Stenogramă plen

Doamnelor ºi domnilor senatori,

ªedinþa de astãzi, 10 decembrie 2001, va fi condusã de subsemnatul, asistat, ca secretari, de domnii senatori Mihai Ungheanu ºi Aurel Panã.

Prezenþa, aºa cum o vedeþi afiºatã, este urmãtoarea: 110 senatori prezenþi ºi 6 senatori absenþi motivat.

Ordinea de zi o aveþi, aþi primit-o la casetã. Dacã sunteþi de acord cu ordinea de zi? Poftiþi, vã rog.

Ordinea de zi a fost aprobatã cu 94 de voturi pentru, un vot contra ºi 4 abþineri.

Vã mulþumesc.

Programul de lucru, între orele 15,30 ºi 19,30.

Intrând în ordinea de zi, la primul punct avem ”Declaraþii politiceÒ.

În timpul rezervat Grupului parlamentar P.S.D. (socialdemocrat ºi umanist) are cuvântul domnul senator Adrian Pãunescu.

Poftiþi, vã rog, domnule senator.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Înainte de a-mi susþine declaraþia politicã, aº vrea sã atrag atenþia, public, asupra **gradului inacceptabil de deteriorare a locului în care noi ne desfãºurãm activitatea, Senatul României.** E o deteriorare la care contribuie, mai mult decât vechimea clãdirii, felul în care sunt guvernate lucrurile înlãuntrul ei. Pãrem un azil de bãtrâni de un grad superior. E multã mizerie în aceastã clãdire, serviciile sunt fãcute prost ºi Codul Muncii nu poate salva pe nimeni de obligaþia de a-ºi face datoria.

Aºa cã rog conducerea Senatului sã cearã Secretariatului general, mai ales cã domnul Sava e, de

curând, general Ñ felicitãri! Ñ sã se ocupe ºi de treburile care privesc gospodãria concretã a acestui Senat.

Deosebirea între Camera Deputaþilor ºi Senat este uriaºã. Noi suntem lãsaþi în pãrãsire. La noi merge orice. La noi se poate scuza oricând un serviciu prost, pe motiv cã trebuie sã fim oameni. Or, oameni înseamnã sã nu acceptãm nici un serviciu prost, inclusiv serviciile Ñ astea nu mã privesc pe mine direct, dar ºtiu ce spun colegii mei Ñ, serviciile privind felul cum merg senatorii în þarã, cum sunt rezervate locurile la avioane ºi aºa mai departe.

Chiar suntem azilul de bãtrâni nr. 1 al României?!

Pe de altã parte, cred cã stãm cam mult ºi aºteptãm, domnule preºedinte, începutul ºedinþei. Asta îmi aminteºte de o situaþie pe care am vãzut-o în Ardeal, undeva, între Sebeº ºi Sãliºte. Un om stãtea cu maºina la barierã ºi alþii începeau sã se adune lângã el, ca sã constate toþi, într-un târziu, cã bariera nu mai funcþiona de mult timp. Se schimbase drumul. Nu mai era barierã pe celãlalt. Sã nu stãm prea mult la barierã ºi sã constatãm cã nu pe aici e drumul.

Împotriva evidenþei, desigur, nu se poate acþiona. ªi este evident cã orice om civilizat trebuie sã recunoascã evidenþa, iar noi, cei din P.S.D., trebuie sã o salutãm: izbânda Guvernului nostru, ºi anume aceea privitoare la eliberarea românilor de sub coºmarul vizelor.

S-a procedat corect, s-a procedat inspirat ºi, mai ales, s-a procedat eficient. Nu s-a acþionat ca pentru realizarea comunismului fãrã etape, în patru ani ºi jumãtate, adicã fãrã nici o etapã intermediarã, ci s-au luat câteva obiective ºi s-a acþionat pentru realizarea lor, pe rând, gospodãreºte, stãruitor, serios.

Iatã, aceasta este o acþiune excepþionalã, care mã elibereazã de remuºcãrile cã nu toate cele pe care le-am promis au putut fi realizate. De aceea cred cã trebuie sã recunoaºtem, atât cât ne este cu putinþã, noi, oameni ai puterii ºi oameni ai opoziþiei, cã suntem într-o etapã nouã, ºi asta se datoreazã începutului de normalizare din România, ºi asta determinã o stare de normalizare ºi a relaþiilor României cu lumea.

Salut, aºadar, aceastã izbândã a României sub actuala guvernare!

Aº vrea însã sã fim corecþi ºi sã nu facem cum se face prea adesea: ceea ce nu iese se pune numai pe seama componenþilor unei grupãri politice, ceea ce iese se pune pe seama tuturor membrilor clasei politice.

Vã mulþumim, domnule senator.

În timpul rezervat Partidului România Mare, invit pe domnul senator Corneliu Vadim Tudor.

Poftiþi, vã rog.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Domnule preºedinte, Onoraþi colegi,

Declaraþia mea politicã va consta în lecturarea plângerii penale pe care Partidul România Mare a fãcut-o pe adresa Judecãtoriei Sectorului 1 din Bucureºti privind dizolvarea U.D.M.R.

”Domnule preºedinte,

Subscrisul, Partidul România Mare, reprezentat prin preºedinte, senator Corneliu Vadim Tudor, cu sediul în Bucureºti, str. Georges Clemenceau nr. 8, sectorul 1, în temeiul art. 56 lit. a), b) ºi c) din Ordonanþa Guvernului nr. 26 din 30.01.2000 cu privire la asociaþii ºi fundaþii, solicitãm sã pronunþaþi dizolvarea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, cu sediul în Bucureºti, str. Herãstrãu nr. 13, sectorul 1, ºi, în conformitate cu art. 61 din ordonanþã, sã dispuneþi numirea lichidatorilor care sã procedeze la lichidarea acestei uniuni, pentru urmãtoarele motive.

Încã de la înfiinþarea sa, în decembrie 1989, U.D.M.R. a desfãºurat o activitate deschis antiromâneascã, iredentistã, urmãrind desprinderea teritorialã a Transilvaniei de România.

În cei 12 ani de când otrãveºte sufletele românilor, U.D.M.R. nu ºi-a urmãrit decât propriul interes. Nu a fãcut altceva decât sã sape tenace la fundamentele statului naþional unitar român, cu un unic ºi declarat scop: colonizarea economicã a Transilvaniei ºi desprinderea ei de România.

Statutul ºi programul U.D.M.R., adoptate la Congresul al VI-lea de la Miercurea-Ciuc, desfãºurat la 15Ð16 mai 1999, contureazã clar acest lucru. Capitolul III din statut, intitulat ”Scopurile uniuniiÒ, prevede, la art. 8, cã uniunea este asocierea comunitãþii naþionale maghiare din România, înlocuind noþiunea constituþionalã de ”minoritate etnicãÒ cu cea de ”comunitate naþionalãÒ, ceea ce îi conferã alte valenþe juridice, evident, în afara literei ºi spiritului Constituþiei României, astfel cum tot în afara spiritului constituþional este ºi ideea de reprezentare colectivã, alt scop prevãzut de acelaºi articol.

Art. 9 al statutului prevede cã scopurile uniunii sunt cuprinse în programul ei. În acest program se vorbeºte de identitatea naþionalã transilvãneanã ºi naþiunile din Transilvania (art. 2).

Vã mulþumim, domnule senator.

În continuare, în limita de timp rezervatã Partidului Democrat, domnul senator Iuliu Pãcurariu este invitat la microfon.

Poftiþi, vã rog.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Onorat prezidiu,

Onoraþi senatori,

Vã rog sã-mi permiteþi sã exprim punctul de vedere al Partidului Democrat legat de un eveniment politic nedorit care a avut loc în zilele trecute.

În urmã cu câteva zile, în cadrul unei emisiuni televizate, senatorul Antonie Iorgovan a fãcut unele afirmaþii jignitoare la adresa Partidului Democrat.

Luarea mea de cuvânt nu este un rãspuns la injuriile ºi insultele proferate de senatorul Antonie Iorgovan. Într-adevãr, ºtim ºi noi, ca ºi opinia publicã cã senatorul Antonie Iorgovan este un apãrãtor devotat al escrocilor de tot felul din România. Aceasta ne scuteºte de alte comentarii.

Declaraþia mea se adreseazã partidului de guvernãmânt, Partidului Social Democrat, partid care se pretinde european, partid care afirmã opþiunea sa pentru intrarea în Internaþionala Socialistã, alãturi de Partidul Democrat, care se aflã în Internaþionalã din 1996, partid cãruia îi cerem sã se delimiteze public de declaraþiile senatorului P.S.D. menþionat.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Vã mulþumesc, domnule senator.

În timpul rezervat Partidului Naþional Liberal, invit pe domnul academician Otiman sã-ºi prezinte declaraþia politicã.

Poftiþi, vã rog, domnule senator.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Declaraþia mea politicã de astãzi reprezintã, de fapt, o scrisoare deschisã, adresatã domnului Preºedinte al României, prin care solicit sã se întreprindã încã un pas spre normalitate, spre reconciliere, spre recunoaºterea de

cãtre naþiune, dupã mulþi, poate prea mulþi ani, a meritelor excepþionale pe care unii semeni ai noºtri le-au avut în Revoluþia din Decembrie 1989.

Este cazul domnului Viorel Oancea. Dupã cum este bine cunoscut, pentru cã fapta a intrat deja în istorie, domnul Viorel Oancea a fost singurul ostaº al Armatei Române care, înaintea cãderii lui Ceauºescu, din balconul Operei din Timiºoara, a cerut oºtirii române sã-l pãrãseascã pe dictator, sã se alãture Revoluþiei ºi a revoluþionarilor ºi sã lupte împreunã pentru rãsturnarea regimului comunist ºi instaurarea democraþiei în România.

Fapta de curaj, de eroism a domnului Viorel Oancea a fost recunoscutã în multe þãri, de multe structuri politice ºi civile, de numeroase personalitãþi internaþionale, numai în România încã nu. Este suficient sã amintesc faptul cã domnului Viorel Oancea Fundaþia Paul Lauritean i-a acordat Premiul ”LibertateaÒ, premiu ce i s-a mai acordat, în anul 1996, ºi lui Dalai Lama.

Având în vedere gestul de eroism al colonelului Viorel Oancea, considerãm cã, acum, cu prilejul împlinirii a 12 ani de la izbânda Revoluþiei, domnul colonel în rezervã Viorel Oancea meritã sã i se recunoascã fapta prin acordarea gradului de general în rezervã al Armatei Române.

Acordarea acestui grad, în fapt, nu trebuie interpretatã numai ca o apreciere a meritului, curajului ºi eroismului sãu, ci al întregii Armate Române. El, Viorel Oancea, a fost, înaintea cãderii dictatorului, singurul ostaº român care a avut curajul sã cearã oºtirii sã se alãture Revoluþiei.

Mulþi dintre ofiþeri, din lipsã de curaj sau interpretând cã, fiind sub jurãmânt, îºi fac datoria, s-au aflat, pânã la cãderea dictatorului, alþii chiar ºi dupã, în cealaltã tabãrã, iar, dupã Revoluþie, unii dintre ei au fost avansaþi de multã vreme la gradul de general.

Acum, Viorel Oancea, aflându-se în rezervã ºi pensionar, nu mai aspirã la o glorie sau o funcþie militarã, nu mai are gânduri de mãrire ostãºeascã, dar acordarea gradului de general în rezervã domnului Viorel Oancea înseamnã recunoaºterea faptului cã Armata Românã a avut un reprezentant care a acþionat cu curaj ºi risc ostãºesc pentru gloria ºi cinstirea oºtirii.

Vã mulþumim, domnule profesor.

În continuare, vã rog sã-mi daþi voie, în limita de timp rezervatã U.D.M.R.-ului, sã invit pe domnul senator Eckstein.

Poftiþi, vã rog, domnule senator.

