Declaraþia mea politicã va consta în lecturarea plângerii penale pe care Partidul România Mare a fãcut-o pe adresa Judecãtoriei Sectorului 1 din Bucureºti privind dizolvarea U.D.M.R.
”Domnule preºedinte,
Subscrisul, Partidul România Mare, reprezentat prin preºedinte, senator Corneliu Vadim Tudor, cu sediul în Bucureºti, str. Georges Clemenceau nr. 8, sectorul 1, în temeiul art. 56 lit. a), b) ºi c) din Ordonanþa Guvernului nr. 26 din 30.01.2000 cu privire la asociaþii ºi fundaþii, solicitãm sã pronunþaþi dizolvarea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, cu sediul în Bucureºti, str. Herãstrãu nr. 13, sectorul 1, ºi, în conformitate cu art. 61 din ordonanþã, sã dispuneþi numirea lichidatorilor care sã procedeze la lichidarea acestei uniuni, pentru urmãtoarele motive.
Încã de la înfiinþarea sa, în decembrie 1989, U.D.M.R. a desfãºurat o activitate deschis antiromâneascã, iredentistã, urmãrind desprinderea teritorialã a Transilvaniei de România.
În cei 12 ani de când otrãveºte sufletele românilor, U.D.M.R. nu ºi-a urmãrit decât propriul interes. Nu a fãcut altceva decât sã sape tenace la fundamentele statului naþional unitar român, cu un unic ºi declarat scop: colonizarea economicã a Transilvaniei ºi desprinderea ei de România.
Statutul ºi programul U.D.M.R., adoptate la Congresul al VI-lea de la Miercurea-Ciuc, desfãºurat la 15Ð16 mai 1999, contureazã clar acest lucru. Capitolul III din statut, intitulat ”Scopurile uniuniiÒ, prevede, la art. 8, cã uniunea este asocierea comunitãþii naþionale maghiare din România, înlocuind noþiunea constituþionalã de ”minoritate etnicãÒ cu cea de ”comunitate naþionalãÒ, ceea ce îi conferã alte valenþe juridice, evident, în afara literei ºi spiritului Constituþiei României, astfel cum tot în afara spiritului constituþional este ºi ideea de reprezentare colectivã, alt scop prevãzut de acelaºi articol.
Art. 9 al statutului prevede cã scopurile uniunii sunt cuprinse în programul ei. În acest program se vorbeºte de identitatea naþionalã transilvãneanã ºi naþiunile din Transilvania (art. 2).
Se cere pentru comunitatea naþionalã autonomã a maghiarilor din România un sistem instituþional propriu (art. 3), garantarea prin Constituþie a drepturilor colective ale minoritãþilor ºi, mai ales, U.D.M.R. doreºte sã obþinã ”formularea juridicã ºi validarea pe cale legislativã a diverselor forme de autonomie, inclusiv autonomia teritorialãÒ. Am încheiat citatul.
În orice interpretare, autonomie teritorialã, fãrã vreo altã precizare explicitã, nu poate însemna decât încãlcarea caracterului unitar al statului român, astfel cum este definit de art. 1 al Constituþiei.
Independent de caracterul scopului uniunii, mijloacele folosite în activitatea sa sunt ilicite ºi contrare ordinii publice, în sensul art. 56 lit. b) din Ordonanþa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaþii ºi fundaþii.
Uniunea, ca atare, sau membrii sãi, în calitatea pe care o au, acþionând sub girul acestei uniuni, desfãºoarã o activitate îndreptatã împotriva României, a unitãþii ºi suveranitãþii sale, cu încãlcarea deliberatã ºi sfidãtoare a Constituþiei României ºi a legilor acestei þãri.
U.D.M.R. s-a înfiinþat în decembrie 1989 sub semnul asasinatelor ºi agresiunilor comise în Transilvania de etnici maghiari împotriva cetãþenilor de origine românã, având ca pretext acþiuni revoluþionare.
Semnificativ este faptul cã U.D.M.R. a înþeles sã-ºi dea binecuvântarea pentru astfel de acþiuni, senatorul U.D.M.R. Frunda Gyšrgy fiind apãrãtorul unora dintre criminali ºi exprimându-ºi în acest an indignarea faþã de soluþia de condamnare pronunþatã de Curtea Supremã de Justiþie.
În martie 1990 au avut loc evenimentele sângeroase din Târgu Mureº, soldate cu mai mulþi morþi ºi zeci de rãniþi. Mihail Cofariu, rãmas infirm, este o dovadã, din fericire, încã vie a metodelor folosite de U.D.M.R. pentru atingerea scopurilor uniunii.
În Parlamentul României se prezintã ”Raportul HarghitaÐCovasnaÒ, semnal al gravitãþii faptelor. Parlamentul iniþiazã, în noiembrie 1990, alcãtuirea unei comisii parlamentare de audiere a persoanelor alungate, dupã 22 decembrie 1989, din judeþele Harghita ºi Covasna, menitã sã punã capãt procesului fascist de purificare etnicã practicat de unguri împotriva populaþiei româneºti.
