici un proiect. S-au cerut explicaþii care au fost criteriile care au stat la bazã în repartizarea proiectelor, dat fiind faptul cã, din cunoºtinþele noastre, proiecte din toate judeþele depãºiserã toate criteriile enunþate ceva mai înainte de domnul secretar de stat.

Dacã domnul secretar de stat ºtie de discuþiile din comisie, l-aº ruga sã ne dea un rãspuns pe aceastã temã. Dacã nu, consider în continuare cã repartizarea proiectelor s-a fãcut pe alte criterii, decât criteriul eligibilitãþii.

Da, vã mulþumesc.

Domnule secretar de stat, poftiþi!

Nu am lista pe care aþi solicitat-o Ministerului Dezvoltãrii ºi Prognozei cu privire la acele proiecte care au fost propuse spre aprobare iniþial. Vreau, totuºi, sã subliniez câteva dintre elementele din scrisoarea pe care doamna ministru Hildegard Puwak, ministrul integrãrii europene, a transmis-o domnului Dan-Mircea Popescu, preºedintele Comisiei economice a Senatului.

Cu privire la proiectele care pot deveni eligibile, aceste proiecte trebuie sã fie elaborate în conformitate cu principiile pe care le-am enunþat adineauri, principii stabilite de cãtre Comisia Europeanã.

În cursul procesului, prin care aceste proiecte devin eligibile, se parcurg mai multe etape, mai multe etape în care fiecare dintre aceste principii sunt examinate în detaliu, sunt examinate într-un cadru extrem de larg ºi ce pot sã spun este cã toate aceste etape sunt în conformitate cu aceste proceduri PHARE care sunt conþinute în Ghidul practic de utilizare a Fondurilor PHARE, a Fondurilor ISPA ºi SAPARD, pe care Ministerul Integrãrii Europene îl poate pune la dispoziþie. ªi, de asemenea, toate aceste etape respectã integral regulile de trasparenþã ºi vizibilitate emise de cãtre Comisia Europeanã.

ªi aº mai dori sã mai subliniez un fapt: cã în momentul în care vorbim de cofinanþarea de 25% de la bugetul naþional ne referim la etapa implementãrii acestor proiecte, nu la etapa de elaborare a proiectelor. Etapa de elaborare a proiectelor revine integral celui care elabo- reazã acest proiect ºi nu se acordã cofinanþãri pentru aceastã chestiune.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Vã mulþumim, domnule secretar de stat. Întreb pe domnul senator Bîciu dacã este mulþumit de rãspunsul primit? Bine, vã mulþumesc.

Înþeleg, domnule senator Novolan, cã dumneavoastrã în comisie aþi recomandat adoptarea proiectului de lege fãrã modificãri.

Domnule preºedinte, Dacã-mi permiteþi...

Da.

...pentru cã au fost discuþii, într-adevãr, foarte mari, chiar judeþul din care eu fac parte nu are nici un proiect acolo, pentru cã, probabil, când trebuiau sã îl depunã..., sunt termene ºi modalitãþi de a întocmi proiectul, nu s-au respectat. Deci nu poate fi nimeni acuzat e rea-credinþã, cã ar fi favorizat un judeþ sau altul. Depinde de capabilitatea consiliului judeþean de a înainta aceste proiecte cãtre forurile care le aprobã.

Este cazul sã ne pronunþãm, mai întâi, în privinþa raportului. Vã rog sã votãm, poftiþi!

Cu 77 de voturi pentru, 14 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, raportul a fost adoptat.

Sã hotãrâm acum în privinþa proiectului de lege, poftiþi, vã rog!

Cu 75 de voturi pentru, 21 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat. Vã mulþumesc.

Urmãtorul proiect de Lege priveºte aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 49/2002 pentru ratificarea memorandumului de finanþare dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã referitor la Programul PHARE 2001 de cooperare trasfrontalierã dintre România ºi Ungaria Ñ RO 0102, semnat la Bucureºti la 4 decembrie 2001. Este din aceeaºi serie.

Domnule secretar de stat, aveþi din nou cuvântul.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Obiectivul acestui proiect de lege constã în promovarea bunei vecinãtãþi în regiunile de frontierã dintre România ºi Ungaria pentru a ajuta aceste regiuni sã depãºeascã problemele specifice dezvoltãrii, pentru crearea ºi dezvoltarea viitoare a reþelelor de cooperare pe fiecare parte a frontierei, precum ºi stabilirea de legãturi între acestea ºi reþelele vaste, comunitare.

Valoarea asistenþei financiare nerambursabile care revine României este de 5 milioane euro.

Prioritãþile identificate în cadrul acestui memorandum de finanþare vizeazã urmãtoarele patru domenii:

Ð Dezvoltarea economicã Ñ construirea unui centru regional de afaceri, pentru promovarea activitãþilor economice, la Timiºoara;

Ð Protecþia mediului ºi gestionarea resurselor de apã Ñ protejarea ºi amenajarea luncii râului Mureº;

Ð Fondul pentru proiecte mici, comune, destinat proiectelor cu impact trasfrontalier;

Ð Dezvoltarea instituþionalã, cooperarea instituþionalã, elaborarea unei strategii multianuale între România ºi Ungaria, pentru coordonarea proiectelor de cooperare transfrontalierã.

Da, mulþumesc, domnule secretar de stat. Domnule senator Novolan, vã rog.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

În ºedinþa din 4 septembrie 2002, membri comisiei au analizat, împreunã cu reprezentanþii Guvernului proiectul de lege ºi în unanimitate au întocmit raport favorabil. De aceea propunem plenului Senatului adoptarea proiectului de lege fãrã modificãri, menþionând cã existã avizul favorabil al Consiliului Legislativ ºi al Comisiei pentru politicã externã.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Discuþii generale, dacã sunt probleme? Vã rog sã votãm. Poftiþi, vã rog!

Pentru început sã votãm raportul.

Raportul s-a adoptat cu 82 de voturi pentru, 6 împotrivã ºi 3 abþineri. Vã mulþumesc.

Sã votãm proiectul de lege. Poftiþi!

Proiectul de lege este adoptat cu 86 de voturi, 6 împotrivã ºi 5 abþineri. Vã mulþumesc.

Avem un proiect de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României ºi Guvernul Republicii Slovace, Cabinetul de Miniºtri al Ucrainei ºi Guvernul Republicii Ungare privind înfiinþarea batalionului multinaþional de geniu, semnat la Budapesta la 18 ianuarie 2002.

Poftiþi, vã rog! În numele Comisiei de apãrare ºi din partea Guvernului.

Vã rog, domnule ministru, sã prezentaþi expunerea.

## **Domnul Sorin Encuþescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Apãrãrii Naþionale_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

La data de 18 ianuarie 2002, Ministerul Afacerilor Externe a semnat la Budapesta Acordul dintre Guvernul României, Guvernul Republicii Slovace, Cabinetul de Miniºtri al Ucrainei ºi Guvernul Republicii Ungare privind înfiinþarea batalionului multinaþional de geniu. Încheierea acestui acord relevã dorinþa de cooperare în domeniul militar dinte România ºi statele vecine, membre ale NATO sau ale Partaneriatului pentru pace. Prin acordul sus-menþionat, România s-a angajat sã participe alãturi de celelalte state semnatare la înfiinþarea unei forþe multinaþionale care sã desfãºoare operaþiuni de asistenþã în caz de dezastru. Aceastã iniþiativã va contribui la limitarea pagubelor ºi a consecinþelor calamitãþilor naturale ce se pot produce în bazinul râului Tisa. Aceste prevederi evidenþiazã efortul României pentru o mai bunã cooperare regionalã, ºi având în vedere aceste considerente, vã adresãm rugãmintea de a acorda votul dumneavoastrã favorabil acestui proiect de lege.

Vã mulþumim.

Vã mulþumesc, domnule ministru. Vã rog, domnule senator, poftiþi!

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a analizat acest proiect de lege pe care-l supune spre aprobare plenului Senatului, fãrã propuneri de modificare a textului trimis de Guvern. În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Discuþii generale? Dacã sunt probleme, întrebãri? Nefiind cazul, vã propun sã hotãrâm mai întâi în ceea ce priveºte raportul. Poftiþi, vã rog!

Raportul a fost adoptat cu 80 de voturi pentru, douã împotrivã, nici o abþinere.

Sã hotãrâm în privinþa proiectului de lege în sine. Poftiþi!

Proiectul de lege a fost adoptat cu 90 de voturi pentru, 4 împotrivã ºi 3 abþineri. Vã mulþumesc.

Un alt proiect de Lege se referã la ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Regatului Suediei privind protecþia informaþiilor secrete din domeniul apãrãrii, semnat la Bucureºti la 9 aprilie 2002.

Vã rog, domnule ministru.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Documentul sus-menþionat Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Regatului Suediei asigurã cadrul juridic necesar dezvoltãrii colaborãrii în domeniul informaþiilor militare clasificate. Acest acord este în concordanþã cu principiile dreptului internaþional. Prevederile acordului completeazã legislaþia internã în domeniu, stabilind modalitãþile concrete de lucru între structurile specializate din cele douã state, definiþiile unor termeni de specialitate, echivalenþa nivelului de clasificare a informaþiilor militare secrete, precum ºi autoritãþile competente în materie de securitate, inclusiv posibilitãþile de cooperare în domeniul industriei de apãrare. Având în vedere aceste considerente, vã adresãm rugãmintea de a acorda votul dumneavoastrã favorabil acestui proiect.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Poftiþi, domnule senator, prezentaþi raportul.

Domnule preºedinte,

Onorat Senat,

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a analizat ºi acest proiect de lege pe care-l supune spre aprobarea plenului Senatului, fãrã propuneri de modificare a textului trimis de Guvern. În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Discuþii generale? Dacã sunt probleme, întrebãri? Atunci este cazul sã hotãrâm în privinþa raportului. Poftiþi, vã rog.[1]

Raportul a fost adoptat cu 88 de voturi pentru, unul împotrivã ºi 3 abþineri.

Sã votãm proiectul de lege, vã rog. Poftiþi!

Proiectul de lege a fost adoptat cu 93 de voturi pentru ºi 5 abþineri. Vã mulþumesc.

Vã mulþumim, domnule ministru.

Tot din partea Comisiei economice, domnul senator Novolan, dacã este amabil sã pofteascã aici pentru a susþine raportul.

ªi din partea ministerului, poftiþi, vã rog, domnule ministru. Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

Proiect de Lege pentru acceptarea unor amendamente adoptate la Londra la 18 mai 1998, 26 mai 2000, 5 decembrie 2000, ºi, respectiv, 6 iunie 2001 la Convenþia internaþionalã pentru ocrotirea vieþii omeneºti pe mare. Vã rog, domnule ministru.

## **Domnul Tudor Florescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Una dintre cele mai importante convenþii adoptate este Convenþia internaþionalã din 1974 pentru ocrotirea vieþii omeneºti pe mare, adoptatã la Londra la 1 noiembrie 1974 sub denumirea de SOLAÐ74. În perioada 1998Ð2001, anexa Convenþiei SOLAÐ74 a fost amendatã succesiv prin rezoluþii, în data de 18 mai 1998, 26 mai 2000, 5 decembrie 2000 ºi aºa mai departe. În principal, aceste amendamente au ca obiect revizuirea în totalitate a capitolelor II/2 Ñ construcþie, protecþia contra incendiilor, detectarea ºi stingerea incendiului ºi capitolul V Ñ siguranþa navigaþiei, capitolul IV Ñ radiocomunicaþii Ñ suferind mai puþine modificãri. Proiectul de lege supus dezbaterii reprezintã transpunerea în acte normative naþionale a acestor amendamente. Faþã de cele prezentate, vã rugãm a fi de acord cu proiectul supus aprobãrii dumneavoastrã.

Vã mulþumesc.

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/19.IX.2002

Vã mulþumesc ºi eu. Poftiþi, domnule senator.