## **Domnul Eckstein-Kov‡cs PŽter:**

## Doamnelor ºi domnilor,

Unul dintre sloganele electorale ale U.D.M.R.-ului la recentele alegeri parlamentare a fost ”Fãrã vize în Europa!Ò. Aºa cum ºi reprezentantul P.S.D.-ului a declarat cã, prin aceastã ispravã a României ºi a românilor, un angajament electoral a fost respectat, ºi noi considerãm cã unul dintre angajamentele noastre electorale a fost îndeplinit.

În afarã de asta, noi considerãm cã acest succes Ñ pentru cã este, fãrã doar ºi poate, un mare succes al României Ñ nu ne aparþine numai nouã, nu aparþine numai partidului de guvernãmânt, care guverneazã þara în momentul de faþã, ci acelei clase politice, câteodatã, foarte criticatã, deopotrivã Guvernului ºi opoziþiei.

Eu vãd, în acelaºi timp, cã aceastã ridicare de obligativitate de vize se datoreazã în primul rând comportamentului ºi discursului nostru politic ºi a ceea ce am înfãptuit, în ultima perioadã, dacã vreþi.

Mulþi analiºti politici sau, dacã vreþi, oameni politici, ca Adrian Severin, ca sã spun numai un nume, au spus cã integrarea depinde în primul rând de noi, de seriozitatea noastrã, cum asimilãm valorile Uniunii Europene ºi cum ne exprimãm din punct de vedere politic.

Iatã, se adevereºte acest lucru, pentru cã, în afarã de multe alte motive, inclusiv unele mãsuri nu prea populare, cum ar fi securizarea frontierelor, introducerea, la rândul nostru, a unui sistem de vize, l-am fãcut serios ºi iatã rezultatul.

Cred cã nu în ultimul rând, în acelaºi timp, acest lucru se datoreazã ºi colaborãrii dintre partidele politice, datoritã faptului sã România este consideratã o þarã care exportã securitate, unde problemele referitoare la minoritãþile naþionale sunt reglementate ºi sunt duse la sfârºit prin metode politice. Aici trebuie sã dau un rãspuns ºi antevorbitorului meu care a solicitat scoaterea în afara legii a organizaþiei noastre.

În primul rând, aº dori sã fac câteva corecturi. Sediul uniunii noastre nu mai este în strada Herestrãu nr. 13É

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Au reuºit sã vã scoatãÉ

## **Domnul Eckstein-Kov‡cs PŽter:**

Este pe strada Avram Iancu.

Cred cã suntem singurul partid sau organizaþie, pentru cã noi nu suntem partid, suntem o uniune care respectã legile þãrii ºi, din moment ce a fost revendicat acel imobil, l-am pãrãsit de bunã voie ºi nesiliþi de nimeni.

Pe de altã parte, despre Lor‡ntffy Zsuzsanna, despre care s-a pomenit cã nu ar merita o þarã, trebuie ºtiut cã

a fost o nobilã, mã rog, care a trãit în vremuri mai demult, dar care a tradus cãrþi în limba românã. Cred cã erau între primele cãrþi tipãrite în limba românã.

T‡masi çron este un mare scriitor, un scriitor, dacã vreþi, naþional, în primul rând, al secuilor, care întotdeauna a avut o simpatie ºi o înþelegere deosebitã faþã de români. Nu a fost criticat nici în viaþã, nici dupã moarte de cãtre nimeni din partea româneascã.

Scriitorul Wass Albert, de asemenea, un scriitor important care a scris despre þãranii din Podiºul Transilvaniei ºi care nu meritã sã fie renegat. O altã precizare: comuna Muguri existã numai în mintea domnului senator Corneliu Vadim Tudor. În judeþul Harghita nu existã o astfel de comunã, dupã cum, tot numai în mintea domnului senator, existã manifestãri fasciste, iredentiste, din partea Uniunii Democratice a Maghiarilor din România, care s-a declarat ºi se declarã ºi se va declara ºi în viitor ca reprezentanta comunitãþii maghiare din România. Nu este nimic nelegal în acest lucru.

Pe de altã parte, ºi cum sã zic, am ºi un sentiment de jenã sã spun acest lucru, dar despre popoarele trãitoare în Transilvania care au dreptul sã se judece ºi sã se administreze prin oameni aleºi din sânul lor vorbeºte Declaraþia de la Alba Iulia. Vã mulþumesc.

Vã mulþumim, domnule senator.

În continuare, invit pe domnul senator Doru-Laurian Bãdulescu.

Poftiþi, vã rog.

## **Domnul Doru-Laurian Bãdulescu:**

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Dupã 12 ani de eforturi, rãstimp în care a cãzut ”cortina de fierÒ, iatã, a cãzut ºi ”cortina vizelorÒ, care i-a þinut pe cetãþenii români la distanþã de Occident, marginalizându-i, frustrându-i tocmai pe ei, care au cultul ospitalitãþii cum poate nu îl are nici un alt popor din casa comunã europeanã.

Asistãm, astfel, în ultima perioadã a acestui an, la al treilea succes important al þãrii noastre.

În noiembrie 2001, România a semnat cu Fondul Monetar Internaþional aranjamentul stand-by. La început de decembrie 2001, România ºi-a încheiat exercitarea exemplarã a Preºedinþiei O.S.C.E. În ziua de 7 decembrie, la Bruxelles, a fost eliminatã, începând cu ianuarie 2002, obligativitatea vizelor pentru români.

Toate aceste succese confirmã, în primul rând, cursul pozitiv pe care s-a înscris România ºi plusul ei de credibilitate pe plan internaþional.

## Stimaþi colegi,

În mass-media de sãptãmâna trecutã ºi de la începutul acestei sãptãmâni, capul de afiº îl þine ridicarea vizelor pentru români.

Ce semnificaþie are eliminarea acestor vize pe relaþia România Ñ spaþiul Schengen?

Decizia Consiliului miniºtrilor de justiþie ºi ai afacerilor interne este una politicã. S-a votat, în unanimitate, în

10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 189/20.XII.2001

favoarea României, ceea ce constituie o recunoaºtere a progreselor þãrii noastre în cei 12 ani de consolidare a democraþiei, de stabilitate ºi de continuitate în eforturile de integrare europeanã.

Preºedintele Ion Iliescu considerã cã, prin decizia de la Bruxelles, frontierele estice ale Uniunii Europene, coincid, practic, cu frontierele României. Acest fapt ne creeazã noi obligaþii ºi rãspunderi faþã de spaþiul comun de securitate internã al Uniunii Europene.

Primul-ministru Adrian Nãstase apreciazã cã hotãrârea luatã la Reuniunea din ziua de 7 decembrie este un vot de încredere al Uniunii Europene faþã de Guvernul român. Românii, aºa cum remarcã premierul, nu mai au motive sã se simtã marginalizaþi în raport cu Uniunea ºi cu cetãþenii altor state.

Vã mulþumim, domnule senator.

Invit, în continuare, pe domnul senator Eugen Florescu.

Poftiþi, vã rog.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Permiteþi-mi ca, numai în câteva cuvinte, sã mã refer la o problemã pe care o consider de foarte mare sensibilitate. Este vorba de apropiata licitaþie pentru privatizarea staþiunilor Mamaia ºi Neptun-Olimp.

M-am apropiat de acest subiect, într-un fel, întâmplãtor. La biroul meu senatorial a venit ºtirea mai detaliatã privind modul în care a avut loc privatizarea O.N.T. Carpaþi, o privatizare care ar merita chiar în forul acesta, al nostru, sã o analizãm în detaliu. Am întâlnit niºte investitori strãini care s-au înscris pentru participarea la licitaþia privind privatizarea O.N.T. Carpaþi, convinºi cã cifra anunþatã iniþial, de 3,5 milioane dolari, reprezenta doar începutul ºi cã ei, dacã ar fi câºtigat, trebuia sã plãteascã cel puþin 3,5 milioane dolari pentru O.N.T. Carpaþi. ªi-au depus toate actele, au aºteptat, nu i-a chemat nimeni ºi s-au trezit cu o ºtire în ziar, potrivit cãreia privatizarea a avut loc, O.N.T. Carpaþi fiind vândut cu 700.000 dolari. Ei nici astãzi nu sunt lãmuriþi cum este posibil ca într-o þarã care ºi-a evaluat singurã un bun precum O.N.T.-ul la 3,5 milioane sã se accepte coborârea la 700.000 dolari. O.N.T.-ul sau privatizarea lui include ºi Hotelul ”MontanaÒ din Sinaia.

S-a vãzut cã tehnica folositã Ð ºi m-am interesat la specialiºtii în manevre (se gãsesc ºi asemenea oameni) privind licitaþiile Ñ s-a vãzut cã tehnica este aparent simplã. Se înscriu mai mulþi, se discutã cu ei sã nu propunã 3,5 milioane, sã depunãÉ cel mai mult sã înscrie 700.000 în dosarul pe care-l depun. ªi, în felul acesta, chipurile, se creeazã valoarea de piaþã a obiectivului supus licitaþiei. Dupã unele informaþii, se pare cã acest tip de privatizare, aceastã metodã va fi folositã ºi la privatizarea staþiunii Mamaia ºi a staþiunii Neptun-Olimp. Sigur, sunt vorbe deocamdatã. Vorbe care au ajuns însã ºi în presã, s-a spus ºi cine, în presã, va beneficia de aceste staþiuni ºi de hotelurile de acolo ºi eu am pus în cazul acesta, la capitolul întrebãri, o întrebare ministrului turismului, care mi-a ºi rãspuns ºi m-a asigurat cã nu va avea loc o asemenea fraudare în cazul licitaþiei Mamaia ºi a staþiunii Neptun-Olimp. Sã fie aºa!

Vã mulþumesc.

În continuare, invit pe domnul senator Dan Constantinescu.

Poftiþi, vã rog, domnul senator.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Poþi lichida un om sau o instituþie în mai multe feluri. De aceea cred cã a avut o circulaþie atât de largã butada potrivit cãreia ”poþi scãpa de multe lucruri, dar nu de moarte ºi nici de impoziteÒ.

De o bunã bucatã de vreme, Executivul încearcã sã ne convingã de faptul cã efectele favorabile ale politicii sale economice s-ar manifesta inclusiv sub aspectul reducerii fiscalitãþii.

În acelaºi timp, agenþii economici, asociaþiile patronale, profesionale ºi chiar simplii cetãþeni se încãpãþâneazã sã nu observe aceste binefaceri ale politicii fiscale promovate de actualul Cabinet.

Înþelegem din atitudinea narcisistã a unui guvern incapabil sã-ºi asume propriile eºecuri în materie cã, în dorinþa de a fi cât mai aproape de oameni, preferã sã stea cu mâna în buzunarele lor. ªi asta în condiþiile în care constrângerile financiare ºi cele bugetare existente la preluarea madatului erau infinit diminuate faþã de cele cu care s-au confruntat guvernele precedente, dacã avem în vedere, spre exemplu, numai depãºirea vârfurilor de sarcinã la plata datoriei externe, soluþionarea crizelor din sistemul bãncilor de stat, ºi diminuarea serviciului datoriei publice ca efect al legiferãrii destinaþiei veniturilor obþinute din privatizare. Guvernul Isãrescu a dat semnalul corect ºi concret pe linia relaxãrii fiscale ºi a egalizãrii tratamentului fiscal aplicat agenþilor economici ale cãror efecte favorabile s-au concretizat în sporirea veniturilor bugetare, pe fondul reluãrii unei creºteri economice sãnãtoase, deºi impozitul pe profit se redusese substanþial de la 38% la 25%, respectiv 5% pentru exportatori.

Un act de minimã coerenþã decizionalã l-ar fi reprezentat continuarea programului iniþiat de cãtre cabinetul anterior, program ale cãrui valenþe pozitive fuseserã probate în practicã. Nu a fost sã fie aºa, Guvernul preferând sã-ºi aducã propriile contribuþii, fãrã îndoialã creatoare ºi, bineînþeles, originale. Au fost astfel cosmetizate unele fonduri speciale, prin includerea lor în administrarea Ministerului Finanþelor Publice, dar cu menþinerea contribuþiilor existente, ca ºi cum problema era destinatarul, ºi nu cuantumul acestor contribuþii.