Din pãcate, iniþiativa a rãmas fãrã rezultat, acest proces continuând ºi astãzi. Dovada cea mai grãitoare cã în Harghita ºi Covasna U.D.M.R. practicã o purificare etnicã de tip fascist o reprezintã cei peste 20.000 de etnici români alungaþi din aceste judeþe, prin diverse forme: teroare fizicã, ameninþãri scrise sau verbale, aruncarea în ºomaj, izolarea totalã a dascãlilor ºi a copiilor de români etc.
Existã chiar o Asociaþie a românilor alungaþi din judeþele Harghita, Covasna ºi Mureº, cea mai zdrobitoare dovadã cã s-a creat o problemã gravã, pe care nimeni nu are voie s-o ignore sau s-o batjocoreascã. Practic, aici are loc o schimbare a raportului demografic, fãrã întrerupere, de pe timpul dualismului austro-ungar ºi pânã acum, indiferent de regimul politic.
Tot fãrã nici un rezultat practic a rãmas ºi moþiunea din 18 noiembrie 1997, depusã la Camera Deputaþilor, care semnala pericolul acþiunilor iredentiste ale U.D.M.R.
Caracterul ºovin, iredentist ºi revizionist al uniunii reiese cu claritate din acþiunile pe care le întreprinde sau le patroneazã.
Pe zidul ºcolii din Muguri, judeþul Harghita, este dezvelitã o placã memorialã pentru groful Wass Albert, criminal de rãzboi condamnat la moarte în 1946 de Tribunalul
din Cluj. La Covasna, contrar prevederilor Legii nr. 100/1990, se atribuie nume ungureºti de strãzi, din mai 1997, printre care ºi numele scriitorului cu manifestãri extremiste antiromâneºti, Tam‡si çron.
La Oradea, este dezvelitã, în iunie 1996, statuia principesei Lor‡ntffy, pe locul statuii lui Mihai Eminescu, distrusã de horthyºti.
Acte antinaþionale ale uniunii sau ale membrilor ei, fãcute sub girul uniunii.
În luna iunie 1991, conducerea U.D.M.R. adoptã la Cluj o hotãrâre prin care se contestã Tratatul de la Trianon ºi un apel cãtre Conferinþa O.S.C.E., prin care se contestã dreptul Guvernului român de a reprezenta pe maghiarii din Transilvania.
La 5 august 1993, U.D.M.R. adreseazã un memorandum Consiliului Europei, prin care se opune primirii României în acest for, datoritã Ñ citãm Ñ ”Constituþiei intoleranteÒ.
La 11 decembrie 1993, Consiliul Reprezentanþilor U.D.M.R. lanseazã la Cluj un apel la opinia publicã europeanã, prin care se plânge de false îngrãdiri ale drepturilor omului pentru minoritatea maghiarã.
La 31 ianuarie 1995, la Strasbourg, senatorul Frunda Gyšrgy invocã, în faþa Consiliului Europei, pretinse umilinþe ale populaþiei maghiare.
Iatã cine a urmãrit ºi urmãreºte, cu tenacitate, ca România sã nu fie primitã în structurile europene!
În iulie 1996, Mark— BŽla, L‡szl— TškŽs, Tak‡cs Cs‡ba ºi alþii participã la Budapesta la elaborarea unei declaraþii cu caracter iredentist, caracterizatã ca o veritabilã declaraþie de rãzboi împotriva României, document care este adoptat de U.D.M.R. prin Consiliul Reprezentanþilor.
În dezbaterile Constituantei se contestã caracterul de stat naþional Ñ Tokay Gyšrgy. La Referendumul din 8 decembrie 1991, toþi membrii U.D.M.R. voteazã împotriva adoptãrii Constituþiei, instigându-i pe ceilalþi etnici maghiari sã o boicoteze. La 19 octombrie 1991, la Lutiþa, Katona çd‡m lanseazã ideea Þãrii Secuilor, prin desprinderea de România a unor judeþe din Ardeal. Acelaºi proiect este reluat, ulterior, de senatorul U.D.M.R. Csap— Jozsef, care a elaborat un statut al Þãrii Secuilor, unde ar trebui sã existe un preºedinte propriu, un parlament, o armatã, o poliþie etc.
În 1992, U.D.M.R. se opune numirii de prefecþi români în judeþele Harghita ºi Covasna. Tot U.D.M.R. iniþiazã în anii 1994Ð1995 acþiuni de nesupunere civilã, ce depãºesc orice limitã, ca reacþie la adoptarea Legii învãþãmântului.
În 25 septembrie 1993, reprezentanþii U.D.M.R. se opun la numirea unui episcop român de Covasna, acþiune aprobatã de uniune, care dã ºi o declaraþie în acest sens.