## Domnule preºedinte,

## Onorat Senat,

Aº vrea sã remarc din raportul întocmit de Comisia economicã faptul cã România a devenit membrã a acestei organizaþii din 1965, ºi în aceastã calitate a aderat la toate convenþiile internaþionale majore privind siguranþa navigaþiei ºi prevenirea poluãrii de cãtre navele maritime. În principal, aceste amendamente au ca obiect revizuirea în totalitate a capitolelor II.2 Ñ construcþie, protecþia contra incendiilor, detectarea ºi stingerea incendiului Ñ ºi V Ñ siguranþa navigaþiei. Proiectul de lege supus dezbaterii reprezintã traspunerea în acte normative naþionale a acestor amendamente. În urma celor prezentate mai sus, propunem plenului Senatului adoptarea proiectului de lege, în forma trimisã de Guvern.

Vã mulþumesc.

Discuþii generale? Vã rog sã votaþi raportul în acest caz. Vã rog.

Raportul a fost adoptat cu 84 de voturi pentru, douã împotrivã ºi 6 abþineri.

Sã votãm proiectul de lege, vã rog. Poftiþi!

Proiectul de lege a fost adoptat cu 92 de voturi pentru ºi 5 abþineri. Vã mulþumesc.

Trecem în continuare la proiectul de Lege pentru acceptarea unor amendamente adoptate la Londra la 26 mai 2000, respectiv la 5 decembrie 2000, la Protocolul din 1988 privind Convenþia internaþionalã din 1974 pentru ocrotirea vieþii omeneºti pe mare, încheiatã la Londra la 1 noiembrie 1974.

Domnule ministru...

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Amendamentele se referã la modificarea ºi completarea modelelor de certificare eliberate navelor de fiecare stat-parte la protocol, certificate care atestã faptul cã navele corespund cerinþelor prevãzute în Convenþia SOLAÐ74, modificatã prin Protocolul din 1988 referitoare la acestea. Ele reflectã modificãrile aduse Convenþiei SOLAÐ74, deoarece, conform articolului 1 al protocolului, pãrþile la protocol trebuie sã aplice ºi prevederile Convenþiei SOLAÐ74, aºa cum a fost amendat. România nu a avut obiecþii la nici unul dintre respectivele amendamente, pentru care nu existã încã acte normative interne de acceptare explicitã. Întrucât guvernele contractante s-au angajat sã dea efect prevederilor convenþiei, aºa cum au fost ele amendate, ºi sã adopte pe plan naþional acte normative corespunzãtoare, vã rugãm a fi de acord cu aprobarea proiectului de lege prezentat.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule ministru, Domnule senator, aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte, Stimate ºi stimaþi colegi,

În ºedinþa din 4 septembrie 2002, Comisia economicã a întocmit raport favorabil, având ºi avizul Consiliului Legislativ, precum ºi al Comisiei de politicã externã. Ca atare, vã rog, onoraþi colegi, sã votaþi proiectul de lege aºa cum a fost el transmis de Guvern. Vã mulþumesc.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

## Mulþumesc.

Discuþii generale? Dacã sunt probleme, întrebãri? E cazul sã

Vã rog sã votaþi proiectul de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 93 de voturi pentru, unul împotrivã ºi 5 abþineri.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Vã rog, domnule academician, poftiþi! Din partea ministerului.

Proiect de Lege pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 25/1995 privind reglementarea organizãrii ºi finanþãrii activitãþii de cercetare-dezvoltare.

Poftiþi, vã rog!

## **Domnul Radu Damian** _Ñ secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ **:**

## Domnule preºedinte,

Onoraþi membri ai Senatului,

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ºi Parlamentul au prins în Legea cercetãrii toate elementele cuprinse în aceastã ordonanþã. Deci ea nu se mai justificã, de aceea nu susþinem acest proiect de lege.

Vã mulþumesc. Poftiþi, domnule academician.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

## Domnule ministru,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã a Senatului, luând în dezbatere proiectul de Lege pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 25/1995 ºi constatând faptul cã a apãrut în data de 16 august 2002, ºi a fost publicatã în Monitorul Oficial, Partea I, din 30 august 2002, Ordonanþa Guvernului nr. 57 cu privire la organizarea ºi finanþarea activitãþii de cercetare-dezvoltare, a constatat, cã, de fapt, prevederile acestei ordonanþe nu mai sunt actuale, fiind preluate, de fapt, de Ordonanþa nr. 57/2002. În consecinþã, noi am respins în unanimitate proiectul de lege. Precizând faptul cã legea face parte din categoria legilor ordinare, rugãm colegii senatori sã voteze respingerea acestui proiect.

Mulþumesc.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Vã mulþumesc, domnule academician,

Fiind vorba de respingere, situaþia este clarã. Vã propun sã

În ceea ce priveºte proiectul de lege, vã rog, sã votãm.

Proiectul de lege a fost respins cu 94 de voturi pentru, unul împotrivã ºi 4 abþineri. Vã mulþumesc.

Avem tot un proiect de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 129/2001 privind înfiinþarea Institutului Teologic Romano-Catolic din Bucureºti.

Poftiþi, vã rog, domnule secretar de stat.

Domnule preºedinte, Onoraþi membri ai Senatului,

În momentul de faþã, Institutul Teologic RomanoCatolic din Bucureºti este înfiinþat prin lege, deci nu mai are obiect aceastã ordonanþã, de aceea susþinem respingerea ei.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Poftiþi, domnule academician!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº dori, dacã-mi permiteþi, sã mã refer la ambele proiecte de lege, deoarece au subiecte simetrice. Este vorba de respingerea a douã ordonanþe de urgenþã nr. 129/2001 ºi nr. 130/2001 privind înfiinþarea Institutului Teologic Romano-Catolic din Bucureºti, respectiv a Universitãþii ”EmanuelÒ din Oradea, deoarece ambele au fost înfiinþate prin lege, lege pe care noi am adoptat-o.

În consecinþã, cele douã ordonanþe sunt caduce ºi rugãm respingerea lor.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Este cazul sã trecem direct la vot în ceea ce priveºte raportul. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Cu 83 de voturi pentru, 3 împotrivã ºi 6 abþineri, s-a aprobat.

În ceea ce priveºte proiectul, vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Proiect adoptat cu 84 de voturi pentru, 3 împotrivã ºi 10 abþineri.

Vã mulþumesc.

Urmãtorul proiect de lege este unul la care domnul academician s-a referit, de respingere a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 130/2001 privind înfiinþarea Universitãþii ”EmanuelÒ din Oradea.

Domnule secretar de stat, aveþi cuvântul.

Remarca mea este identicã cu cea din cazul precedent. Domnul senator preºedinte a fãcut aceastã precizare.

Vã mulþumesc. Domnule academician, v-aþi pronunþat deja. Mai aveþi ceva de adãugat?

Nu.

Este cazul sã hotãrâm. Raportul de respingere. Vã rog sã votaþi.

Raport adoptat cu 94 de voturi pentru respingere, 3 împotrivã ºi douã abþineri.

Proiectul de lege care are un singur articol. Vã rog sã votaþi.

Proiect adoptat cu 92 de voturi pentru, 5 împotrivã ºi douã abþineri. Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Vã mulþumesc, domnule academician.

Proiectul de Lege privind casele de ajutor ale pensionarilor. Aici sunt douã proiecte care poartã cam acelaºi nume. Vã rog, domnule ministru. Invit pe cineva din partea Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã.

## **Domnul Teodor Bobiº** _Ñ secretar de stat în Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Guvernul a analizat iniþiativa legislativã privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor, iniþiatã de domnii deputaþi Valentin Adrian Iliescu ºi Dumitru Buzatu, proiect de lege adoptat de Camera Deputaþilor.

S-a reþinut cã principalele reglementãri se referã la reactualizarea actului normativ în vigoare, respectiv, Legea nr. 13/1972 privind casele de ajutor ale pensionarilor pe care o propun spre abrogare, armonizeazã legislaþia în vigoare cu cerinþele acquis-ului european, eliminã toate formulãrile ºi prevederile caduce din actul normativ anterior ºi creeazã autoritãþilor publice, condiþiile pentru a sprijini mai substanþial activitatea desfãºuratã de casele de ajutor reciproc.

Având în vedere cã la luarea în dezbatere a acestei iniþiative legislative s-a þinut seama de toate observaþiile ºi propunerile Guvernului, vã rugãm sã aprobaþi proiectul de lege în forma adoptatã de Camera Deputaþilor ºi propusã prin raportul comisiei de specialitate.

Doamna senator, vã ascultãm.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã s-a întrunit în prezenþa iniþiatorilor celor douã propuneri legislative, deoarece veþi observa cã la punctul 14 este a doua care aparþine colegilor senatori. Referindu-ne la propunerea legislativã de la punctul 13, noi, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, am avizat favorabil acest proiect de lege în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc,

Discuþii generale? Nu sunt

Vã rog sã hotãrâþi în privinþa raportului. Poftiþi!

Raportul a fost adoptat cu 82 de voturi pentru, 10 împotrivã ºi 4 abþineri.

În ceea ce priveºte proiectul de lege, vã rog sã votaþi. Proiectul de lege a fost adoptat cu 88 de voturi pentru, 9 împotrivã ºi 6 abþineri.

Vã mulþumesc.

Urmãtorul proiect de lege priveºte tot casele de ajutor reciproc, dar din momentul în care l-am adoptat pe precedentul proiect de lege, acesta automat...

Vã rog, domnule ministru, sã prezentaþi expunerea de motive, sumar.

## **Domnul Gheorghe Oanã** _Ñ secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

Domnule preºedinte, având în vedere cã primul proiect de lege a fost aprobat ºi cã materia din acest proiect de lege a fost preluatã de primul proiect, vã rugãm sã fiþi de acord cu respingerea acestui proiect de lege. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Doamna senator, vã rog.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

ªi Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã a aprobat acest raport negativ. Nu în ultimul rând aº vrea sã vã informez cã toþi ceilalþi senatori care au participat la aceastã lege sunt, de fapt, coiniþiatori, deci cu acceptul dumnealor.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Vã mulþumesc.

Raportul este negativ. Vã rog sã

Sã hotãrâm în privinþa proiectului.

Proiectul de lege a fost respins cu 85 de voturi pentru, 6 împotrivã ºi 13 abþineri.

Se va menþiona în stenogramã cã este vorba de proiect de lege pentru respingere.

Vã mulþumesc.

Încã un proiect de Lege privind economisirea ºi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ.

Poftiþi, doamna senator.

Vã rog, domnule ministru.

## **Domnul Aurel Gubandru** Ñ _deputat_ **:**

Nu sunt ministru, ci deputat. Sunt iniþiator alãturi de alþi 4 deputaþi.

Spuneþi-vã numele pentru stenogramã.

Mã numesc Aurel Gubandru.

Domnule preºedinte,

Legea privind economisirea ºi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ a fost iniþiatã, cum vã spuneam, de un grup de 5 deputaþi ºi a apãrut ca o necesitate a rezolvãrii problemei locative în România pentru categoriile de persoane cu venituri mici ºi medii.

Legea va permite crearea acestui gen de instituþii care au ca scop finanþarea cumpãrãrii, construirii, reparãrii, extinderii ºi modernizãrii locuinþelor. Beneficiari vor fi persoanele juridice care au ca obiect principal de activitate construcþia de locuinþe, persoanele fizice ºi administraþiile locale pentru credite în scop locativ.

Sistemul cuprinde douã perioade distincte, una de economisire, unde se constituie circa 40% din costul investiþiei, ºi a doua de creditare, care cuprinde circa 60% din costul investiþiei. Creditarea se întinde pe o perioadã de 15Ð20 de ani.

Important este faptul cã pentru cei care economisesc cu dobândã fixã sub dobânda pieþei, statul le va acorda o primã de 30% din valoarea anualã economisitã, nu mai mult decât un salariu mediu pe economie.