Vã mulþumesc, domnule senator. În continuare invit pe domnul senator Liviu Maior. Poftiþi, vã rog. Mai aveþi 17 minute, domnule senator.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,

În câteva cuvinte vreau sã vã aduc dumneavoastrã ºi colegilor noºtri de la Camera Deputaþilor un meritat elogiu pentru eforturile depuse de cãtre cele douã Camere în adoptarea legislaþiei care a permis votul de vinerea trecutã de la Bruxelles pentru eliminarea vizelor. Aº vrea sã vã reamintesc, ºi acest lucru este foarte important pentru cã, urmãrind presa ºi celelalte mijloace de informare, ºi nu numai, declaraþiile care s-au fãcut, Parlamentul este igonorat cu activitatea pe care a desfãºurat-o cu foarte multã seriozitate în vederea eliminãrii vizelor.

Comisia de integrare europeanã a Parlamentului României, ºi vã amintesc câteva date: în 27 februarie la Bruxelles s-a adoptat o recomandare pentru eliminarea vizelor Ñ este vorba de Comitetul parlamentar mixt RomâniaÑParlamentul European; la 3 zile a fost votul în plen al Parlamentului European pentru eliminarea vizelor, a urmat apoi Conferinþa preºedinþilor de parlamentare din þãrile candidate, iar în decizia finalã, hotãrârea acestui forum era în mod expres prevãzutã susþinerea celorlalte þãri candidate pentru România, ca ea sã fie scoasã de pe lista þãrilor care aveau nevoie de vizã. Au fost apoi rapoartele Parlamentului European care au cântãrit foarte greu în aceastã perioadã ºi Comitetul parlamentar mixt din 17 ºi 18 septembrie, unde de asemena recomandãrile care au o putere juridicã au reiterat ideea aceasta a eliminãrii vizelor.

Deci, Parlamentul României poate fi asociat fãrã nici un fel de reþinere la rezultatul extraordinar pe care România l-a obþinut acum câteva zile, ºi asta nu înseamnã... Eu nu vreau sã scad din meritele nimãnui, Guvernul ºi-a jucat cartea, ministrul de interne a fost de o încãpãþânare veritabil ardeleneascã în urmãrirea acestui obiectiv, dar trebuie sã asociem ºi Parlamentul fãrã de care acest eveniment probabil cã ar fi fost cu mult mai întârziat.

Oricum, o sursã a corupþiei în România a dispãrut, cel puþin nu mai sunt corupþi funcþionarii de la ambasadele strãine pentru a obþine vize ºi acesta este un pas important.

Eram la Milano sâmbãta trecutã cu domnul preºedinte Vãcãroiu ºi întâmplãtor am asistat la o discuþie între doi români, probabil care se refugiaserã în Italia sau locuiau în Italia, pentru cã nu i-am întrebat cine sunt ºi nu mi-am declinat identitatea de fricã, pânã la urmã, care înjurau aceastã decizie a Bruxelles-ului ca la uºa cortului, iar unul argumenta, zice: ”Nenorociþii ãºtia, acum nu mai am nici un argument sã nu o mai aduc pe nevastã-mea la mine în Italia.Ò

Vã mulþumim, domnule profesor.

Invit la microfon pe domnul senator Corneliu Bichineþ. Poftiþi, vã rog.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Revin cu problema spinoasã ºi complexã a Fabricii de rulmenþi Bârlad. Vã aminteam în urmã cu o lunã ºi jumãtate cã prin metode nu tocmai ortodoxe, aceastã fabricã a fost achiziþionatã de firma ”CombasanÒ, o firmã turceascã, firmã care în þara ei producea bolduri ºi pioneze. Se înþelege, în urma unui management deficitar, catastrofal, fabrica a înregistrat regrese de la etapã la etapã, acum rulmenþii româneºti, cei din Bârlad, nemaiputând fi prezenþi pe aproape nici o piaþã din lume, fapt ce a determinat ca ºi cei 4.000 de oameni care au mai rãmas angajaþi la firmã sã se afle în pragul ºomajului.

De asemenea, cãldura, care venea în Bârlad de la Fabrica de rulmenþi, a fost sistatã începând de acum o sãptãmânã, iar locuitorii Bârladului, cei care mai au serviciu, dupã ce se întorc acasã, cei care mãnâncã ºi mai au deprinderea de a servi masa la domiciliu se îmbracã în paltoane, fac un duº, dupã care ies în stradã unde temperatura este doar de Ñ15 grade, mult mai ridicatã decât în apartamente.

Vã semnalez aceastã problemã, problemã gravã, pentru cã am primit sãptãmâna trecutã un rãspuns din partea Guvernului, Guvern care se intereseazã de problema Bârladului însã cer ºi ajutorul celor care sunteþi la putere pentru a veni în ajutorul unui oraº ºi înfometat, ºi îngheþat.

În vechime, stimaþi colegi, în ºcoala ezotericã pitagoreicã era un obicei foarte sãnãtos: tinerii pânã la 35 de ani aveau un singur drept, sã asculte. De la 35 pânã la 50 de ani, puteau pune întrebãri, urmând ca rãspunsuri sã poatã da numai dupã 50 de ani. Ei bine, noi nu ne aflãm într-o astfel de ºcoalã, ci în Senatul României, loc unde, iatã, sunt senatori din diferite zone ale þãrii, din diferite partide, înzestraþi mental ºi sufleteºte corespunzãtor, însã cu eficienþã diferitã.

Eu sunt la vârsta când pot adresa întrebãri, mai târziu o sã risc ºi rãspunsuri. Vreau sã vã întreb: s-a constituit, fãrã sã ºtim noi, un fel de burghezie a Senatului, un fel de senatori de rangul 1 care pot vorbi din orice poziþie, pe orice temã, oricât ºi nelimitat, ºi altã categorie de senatori care sunt fericiþi când prind o pauzã între douã luãri de cuvânt alte altor colegi? Dacã aºa stau lucrurile, este foarte grav. Eu am avut bunul obicei sã lecturez ”PoliticaÒ lui Platon, carte pe care o sugerez tuturor celor care au de-a face cu politica, în care se sugereazã cã trebuie sã fie împiedicaþi toþi cei care vor sã ajungã la putere în mod deosebit.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Îmi daþi voie, vã rog, sã dau cuvântul domnului senator Paul Pãcuraru. Mai aveþi un minut, domnule senator... Douã minute.

Poftiþi, domnule senator.

Este foarte greu, domnule preºedinte, în douã minute. Voi încerca sã spun doar cã oricâte succese de politicã externã avem, ele riscã sã fie toate compromise dacã nu au un suport corespunzãtor în politica internã, iar în materie de politicã internã pot spuse cã în momentul de faþã, cel puþin în planul politicilor sociale, sunt niºte probleme extrem de grave ºi toate nerezolvate.

Aþi mai primit 7 minute.

Mulþumesc. Beneficiez de timp suplimentare.

Am fost criticaþi toatã guvernarea trecutã pentru mãsurile pasive considerate prin plãþile compensatorii aplicate în situaþie de restructurãri.

Sigur cã era o dozã de adevãr, dar nu putem sã nu constatãm uriaºa situaþie în care ne aflãm astãzi în care tot prin mãsuri pasive se aplicã venitul minim garantat, se cheltuiesc anual, pentru acest an 5.700 de miliarde. Se pare cã aceºti bani nu vor fi deloc suficienþi, probabil cã va trebui de douã-trei ori mai mult pentru a respecta legea. Mãsura, evident, lucreazã. ...Fãrã nici un fel de loc de muncã. Voi face un simplu comentariu: dacã vom împãrþi suma alocatã pe acest an la populaþia României, vom gãsi 259 de lei, generozitatea Guvernului, pe cap de locuitor, pentru cã 60% din populaþie este deasupra pragului sãrãciei, nu are nevoie de aceºti bani, deci vor fi în jur de 600 de lei pentru cei 40% din populaþie care are nevoie de aceºti bani pentru cã trãieºte sub pragul de sãrãcie, iar pentru sãrãcia extremã, care înseamnã 10% din populaþia României, înseamnã cã generozitatea Guvernului s-a dus atât de departe încât a ajuns la 2.500 ºi ceva de lei, o sumã absolut ”uriaºãÒ...

Din pãcate, nici mãcar aceastã sumã nu se poate obþine facil, pentru cã birocraþia, administraþia ºi confuzia care domnesc în momentul de faþã în administraþie privind aplicarea legii fac ca simplele cheltuieli pentru multiplicarea documentelor necesare obþinerii venitului minim garantat sã fie uneori mai scumpe decât suma ajutorului care se obþine în compensare.

Existã grave disfuncþii, în egalã mãsurã, pe asigurãri sociale. Voi face simplu comentariu, pe cele patru componente ale sistemului de asigurãri sociale. Din pãcate noi, Senatul, suntem în restanþã în momentul de faþã. Am avut sãptãmâna trecutã o mediere pe Legea privind asigurãrile pentru accidentele de muncã ºi bolile profesionale. Aceste situaþii consumã oriunde în lume aproape 1% din produsul intern brut. Din pãcate noi, prin nu ºtiu ce dispoziþii ascunse, venite nu se ºtie pe ce canale, nu am reuºit sã þinem aceastã comisie de mediere, deºi tot sistemul de protecþie a muncii din România aºteaptã, evident, aceastã lege. Ea a avut procedurã de urgenþã din 1998, a reuºit sã fie discutatã de Camera Deputaþilor în anul 2000, a reuºit sã fie aprobatã ºi în Senat în noiembrie 2001, dar iatã cã nu am gãsit timp pentru o comisie de mediere ºi vinovaþi am fost noi, senatorii, ºi partidul de guvernãmânt, care practiv a dispus neprezentarea la ºedinþa de mediere, deºi legea era extrem de importantã.

Vã mulþumesc. Aþi fãcut ºi economie pentru cã aþi primit 7 minute.

Ultima intervenþie, având numai un minut, domnul senator Mircea Nedelcu.

Poftiþi, vã rog, domnule senator.

## **Domnul Mircea Nedelcu:**

Mulþumesc frumos, domnule preºedinte, dar vã asigur cã într-un minut nu voi putea sã acopãr problemele siderurgiºtilor din Cãlan.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

În urmã cu nouã luni de zile, de la acest microfon încercãm pentru prima oarã sã vã fac cunoscute gravele probleme cu care se confruntã siderurgiºtii judeþului Hunedoara. Arãtam atunci cã oraºul Cãlan se aflã într-o situaþie disperatã, singura întreprindere de aici, S.C. Sidermet, fiind fãrâmiþatã ºi aruncatã, pe dolari, bineînþeles, de cãtre afaceriºti suspecþi la fierul vechi, în vremea asta, miile de locuitori ai oraºului ajungând în

pragul disperãrii muritori de foame. Menþionam la acea datã ºi un aspect pozitiv, ºi anume vizita de lucru a domnului Ovidiu Muºetescu, care în 10 martie 2001 lua contact cu situaþia realã a siderurgiei hunedorene, însã atrãgeam atenþia guvernanþilor proaspãt instalaþi în fotoliile puterii cã nu era prima vizitã de lucru a unui ministru pe meleagurile judeþului Hunedoara ºi cã entuziasmul generat de aceste întâlniri cu oamenii locului trebuie urgent continuat cu mãsuri concrete ºi urgente care sã conducã la rezultatele aºteptate cu sufletul la gurã de zeci ºi sute de mii de hunedoreni de peste 10 ani.