L‡szl— Tškes, în calitatea sa de preºedinte de onoare al U.D.M.R., calitate pe care o are ºi astãzi, face declaraþii antiromâneºti ºi iredentiste fãrã echivoc, la fel ca ºi Mark— BŽla, preºedintele U.D.M.R., care a ajuns sã declare textual cã ”daco-românismul este o ideologie rasistãÒ.
La aceastã orã, activitatea dusã de asociaþie, ca atare, sau de membrii ei, care se aflã ºi sunt pãstraþi în
funcþii decizionale, fãrã a fi dezavuaþi ca atare, reprezintã o violentã încãlcare a normelor constituþionale ºi a principiului statului de drept, exprimând dispreþ ºi urã fãþiºã faþã de statul român, faþã de legile ºi instituþiile sale.
Existã informaþii de presã, ºi nu numai, cu privire la crearea unor structuri paramilitare ºi informative în cadrul U.D.M.R. la racolarea unor angajaþi ai serviciilor române de apãrare a siguranþei naþionale, contra unor salarii de 1.500 Ñ 1.800 de dolari pe lunã.
Cel mai recent caz este constituirea la Cluj-Napoca a Comisiei de supraveghere a aplicãrii Legii statutului, organizaþie strãinã structurilor statului român ºi sistemului de organizaþii nonguvernamentale. Comisia este menitã sã punã în aplicare, pe teritoriul statului român, o lege rasialã, discriminatorie, adoptatã într-un stat strãin, cu privire la care Guvernul României a declarat, în mod constant, în consonanþã cu concluziile unor prestigioase foruri internaþionale, cã nu va fi aplicatã pe teritoriul României.
Este nu numai o sfidare adresatã Guvernului ºi legilor româneºti, dar ºi o acþiune de tip fascist, în favoarea unui stat strãin, ºi nu neapãrat, întotdeauna, prieten.
Componenþa Consiliului cuprinde persoane din conducerea U.D.M.R., nu în nume personal, ci în calitate de membri ai acestei asociaþii: senatorii Mark— BŽla, Verest—y Attila, Frunda Gyšrgy, deputaþii Kelemen Attila, BorbŽly L‡szlo, Kerekes K‡roly ºi alþii.
Caracterul ilegal al funcþionãrii unei astfel de comisii este în afara oricãrei discuþii. Aºa dupã cum se ºtie, în finalul acestui an, mai mulþi lideri ai U.D.M.R. i-au îndemnat, printr-un comunicat scris, pe ungurii din judeþul Harghita, sã boicoteze ziua de 1 Decembrie, iar, dacã totuºi participã la vreo manifestare, atunci sã poarte doliu. Este vorba de 25 de semnatari, în frunte cu senatorul S—gor Csaba, primarul de Miercurea-Ciuc, Csedo Csaba, cei doi viceprimari, mai mulþi consilieri judeþeni ºi municipali.
Aceastã neruºinare strigãtoare la cer a produs o vie emoþie în rândul milioanelor de români din toatã þara, jigniþi de escaladarea impertinenþei ungureºti pânã în zona macabrã a delirului.
Aºa-zisa sancþionare a instigatorului principal, S—gor Csaba, precum ºi motivaþia cã aceasta este o chestiune internã a U.D.M.R.-ului au turnat ºi mai mult gaz pe foc, fiindcã acesta nu este un trepãduº de pe la vreo primãrie comunalã, ci senator al României.
Consecinþele acestei activitãþi desfãºurate sub acoperirea unei uniuni ce se pretinde cã ar respecta legile statului român sunt reprezentate de pierderea autoritãþii statului român în judeþele Harghita ºi Covasna, pierdere a autoritãþii ce înseamnã, de fapt, pierderea suveranitãþii statale, astfel dupã cum relevã ministrul de interne, Ioan Rus, directorul Serviciului Român de Informaþii, Radu Timofte, ºi ºeful Comisiei parlamentare pentru controlul activitãþii S.R.I., Ion Stan.
În drept: Ordonanþa Guvernului nr. 26/30 ianuarie 2000.
Probe: interogatoriu, acte, ”Cartea neagrã a U.D.M.R.Ò, document adoptat la Congresul al III-lea al Partidului România Mare, precum ºi materialele documentare care au stat la baza alcãtuirii sale.
8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 189/20.XII.2001
Martori: Ion Stan, Ioan Rus, Radu Timofte, Mihãilã Cofariu, deputat Daniela Buruianã, deputat Adrian Moisoiu, deputat Ilie Merce, Gheorghe Funar, Petre Þurlea, precum ºi 20.000 de români alungaþi din judeþele Harghita ºi Covasna.
Cerere depusã astãzi, 10 decembrie 2001È.
Semneazã preºedintele Partidului România Mare, senator Corneliu Vadim Tudor, membru al Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei.
Vã mulþumesc pentru atenþie.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.