De asemenea, casele de economiei de acest gen vor acorda credite pe o perioadã de 15Ð20 de ani cu o dobândã fixã sub dobânda pieþei.

Faþã de cele expuse, vã rog, doamnelor ºi domnilor senatori, sã votaþi legea aºa cum a fost adoptatã de Camera Deputaþilor ºi cum a fost votatã de Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci din Senatul României. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Doamna senator, este rândul dumneavoastrã.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, în baza prevederilor art. 89 alin. 1 din Regulamentul Senatului, propune plenului Senatului dezbaterea ºi adoptarea proiectului de lege în forma adoptatã de Camera Deputaþilor, fãrã amendamente.

S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ ºi de la Comisia pentru administraþie publicã.

Menþionãm cã legea are caracter ordinar, urmând a fi adoptatã în conformitate cu art. 74 din Constituþie. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Discuþii generale. Poftiþi, domnule senator.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Fãrã îndoialã cã orice iniþiativã legislativã care vine sã sprijine un domeniu deficitar sub aspectul resurselor, întrucât resursele care trebuie mobilizate în acest scop sunt substanþiale, nu poate fi decât demn de salutat, motiv pentru care, de la început pot sã spun cã, indiferent cã suntem la putere sau în opoziþie, Grupul parlamentar liberal îl va susþine.

Doresc însã sã spun câteva lucruri pe care le-am spus ºi în comisie.

Cu câþiva ani în urmã, am dezbãtut Legea privind creditul ipotecar. O lege care, de fapt, privea contractul de credit ipotecar ºi care a fost un pas înainte atunci, alãturi de Legea privind organizarea ºi funcþionarea A.N.L. Din pãcate, aºteptãm ºi acum Ñ aºteaptã mai ales populaþia Ñ o lege privind instituþiile de credit ipotecar. Aceastã lege vine sã completeze un mecanism care încã este ºchiop, care încã ar trebui sã fie îmbrãcat în ceea ce priveºte întreg sistemul, nu numai legislativ, ci ºi instituþional.

Din acest motiv ne folosim de acest prilej pentru a solicita factorilor de rãspundere din cadrul Guvernului sã propunã, în termenul cel mai scurt, o lege care sã completeze pachetul necesar pentru ca aceste prevederi sã fie corelate.

Din aceste motive, dacã doriþi, a fost ºi greu de formulat amendamente la o lege lângã care mai trebuie sã aºezãm ceva. Fãrã îndoialã cã o datã cu instituirea acestui mecanism complet, în care instituþiile de credit îºi vor gãsi locul, întreaga legislaþie în materie va trebui uºor amendatã ca sã se coreleze aceste legi ºi probabil cã atunci, într-adevãr, vom asista la un organism articulat, sã spunem, în toate dimensiunile sale, astfel încât construcþia de locuinþe sã-ºi recapete dimensiunea pe care solicitãrile populaaþiei o cer.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

S-au depus ºi amendamente de cãtre domnul senator Vasile Horga. Aveþi ceva de spus sau de comentat?

Aveþi cuvântul, domnule senator.

Domnilor senatori,

Amendamentul pe care l-am propus la capitolul VIII al legii priveºte componenta de primã pe care statul o acordã clienþilor care economisesc ºi ulterior beneficiazã de creditul potrivit economiilor sale, componentã care este deosebit de importantã. Dar, aºa cum este prevãzutã ea a fi acordatã de lege, ea îºi dilueazã tocmai menirea pentru care acest sistem de economisirecreditare a fost gândit.

Adicã micii depunãtori, micii clienþi care economisesc sume în vederea beneficiului ulterior al construirii unei locuinþe pe bazã de credit, prevãzut de aceastã lege, o face tocmai în scopul primirii imediate a acestei sume, dupã ce a îndeplinit condiþiile prevãzute, adicã a 30% din

economiile sale, dar nu mai mult de un salariu mediu pe economie.

Modul prin care aceastã primã a fost prevãzutã a se acorda, adicã la cererea expresã a beneficiarului acestei prime, este cel puþin ciudat. Din moment ce acela care economiseºte îndeplineºte condiþiile legale de a primi aceastã primã, nu vãd de ce ar trebui în continuare sã fie pus pe drumuri, sã depunã o cerere în acest sens, sã aºtepte ca cererea respectivã sã fie aprobatã ºi, ulterior aprobãrii, sã primeascã aceastã componentã cu care statul ajutã acest sistem de economisire-creditare.

Mai mult decât atât, prin lege se prevede reducerea termenului de prescripþie generalã, de la 3 ani, cum este prevãzut de legislaþia românã, la un an, acest lucru mã conduce sã gândesc cã tocmai aceastã reducere a termenului de prescripþie l-a avut statul în vedere pentru a nu da posibilitatea cetãþeanului care economiseºte sã beneficieze de aceastã componentã pe care statul o aduce. Adicã cetãþeanul sã uite cât mai rapid, iar statul sã rãmânã, practic, cu suma respectivã pe care însã sã nu o acorde cetãþeanului.

Or, prin aceastã lege, noi tocmai acest lucru vrem sã-l statuãm, adicã cetãþeanul sã economiseascã, pentru ca, ulterior, sã beneficieze foarte rapid de roadele economisirii sale ºi sã ajungã sã beneficieze de aceastã economie prin construcþia de locuinþe.

În consecinþã, doresc ca prima respectivã, aºa cum este prevãzutã în amendamentul propus de mine, sã fie acordatã la sfârºitul fiecãrui an, imediat, prin creditarea contului fiecãrui client care economiseºte, deci în mod automat, fãrã sã mai fie nevoie de o cerere în acest sens, fapt care ar crea în rândul cetãþeanului un curent în sensul economisirii ºi beneficiului economisirii respective.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Mulþumesc, domnule senator. Cele trei amendamente ale dumneavoastrã au fost respinse în comisie. În aceastã situaþie,

Acum vã rog sã votaþi proiectul în sine.

Proiectul a fost adoptat cu 68 de voturi pentru, 34 împotrivã ºi 3 abþineri.

La ora 18,00 suntem anunþaþi cã începe emisiunea la radio, dar mai avem un singur proiect de lege...

Sã-l facem acum.

Tocmai asta vroiam sã vã propun.

Trecem la proiectul de Lege privind sprijinul acordat de stat tinerilor din mediul rural.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Vã mulþumesc, doamna senator. Poftiþi, vã rog, domnule ministru. Vã rog sã susþineþi expunerea de motive.

## **Domnul Gheorghe Predilã** _Ñ secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor a considerat ca oportunã ºi necesarã aceastã lege, întrucât prin ea, ºi Guvernul, ºi noi, urmãrim sã realizãm mai multe deziderate, în primul rând, un deziderat economic, deoarece prin fixarea tinerilor în mediul rural vom dinamiza activitatea din agriculturã, activitatea economicã a localitãþilor rurale, vom...

## Concluzii!

Concluzii. Aceastã lege are la bazã ºi prevederile legilor similare din Uniunea Europeanã ºi, pentru informarea dumneavoastrã, vrem sã vã spunem cã am pus aceastã cifrã Ñ 10 hectare Ñ pentru cã este minimul exploataþiei din Uniunea Europeanã, cifrã care-i permite tânãrului care se instaleazã în comunã sã aibã acces ºi la finanþarea din Programele SAPARD.

Eu supun dezbaterii Senatului acest proiect de lege în forma care este ºi vã rugãm sã o votaþi.

Mulþumesc, domnule ministru.

Doamna senator Maria Ciocan sau doamna senator Maria Petre, vã ascultãm.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

În urma examinãrii ºi dezbaterii proiectului de lege, comisiile reunite au formulat mai multe amendamente care se regãsesc în anexa nr. 1 la raport, cu amendamente admise, respectiv anexa nr. 2 la raport, cu amendamente respinse.

S-a primit avizul favorabil de la Consiliul Legislativ. În urma dezbaterii, cele douã comisiii propun plenului Senatului dezbaterea ºi adoptarea proiectului de lege cu amendamentele prevãzute în anexa nr. 2 la raport.

Menþionãm cã legea are caracter ordinar, urmând a fi adoptatã în conformitate cu art. 74 din Constituþie. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Doamna senator Maria Petre, vreþi sã adãugaþi ceva?

Nu am nimic de adãugat. Doar dacã vom discuta amendamentele respinse, domnule preºedinte, am un amendament care figureazã în anexa nr. 2, la amendamente respinse.

Discuþii generale. Poftiþi, vã rog, domnule senator.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Din capul locului, vreau sã spun cã Partidul Naþional Liberal susþine acest proiect de lege. Este o lege importantã pentru rezolvarea problemelor din mediul rural, pentru tineret, însã aº vrea sã spun cã poate era mai bine ca acest proiect de lege sau aceste prevederi sã-ºi fi gãsit locul în legile de retrocedare a proprietãþilor ºi a terenurilor agricole la momentul când am discutat.

Profit de faptul cã este ºi reprezentantul Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor aici. Sigur, cred cã în ordinea de prioritate este totuºi finalizarea retrocedãrii pentru cei care au avut proprietãþi în România ºi doar dupã ce rãmân rezervele sã se rezolve aceastã problemã de constituiri pentru tinerele familii care au nevoie de aceste terenuri ºi, nu în ultimul rând, cred cã aceastã mãsurã trebuie urgent însoþitã de mãsuri de creditare, mãsuri de finanþare a tinerilor întreprinzãtori, pentru cã, aºa cum se discuta ºi astãzi aici, agricultura trece printr-o mare crizã ºi cred cã aceastã întârziere a creditului agricol lasã urme. Degeaba dãm noi terenuri în proprietate, dacã n-o sã fie urmate ºi de un sistem de finanþare pentru încurajarea întreprinzãtorilor, mare lucru n-o sã se întâmple.

În consecinþã, Partidul Naþional Liberal va vota alãturi de dumneavoastrã acest proiect de lege.

Mulþumesc, domnule senator.

Alte puncte de vedere?

Poftiþi, domnule senator. Aveþi douã amendamente care au fost respinse de comisie.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Am avut câteva amendamente, probabil au fost respinse de comisia care a fãcut raportul. Noi, cei de la Partidul România Mare, suntem întru totul de acord cu acest proiect de lege, îl susþinem întru totul. Avându-se în vedere cã satele româneºti, la ora actualã, sunt destul de îmbãtrânite, trebuie sã creãm niºte facilitãþi pentru tineret, pentru a se întoarce, pentru a se stabili în satele noastre româneºti.

Aº vrea sã aduc în atenþia dumneavoastrã ºi, îndeosebi, a domnului secretar de stat Predilã cã aceste prevederi legale propuse în acest proiect de lege, referitor la suprafaþa de 10 hectare, ºi dumneavoastrã aþi afirmat aici cu tãrie ºi probabil aºa este Ñ cã este limita optimã pentru exploataþiile din Uniunea Europeanã. Am impresia cã ori noi nu înþelegem, ori dumneavoastrã credeþi cã nu pricepem, cã în exploataþiile agricole ne-am bãtut pe suprafeþele acestea de 110, de 50, de 25 de hectare ºi aºa mai departe, iar acum venim cu suprafeþe de 10 hectare. Suntem corecþi acum sau am fost atunci? Cum poate înfiinþa, în baza cãrei legi poate sã înfiinþeze acest tânãr o exploataþie agricolã? În baza acestui proiect de lege sau trebuie sã meargã pe Legea exploataþiilor agricole? Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Dacã mai este cineva? Domnule ministru, vreþi sã rãspundeþi?