Din nefericire, scepticismul manifestat de mine cu acea ocazie s-a dovedit fondat, pentru cã, iatã, astãzi oraºul Cãlan se aflã într-o situaþie neschimbatã, poate chiar mai dureroasã, luând în calcul faptul cã dupã un an de zile viaþa românilor nu a cunoscut nici un reviriment, este tot mai grea, speranþa se pierde încetul cu încetul. Miºcãrile sindicale înregistrate în ultima vreme confirmã aceste afirmaþii, ca sã nu mai pomenim de frigul ce bântuie prin casele oamenilor ºi care pe unii chiar i-a ucis în aceste zile. Acesta este un alt succes rãsunãtor al actualei guvernãri! Locuitorii oraºului Cãlan sunt disperaþi. De aproape un an de zile aºteaptã materializarea promisiunilor fãcute în campania electoralã ºi chiar dupã venirea la cârma þãrii a noii puteri.

Siderurgia româneascã a fost lãsatã la discreþia A.P.A.P.S.-ului, Ministerul Industriei ºi Resurselor mulþumindu-se doar cu avizarea programelor de restructurare, cu elaborarea politicilor sectoriale, pe hârtie, bineînþeles, fãrã a concretiza ceva material, fãrã a investi mãcar un leu în acest sector. Se lasã totul pe seama privatizãrii, mai precis, se cautã derogarea de orice responsabilitate prin vânzarea tuturor unitãþilor din siderurgie ºi metalurgie cât mai repede ºi oricui.

Vã mulþumim, domnule senator.

Trecem la punctul urmãtor de pe ordinea de zi.

Notã privind exercitarea de cãtre parlamentari a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale. Precizez cã aceastã notã a fost afiºatã ºi cã ea cuprinde nu mai puþin de 26 de legi care au fost depuse la secretarul general în vederea exercitãrii de cãtre senatori a dreptului nostru de sesizare.

¥ Legea pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea ºi completarea Codului de procedurã civilã;

¥ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 71/2000 privind aprobarea efectuãrii unei donaþii cãtre Muzeul ”MŽmorial pour la PaixÒ din Caen, Franþa;

¥ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 49/1999 privind transportul mãrfurilor periculoase pe calea feratã;

¥ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administraþia publicã centralã;

¥ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 27/1999 privind reglementarea rulãrii resurselor financiare ale universitãþilor prin bãnci comerciale;

¥ Legea privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 55/1998 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 12/1993 privind achiziþiile publice;

¥ Legea privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 18/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura Reabilitarea reþelei de canalizare ºi a facilitãþilor de epurare a apelor uzate în Constanþa, România, semnat la Bruxelles la 16 noiembrie 2000 ºi la Bucureºti la 22 decembrie 2000;

¥ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 72/1998 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 118/1996 privind constituirea ºi utilizarea Fondului special al drumurilor publice;

¥ Legea pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 137/2000 privind modul de acordare a sumelor în bani reprezentând ajutoare ºi plãþi compensatorii, de care beneficiazã, potrivit legii, cadrele militare trecute în rezervã sau direct în retragere;

Înainte de a trece la urmãtorul punct al ordinii de zi...

Da, vã rog.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Îngãduiþi-mi, conform regulamentului, sã dau citire scrisorii prin care trei grupuri parlamentare, în speþã, 56 de senatori, se adreseazã Biroului permanent al Senatului, domnului preºedinte Nicolae Vãcãroiu.

În conformitate cu prevederile articolului 64 din Constituþia României ºi ale articolelor 148 ºi 152 din Regulamentul Senatului, depunem prezenta Moþiune privind incapacitatea Guvernului de a asigura exercitarea autoritãþii statului pe întreg teritoriul þãrii.

Moþiunea este semnatã de un numãr de 56 senatori.

Având în vedere îndeplinirea condiþiilor prevãzute de Constituþie ºi de Regulamentul Senatului, vã rugãm sã dispuneþi iniþierea procedurilor privind prezentarea, introducerea pe ordinea de zi ºi dezbaterea moþiunii în plenul Senatului.

Anexãm la prezenta scrisoare textul moþiunii ºi lista iniþiatorilor, cu semnãturile acestora.

Vã mulþumesc foarte mult.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Voi prezenta acest document domnului preºedinte Nicolae Vãcãroiu, iar Biroul permanent, în limita termenului prevãzut de regulament, va decide momentul discuþiei acestei moþiuni.

Dacã sunt diverse alte probleme? Nu sunt.

Trecem la punctul urmãtor.

Primul raport al unei comisii de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 35/2000 pentru modificarea Legii nr. 118/1996 privind constituirea ºi utilizarea Fondului special al drumurilor publice.

Poftiþi, vã rog, domnule senator.

Dacã sunteþi amabil sã prezentaþi...

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Comisia de mediere s-a reunit în data de 5 decembrie ºi a analizat textul în divergenþã, hotãrând cu 9 voturi pentru ºi o abþinere varianta Senatului.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Dupã cum vedeþi, nu este decât la numãrul curent 1 un text al Senatului, deci nu este cazul sã-l

Nu este bine! Nu este cvorum! Repetãm!

## Poftiþi, vã rog.

Cu 79 de voturi pentru ºi un vot împotrivã.

Urmãtorul raport tot dumneavoastrã îl prezentaþi, domnule senator?

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 86/2000 privind suspendarea procedurilor de vânzare a activelor închise operaþional deþinute de societãþile comerciale incluse în Programul pentru ajustarea sectorului privat (PSAL).

Da, poftiþi, vã rog.

La acesta nu sunt eu.

Poftiþi, domnule senator Bîciu.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 86/2000 privind suspendarea procedurilor de vânzare a activelor închise operaþional deþinute de societãþile comerciale incluse în Programul pentru ajustarea sectorului privat PSAL s-a întrunit în data de 5 decembrie ºi, la textele în divergenþã, a adoptat în douã variante textul Senatului ºi într-o variantã textul Camerei Deputaþilor.

Mulþumim, domnule senator.

Aveþi documentul în faþã. La numãrul curent 2 avem textul Camerei Deputaþilor.

Propun sã-l votãm, dacã sunteþi de acord. Poftiþi.

Este adoptat cu 76 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi douã abþineri.

- Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

Raportul în ansamblu. Poftiþi, vã rog.

Raportul a fost adoptat cu 78 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi douã abþineri.

Vã mulþumesc.

Proiect de Lege pentru aprobarea plãþilor restante pentru costurile de participare, pe perioada 1998Ð2001, la experimentele Centrului European pentru Cercetãri Nucleare Ñ CERN, de cãtre Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii.

Poftiþi, vã rog, domnule academician, sã prezentaþi expunerea de motive.

Poftiþi, domnule secretar de stat.

## **Domnul Vasile Molan Ñ** _secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ **:**

## Doamnelor ºi domnilor,

Sunt Vasile Molan, secretar de stat la Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii.

Participarea româneascã la CERN, Centrul European pentru Cercetãri Nucleare, cu sediul la Geneva, a început în 1989 ºi a venit în sprijinul programelor naþionale în fizicã, energeticã nuclearã, microtehnologie ºi informaticã. Accesul la instalaþie este posibil prin plata unor costuri de participare pe experiment ºi prin cofinanþarea construcþiilor necesare realizãrii proiectului.

Actualmente, cercetarea româneascã este prezentã la urmãtoarele experimente ale CERNÐATLAS, ALICE, LHC, NAÐ50, COMPAS ºi altele.

Sunt implicaþi aproximativ 50 de specialiºti din cadrul institutelor de cercetare, dezvoltare ºi din universitãþi.

Participarea la experiment are loc în baza unor documente numite ”Memorandumuri de înþelegereÒ, în care se stabilesc obligaþiile administrative ºi financiare ale participãrii la experiment ºi se menþioneazã agenþia finanþatoare.

Conducãtorii de experimente români ºi resursele umane de specialitate angrenate aparþin preponderent Institutului Platformei de Fizicã Bucureºti-Mãgurele, dar datoritã scãderii drastice a fondurilor alocate cercetãrii, IFIM nu a avut posibilitatea realizãrii cu regularitate ºi integral a plãþilor pentru costurile de participare la experimentele mai sus menþionate.

Vã mulþumesc.

Poftiþi, vã rog, domnule academician.

## Mulþumesc, domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã a fost sesizatã pentru a dezbate proiectul de Lege privind aprobarea plãþilor restante pentru costurile de participare pe perioada 1998Ð2001 la experimentele Centrului European pentru Cercetãri Nucleare de cãtre Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, proiect adoptat de Camera Deputaþilor.

Luând în dezbatere proiectul de lege, comisia a hotãrât sã-l avizeze favorabil fãrã modificãri ºi sã-l supunã dezbaterii dumneavoastrã în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

Menþionãm faptul cã am primit avize favorabile din partea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, a Comisiei pentru integrare europeanã, precum ºi a Consiliului Legislativ. Precizând ºi faptul cã aceastã lege face parte din

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 189/20.XII.2001

categoria legilor ordinare, vã rugãm, domnule preºedinte, sã supuneþi dezbaterii ºi avizãrii acest proiect de lege. Vã mulþumesc.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Vã mulþumim, domnule academician.

Dacã sunt observaþii? Dacã nu, propun sã

Vã rog sã votaþi proiectul de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 85 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, nici o abþinere.

Vã mulþumesc.

Un alt proiect de lege: Proiectul de Lege pentru denunþarea Convenþiei internaþionale privind unificarea anumitor reguli în materie de conosament, semnatã la Bruxelles la 25 august 1924.

Dacã este aici un reprezentant al comisiei pentru politicã externã? Nu este nimeni. Oricum, raportul este favorabil ºi, dacã-mi daþi voie, am sã-l prezint eu.

Nu se propune nici un amendament.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt observaþii.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului. Raportul a fost adoptat cu 84 de voturi pentru, un vot împotrivã, douã abþineri.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra proiectului de lege.

Proiect de lege adoptat cu 87 de voturi pentru, un vot împotrivã, douã abþineri.

Vã mulþumesc.

Proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 13/1997 privind transmiterea, cu titlu gratuit, a unui imobil în proprietatea Republicii Federale Germania.

Iniþiatorul? Poftiþi, vã rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Ionel Fleºariu Ñ** _secretar de stat la Ministerul Administraþiei Publice_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori.

Prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 13 din aprilie 1997, imobilul situat în Bucureºti Ñ Calea Victoriei 174, în care funcþioneazã Teatrul ”Constantin TãnaseÒ, compus din teren ºi construcþii, a fost transmis gratuit în proprietatea statului german.

Cu ocazia punerii în aplicare a ordonanþei, s-a constatat cã în aceasta s-au strecurat douã greºeli supãrãtoare, ºi anume: imobilul trecea în proprietatea statului german împreunã cu terenul aferent acestuia, ceea ce încãlca prevederile articolului 40 din Constituþie, precum ºi Legea nr. 118/1991 privind fondul funciar.

ªi, o altã greºealã Ñ se prevedea în ordonanþã cã imobilul trece în proprietatea statului german de la Ministerul Culturii ºi Cultelor. Or, în realitate, acesta se afla în administrarea Consiliului General al Municipiului Bucureºti.

Vã mulþumesc.

Poftiþi, domnule senator!

Domnule preºedinte, Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului a fost sesizatã în fond cu dezbaterea ºi avizarea acestui proiect de lege.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului a hotãrât sã adopte raport favorabil. S-au primit avize favorabile din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

În raport cu obiectul de reglementare proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt observaþii.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului. Raportul a fost adoptat cu 86 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra proiectului de lege.

Proiect de lege adoptat cu 92 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere.

Vã mulþumesc.

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 71/2000 pentru aprobarea extinderii ºi completãrii Aranjamentului de credit stand-by dintre România ºi Fondul Monetar Internaþional încheiat la Washington la 5 august 1999, aprobat la Washington la 7 iunie 2000, precum ºi a Memorandumului Guvernului României privind politicile economice ºi a Suplimentului la acest Memorandum, ambele convenite cu Fondul Monetar Internaþional.

Iniþiatorul? Poftiþi, doamna ministru! Vã rog, prezentaþi expunerea de motive.

Comisia? Poftiþi, doamna senator!

## **Doamna Maria Manolescu Ñ** _secretar de stat la Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aranjamentul de credit stand-by dintre România ºi Fondul Monetar Internaþional a fost încheiat la Washinghton la 5 august 1999. Prin Ordonanþa Guvernului nr. 71/2000 s-a aprobat extinderea ºi completarea acestui Aranjament de credit.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a Senatului a întocmit raport favorabil, fãrã amendamente. În consecinþã, Ministerul Finanþelor Publice propune ºi susþine adoptarea, în forma prezentatã, a Legii de aprobare a Ordonanþei Guvernului nr. 71/2000.

Camera Deputaþilor a adoptat legea în data de 22 octombrie 2001.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, doamna ministru. Doamna senator Maria Ciocan, poftiþi, vã rog!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege menþionat mai sus. S-a primit aviz favorabil la acest proiect de lege de la Comisia pentru politicã externã ºi de la Consiliul Legislativ.

Proiectul de lege face parte, conform articolului 72 din Constituþia României, din categoria legilor ordinare.

În baza articolului 89 alineatul 1 din Regulamentul de funcþionare a Senatului. Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune plenului Senatului spre dezbatere ºi adoptare proiectul de lege.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt observaþii.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Raportul a fost adoptat cu 95 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 103 voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere.

Vã mulþumesc.

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 23/2000 privind plata cu prioritate a obligaþiilor cãtre regiile autonome ºi societãþile/companiile naþionale beneficiare de împrumuturi externe contractate direct de stat sau cu garanþia statului.

La comisie rãmâne tot doamna senator Maria Ciocan. Poftiþi, doamna ministru!

Vã mulþumesc.

Prin Ordonanþa Guvernului nr. 23/2000 s-a reglementat plata cu prioritate a obligaþiilor de cãtre regiile autonome ºi societãþile comerciale, precum ºi companiile naþionale, beneficiare de împrumuturi externe contractate direct de cãtre stat sau cu garanþia statului.

Senatul a respins ordonanþa în 26 iunie 2001, dupã ce Camera Deputaþilor o adoptase în data de 2 mai 2001.

Urmare respingerii de cãtre Senat, actul a fost retrimis pentru o nouã dezbatere de Camera Deputaþilor. În forma respectivã Camera Deputaþilor a adoptat Ordonanþa Guvernului nr. 23/2000 pe data de 6 noiembrie 2001, cu preluarea ca amendamente a prevederilor Ordonanþei

Guvernului nr. 67/2001 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 23/2000 privind plata cu prioritate a obligaþiilor de cãtre regiile autonome ºi societãþile comerciale, precum ºi de cãtre companiile naþionale, beneficiare de împrumuturi externe.

Comisia de specialitate a Senatului a întocmit raport favorabil în forma adoptatã de Camera Deputaþilor, motiv pentru care Ministerul Finanþelor Publice propune ºi susþine adoptarea Legii de aprobare a Ordonanþei Guvernului nr. 23/2000, în prezenta formã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, doamna ministru. Poftiþi, doamna senator!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi.

Comisia noastrã a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege conform scrisorii nr. 16/16 noiembrie 2001.

S-a primit aviz favorabil la acest proiect de lege de la Comisia economicã ºi Consiliul Legislativ.

Conform articolului 72 din Constituþia României, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În baza articolului 89 alineatul 1 din Regulamentul de funcþionare a Senatului, comisia noastrã propune plenului Senatului spre dezbatere ºi adoptare proiectul de lege în forma adoptatã de Camera Deputaþilor. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt observaþii.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei.

Raportul a fost adoptat de plenul Senatului cu 67 de voturi pentru, 33 voturi împotrivã ºi 3 abþineri.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de plenul Senatului cu 68 de voturi pentru, 41 voturi împotrivã, nici o abþinere. Vã mulþumesc.

Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 67/2001 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 23/2000 privind plata cu prioritate a obligaþiilor cãtre regiile autonome ºi societãþile/companiile naþionale beneficiare de împrumuturi externe contractate direct de stat sau cu garanþia statului.

Poftiþi, vã rog!

Poftiþi, domnule secretar de stat!

## **Domnul Romulus Ion Moucha Ñ** _secretar de stat la_

_Ministerul Industriei ºi Resurselor_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Cele ce urmeazã sunt în continuarea afirmaþiilor doamnei secretar de stat Maria Manolescu, întrucât, practic, dupã rediscutarea Ordonanþei Guvernului nr. 23/2000, ceea ce era cuprins în Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 67/2001 a fost transferat în corpul Ordonanþei nr. 23. În aceastã situaþie Ordonanþa nr. 67 nu mai are nici o logicã sã existe ºi, în consecinþã, vã rog sã aprobaþi legea de respingere a acestei ordonanþe. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Poftiþi, doamna senator!

Comisia noastrã a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege menþionat mai sus.

S-a primit aviz favorabil, la acest proiect de lege, de la Comisia economicã ºi de la Consiliul Legislativ.

Proiectul de lege face parte, conform articolului 72 din Constituþia României, din categoria legilor ordinare.

În baza articolului 89 alineatul 1 din Regulamentul de funcþionare a Senatului, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune plenului Senatului, spre dezbatere ºi adoptare, proiectul de lege, în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu, doamna senator.

Dacã sunt observaþii? Nefiind propuse amendamente, propun votul la raport.

Poftiþi, vã rog!

Raportul a fost adoptat cu 76 de voturi pentru, 21 voturi împotrivã, nici o abþinere.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de plenul Senatului cu 75 de voturi pentru, 29 voturi împotrivã, nici o abþinere. Vã mulþumesc.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 142/2001 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 23/1998 privind finanþarea ºi din alte surse decât bugetul de stat a unor activitãþi specifice de administrare a rezervelor de stat. Poftiþi, vã rog, domnule secretar de stat!

## **Domnul Gabriel Oprea** _Ñ preºedintele Administraþiei Naþionale a Rezervelor de Stat_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Mã numesc Gabriel Oprea ºi sunt preºedintele Rezervelor de Stat.

Prezenta intervenþie legislativã urmãreºte extinderea cadrului normativ cu dispoziþii care sã permitã, în esenþã, urmãtoarele:

Ñ finanþarea onorariilor cuvenite pentru serviciile executorilor judecãtoreºti;

Ñ posibilitatea compensãrii datoriilor agenþilor economici faþã de ANRS ºi a penalitãþilor aferente, atât cu produse prevãzute în nomenclatorul ”Rezervã de statÒ, cât ºi cu contravaloarea lucrãrilor, materiilor ºi a serviciilor achiziþionate, în condiþiile legii;

Ñ garantarea ºi realizarea plãþilor între ANRS ºi societãþile comerciale, prin utilizarea instrumentelor de platã garantate;

Ñ posibilitatea suportãrii din disponibilul privind rezervele speciale ale ANRS a diferenþelor valorice înregistrate ca urmare a restituirii unor produse de calitate superioarã celor împrumutate, precum ºi finanþarea temporarã din acest disponibil a T.V.A.-ului de platã în cazurile de diminuare fãrã aprobare a cantitãþilor de produse ”rezervã de statÒ, precum ºi în cazul nerestituirii produselor împrumutate.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Poftiþi, doamna senator!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi.

Comisia noastrã a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege enunþat mai sus.

Menþionãm cã s-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ la acest proiect de lege ºi de la Comisia economicã.

Membrii Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci au hotãrât, cu majoritate de voturi, întocmirea raportului favorabil fãrã amendamente.

Potrivit conþinutului sãu, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ºi urmeazã a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 74 din Constituþia României.

În conformitate cu prevederile articolului 89 din Regulamentul de funcþionare a Senatului, supunem spre dezbatere ºi adoptare plenului proiectul de lege enunþat mai sus.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt observaþii.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei.

Raportul a fost adoptat cu 88 de voturi pentru, un vot împotrivã, 4 abþineri.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de plenul Senatului cu 93 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, douã abþineri. Vã mulþumesc.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 66/2000 privind organizarea ºi exercitarea profesiei de consilier în proprietatea industrialã.

Poftiþi, vã rog, domnule ministru!

## **Domnul Teodor Bobiº Ñ** _secretar de stat la Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ordonanþa Guvernului nr. 66/2000 privind organizarea ºi exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrialã a fost adoptatã în baza Legii de abilitare a Guvernului de a emite ordonanþe nr. 125 din 2000. Proiectul de lege de aprobare a ordonanþei a fost aprobat de Camera Deputaþilor ºi, în momentul de faþã, potrivit raportului comisiei dumneavoastrã, sunt fãcute câteva modificãri, pe care ni le însuºim.

Vã rugãm sã aprobaþi proiectul de lege. Vã mulþumim.

Vã mulþumesc.

Poftiþi, vã rog, domnule senator!

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Comisia economicã a întocmit raport favorabil ºi supune plenului Senatului adoptarea legii, în forma adoptatã de Camera Deputaþilor, cu amendamentele din anexã.

Vã mulþumesc.

În sfârºit, articolul 38, în forma propusã de comisie. Dacã sunteþi de acord, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Amendament adoptat cu 92 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere.

Dacã sunteþi de acord cu raportul în ansamblu, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Raportul a fost adoptat cu 98 de voturi, unanimitate. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adopat cu 99 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri.

Vã mulþumesc.

Propunerea legislativã privind utilizarea unor lãcaºuri de cult de cãtre Biserica Românã Unitã cu Roma, GrecoCatolicã.

Din partea comisiei, dacã este cineva? Poftiþi, vã rog, domnule senator!

Iniþiatorul?

Expunerea de motive este la dosar. Sã ascultãm pe domnul senator.

Vã mulþumesc.

Am înþeles, domnule ministru, cã sunteþi de acord cu amendamentele propuse.

Da, suntem de acord.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

În cazul acesta aveþi anexaÉ La numãrul curent 1, articolul 5, se propune un text nou.

Dacã sunt discuþii? Nefiind,

Tot la articolul 5 punctul b). În amendament s-au înscris câteva cuvinte, ”sau sediul socialÒ, mai precis.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt observaþii. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 94 de voturi pentru, un vot împotrivã, o abþinere, textul a fost aprobat.

Articolul 6 are un conþinut nou.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt observaþii.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Amendament aprobat cu 86 de voturi pentru, un vot împotrivã, 3 abþineri.

La articolul 32 s-a dat o nouã formulare ºi s-a eliminat un text.

Dacã sunteþi de acord cu articolul 32 integral, în forma propusã de comisie, vã rog sã votaþi.

Articol adoptat cu 79 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere.

Articolul 35 a fost modificat de comisie.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot, dacã sunteþi de acord.

Amendament adoptat cu 86 de voturi pentru, un vot împotrivã, o abþinere.

Mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Este vorba de un raport negativ, datã fiind ºi aprecierea de la Camera Deputaþilor ºi conþinutul contradictoriu, în formulãri apãrând foarte multe diferenþe. Pe de o parte se foloseºte noþiunea de ”utilizare a lãcaºurilor de cultÒ, în text este vorba de ”retrocedareaÒ unora. ªi, considerând cã Decretul-Lege nr. 125/1990 ºi Hotãrârea de Guvern nr. 466/1992 reglementeazã astfel de solicitãri, raportul nostru este negativ.

Da, vã mulþumesc.

Dacã sunt observaþii? Poftiþi, vã rog, domnule senator!

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Onoraþi colegi,

Acesta este un act normativ, o iniþiativã legislativã pe care am moºtenit-o, cred, din vechea legislaturã. Cu toate acestea, trebuie sã vã spun cã Senatul a adoptat acest proiect, la rândul lui. ªi l-a adoptat dupã foarte vii ºi Ñ zic eu Ñ consistente discuþii. Acest proiect nu doreºte sã rezolve problema dreptului de proprietate. Este o iniþiativã, susþinutã la acea vreme de unii membri care au aceastã confesiune ºi care, într-adevãr, ar fi Ñ ca sã spun aºa Ñ un mic ajutor pentru cei aparþinând Bisericii Unite cu Roma. Este vorba de faptul cã în acele localitãþi rurale unde sunt douã sau mai multe biserici, dintre care una a fost greco-catolicã înainte de interzicerea Bisericii GrecoCatolice, sã fie date, spre folosinþã, astfel încât enoriaºii sã aibã unde sã-ºi exercite credinþa lor religioasã.