Cu respect, vreau sã vã informez, domnule vicepreºedinte al comisiei ºi domnule senator, cã în lege sunt definite mai multe categorii de tineri ºi nu numai cei care lucreazã efectiv în agriculturã. Cele 10 hectare se atribuie ºi funcþionarilor publici de la nivel de comunã. De aceea noi nu putem sã-i pretindem unui funcþionar public sã facã acelaºi lucru pe care-l face un fermier care trãieºte, efectiv, din munca din fermã. Aceastã limitã de 10 hectare este o limitã minimã, în care el se poate manifesta, în care poate sã rezolve toate problemele cerute de tehnologie ºi, în acelaºi timp, îi asigurã ºi lui completarea veniturilor ºi ridicarea nivelului de trai. Deci nu le putem considera ca exploataþii în care el sã îndeplineascã rigorile prevãzute în Legea exploataþiilor.

Mulþumesc, domnule ministru.

Este cazul sã ne pronunþãm asupra raportului.

Poftiþi, vã rog!

Raportul a fost adoptat cu 91 de voturi pentru, 8 împotrivã ºi 4 abþineri.

Vã rog sã votaþi proiectul de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 93 de voturi pentru, 13 împotrivã ºi 5 abþineri.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Mulþumesc, doamnelor senator.

Trecem la punctul urmãtor al ordinii de zi: întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri.

La întrebãri, domnul senator Gheorghe Acatrinei este rugat sã pofteascã.

Aveþi cuvântul, domnule senator.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnule preºedinte,

Onorat Senat,

Întrebarea mea este adresatã domnului ministru al lucrãrilor publice, transporturilor ºi locuinþei, domnul Miron Mitrea.

În ultimul timp, trenurile care circulã pe direcþia SuceavaÐBucureºti sunt deosebit de degradate. Este o mizerie de neînchipuit în aceste trenuri, instalaþiile sanitare sunt praf, vagoanele de dormit, la fel. Ai impresia, când treci dintr-un vagon în altul, cã se desface trenul, rãmâi pe acolo, pe dric.

De când este domnul Miron Mitrea la transporturi, deºi aceastã societate primeºte subvenþie, deci din banul public, nu se vede nici o îmbunãtãþire a transportului, cel puþin pe ruta SuceavaÐBucureºti.

Noi suntem cei care cãlãtorim foarte des, ne-a suspendat unele trenuri, cum este rapidul ºi intercity, în timp ce la Iaºi existã toate acestea, inclusiv dublarea liniilor transporturilor aeriene. Nu ºtiu de ce este favorizatã o zonã, iar cealaltã nu. Probabil, undeva, nu i-am cãzut bine la inimã. Sã ne spunã domnul ministru ce are de gând în viitor, legat de aceasta. Dacã noi, sucevenii, am greºit, ne corectãm. Dacã nu, îi solicitãm ministrului sã-ºi facã datoria pentru care a fost aprobat de Parlament. Vã mulþumesc ºi solicit rãspuns în scris ºi oral.

Vã mulþumim.

Invit la microfon pe doamna senator Maria Petre.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Întrebarea mea este adresatã domnului ministru Octav Cozmândã, ministrul administraþiei publice, ºi are urmãtorul conþinut:

La începutul anului 2002, domnul inginer Victor Alexe, din Buftea, v-a adresat o petiþie, înregistratã la dumneavoastrã cu nr. 6.316/2002, în care semnala o serie de abuzuri ºi ilegalitãþi de care sunt responsabili, din punctul sãu de vedere, primarul ºi secretarul acestei localitãþi.

Unul dintre abuzuri, confirmat de rãspunsul primit de la dumneavoastrã, este acela cã secretarul Primãriei Buftea, Emil Dascãlu, ocupã postul fãrã a avea studii superioare.

Cum explicaþi, domnule ministru Octav Cozmâncã, faptul cã, deºi spuneaþi în scrisoarea de rãspuns, înregistratã cu nr. 288/2 aprilie 2002, citez: ”S-au dispus mãsuri pentru intrarea în legalitate pânã la 1 mai a.c.Ò, la aceastã datã Ñ era 4 septembrie când am depus întrebarea, deci este valabilã ºi pentru astãzi situaþia Ñ lucrurile sunt în aceeaºi stare?

Cine rãspunde, din punctul dumneavoastrã de vedere, pentru încãlcarea atât de grosolanã a legii, care a durat aºa de multã vreme?

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, doamna senator.

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa. Vreþi sã chestionaþi Ministerul Turismului? Vã ascultãm.

Întrebarea mea este adresatã domnului ministru Dan Matei-Agathon.

Având în vedere politizarea intens mediatizatelor programe sociale în turism, vã rog sã-mi rãspundeþi la urmãtoarele întrebãri.

1. Dacã acþiunea din luna septembrie anul curent de pe litoralul românesc este subvenþionatã în vreun fel de cãtre stat sau de Ministerul Turismului ºi, dacã da, la cât se ridicã valoarea sumei respective?

2. În situaþia în care acþiunea respectivã nu este subvenþionatã, cine suportã pierderile provocate? 3. Cât revine pãrþii române, în condiþiile în care tariful pentru o primã sãptãmânã în septembrie plãtit de un turist german la agenþia de turism este de 90 de euro?

În ce mãsurã aceastã ultimã sumã acoperã cheltuielile reale de cazare ºi masã ºi cine va plãti eventualele pierderi?

Solicit rãspuns în scris ºi oral. Acum mi s-a comunicat rãspunsul în scris.

Vã mulþumesc.

Domnule senator Pusk‡s, vã rog sã poftiþi la microfon.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Întrebarea mea este adresatã Ministerului Finanþelor Publice ºi se referã la anexa privind normele metodologice la Legea nr. 245 din 2002 referitor la T.V.A. ºi, fiind detaliatã întrebarea în anexa ataºatã întrebãrii, doar atât spun cã se referã la prestãrile de servicii efectuate de cãtre anumite firme, constând în emisiuni televizate, ºtiri sau reportaje din România pentru emisiuni din alte þãri, dacã aceasta se încadreazã în prevederile privind scutirea de T.V.A. la prestãri de servicii pentru strãinãtate. Vã mulþumesc.

Mulþumesc. Domnul senator Dumitru Codreanu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Am o întrebare pentru domnul ministru Octav Cozmâncã,

Domnule ministru,

Dacã un cetãþean vã sesizeazã printr-un memoriu un abuz sãvârºit la Consiliul Local Botoºani Ñ de altfel, sesizarea este anexatã la întrebarea mea trimisã cãtre ministerul dumneavoastrã, Ñ care este mãsura luatã, pe care o luaþi?

Trimiteþi memoriul respectiv sã fie soluþionat de cãtre cel pârât sau cel care a fost prezentat în memoriu, care a comis abuzul respectiv?!

A doua întrebare: În baza cãrei legi un viceprimar, tot din municipiul Botoºani, poate destitui un preºedinte al unei asociaþii de proprietari?

ªi conform regulamentului, domnule preºedinte, mai am dreptul la o întrebare, adresatã doamnei ministru Daniela Bartoº.

Având în vedere starea deplorabilã în care se aflã sistemul sanitar, în general, ºi cel botoºãnean, în special, fapt, de altfel, sesizat de cãtre mine în repetate rânduri atât la nivelul Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, cât ºi la organele judeþene abilitate, vã rog, doamna ministru, sã-mi precizaþi urmãtoarele:

De ce la Direcþia sanitarã Botoºani Ñ ºi cazul se pare cã este general Ñ C.A.S. a contractat servicii numai în proporþie de 70%, iar plata acestora se face în proporþie de 58%, rezultând în acest fel grave deficienþe în sistemul sanitar. S-a acoperit cu diferenþa de 30% unele datorii din anii anteriori?

Vã mulþumesc. Aºtept rãspuns scris ºi oral.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Domnul senator Romeo Hanganu. Întrebarea este pentru Ministerul Industriei ºi Resurselor.

Da, domnule preºedinte, întrebarea este adresatã domnului ministru Dan Ioan Popescu.

În sesiunea extraordinarã de anul trecut, din august 2001, deci în urmã cu mai mult de un an, domnul ministru ala industriilor solicita, ºi Senatul României aproba Ordonanþa de urgenþã nr. 88 din 2001 prin Legea nr. 552/2001, care prevedea înfiinþarea în cadrul Ministerului Industriei ºi Resurselor a Oficiului Participaþiilor Statului ºi Privatizãrii. Ba, se pare cã aceastã solicitare a fost unul dintre motivele pentru sesiunea extraordinarã din august 2001.

Unul dintre motivele acestei solicitãri, aºa cum arãta domnul ministru, era cererea insistentã a mai multor investitori de privatizare a unor hidrocentrale mici, începute, multe dintre ele, înainte de 1990 ºi neterminate.

Câte astfel de cazuri speciale s-au rezolvat ºi care este, în general, activitatea acestui oficiu, cu atât mai mult cu cât zilele trecute, deci dupã un an de zile de la hotãrârea aceasta de înfiinþare, a apãrut o ordonanþã care stabilea modul în care se finanþeazã toate activitãþile acestui oficiu.

Deci întrebarea este: Câte cazuri de privatizare de hidrocentrale mici s-au rezolvat pânã acum ºi care este activitatea oficiului?

Rãspunsul, în scris ºi oral.

Mulþumesc, domnule senator.

Înainte de a chema la microfon pe domnul senator Paul Pãcuraru, vreau sã precizez cã aici se aflã domnii secretari de stat, miniºtri, care vor rãspunde unor senatori, aºa cã rog sã nu plece Gheorghe Acatrinei, Dumitru Codreanu, Maria Ciocan, Romeo Hanganu ºi Maria Petre. Acum, domnul senator Paul Pãcuraru.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Am douã întrebãri. Prima este adresatã domnului prim-ministru Adrian Nãstase.

Dupã instalarea Cabinetului dumneavoastrã, una dintre mãsurile considerate ºi de cãtre noi pozitive, la vremea respectivã, a fost integrarea activitãþii de comerþ exterior în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Am considerat pozitivã aceastã mãsurã, având în vedere faptul cã diplomaþia politicã se confundã în momentul de faþã în toatã lumea cu promovarea intereselor economice ale þãrii în cauzã ºi, în egalã mãsurã, credem cã logistica deja existentã a Ministerului de Externe permitea o reducere a costurilor ºi o promovare corespunzãtoare a comerþului exterior.

Prin Hotãrârea de Guvern nr. 636/2002 aþi dispus însã transferul activitãþii de comerþ exterior din cadrul Ministerului Afacerilor Externe într-un departament aflat în subordinea primului-ministru, în condiþiile în care comerþul exterior, s-a spus ºi în 2001 ºi în 2002, a funcþionat cel puþin corespunzãtor, nivelul exporturilor depãºind, dacã vreþi, ºi recordurile anterioare anilor Õ90.

Vã rog sã prezentaþi care au fost motivele pentru care aþi luat aceastã decizie ºi care sunt efectele ei.

A doua întrebare este adresatã domnului ministru Petru Lificiu, Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului.

Summitul pãmântului, încheiat recent la Johannesburg, a constituit un eveniment deosebit de important pentru viitorul planetei, prin problemele de dezvoltare durabilã, reconciliere între creºterea economicã ºi protecþia mediului.

Reuniunea a fost caracterizatã în mod diferit, de la calificative maxime la aprecieri de tipul pãlãvrãgealã la nivel înalt. Date fiind aceste interpretãri contradictorii ºi considerând absolut necesar sã avem o imagine clarã asupra conþinutului ºi a rezultatelor concrete ale Summitului pãmântului, vã rugãm, domnule ministru, sã prezentaþi o scurtã informare referitoare la problemele principale abordate, precum ºi documentele adoptate, inclusiv planul de acþiune.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte, mai am o interpelare, dar la rândul interpelãrilor, da?

Da.

Da, vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator. Doamna senator Maria Ciocan.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Întrebarea mea este adresatã doamnei ministru Ecaterina Andronescu.

Având în vedere solicitãrile unui numãr însemnat de cetãþeni strãini care s-au stabilit ºi lucreazã în România, nu au cetãþenie românã decât dupã cinci ani de la data stabilirii ºi solicitãrii cetãþeniei române, vã rugãm sã ne comunicaþi dacã copiii acestei categorii de cetãþeni beneficiazã de gratuitate pentru ºcolarizare ºi pregãtire în liceele din România.