Ca atare, acum 3 ani Ñ sau când s-a discutat Ñ dupã îndelungi discuþii, plenul Senatului a fost de acord. Pentru cã, totuºi, reprezintã, pe de o parte un gest de bunãvoinþã, un gest reparator faþã de aceastã bisericã care a avut cel mai mult de suferit ca bisericã în perioada dictaturii ceauºiste. Pe de altã parte, lasã deschis locul unei iniþiative legislative în privinþa dreptului de proprietate, astfel încât cultele care au o disputã sã ajungã la o înþelegere. Nu tranºeazã problema dreptului de proprietate. ªi este, zic eu, chiar ºi de bun-simþ omenesc. ªi eu cred, acum, în pragul sãrbãtorilor de iarnã, am face un act de dreptate dacã ne-am menþine punctul de vedere exprimat cu mai mult timp în urmã.

Vã mulþumesc.

Dacã sunt ºi alte puncte de vedere? Poftiþi, vã rog, doamna senator!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Trebuie sã vã precizez cã nu aparþin acestei religii. Sunt ortodoxã, însã, ca parlamentar de Ardeal, nu pot sã nu respect spiritul de toleranþã ºi de colaborare al Bisericii Ortodoxe Române ºi spiritul Constituþiei noastre, care recunoaºte 13 culte ca fiind culte legale.

Decretul nr. 126/1990 care prevedea ca bisericile care au aparþinut acestui cult religios sã fie retrocedate sau utilizate ca urmare a unor recensãminte locale ºi prin înfiinþarea unor comisii interconfesionale trebuie sã vã mãrturisesc cã în Ardeal nu a funcþionat niciodatã. Aºa se face cã ºi astãzi ne confruntãm cu situaþii în care sunt demolate o serie de biserici greco-catolice, motivat de faptul cã sunt douã în aceeaºi localitate ºi este necesar sã funcþioneze numai una. Este o problemã, cred, de conºtiinþã pentru noi sã permitem unor oameni care au ºi aparþin acestei religii sã-ºi exercite dreptul lor de a fi aproape de divinitate într-o bisericã care le-a aparþinut.

Legea se referã doar la utilizare pânã la retrocedare, când retrocedarea se va face în formele prevãzute de lege.

De aceea, cred cã este bine sã încurajãm spiritul de cooperare ºi de toleranþã a ortodoxismului românesc ºi sã promovãm acest proiect de lege. Ceea ce ar fi ºi un apel cãtre continuitatea unui punct de vedere al Senatului care ºi în 1997 a fost acelaºi.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Alte puncte de vedere? Poftiþi, vã rog!

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Stimaþi colegi,

Eu cred cã aceastã problemã aparþine ambelor Biserici. De aceea s-au ºi constituit douã comisii: una, a Bisericii Ortodoxe, ºi alta, a Bisericii Greco-Catolice. ªi ele îºi vor rezolva problemele prin comisia de dialog. Din câte ºtiu eu, ultima întâlnire, care a avut loc la Lugoj, a stabilit niºte reguli. Ele funcþioneazã normal. Nu e bine

sã ne amestecãm Ñ zic eu Ñ, mai ales cã urmeazã Legea cultelor ºi aceasta va reglementa problema.

Eu zic cã un vot negativ exprimat astãzi este un vot al dreptãþii.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Alte puncte de vedere? Poftiþi! Poftiþi, vã rog, domnule ministru!

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Deºi este vorba de o iniþiativã legislativã, eu am sã spun câteva lucruri în legãturã cu modul în care înþelegem sã reglementãm aceastã problemã, a retrocedãrii lãcaºurilor de cult celor care, din diferite motive, au fost deposedaþi de aceste lãcaºuri.

Este ºtiut cã în Legea nr. 10/2001 privind retrocedarea unor imobile, la articolul 28 Ñ dacã nu mã înºel Ñ avem o prevedere expresã cã, în aceastã materie, retrocedarea lãcaºurilor de cult se va face printr-o lege specialã. La aceastã lege specialã se lucreazã ºi urmeazã sã se stabileascã acele lãcaºuri de cult care trebuie sã revinã cultelor legal recunoscute.

În aceastã situaþie, noi ne raliem comisiei, care a propus respingerea acestei propuneri legislative. Vã mulþumim.

Vã mulþumesc.

Alte puncte de vedere?

Aceasta era ºi raþiunea pentru care noi am dat vot negativ.

Poftiþi, vã rog, domnule senator!

ªi Comisia pentru drepturile omului ºi minoritãþi a dat aviz negativ ºi motivaþia este aceeaºi pe care a spus-o domnul senator Zanc. În primul rând, sã nu confundãm lucrurile. În conþinutul legii, este limpede, nu se vorbeºte deloc de ceea ce se vorbeºte în titlu. În titlu se vorbeºte de ”utilizareÒ. În conþinutul legii este vorba de ”retrocedareÒ. Deci, dacã am rezolva problema dând un vot pozitiv astãzi, nu am face altceva decât sã rezolvãm o parte a problemei. Pe când, o lege nouã, aºa cum prevede Legea nr. 10/2001, în ceea ce priveºte retrocedarea lãcaºurilor de cult, o sã facã dreptate la momentul respectiv.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc. Poftiþi, vã rog, domnule profesor!

Domnule preºedinte de ºedinþã,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Eu, în legislatura trecutã, am votat pentru aceastã lege ºi m-am explicat ºi de ce am votat atunci pentru ea. Eu ºtiu ce înseamnã în România sã încerci sã reglementezi o problemã la masa înþelegerii, fãrã sã ai un suport legal, fãrã sã existe o lege la mijloc. Nu pot sã cred cã o bisericã majoritarã cu forþa Bisericii Ordodoxe nu poate sã rezolve aceste probleme, mai ales în statele unde sunt douã, trei lãcaºuri de cult care nu sunt folosite. Eu cred cã trebuie o datã sã ajungemÉ Eu cred în toleranþa Bisericii Ortodoxe, care va înþelege exact care este mesajul acestui proiect de lege. ªtiu ce discuþii au fost atunci, ºtiu ºi ce acuze s-au adus acestei Biserici Greco-Catolice, cã, vezi, Doamne, ar avea ºeful bisericii în afara graniþelorÉ ceea ce a fost o chestiune de-a dreptul hilarã. Nu?!

Pãrerea mea este sã nu anulãm acest proiect de lege ºi sã-l aºteptãm pe cel despre care s-a vorbit aici. Dacã se va veni cu o lege generalã de retrocedare, atunci, în ultimul articol al legii respective sã anulãm acest proiect.

Da. Vã mulþumesc. Poftiþi, vã rog, domnule senator!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Eu opinez pentru formula care a fost propusã de cãtre comisie, pentru urmãtoarele considerente.

Fãrã îndoialã, situaþia în unele zone din Ardeal este destul de complicatã, dar eu cred cã prin adoptarea acestei legi putem ajunge în situaþia sã o complicãm ºi mai mult.

Noi suntem toleranþi ºi intoleranþi în aceeaºi proporþie.

Aº atrage atenþia asupra faptului cã existã în Ardeal, în Maramureº ºi situaþii inverse, care sunt în afara acestui text de lege. Existã localitãþi în care sunt douã biserici greco-catolice luate de la ortodocºi ºi ortodocºii au rãmas fãrã nici una. Or, o asemenea situaþie nu rezolvã prezenta lege. De aceea viitoarea lege, care va rezolva aceastã problemã a retrocedãrilor, va trebui sã se refere ºi la aceste cazuri. Iar acea dreptate despre care vorbim sã fie una care sã îmbine ºi sã rezolve toate situaþiile care au fost create, în special în Ardeal.

Pe de altã parte, invocarea faptului cã Decretul nr. 126 din 1990 nu a fost aplicat nu cred cã poate sã constituie un argument în adoptarea acestei legi. Dacã nu a fost aplicat ºi el dã soluþii, ºi dã, fãrã îndoialã, soluþii, sã se ia mãsuri ºi pãrþile interesate, respectiv bisericile, sã îl aplice. De ce trebuie sã mai vin cu un instrument juridic pe considerentul cã instrumentul juridic existent nu este folosit? Deci nu cred cã poate sã fie primitã nici aceastã observaþie. Cred cã ceea ce a propus comisia este de bun-simþ. Este o soluþie care, în acest moment, nu face altceva decât poate pregãti, mai bine,

viitoarea lege, care va rezolva fondul acestei probleme, într-adevãr, foarte delicate, care este în Ardeal.

Acest punct de vedere aº ruga sã nu fie considerat de alþi colegi ca un semn de intoleranþã, repet, ºi eu sunt ortodox, dar sunt atât de tolerant ºi, în aceeaºi mãsurã, atât de intolerant cât îmi dã posibilitatea media cetãþenilor ºi a creºtinilor între care eu trãiesc. Nu este un semn de intoleranþã. Este, cred, un punct de vedere care ne permite sã pregãtim o soluþie serioasã, o soluþie echilibratã care, într-adevãr, sã facã dreptate în toate zonele pe care le cuprinde aceastã problemã.

Domnule preºedinte,

Numai o precizare vreau sã mai facÉ

Poftiþi, domnule senator!

## Stimaþi colegi,

Aici nu este vorba nici de a accepta sau de a respinge pe motive de intoleranþã sau de toleranþã prea mare. În primul rând, sunt douã variante de formulãri. Un text propune ”folosireaÒ, altul propune ”retrocedareaÒ. De la aceastã inconsecvenþã a pornit ºi comisia de la Camera Deputaþilor. Practic, nici nu ºtim ce formã definitivã ar avea dacã am merge pe un vot în aceste condiþii, or fiind vorba de un proiect de lege care vine sã reglementeze situaþia acestor culte ºi a apartenenþei unor lãcaºuri, eu cred cã nu este nici o grabã, nici o nenorocire ºi, încã o datã spun, nu s-a pus nici în comisie ºi nu se pune nici aici problema de a discuta de pe poziþii de adversitate de convingeri religioase. Este un vot negativ, pentru cã s-a propus un proiect care este el însuºi inconsecvent în ceea ce vrea sã ofere.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Intervenþiile dumneavoastrã au clarificat esenþa problemei.

Se solicitã listã, vã rog.

Cu aceasta s-a epuizat ordinea de zi de la punctul 2. Trecem la întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri.

Urmãtorii domni senatori vor primi rãspuns în cadrul acestei ºedinþe: Nicolae Pãtru, Maria Ciocan, Ionel Alexandru, Gheorghe Acatrinei, Paul Pãcuraru, Dumitru Badea, Adrian Pãunescu ºi, iar, Nicolae Pãtru. Este prezent vreun domn ministru?! Trecem la partea de întrebãri. Domnul senator Nicolae Pãtru. Poftiþi, vã rog.

## **Domnul Nicolae Pãtru:**

Întrebarea mea este adresatã domnului prim-ministru Adrian Nãstase.

Conþinutul întrebãrii: Braºovul, ca ºi alte mari cetãþi ale industriei româneºti este de câtãva vreme în fierbere. Muncitorii îºi revendicã plini de frenezie drepturile, doresc o viaþã mai demnã, cu climat social de normalitate. Negocierile Guvernului cu sindicatele nu se mai poartã însã de cãtre ministrul industriei ºi resurselor, Dan Ioan Popescu, ci de cãtre ministrul de interne, domnul Ioan Rus.

De ce se petrec aceste lucruri, domnule prim-ministru, în acest mod?! Este cumva þara în stare de alertã maximã? Ori este asediu ºi noi nu ºtim!!