În situaþia în care nu beneficiazã de gratuitate, sã vedem dacã este sau nu corect.

Menþionãm cã firmele în care lucreazã aceºti cetãþeni sunt firme înfiinþate ºi înregistrate în România, achitã toate obligaþiile fiscale stabilite pentru firmã, obligaþiile fiind aceleaºi ca ºi pentru firmele patronate de cetãþenii români.

Solicit rãspuns scris ºi oral. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul senator Panã, poftiþi, vã rog!

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Întrebarea mea este adresatã Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor.

În procesul de reformã care a cuprins fostele regii autonome din Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor transformarea lor în societãþi naþionale a fost o etapã intermediarã pentru pregãtirea în vederea eventualei privatizãri.

Una dintre aceste societãþi naþionale este Societatea Naþionalã ”Tutunul RomânescÒ.

Considerã Guvernul sau Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor cã este normalã menþinerea statutului de societate naþionalã pentru S.N.T.R., în condiþiile în care peste 53% din structura de acþionariat este privatã?

Imaginaþi-vã posibilitatea ca în acest caz societatea sã fie Societatea Naþionalã ”Tutunul RomânescÒ Ñ S.R.L. Doresc rãspuns scris ºi oral.

Invit la microfon pe domnul senator Radu F. Alexandru.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Întrebarea mea este adresatã domnului ministru Ioan Mircea Paºcu, ministrul apãrãrii naþionale.

Urmare hotãrârii þãrii noastre de aderare la NATO, forþele armate române au cunoscut, dupã 1989, un proces amplu de reformã ºi restructurare atât în ceea ce priveºte efectivele ºi structura acestora, cât ºi infrastructura ºi baza materialã. Cazãrmi, construcþii specifice, locuri de instrucþie au devenit de-a lungul timpului neutilizate.

Domnule ministru, în temeiul prevederilor constituþionale ºi ale Regulamentului Senatului, vã solicit sã mã informaþi, în scris, care este situaþia construcþiilor, cazãrmi ºi altele specifice, precum ºi altor componente ale bazei materiale ale Ministerului Apãrãrii Naþionale rãmase disponibile în urma procesului de restructurare a forþelor armate ºi care sunt preocupãrile ministerului legate de conservarea acestei baze materiale?

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la microfon pe doamna senator Angela Bãlan.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Întrebarea mea este adresatã domnului ministru Ioan Rus, Ministerul de Interne.

ªtim cu toþii cã în dotarea segmentului circulaþie din Ministerul de Interne a intrat un numãr important de radare ultraperformante, de ultimã orã, pentru care s-au plãtit sume importante în valutã.

28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/19.IX.2002

Iatã însã cã zilnic au loc numeroase accidente pe drumurile þãrii, soldate cu morþi ºi rãniþi.

Întrebãm pe drumul ministru Ioan Rus unde este noul comportament al poliþiºtilor de la circulaþie, ºi anume cel preventiv care, coroborat cu aparaturã aferentã achiziþionatã, sã ducã la reducerea numãrului de accidente, ºi când vom circula cu toþii liniºtiþi ºi în deplinã siguranþã pe ºoselele þãrii?

Rugãm rãspuns în scris. Vã mulþumesc.

Mulþumesc ºi eu doamna senator. Domnul senator Corin Penciuc.

## Domnule preºedinte,

Întrebarea este adresatã domnului ministru Octav Cozmâncã, ministrul administraþiei publice.

Luând în considerare prevederile ordonanþei adoptate de Guvernul României pentru administrarea unitãþilor sanitare publice de interes judeþean ºi local, vã rog, domnule ministru, sã ne precizaþi care sunt acþiunile ce s-au întreprins sau se vor întreprinde în perioada imediat urmãtoare pentru punerea în aplicare, cu începere de la 1 octombrie a.c., a mãsurilor stabilite prin ordonanþa susmenþionatã?

Precizez acest fapt datoritã problemelor care sunt în teritoriu, referitor la finanþarea administraþiei publice locale, iar bugetele locale sunt insuficiente pentru aplicarea unei asemenea mãsuri.

De asemenea, sunt necesare ºi o serie de acþiuni complementare pentru preluarea acestor unitãþi de interes local.

Mulþumesc, domnule senator.

La întrebãri, domnul senator Eugen Marius Constantinescu. Este ultima întrebare, în aceastã searã. Aveþi douã întrebãri, la douã ministere.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Prima întrebare este adresatã doamnei ministru Ecaterina Andronescu, ministrul educaþiei ºi cercetãrii.

Doamnã ministru, este adevãrat cã adjunctul dumneavoastrã, domnul Constantin Corega, este în acelaºi timp titular a trei posturi:

1. Secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii.

2. Inspector general al Inspectoratului ªcolar Judeþean

Cluj

3. Director al Liceului ”Emil RacoviþãÒ.

Dacã rãspunsul este pozitiv, cum apreciaþi acest lucru?

Aºtept rãspuns scris ºi oral.

Cea de-a doua întrebare este adresatã domnului ministru Octav Cozmâncã, ministrul administraþiei publice.

Domnule ministru, cum explicaþi faptul, ºi cum putem sã explicãm noi cetãþenilor care ni se adreseazã, repet, cã nu rãspundeþi la solicitãrile scrise ale cetãþenilor atunci

când acestea vi se adreseazã cu diverse probleme din domeniul administraþiei publice?

Din numeroasele exemple semnalate la biroul meu parlamentar, voi menþiona aici cazul cetãþeanului Vasile Bontaº din Buzãu, care v-a adresat un memoriu, primit cu confirmare exact acum 60 de zile la ministerul pe care îl conduceþi, prin care solicita intervenþia dumneavoastrã în rezolvarea a douã probleme pentru care nu a gãsit înþelegere la organele administraþiei locale.

Cât timp sã mai aºtepte rãspuns petenþii, dacã dumneavoastrã nu respectaþi termenul stabilit de lege? Aºtept rãspuns scris ºi oral. Mulþumesc.

Mulþumesc. Trecem la capitolul Ñ Interpelãri.

Domnul senator Gheorghe Acatrinei Ñ ”Silvicultura SuceveanãÒ.

Domnule preºedinte, Onorat Senat.

Interpelarea mea este adresatã domnului prim-ministru Adrian Nãstase.

Vântul puternic din primãvarã a fãcut ravagii în pãdurile Sucevei, totalul afectat ridicându-se la circa 240 de mii de hectare. Acesta este cel mai mare dezastru produs în ultimii 30 de ani în silvicultura suceveanã, peste 4 milioane metri cubi de masã lemnoasã fiind doborâtã de furtunã.

Îndepãrtarea doborâturilor se impunea în regim de urgenþã, de aceea s-a apelat ºi la sprijinul personalului specializat din alte judeþe.

Þin sã aduc la cunoºtinþã faptul cã valorificarea lemnului afectat s-a dovedit o adevãratã afacere pentru pãdurari ºi colegii lor, veniþi în ajutor.

Profitând de harababura creatã ºi de capacitatea personalului silvic, agenþii economici ºi persoanele fizice care s-au angajat sã valorifice masa lemnoasã doborâtã nu au pierdut prilejul de a intra în suprafeþe forestiere rãmase în picioare.

Potrivit declaraþiilor unor localnici ºi a ceea ce am constatat eu pe viu în teritoriu, în pãdurile Sucevei, pentru o ºpagã de doar 100 de mii lei/bucatã, oamenii pãdurii nu existã sã marcheze arbori sãnãtoºi, în timp ce acel care a participat la licitaþie preferã sã ia aceºti arbori, iar doborâturile rãmân acolo, în ideea cã vor putrezi.

Fenomenul capãtã amploare, în timp ce doborâturile rãmân la locul dezastrului, riscã sã infecteze toatã masa lemnoasã pe picior. Sigur, la ora actualã existã unele controale, mai ales la intersecþii, dar nu existã control în pãdure, acesta lipseºte. Acolo se face dupã bunul plac al pãdurarilor, atât localnici cât ºi cei veniþi în ajutor, ºi a celor interesaþi sã vândã materialul lemnos.

Este, într-adevãr, strigãtor la cer ceea ce se întâmplã, mai ales cã, dupã unele informaþii, aceste miºcãri nu sunt strãine Direcþiei Silvice Suceava, toate acestea se întâmplã în timp ce pe suprafeþe întinse nu s-a acþionat deloc la îndepãrtarea ºi valorificarea doborâturilor. De aceea, solicit domnului prim-ministru Adrian Nãstase sã intervinã urgent ºi sã dispunã, prin ordin, conducerii Agenþiei Naþionale a Pãdurilor ºi Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor sã ia mãsuri pentru stoparea jafului care se produce la ora actualã în pãdurile Bucovinei.

Mulþumesc ºi eu. Domnul senator Aurel Panã.

Nu este în salã. A renunþat.

Este clar.

Domnul senator Paul Pãcuraru, vã rog.

Interpelarea mea este adresatã doamnei ministru Ecaterina Andronescu.

Foarte curând elevii vor pãºi din nou pragul ºcolilor, ceea ce înseamnã cã toate problemele organizatorice trebuie sã fie finalizate, manuale, rechizite pentru copii proveniþi din familiile sãrace, acoperirea tuturor posturilor cu cadre didactice calificate ºi aºa mai departe, dar situaþia în judeþ este mai mult decât criticã, lipsesc multe manuale, pachetele cu rechizite au sosit doar pentru câteva clase, încadrarea pe posturi este în multe locuri incertã.

Vã rugãm, doamna ministru, sã ne informaþi care sunt mãsurile luate de ministerul dumneavostrã pentru ca în cele câteva zile care au mai rãmas pânã la deschiderea ºcolii toate aceste probleme sã fie rezolvate, astfel încât reluarea procesului de învãþãmânt sã fie realizatã în condiþii cât de cât acceptabile.

În baza Ordonanþei de urgenþã nr. 96/2002 s-a hotãrât acordarea de produse lactate ºi de panificaþie pentru elevii din clasele IÑIV din învãþãmântul de stat, mãsurã consideratã ºi de noi binevenitã.

În baza articolului 2 alineatul 2, unitãþile ºcolare rãspund în mod direct de asigurarea condiþiilor de primire, recepþie ºi distribuþie a acestor produse. Cu toate acestea, foarte multe ºcoli, îndeosebi cele din mediul rural, nu dispun de spaþiu de depozitare corespunzãtoare ºi aºa mai departe. Întrucât procesul de distribuire a laptelui ºi a cornului presupune asigurarea unor condiþii de igienã strictã: depozitare, manipulare, colectare a deºeurilor, spãlarea mâinilor etc., vã rugãm sã ne informaþi dacã Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii a elaborat un set de instrucþiuni în acest sens, care sã fie distribuit ºcolilor evitându-se astfel pericolul unor epidemii.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul senator Nicolae Pãtru.

Domnule preºedinte, vã mulþumesc.

Interpelarea mea este adresatã domnului Octav Cozmâncã, ministrul administraþiei publice.

Primãria din Glãvile, judeþul Vâlcea, respectiv primarul Jijeu, a efectuat plãþi pe trimestrul I 2002 în valoare de peste 2 miliarde lei la obiectivul de investiþie ”Cãmin culturalÒ, plãþi care depãºesc cu mult valoarea stadiului fizic al construcþiei.

Acest lucru a creat tensiuni la nivel de comunã, între primar ºi consilierii comunali, acesta refuzând categoric sã dea explicaþii cu privire la cheltuielile din bugetul comunei, culminând practic cu neparticiparea lui la ºedinþele consiliului local.

De asemenea, neimplicarea primarului în aplicarea Legii fondului funciar a fãcut ca pânã în prezent titlurile de proprietate asupra terenurilor agricole sã fie acordate doar în procent de 51%, iar pentru fondul silvic, cota fiind practic de 0%.