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Acatrinei.

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Autoritãþile judeþene se zbat într-o sãrãcie cruntã. Împovãrarea bugetelor locale cu cheltuieli suplimentare a pus primãriile în situaþia de a nu-ºi mai putea onora obligaþiile cãtre contribuabili, iar ceea ce este mai grav, funcþionarii nu ºi-au luat salariile de mai multe luni de zile. Slaba putere economicã a localitãþilor ºi insolvabilitatea locuitorilor a fãcut ca încasãrile din impozite ºi taxe sã fie insuficiente, unele executive rãmânând fãrã curent electric, telefoane, iar altele având datorii de ordinul miliardelor.

## Domnule preºedinte,

Situaþia este fãrã precedent, administraþiile locale fiind sacrificate pe altarul aºa-zisei autonomii locale ºi al descentralizãrii.

Întrebare: ce mãsuri va lua Ministerul Administraþiei Publice, respectiv domnul ministru Octav Cozmâncã, pentru ca în acest sfârºit de an primãriile sã nu intre în colaps financiar ºi sã-ºi îndeplineascã menirea pe care o au în slujba comunitãþii.

Solicit rãspuns oral în plenul Senatului.

A doua întrebare.

## Domnule preºedinte,

Recent, costul unei cãlãtorii cu trenul s-a majorat în mod de-a dreptul îngrijorãtor, la accelerat, aproape triplându-se. Þinând seama de sãrãcia generalizatã a populaþiei, aceasta înseamnã un atentat la dreptul la libera circulaþie, ca sã nu mai amintim de faptul cã, în condiþiile în care un abonament costã o treime din salariu, tot mai mulþi navetiºti sunt nevoiþi sã facã blatul. Poate cã toate acestea ar putea fi mai uºor suportate, dacã trenurile ar arãta, cât de cât, civilizat însã orice cãlãtor de bunã-credinþã este neplãcut agresat de degra-

darea vagoanelor ºi mizeria îngrozitoare, astfel încât între calitatea serviciilor ºi preþul biletului nu existã nici un fel de legãturã.

Întrebare: ce are de gând sã facã ministrul lucrãrilor publice, transporturilor ºi locuinþei, domnul Miron Mitrea, pentru ameliorarea stãrii deplorabile a trenurilor?

Solicit rãspuns oral în plenul Senatului.

Vreau sã vã informez, domnule preºedinte, cã am primit o notã de la Ministerul Transporturilor, de la secretarul de stat, dar care nu mã satisface. Vorbeºte de niºte probleme care vor fi rezolvate prin 2008Ð2010.

Doamna senator Maria Ciocan. Poftiþi!

Întrebarea mea este adresatã doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educaþiei ºi cercetãrii.

Ordonanþa Guvernului nr. 105/1998 din Monitorul Oficial nr. 321/1998, aprobatã prin Legea nr. 193/1999, prevedea acordarea de credite pentru studenþii din învãþãmântul de stat ºi particular, care urmau cursurile de zi.

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii urma sã elaboreze Norme metodologice privind modul de acordare a creditelor ºi stabilirea prin licitaþie a bãncii depozitare a fondului de garantare.

Vã rugãm sã vã precizaþi punctul de vedere privind acordarea acestor credite.

Solicit rãspuns scris ºi oral.

Doamna senator Angela Bãlan.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Întrebarea mea de astãzi este adresatã domnului ministru Mihai Tãnãsescu, Ministerul Finanþelor Publice.

Care sunt soluþiile concrete pe care le preconizeazã Ministerul Finanþelor pentru descurajarea, dacã nu chiar eradicarea fenomenului prin care aºa-ziºii investitori înfiinþeazã firme fantomã în România, cu un capital de 2Ð3 milioane de lei, dar scot milioane de dolari din þarã, sub formã de avans pentru import de mãrfuri.

Solicitãm rãspuns scris.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Ionel Alexandru.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte,

Interpelarea mea se adreseazã domnului ministru al administraþiei publice, Octav Cozmâncã. Domnule ministru, acum mai mult de o lunã de zile, domnul ministru Acsinte Gaspar m-a asigurat, într-o intervenþie în Senat, ca rãspuns la o altã interpelare pe aceeaºi problemã, cã în maxim 2 sãptãmâni va fi promovatã de dumneavoastrã o ordonanþã de urgenþã privind alocarea de la rezerva Guvernului a sumei de 12 miliarde lei, necesarã pentru repararea bazinului olimpic din Brãila unde campioana olimpicã ºi mondialã Diana Mocanu ar trebui sã se antreneze.

Vã întreb, domnule ministru, dupã ce unitate de mãsurã cronometraþi timpul, dacã la dumneavoastrã douã sãptãmâni iatã cã depãºesc o lunã de zile.

În concluzie, când va apãrea aceastã ordonanþã a Guvernului, pentru cã, pânã atunci, Diana înoatã în frig?

Avertizez cã voi relua aceastã problemã pânã când voi primi un rãspuns pozitiv. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul senator Gheorghe Flutur. Poftiþi, vã rog!

Domnule preºedinte,

Întrebarea mea se adreseazã ministrului agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor, domnului Ilie Sârbu.

Activitatea sanitar-veterinarã privatã se desfãºoarã în baza Legii nr. 160/1998. Acþiuni de interes naþional precum depistarea tuberculozei, brucelozei, leucozei, examene trichineloscopice, fiind scoase la licitaþie de cãtre Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor pentru concesionare. Prin aceste contracte încheiate între minister ºi medicii veterinari concesionari, ministerul se obligã sã deconteze manopera stabilitã conform tarifelor cãtre prestatorii de servicii, dar, din pãcate, se înregistreazã mari restanþe la platã cãtre medicii veterinari încã din luna mai anul curent.

Vã rog, domnule ministru, sã comunicaþi când intenþioneazã ministerul pe care-l conduceþi sã achite restanþele faþã de medicii veterinari care prin meseria practicatã contribuie la apãrarea sãnãtãþii animalelor ºi a sãnãtãþii publice, în general.

Solicit rãspuns în scris.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Trecem la interpelãri. Domnul senator Mircea Nedelcu.

Interpelarea mea este adresatã domnului Ovidiu Muºetescu.

## Domnule ministru,

Interpelarea pe care v-o adresez se referã la situaþia dezastruoasã în care se aflã societatea comercialã SIDERMED Ð S.A. din Cãlan, judeþul Hunedoara.

Au trecut exact nouã luni de zile de când, mai precis, în data de 10 martie 2001, dumneavoastrã, personal, pe parcursul vizitei de lucru efectuate în judeþul Hunedoara, aþi constatat la faþa locului problemele deosebit de grave

cu care se confruntã siderurgia din Cãlan. Astãzi, problemele sunt mult mai grave. Nu s-a schimbat nimic în bine pentru oamenii de aici, care aºteaptã în continuare soluþii de la Guvern.

Vã solicit pe aceastã cale sã comunicaþi Senatului mãsurile, demersurile, soluþiile concrete pe care le-a adoptat A.P.A.P.S. pentru rezolvarea problemelor economice de la Societatea Comercialã SIDERMED Ð S.A. din Cãlan, judeþul Hunedoara.

Solicit rãspuns scris ºi oral. Vã mulþumesc.

Doamna senator Maria Ciocan. Poftiþi, doamna senator!

Interpelarea mea este adresatã doamnei ministru Ecaterina Andronescu, ministrul educaþiei ºi cercetãrii.

Prin Ordinul 5.032 din 8.12.1999, emis de domnul Andrei Marga, ministrul educaþiei naþionale, s-a dispus transferul cabanei ”PionierulÒ din administraþia Agenþiei Teritoriale a Taberelor ºi Turismului ªcolar Maramureº la Clubul sportiv ºcolar nr. 2, Baia Mare. Clãdirea este în construcþie, capacitatea clãdirii fiind de 120 de locuri.

De la predare ºi pânã în prezent, clubul sportiv nu a fãcut nimic pentru ºi la aceastã clãdire, clãdirea gãsindu-se într-o avansatã stare de degradare, devenind chiar loc de adãpost pentru animale. Administraþia taberelor a solicitat Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii redarea în administrarea lor a acestei clãdiri, angajându-se sã continue lucrãrile de execuþie din venituri proprii, extrabugetare.

Vã rugãm sã cercetaþi cele menþionate ºi sã precizaþi punctul dumneavoastrã de vedere privind executarea lucrãrii ºi administrarea cabanei de cãtre Administraþia Taberelor Maramureº.

Solicit rãspuns scris ºi oral. Vã mulþumesc.

Doamna senator Angela Bãlan. Poftiþi!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea de astãzi este adresatã Ministerului Justiþiei, doamnei ministru Rodica Stãnoiu.

În majoritatea sondajelor din ultimii ani, cetãþenii aºazã justiþia printre instituþiile corupte din România, deºi aceasta a primit salarii decente, sporuri de tot felul, inamovibilitate, casã proprie de asigurãri. În acest context, cum se explicã blândeþea sancþiunilor aplicate magistraþilor dovediþi corupþi, în raport cu gravitatea faptelor sau, ºi mai grav, neînceperea urmãririi penale, în cazuri deosebite, cum ar fi adopþiile internaþionale, sub pretext cã nu existã norme metodologice privind judecarea acestor procese.

Solicitãm rãspuns în scris. Vã mulþumesc.

Domnul senator Paul Pãcuraru. Poftiþi, vã rog!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Am douã întrebãri pentru domnul ministru al industriei ºi resurselor.

Având în vedere articolul apãrut în cotidianul ”AdevãrulÒ din 6 decembrie 2001 cu privire la înfiinþarea unei societãþi de turism în cadrul Ministerului Industriei ºi Resurselor, societate constituitã prin preluarea activelor de la unitãþile din subordinea dumneavoastrã, v-aº ruga sã ne precizaþi de ce nu privatizaþi aceste active ºi de ce preferaþi sã construiþi o nouã societate, cu capital majoritar de stat, activitatea de turism fiind, evident, în afara specializãrii Ministerului Industriei ºi Resurselor.

Întrebarea: de ce nu se preferã privatizarea în locul constituirii unei noi societãþi?

A doua întrebare adresatã domnului ministru al industriei: reabilitarea industriei prin ajustãri structurale, modernizãri ºi restructurãri reprezintã direcþii importante de acþiune prezente în programul dumneavoastrã de guvernare pentru stoparea declinului industriei româneºti.

Prin prezenta, vã rog, domnule ministru, sã nominalizaþi punctual principalele intervenþii ale Guvernului, atât în domeniul energetic, cât ºi în cel industrial, în sensul stopãrii declinului industrial ºi al relansãrii producþiei pe criterii de competitivitate economicã, efectuate cu susþinerea Guvernului ºi ministerului în 2001.

Care sunt rezultatele pe care le aveþi pânã în acest moment în transformarea unor societãþi din ROMARM în parcuri industriale?

De asemenea, vã rog sã ne prezentaþi situaþiile statistice privind indicele producþiei industriale pe trimestre ºi, preliminar, pe anul 2001, precum ºi situaþia privind valoarea producþiei industriale totale, livrat consum intern, productiv ºi stoc în 2001, pentru a putea analiza resursele interne de care dispune industria ºi modul lor de utilizare.

Pentru domnul ministru Miron Mitrea, ministrul lucrãrilor publice, transporturilor ºi locuinþei. Având în vedere angajamentele luate în Programul de guvernare pentru 2001Ñ 2004, precum ºi extrem de importanta problemã socialã a locuinþei în Bucureºti ºi în toate reºedinþele de judeþ, vã rog, domnule ministru, sã mã informaþi asupra stadiului construcþiei de locuinþe, respectiv, câte locuinþe terminate se pot raporta ca realizate ºi finalizate în anul 2001, la nivel naþional ºi pe judeþe. Vã rog sã precizaþi câte dintre locuinþele finalizate sunt finanþate de la bugetul de stat ºi bugetele locale, câte sunt terminate din fonduri private, finanþate de agenþi economici cu capital privat ºi de cãtre populaþie, locuinþe construite în regie proprie, cele construite prin unitãþi specializate în construirea ºi vânzarea locuinþelor cãtre populaþie, cât ºi cele construite în baza Ordonanþei nr. 19/1994.