Întrucât, consilierii locali au adus la cunoºtinþa Prefecturii Vâlcea ºi a consiliului judeþean aceste probleme, dar nu au primit nici un rãspuns, solicitãm sã dispuneþi efectuarea unei anchete care sã stabileascã persoanele vinovate, atât la nivelul comunei, cât ºi la nivel de judeþ, ºi sã ne comunicaþi în scris mãsurile luate.

Solicit rãspunsul scris. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Radu Alexandru Feldman, cu o temã foarte interesantã ºi importantã ”Noul sediu al Bibliotecii NaþionaleÒ.

Vã rog, domnule senator.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã domnului Emil Rãzvan Theodorescu, ministrul culturii ºi cultelor.

Domnule ministru,

Unul dintre subiectele fierbinþi ale ultimelor luni a fost decizia Executivului de a abandona proiectul finalizãrii lucrãrilor în clãdirea aflatã în Splaiul Unirii, ce trebuia sã devinã noul sediu al Bibliotecii Naþionale din România ºi atribuirea acesteia Guvernului.

Argumentele care au fost invocate þineau, pe de-o parte, de revelaþia cã respectiva clãdire ar fi improprie pentru o bibliotecã naþionalã modernã, pe de altã parte din grija de a scoate cât mai repede Executivul dintr-o clãdire ce a fost catalogatã ca riscantã din punct de vedere seismic ºi adãpostirea lui într-o construcþie de deplinã siguranþã.

Aºa cum bine ºtiþi, decizia la care mã refer a produs un impact extrem de negativ în rândul opinei publice, a oamenilor de culturã, voci dintre cele mai prestigioase ale intelectualitãþii româneºti pronunþându-se pentru anularea deciziei, continuarea lucrãrilor într-un ritm semnificativ ºi mutarea Bibliotecii Naþionale în acel templu al cãrþii pe care România, astãzi, nu îl are.

Vã amintesc, de asemenea, domnule ministru, cã expertize dintre cele mai autorizate au spulberat orice îndoialã asupra felului în care s-a fãcut consolidarea Palatului Victoria dupã seismul din 1977 ºi a rezistenþei pe care acesta o are.

Vã rog, domnule ministru, sã mã informaþi asupra felului în care Executivul, din care cu onoare faceþi parte, a receptat opiniile ºi dezbaterile publice care au avut ca obiect soarta Bibliotecii Naþionale ºi care este poziþia actualã a Executivului în aceastã chestiune.

Solicit rãspuns în scris. Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Nicolae Marian Iorga. Poftiþi, vã rog!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Am douã interpelãri pentru domnul prim-ministru Adrian Nãstase, eu cu Domnia sa am treabã.

Prima interpelare este urmãtoarea:

În data de 8 mai 2002, Alianþa Sindicalã SINDBRA din Braºov, din cadrul Societãþii Comerciale ”BRAFORÓ Ñ S.A. se adreseazã cu o scrisoare domnului preºedinte sau, mã rog, domnului ministru al A.P.A.P.S. Bucureºti, Ovidiu Muºetescu. Domnul ministru nu rãspunde.

În 8 iunie, aceiaºi oameni se adreseazã domnului prim-ministru Adrian Nãstase, de la care, din nou, nu primesc rãspuns.

Întrebarea mea este: de ce nu rãspundeþi sindicaliºtilor, domnule prim-ministru?

A doua interpelare:

Vreau sã cunosc ºi eu Ñ ºi solicit rãspunsurile în scris la ambele interpelãri Ñ poziþia domnului prim-ministru Adrian Nãstase vizavi de declaraþiile iresponsabile ale cetãþeanului Bruce Jackson, care se amestecã în mod brutal în afacerile interne ale României, ponegrind un senator ºi un preºedinte de partid, care partid este a doua forþã parlamentarã din România.

Vã mulþumesc.

Doamna senator Norica Nicolai.

Nu este.

Nu este.

Domnul senator Dumitru Codreanu.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã domnului ministru Ilie Sârbu.

Avându-se în vedere condiþiile vitrege pentru practicarea agriculturii în anul 2002, cu secetã excesivã existentã în mai multe judeþe ale þãrii ºi apoi cu inundaþii devastatoare în alte zone ale þãrii, considerãm cã pentru reabilitarea sistemului de irigaþii din cele aproximativ 3 milioane de hectare ordinul ministrului agriculturii, alimentaþiei ºi

pãdurilor nr. 117/2002, ce se referã la subvenþionarea achiziþionãrii echipamentelor de cãtre stat, a fost benefic.

Se pare cã lucrurile în teritoriu nu stau deloc bine, întrucât achiziþionarea acestor echipamente nu s-a fãcut numai de la producãtorii autohtoni, aºa cum s-a afirmat la întâlnirea de la Buzãu pe aceastã temã, ºi din câte sunt informat s-au adus echipamente din afarã, ºi nu totdeauna noi.

Ca atare, domnule ministru, vã rog sã precizaþi situaþia realã a punerii în aplicare a ordinului ministrului agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor nr. 117/2002 în sensul prezentãrii firmelor care au câºtigat licitaþia pentru echipamente, de unde au fost aduse, autohton sau din import, ºi dacã suma alocatã aplicãrii ordinului nr. 117/2002 a fost cheltuitã în întregime.

Ce preconizeazã Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor pentru anul 2003, referitor la sistemele de irigaþii?

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Mircea Nedelcu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea se adreseazã Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, doamnei ministru Daniela Bartoº.

Doresc pe aceastã cale sã vã informez cã orientãrile strategiei Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei privind reforma în unitãþile sanitare cu paturi provoacã, cel puþin în judeþul Hunedoara, doar necazuri celor care în noiembrie 2000 au votat partidul pe care îl reprezentaþi, ºi dacã lucrurile vor continua aºa, la alegerile viitoare, mulþi dintre ei nu vor mai fi.

Concret, referitor la ordinul nr. 135/2503 din 2002 ºi la Ordinul nr. 589/2608 din 2002 ale Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei privind aprobarea normativelor de personal, vã fac cunoscute urmãtoarele:

Potrivit celor douã acte normative urmeazã o reducere de personal medico-sanitar ºi auxiliar care creeazã mari disfuncþionalitãþi în asigurarea asistenþei medicale.

Considerãm cã normarea unui chimist, biolog sau farmacist, un post la 20.000 pânã la 40.000 de locuitori în ambulatoriu ºi un post la 140Ñ160 de paturi, face imposibilã o asistenþã normalã.

Referitor la sectorul sanitar din Cãlan, judeþul Hunedoara, a fost desfiinþat cabinetul de urgenþã care deservea populaþia oraºului Cãlan cu cele 13 sate aparþinãtoare ºi comuna Boºorod cu alte 9 sate de munte. S-a solicitat pãstrarea actualului cabinet care beneficiazã de o minimã dotare pentru intervenþii în cazuri de maximã urgenþã, unde au fost salvate sute de vieþi; ºocuri anafilactice, edeme pulmonare acute, plãgi cu hemoragii mari, astm bronºic în crizã etc. Este adevãrat cã în conformitate cu reforma sanitarã pacientul trebuie sã se adreseze medicului de familie. Medicii de familie din oraºul Cãlan locuiesc însã în localitãþile învecinate: Strei, Sângiorgiu, Chitit, Cãlan Vechi, Simeria ºi Deva. Întrebarea, pe bunã dreptate, a populaþiei este: dacã în acelaºi timp un pacient solicitã medicul pentru urgenþã la domiciliu, iar altul are nevoie de asistenþã medicalã de urgenþã la cabinet pentru cauzele de mai sus, urgenþa spitalului Hunedoara fiind la 15 kilometri de Cãlan ºi la 35 kilometri de Boºorod, cum se poate salva o viaþã în situaþia desfiinþãrii cabinetului de urgenþã ºi tratamente din Policlinica Cãlan? S-a pus problema ca urgenþa sã fie rezolvatã ºi prin serviciul de ambulanþã dar în foarte multe situaþii ambulanþa fiind plecatã cu urgenþe sau dialize cazurile erau temporizate punând în pericol viaþa pacienþilor pânã la reîntoarcerea ambulanþei sau deplasarea din Deva sau Hunedoara a celorlalte ambulanþe. Cabinetele medicilor de familie funcþioneazã dupã un orar, conform contractului încheiat cu Casa de Asigurãri de Sãnãtate Deva. Ce se întâmplã în afara orarului de funcþionare cu pacienþii, având în vedere cã ºi medicul este un om ce are nevoie ºi de odihnã în cele 24 de ore? Indicele de morbiditate a crescut în toate zonele þãrii, fiind influenþat ºi de problemele socio-economice.

Doamna senator Angela Bãlan!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea este adresatã Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, domnului ministru Marian Sârbu.

De câteva luni, Guvernul israelian a ridicat restricþiile în privinþa importului de forþã de muncã, lucru care i-a determinat pe români sã se pregãteascã sã plece pe ºantierele din Israel. Iatã, însã, cã Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale din România stabileºte noi reglementãri conform cãrora, legal, nu vor putea pleca la muncã decât acei români care au 1.500 dolari cash. La finalul selecþiilor organizate de Oficiul pentru Recrutarea Forþei de Muncã cei care vor sã plece în Israel sunt obligaþi sã declare în scris cã doresc sã vireze în avans, la stat, o bunã parte din cei 1.500 dolari care reprezintã de fapt impozitele pentru pensie, sãnãtate ºi ºomaj. Acest act încheiat ridicã cel puþin trei probleme:

1) În România asigurãrile sociale nu se plãtesc în avans;

2) Cotele de impozit sunt calculate la nivelul salariului minim din economia româneascã, care este de circa 20 de ori mai mic decât cel din Israel;

3) Declaraþia respectivã nu reprezintã voinþa semnatarului.

În aceste condiþii, întrebãm Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale: ce muncitor român care solicitã sã plece la muncã în Israel are aceºti bani? Ce bancã din România acordã credit dacã solicitantul nu are un salariu net de cel puþin 5 milioane lei ºi 3 giranþi cu acelaºi salariu? De ce nu li se asigurã acestor oameni locuri de

muncã în România? Aici nu se mai construieºte? Dacã aceºti oameni ar avea cei 1.500 de dolari ar mai pleca departe de casã, de familii, de copii sã-ºi gãseascã locuri de muncã?

Rugãm rãspuns în scris. Vã mulþumesc.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Vã mulþumesc.

Vã rog sã-mi daþi voie sã prezint ºi eu o interpelare.

Doamnelor ºi domnilor.

Eu am o interpelare adresatã Ministerului Afacerilor Externe, care dezvoltã douã compartimente.

Aº vrea sã ºtiu cum apreciazã Ministerul Afacerilor Externe declaraþiile recente ale cetãþeanului american Bruce Jackson, preºedintele unui comitet ONU în Statele Unite, referitoare la persoana senatorului Corneliu Vadim Tudor. Mai precis, dacã este vorba de o declaraþie care priveºte amestecul în afacerile interne ale României, declaraþie care pune în evidenþã un lucru: cã România nu a devenit ºi nu este ameninþatã sã devinã un stat ocupat, ca sã primim indicaþii politice din afarã.

În alt doilea rând, mã gândesc la situaþia urmãtoare: dacã Ministerul Afacerilor Externe îºi aduce aminte cã, din când în când, se aplicã un principiu al declarãrii oaspeþilor, sã le spunem neconformiºti, ca _persona non grata_ .

Aº dori rãspuns ºi scris ºi oral.

## Vã mulþumesc.

Trecem la punctul urmãtor în care domnii miniºtri ºi secretari de stat vor rãspunde interpelãrilor ºi întrebãrilor anterioare.

## **Domnul Angela Mihaela Bãlan**

**:**

Domnul senator Dumitru Badea este la o ºedinþã ºi a lãsat la mine interpelarea dumnealui.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

ªi vreþi s-o prezentaþi dumneavoastrã? Vã rog!

## **Doamna Angela Mihaela Bãlan**

**:**

Nu. O depun la secretariatul tehnic pentru stenogramã.

Deci interpelarea domnului senator Badea adresatã Ministerului Integrãrii Europene este depusã pentru stenogramã.

Vã mulþumesc.

Domnul secretar de stat Tudor Florescu va rãspunde domnului senator Gheorghe Acatrinei. Vã rog, domnule ministru!

## **Domnul Tudor Florescu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimate domnule senator profesor doctor Gheorghe Acatrinei, permiteþi-mi sã dau rãspuns la întrebarea adresatã de dumneavoastrã conducerii ministerului nostru. În ultimii ani, ”C.F.R.Ò Cãlãtori a fost în situaþia de a face faþã dificultãþilor prezente, de altfel, ºi în contextul general economic, dificultãþi ce au inclus, pe de o parte, mãsuri de creºtere a veniturilor prin majorarea tarifelor de transport, iar pe de altã parte reducerea cheltuielilor prin scoaterea din circulaþie a unor trenuri cu costuri mari de exploatare, trenuri utilizate mult sub capacitate ºi la care încasãrile din vânzarea legitimaþiilor de cãlãtorie sunt foarte reduse, aºa cum este ºi cazul grupei trenului intercity, în relaþia SuceavaÑBucureºti.

Tarifele de transport feroviar public de cãlãtori din România sunt stabilite cu avizul autoritãþilor publice competente ºi nu acoperã costurile reale ale serviciilor de transport. Diferenþele dintre aceste tarife ºi costurile reale fiind suportate prin tranferuri bugetare.

Strategia de dezvoltare a sistemului feroviar din România, aprobatã de Guvern, prevede scãderea transferurilor bugetare, impunându-se, în acelaºi timp, creºterea veniturilor proprii, rezultate din încadarea tarifelor de transport.

În ultimii ani tarifele de transport nu au fost majorate, ci doar ajustate în funcþie de evoluþia indicelui de inflaþie a preþurilor de consum. În condiþiile în care transferurile bugetare au fost reduse, ”C.F.R.Ò Cãlãtori a înregistrat pierderi importante, având serioase dificultãþi în asigurarea activitãþii de transport la nivelul actual.

Începând cu data de 25 noiembrie 2001, au fost restructurate tarifele de transport ºi completate cu unele oferte tarifare în favoarea publicului cãlãtor.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Domnule senator Acatrinei?

Domnule preºedinte,

V-aº ruga sã-mi permiteþi sã întreb câteva lucruri pe domnul ministru secretar de stat. Dupã cât vã cunosc, domnule secretar de stat, dumneavoastrã sunteþi un om vechi în C.F.R., adicã un om cu experienþã. Formularea rãspunsului pe care l-aþi prezentat dumneavoastrã... sigur, o îmbunãtãþire, o vedem destul de îndepãrtatã, cel puþin pentru noi, pentru suceveni. Foarte important! Nu ºtiu ce s-a întâmplat cã, domnul ministru ca urmare a unei discuþii pe care a avut-o cu domnul senator Prisãcaru, i-a promis cã, începând cu data de 1 septembrie, intercity se va relua la Suceava. Deci, sunt doi oameni care sunt în conducerea P.S.D.-ului. I-am amintit domnului Prisãcaru cã domnul ministru nu s-a þinut de cuvânt. Ce s-o fi întâmplat? Cum se poate asta? La nivelul unui ministru, face o promisiune... chiar dacã e greºit trebuie sã te þii de cuvânt cu ea. N-au decât, reparã în altã parte. Dar aia trebuie respectatã, pentru cã o datã, un om, care a promis ceva ºi nu se þine de cuvânt, nu e bun pentru postul unde ºade. Ãsta e adevãrul. Nu ne putem ascunde dupã deget. Oricum, sã ºtiþi, domnule secretar de stat, pentru suceveni este o greutate foarte mare. Dumneavoastrã, prin modul cum ne trataþi în ceea ce priveºte mijloacele de transport, pentru cã eu am sã revin în zilele urmãtoare ºi cu alte probleme legate de aceasta, îi puneþi într-o stare de umilinþã pe suceveni. Suntem vizitaþi de foarte mulþi turiºti din întreaga lume, nu numai din România, pentru monumentele, bogãþia aceasta pe care o are Bucovina, ºi mijloacele de transport nu satisfac. Toþi ne reproºeazã acest lucru. Trebuie gândit ceva. Eu sunt de acord cu rãspunsul pe care l-aþi dat dumneavoastrã, care vizeazã perspectiva, dar pentru moment trebuie fãcut ceva, domnule ministru.

Eu nu vã cer, acum, sã-mi daþi un rãspuns, dar vã rog sã vã duceþi, sã vã sfãtuiþi cu ministrul dumneavoastrã de resort ºi sã gãsiþi o soluþie pentru a satisface cerinþele sucevenilor. Neapãrat, domnule secretar de stat.

Dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte...

Vã rog!

## Domnule senator,

Nu cunosc ceea ce a discutat domnul ministru Mitrea cu domnul senator Prisãcaru, dar vreau sã vã arãt, aºa cum reiese ºi din materialul pe care l-am prezentat, în numele conducerii ministerului, cã în perioada imediat urmãtoare, în funcþie de rapiditatea cu care se vor repara vagoane ºi vor fi introduse pe trenuri intercity, urmeazã Bucureºti-Cluj ºi Bucureºti-Suceava.

Nu aº subscrie, deloc, la ideea dumneavoastrã cã Suceava este vãduvitã într-un fel de cãtre Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, plecând de la un singur lucru Ñ programul de reabilitãri de drumuri, în zona mânãstirilor, care este prioritar pentru ministerul nostru, care îºi face efectul, în momentul de faþã, în zonã.

Vã mulþumesc, ºi fiþi convins cã nu existã nici un fel de discriminare, pozitivã sau negativã, în ceea ce priveºte programul ministerului nostru faþã de diferite judeþe ale þãrii.

Vã mulþumesc, încã o datã.

## Vã mulþumesc, domnule ministru.

În continuare, invit la microfon pe domnul ministru, secretar de stat Ionel Fleºariu, pentru a rãspunde interpelãrilor domnului senator Dumitru Codreanu ºi doamnei senator Maria Petre.

Vã rog, domnule ministru.

## **Domnul Ionel Fleºariu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice_ :

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Vreau sã fac precizarea, de la început, cã rãspunsurile pe care le-am întocmit au avut în vedere litera ºi spiritul legislaþiei existente la ora actualã în România. Dacã se doresc alte rãspunsuri decât cele pe care le dãm noi, ar fi bine ca domnii parlamentari sã facã niºte iniþiative parlamentare prin care Ministerul Administraþiei Publice,

eventual, prefecþii sã fie abilitaþi sã anuleze niºte acte pe care le emit autoritãþile administraþiei publice locale.

Vã rog sã-mi daþi voie sã dau citire rãspunsului întocmit pentru domnul senator Dumitru Codreanu.

Potrivit art. 11 din Ordonanþa Guvernului nr. 27/2002, în cazul în care prin petiþii sunt sesizate anumite aspecte din activitatea unei persoane aceasta nu poate fi soluþionatã de persoana în cauzã sau de cãtre un subordonat al acesteia.

Fireºte, stimate domnule senator, în situaþia în care este sesizat un abuz sãvârºit de Consiliul Local Botoºani, memoriul nu îl voi trimite respectivului consiliu spre soluþionare, ci, evident, prefectului, pentru a constata dacã nu s-a emis, de cãtre consiliul local respectiv, un act ilegal.

Practic, stimate domnule senator, eventualul abuz, la care vã referiþi, nu ar putea fi înlãturat decât de cãtre instanþa de judecatã, la sesizarea persoanei vãtãmate. Aceasta este legislaþia în vigoare în România. Aºa statueazã Carta europeanã a autonomiei locale, Constituþia României ºi Legea administraþiei publice locale.

Nu credem, domnule senator, cã ne cereþi sã nesocotim reglementãrile menþionate. Chiar dacã ni s-ar pretinde o asemenea conduitã, ea ar fi lipsitã de efecte practice, întrucât nici ministerul nostru, nici prefectul nu au vreun instrument legal la îndemânã, pentru a putea îndrepta abuzul.

Vã rog sã rãspundeþi ºi doamnei senator Maria Petre.

Potrivit Legii nr. 188/1998 privind Statutul funcþionarilor publici, aceºtia se bucurã de stabilitate în funcþie. Potrivit art. 86 din Legea administraþiei publice locale nr. 215/2001, eliberarea din funcþie, precum ºi sancþionarea disciplinarã a secretarului unitãþii administrativ teritoriale se face de cãtre prefect ºi, accentuez, numai la propunerea consiliului local, adoptatã cu votul a cel puþin douã treimi din numãrul consilierilor în funcþie.

Credem, stimatã doamnã senator, cã nimeni nu poate obliga un consiliu local, autoritate care, potrivit Cartei europene a autonomiei locale, Constituþiei ºi Legii administraþiei publice locale, se bucurã de autonomie, sã adopte o anumitã hotãrâre, împotriva voinþei membrilor sãi.

A proceda altfel, pe lângã faptul cã nu ar avea nici un efect juridic, ar însemna sã cãlcãm în picioare toate principiile care stau la baza funcþionãrii de 12 ani a administraþiei publice locale, principii pe care Guvernul P.S.D. le-a respectat cu sfinþenie.

Cu stimã, ministrul Octav Cozmâncã.

Vã mulþumesc.

Doamna senator Maria Petre, poftiþi, vã rog!

Mulþumesc domnului ministru, secretar de stat ºi îmi exprim, totodatã, speranþa cã într-o bunã zi, în aceastã aulã, la întrebãrile noastre vor rãspunde chiar cei cãrora le adresãm, ºi nu domnii secretari de stat, chiar dacã sunt însãrcinaþi pentru relaþia cu Parlamentul.

În acelaºi timp, îmi exprim profunda mea dezamãgire pentru conþinutul rãspunsului pe care mi l-a prezentat, pentru cã, aºa cum îl cunosc eu pe domnul Fleºariu, ºi îl cunosc de multã vreme, nu cred cã dânsul vrea sã susþinã, printr-un asemenea tip de rãspuns, cã un secretar care a ocupat un post fãrã îndeplinirea condiþiei de studii, avea nevoie de Carta autonomiei locale ºi de atâtea alte lucruri, pentru ca legea sã poatã fi aplicatã. Mai ales cã în întrebarea mea am citat dintr-un rãspuns pe care domnul ministru Cozmâncã sau poate chiar domnul secretar de stat Fleºariu l-a trimis petentului de la Buftea în care se angaja sã aducã lucrurile la normalitate pânã la sfârºitul lunii mai sau pânã la începutul lunii mai, nu am textul. Cu siguranþã, rãspunsul era altul. Eu îl ºtiam, speram ca dumneavoastrã sã dispuneþi doar mãsurile legale necesare.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Ce opinie aveþi, domnule ministru?!

Nu cunosc rãspunsul care s-a dat dupã cercetarea care s-a fãcut acolo, dar vreau sã afirm cã dacã s-a dat un asemenea rãspuns, ºi cineva de la noi s-a angajat cã va îndrepta lucrurile, a fost un rãspuns, îmi asum rãspunderea, aventurist, pentru cã, repet, Ministerul Administraþiei Publice nu are calitatea legalã sã impunã unui consiliu local sã adopte o hotãrâre prin care sã propunã prefectului sã-l elibereze pe secretar din funcþie. Nu avem cum. Nu avem instrumentul legal la îndemânã. Vã mulþumesc.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Doamna senator, Sunteþi mulþumitã?!

## **Doamna Maria Petre**

**:**

Nu, dar nu are rost sã continuãm!

Domnul senator Codreanu, vã rog sã comentaþi.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Mulþumesc cu tot respectul domnului secretar de stat, care a întocmit ºi a prezentat, cu carisma-i caracteristicã, acest rãspuns pentru întrebarea mea ºi vreau sã vã informez, stimate domnule secretar, cã ºi noi senatorii cunoaºtem legile, pentru cã noi le facem, nu ºtiu dacã

dumneavoastrã aþi vrut sã faceþi atingere la necunoaºterea noastrã vizavi de legi, le cunoaºtem, dar ceea ce v-am anexat eu la întrebarea pusã de cãtre un cetãþean al oraºului Botoºani, care a fost preºedinte de asociaþie, numele lui este Rotaru Ilie, a prezentat un material, a trimis un material la dumneavoastrã, exact ce vã informa adineauri un coleg, cã se trimit de 60 de zile, de 80 de zile la dumneavoastrã, la minister, anumite materiale, anumite plângeri ale oamenilor ºi nu se primeºte nici un rãspuns. A venit la cabinetul meu parlamentar ºi mi-a spus, domnule senator, acestea sunt copiile pe care le-am trimis la Ministerul Administraþiei Publice ºi vreau sã vã aduc la cunoºtinþã, cu regret, colegul senator, domnul ministru Cozmâncã este botoºãnean de-al nostru, ºi ar trebui sã dea rãspuns la toate aceste petiþii, dar aceastã petiþie, pe care omul a trimis-o spre rezolvarea dumneavoastrã, a Ministerului Administraþiei Publice, a fost trimisã înapoi, la Primãria Municipiului Botoºani, sã se rezolve. Aceia, bineînþeles, cã au luat în derâdere ºi s-a terminat.

De asemenea, v-am anexat copia unui proces-verbal, proces-verbal pe care l-a trimis ºi cetãþeanul, din care reiese cã unul dintre viceprimari, în speþã, viceprimarul Ilie, s-a dus la societatea respectivã, omul nefiind prezent atunci când a fost ºedinþa, ºi a fost dat afarã din funcþia de preºedinte al asociaþiei. Nu ºtiu dacã este corect. Dumneavoastrã aþi afirmat cã nu este corect, ºi doresc acest rãspuns scris, sã mergem cu el la Botoºani, sã arãtãm ºi organelor de acolo cã treburile nu stau aºa, ºi cã ei trebuie sã respecte ceea ce dumneavoastrã, la Ministerul Administraþiei Publice, le impuneþi ºi trebuie sã facã conform legii.

Vã mulþumesc.

Da, am rãspunsul semnat ºi vi-l pot înmâna.

Vã mulþumim.

În continuare, potrivit listei care ne-a fost predatã, invit pe domnul secretar de stat Radu Deac sã rãspundã domnului senator Dumitru Codreanu, pe tema sistemului sanitar în judeþul Botoºani.

Poftiþi, vã rog, domnule ministru.

## **Domnul Radu Deac** _Ñ secretar de stat în Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei:_

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã rog sã-mi permiteþi sã dau citire rãspunsului la întrebarea domnului senator Dumitru Codreanu.

Þara noastrã, aflatã în proces de tranziþie, nu dispune de puterea economicã pe care cu toþii ne-o dorim ºi care ar asigura creºterea nivelului de trai al populaþiei.

În aceste condiþii, contribuþiile la fondul de asigurãri de sãnãtate sunt insuficiente pentru a asigura necesitãþile actuale ale sistemului sanitar. Astfel, în judeþul Botoºani funcþioneazã 11 spitale, cu 3.706 paturi, care deservesc o populaþie de 432.615 locuitori. Personalul angajat este de 3.853, din care 235 medici ºi 1.882 personal sanitar mediu. Conform modelului de calcul, prevãzut în normele metodologice de aplicare a contractului cadru în anul 2000, Casa de Asigurãri de Sãnãtate Botoºani a contractat cu spitalele 89,3% din sumã, încadrându-se în prevederile anuale aprobate. Sumele contractate pe spitale se încadreazã între 79,5% la Spitalul Judeþean ºi Spitalul de Psihiatrie Botoºani ºi 100% la Spitalul ”PodriaÒ, Spitalul T.B.C. ”GurandaÒ, Spitalul ”Sfântu GheorgheÒ Botoºani ºi Spitalul Maternitate. Sumele decontate pentru serviciile medicale prestate în perioada ianuarie-iulie se încadreazã în prevederile trimestriale aprobate în aceastã perioadã, achitându-se ºi datorii din anii precedenþi, de 76,6 miliarde lei. Deºi contractele dintre Casa de Asigurãri de Sãnãtate ºi spitale s-au încheiat la începutul anului, spitalele nu au încadrat cheltuielile în limita sumelor contracte, înregistrând la sfârºitul lunii iulie datorii la furnizori în valoare de 75,8 miliarde lei, dintre care 59 miliarde lei la furnizorii de medicamente ºi materiale sanitare, 6 miliarde lei la furnizorii de utilitãþi ºi 10,7 miliarde lei la alþi furnizori. Considerãm cã situaþia dificilã cu care se confruntã asistenþa medicalã spitaliceascã poate fi amelioratã prin suplimentarea limitei de cheltuieli pentru servicii medicale ºi medicamente din bugetul fondului de asigurãri sociale de sãnãtate, prin rectificarea bugetului pe acest an.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Domnule senator, poftiþi!

## Domnule preºedinte,

Þin sã mulþumesc pentru rãspunsul competent dat de cãtre domnul secretar de stat.

## Domnule secretar,

Nu adresam aceastã întrebare Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, dacã nu aveam o întrevedere cu acea inimoasã directoare a Direcþiei sanitare din judeþul Botoºani. În urma unei vizite fãcute de mine ºi de doi colegi senatori, preºedintele Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport, domnul Ilie Ilaºcu ºi domnul senator Bunduc, la unul dintre spitalele botoºãnene, în speþã, la oraºul Sãveni, unde, în acel oraº care are peste 100 de ani vechime, deserveºte aproximativ 15 mii de suflete din zona cuprinsã între Vaºeu ºi Prut, este, domnule secretar de stat, dezastru. Nu ºtiu dacã înþelegeþi ce înseamnã dezastru într-un spital Ñ cu nou-nãscuþi care stau în frig, mâncarea se face cu vreascuri aduse din pãdure, spãlatul se face cu o maºinã rudimentarã, care se învârte cu mâna ºi aºa mai departe. De aceea am solicitat ºi doresc, ca senator al judeþului Botoºani, sprijin din partea Ministerului Sãnãtãþii în asigurarea fondurilor, aceasta a fost ºi ideea noastrã, pe care aþi enunþat-o ºi dumneavoastrã, suplimentarea fondurilor necesare pentru desfãºurarea activitãþii medicale în judeþul Botoºani, într-un cadru aproximativ normal.

Vreau sã vã reamintesc cã în acel spital de la Sãveni apa potabilã nu este apã potabilã, este apã moartã,

adusã dintr-un râu, spitalul nu este dotat cu ce trebuie, actul medical nu se desfãºoarã normal.

Acolo nu se vor lua niºte mãsuri decât atunci Ñ fereascã Dumnezeu! Ñ când se va întâmpla o epidemie. Vã rog, pentru Botoºani, faceþi ceva, astfel încât actul medical sã se desfãºoare în limite omeneºti, ca sã le zicem aºa.

Mulþumesc.

Domnule secretar de stat, dacã doriþi sã rãspundeþi.

Este, într-adevãr, o problemã dificilã. Noi sperãm cã dupã recenta hotãrâre de guvern, care va fi pusã în aplicare la 1 octombrie, autoritãþile locale se vor putea implica ºi, coroborat cu suplimentarea pe care o aºteptãm la rectificarea de buget, sã putem ameliora situaþia, în mod concret, în judeþul Botoºani.

## Vã mulþumesc.

În continuare, domnul secretar de stat Radu Damian va binevoi sã rãspundã doamnei senator Maria Ciocan. Vã mulþumim domnule secretar de stat pentru rãspunsurile date.

Poftiþi vã rog!

Domnule preºedinte, Doamnã senator,

O sã-mi cer scuze pentru cã e aºa târziu. Nu e numai vina mea, dar ne preocupã soarta copiilor. De aceea, rãspunsul la întrebarea dumneavoastrã este urmãtorul:

Potrivit prevederilor legale în vigoare, ºi anume Hotãrârea Guvernului nr. 288/1993 privind ºcolarizarea în România a cetãþenilor din alte state, republicatã, ºi Hotãrârea Guvernului nr. 508/2001 privind accesul la învãþãmânt obligatoriu în România al copiilor lucrãtorilor imigranþi proveniþi din statele membre ale Uniunii Europene, sunt scutiþi de plata taxelor de ºcolarizare urmãtoarele categorii de cetãþeni strãini:

a) bursierii;

b) personalul reprezentanþelor oficiale strãine, precum ºi membrii de familie ai acestuia, în învãþãmântul de toate gradele;

c) copiii lucrãtorilor imigranþi pe perioada învãþãmântului general obligatoriu.

Din cele de mai sus rezultã: copiii cetãþenilor strãini care lucreazã în România ºi care urmeazã cursurile liceale nu beneficiazã de gratuitate, ei pot fi primiþi la studii, anual, cu plata taxelor de ºcolarizare în valutã liber convertibilã, conform art. 7 din hotãrârea de Guvern nr. 288/1993, republicatã.

În ceea ce priveºte corectitudinea acestor reglementãri, precizãm cã, potrivit art. 1 din Directiva Consiliului Comunitãþii Europene din 25 iulie 1977, despre educaþia copiilor lucrãtorilor imigranþi, beneficiazã de ºcolarizare gratuitã numai copiii pentru care este obligatorie frecventarea ºcolii, în conformitate cu legislaþia statului-gazdã, în cazul României, numai a învãþãmântului primar ºi gimnazial.

Raþiunea acestei prevederi rezidã, pe de-o parte în faptul cã directiva intenþioneazã sã permitã integrarea copiilor lucrãtorilor imigranþi în mediul educaþional ºi în sistemul ºcolar din statul gazdã, iar, pe de altã parte, în faptul cã statele pot aloca numai fondurile necesare ºcolarizãrii gratuite a acestor elevi în învãþãmântul obligatoriu, nu ºi în învãþãmântul post-obligatoriu.

Având în vedere necesitatea integrãrii României în Uniunea Europeanã, în baza Directivei nr. 77/486/EEC a fost emisã Hotãrârea de Guvern nr. 508/2001 ale cãrei prevederi nu depãºesc cadrul reglementat de legislaþia comunitarã.

Cu deosebitã consideraþie, ministru Ecaterina Andronescu.

Vã mulþumim, domnule secretar de stat. Doamna senator!

Mulþumesc, domnule secretar de stat pentru rãspunsul primit.

Vreau sã vã pun o singurã întrebare, scurtã: dacã ºi copii cetãþenilor români plecaþi ºi stabiliþi într-o altã þarã beneficiazã de o astfel de trataþie sau nu? Adicã au învãþãmântul liceal gratuit sau nu?

Despre ce þãri este vorba? Eu am fãcut referire la þãrile Uniunii Europene.

Exact, la acelea mã refer ºi eu.

Directiva nu prevede acest lucru.

Mulþumesc. Totuºi, ar fi bine, acea prevedere pe care o menþionaþi dumneavoastrã acolo, fiind din 1993, cred cã ar fi bine Ñ mai ales cã dorim sã intrãm în Comunitatea Europeanã Ñ sã mai revenim asupra ei pentru cã eu cred cã nu este corect.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Vã mulþumim, domnule secretar de stat.

Cu aceasta declarãm închisã ºedinþa Senatului de astãzi.

Mulþumim domnilor senatori, mulþumim domnilor miniºtri, domnilor secretari de stat, presei ºi, nu în ultimul rând, staff-ului care a asigurat înregistrarea exactã a dezbaterilor noastre.

Bunã seara!

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 125/19.IX.2002 conþine 36 pagini.**

Preþul 33.444 lei