Vã mulþumesc. Domnul senator Nicolae Iorga.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Am o interpelare, de fapt, o revenire la o interpelare adresatã doamnei Rodica Mihaela Stãnoiu, ministrul justiþiei.

Rãspunsul plecat de la cabinetul dumneavoastrã ºi semnat în numele dumneavoastrã, se pare, de domnul secretar de stat Doru Trifoi, sub numãrul 9088/J/7 noiembrie 2001, la interpelarea înregistratã de mine la Senatul României în data de 15 octombrie 2001, constituie un exemplu elocvent asupra modului prin care înalþii funcþionari din ministerul pe care-l conduceþi apãrã de orice sancþiune judecãtorii care încalcã flagrant legea.

Ocolind cu grijã fondul interpelãrii, rãspunsul seamãnã ca douã picãturi de apã cu cele date de Ministerul Justiþiei pe vremea celebrei Maria Bobu. Ni se rãspunde cã este vorba de un proces în curs de judecatã, cã Ministerul Justiþiei nu are cãderea sã se pronunþe ºi, cu atât mai mult, sã facã recomandãri instanþelor de judecatã, iar reclamantul, dacã este nemulþumit de soluþie are posibilitatea sã se adreseze instanþelor superioare, folosind cãile de atac.

Îi mulþumesc domnului secretar de stat Doru Trifoi pentru consultaþia juridicã acordatã, dar îi aduc la cunoºtinþã cã ºi eu fiind jurist cunosc toate acestea. Nu o intervenþie asupra judecãrii fondului am cerut eu, ci am sesizat o gravã încãlcare a legii de cãtre un magistrat, ºi mã refeream la obligarea unor justiþiabili de a plãti taxe de timbru, când acestea nu trebuie plãtite, respectivii beneficiind de scutire.

Aºteptând, în vederea sesizãrii Consiliului Suprem al Magistraturii, sfârºitul procesului, cum ni se spune, aceasta va duce, implicit, la prescrierea rãspunderii disciplinare a magistratului.

Rãspunsul primit exemplificã, în modul cel mai concret, de ce de ani de zile Consiliul Suprem al Magistraturii nu face decât sã constate imposibilitatea de a se mai aplica sancþiuni disciplinare ºi, mai ales, explicã siguranþa cu care unii magistraþi încalcã legea: se ºtiu apãraþi chiar de înalþi funcþionari din Ministerul Justiþiei.

Fãcând prezentele precizãri, vã rog sã aveþi amabilitatea, stimatã doamnã ministru, de a-mi rãspunde, de data aceasta, dumneavoastrã ºi, dacã este posibil, în scris. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul senator Ionel Alexandru.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea se adreseazã domnului prim-ministru Adrian Nãstase. Domnule prim-ministru,

Analizând noua grilã de salarizare a personalului bugetar nu constatãm mari diferenþe faþã de cea anterioarã. Astfel, se observã cã nu se respectã în nici un fel promisiunea de îmbunãtãþire a salarizãrii personalului din învãþãmânt care, cu toate sporurile mai vechi înglobate în salariul brut, rãmâne tot pe ultimul loc în aceastã grilã. La nivelul maxim de salarizare se ajunge tocmai la pensie, adicã la 65 de ani, dupã 40 de ani de muncã neîntreruptã, ca sã dau numai un exemplu. Aceeaºi situaþie se constatã ºi în sectorul cercetãrii.

În schimb, observãm cã birocraþia din ministere ºi alte instituþii bugetare primeºte sporuri de peste 50% din salariu.

De aceea, vã solicit explicaþiile privitoare la salarizarea cadrelor didactice, sector considerat prioritate naþionalã, dar rãmas tot ”CenuºãreasaÒ bugetului. Vã mulþumesc.

Invit la microfon pe doamna senator Norica Nicolai. Este cazul ca textul moþiunii sã fie citit, pentru a se regãsi în stenogramã.

Poftiþi, vã rog.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Permiteþi-mi sã dau citire moþiunii iniþiate de un grup de 56 de parlamentari, moþiune care priveºte incapacitatea Guvernului de a asigura exercitarea autoritãþii statului pe întreg teritoriul þãrii.

Subsemnaþii, parlamentari din Senatul României, în temeiul art. 64 din Constituþia României ºi art. 148 ºi 152 din Regulamentul Senatului, luând act de declaraþia publicã a ministrului de interne Ioan Rus, la data de 28 octombrie 2001, în cadrul cãreia a fãcut o serie de afirmaþii grave cu privire la disoluþia autoritãþii statului în judeþele Harghita ºi Covasna, constatând cu îngrijorare cã afirmaþiile ministrului Ioan Rus sunt confirmate de directorul Serviciului Român de Informaþii, domnul Radu Timofte, care întãreºte afirmaþiile acestuia cã statul ºi-a pierdut autoritatea în aceste judeþe, reþinând intervenþia secretarului general al P.S.D., domnul Cosmin Guºã, care susþine, la rândul sãu, într-o conferinþã de presã a partidului, afirmaþia cã în Harghita ºi Covasna existã o disoluþie a autoritãþii, þinând seama de confirmarea de cãtre Preºedintele þãrii, domnul Ion Iliescu, prin vocea purtãtorului sãu de cuvânt, cã sesizãrile privind pierderea autoritãþii statului în cele douã judeþe sunt întemeiate, supunem dezbaterii Senatului României urmãtoarea moþiune.

În faþa unor afirmaþii de o gravitate cu totul ieºitã din comun, fãcute ºi susþinute de înalþi demnitari ai statului, am considerat ca fiind absolut fireascã invitarea primuluiministru în faþa Camerelor reunite ale Parlamentului, în temeiul art. 108 alin. (1) din Constituþia României, care stipuleazã cã rãspunderea politicã a Guvernului în faþa Parlamentului pentru întreaga sa activitate, pentru a ne informa asupra stãrii de fapt din aceste douã judeþe, cât ºi asupra unor eventuale alte zone ale þãrii în care

Guvernul Nãstase se dovedeºte incapabil sã-ºi mai exercite autoritatea.

Demersul nostru a fost motivat de convingerea indusã de valul de informaþii aduse fãrã nici o reþinere în spaþiul public, cã ne aflãm în faþa unei situaþii de o gravitate fãrã precedent.

În fapt, este pentru prima oarã în istoria modernã a þãrii când, în timp de pace, prin neputinþa Guvernului, s-a ajuns sã fie pusã în discuþie condiþia de stat unitar ºi indivizibil a României.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Vã mulþumesc, doamna senator.

Voi depune acest document Guvernului român ºi, potrivit regulamentului, care prevede 6 zile pentru dezbaterea moþiunii, este cazul sã hotãrâm cã ziua de dezbatere va fi luni 17 decembrie, ºedinþa cea mai apropiatã.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Sã nu coincidã cu ºedinþa pentru asumarea rãspunderii Guvernului...

Poftiþi?

Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi.

Poftiþi, vã rog!

Vã rog sã observaþi cã, în conformitate cu prevederile regulamentului, art. 149Ñ150, existã o serie de obligaþii pentru preºedintele Senatului sau pentru cel care îl înlocuieºte la comandã.

Practic, pânã în acest moment, dumneavoastrã aþi dat cuvântul unuia dintre semnatari care a prezentat, în plenul Senatului, moþiunea.

Urmãtorul pas este acela ca dumneavoastrã sã stabiliþi dacã aceastã moþiune, în conformitate cu prevederile art. 150 punctul 2 din regulament, întruneºte condiþiile legale ºi, dacã apreciaþi cã ea este formulatã în mod legal, deci regulamentar, atunci sã faceþi pasul urmãtor, fãcând aceastã precizare, cã ea întruneºte condiþiile legale, sã dispuneþi afiºarea moþiunii la sediul Senatului, distribuirea cãtre senatori, înaintarea la Guvern ºi, a patra chestiune, stabilirea zilei de dezbateri.

Da.

Documentul îndeplineºte... l-am citit. El va fi afiºat ºi data de discuþie va fi luni 17 decembrie.

Mulþumim.

Revenim. Îmi daþi voie, vã rog, sã invit pe doamna ministru Hildegard-Carola Puwak sã rãspundã, în cadrul interpelãrilor care au avut loc aici, domnului senator Gheorghe Acatrinei.

Poftiþi, vã rog, doamna ministru.

## **Doamna Hildegard-Carola Puwak** _Ð ministrul integrãrii europene_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Interpelarea care a fost adresatã de domnul senator Acatrinei are în vedere mai multe aspecte pentru care ni s-a cerut un rãspuns oral ºi un rãspuns scris, pe care l-am prezentat pentru a fi înmânat domnului senator, un rãspuns destul de amplu, motiv pentru care vã rog sã-mi permiteþi sã fac doar câteva referiri la conþinutul rãspunsului nostru la interpelare.

Prima problemã la care domnul senator se referã este faptul cã recentul raport al Comisiei Europene a fost primit cu exagerat optimism de echipa guvernamentalã.

Aº dori sã-l informez pe domnul senator cã lucrurile stau cu totul altfel. Acest raport al Comisiei Europene a fost analizat de ministerele implicate, sub coordonarea Ministerului Integrãrii Europene, într-un termen de 24 de ore ºi au fost dezbãtute în Guvern pãrþile care conþin progresele, deficienþele ºi recomandãrile. Iar deficienþele ºi recomandãrile au fost luate în seamã în elaborarea Programului de acþiuni al Guvernului pe anul 2002. Am procedat la fel cum am procedat ºi la începutul anului, când am preluat guvernarea, când am þinut cont, în programul de acþiuni al Guvernului, de recomandãrile care au fost fãcute de Comisia Europeanã în raportul pe anul 2000.

Al doilea lucru este faptul cã cuprinde elemente pozitive... acestea sunt nesemnificative pe lângã capitolele la care suntem departe de standardele europene.

Vreau sã spun cã, pentru prima datã, raportul comisiei pe anul 2001 are un ton dominant pozitiv. Din 1997, începând, se fac asemenea evaluãri anuale ale Comisiei Europene ºi este pentru prima datã când, în raportul pentru anul 2001, sunt conþinute foarte multe aprecieri pozitive la adresa României.

Mulþumim, doamna ministru. Domnule senator?

Domnule preºedinte, trebuie sã fiu de acord cu rãspunsul pe care l-a prezentat doamna ministru, întrucât mi se pare cã este complet.

Sigur, ar mai fi problema mafiei, corupþiei, treburile acestea pe care eu le-am amintit în aceastã interpelare, dar aceasta o consider o acþiune permanentã care cred cã stã în atenþia Guvernului în viitor.

Vã mulþumesc, Vã mulþumim, doamna ministru.

Domnule secretar de stat Romulus Moucha, poftiþi!

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Referitor la întrebarea pusã de domnul senator Nicolae Pãtru, aº dori sã fac unele precizãri. Pentru a intra în normalitatea economicã se impune aplicarea unui program de restructurare elaborat în cadrul Programului PSAL, la care consultant a fost desemnatã prin licitaþie firma Roland Berger & Partner. În conformitate cu strategia elaboratã de firma de consultanþã mai sus amintitã ºi avizatã prin Hotãrârea de Guvern nr. 1.031/2000, se prevede filializarea Societãþii ”RomanÒ Ð S.A. prin constituirea de societãþi comerciale pe acþiuni, la care societateamamã, Roman Ð S.A., va deþine pachetul majoritar de acþiuni.

Printre mãsurile organizatorice care se impun amintim urmãtoarele:

Ñ constituirea de filiale sub formã de societãþi comerciale cu capital majoritar Roman Ð S.A., pe structurile centrelor de profit existente;

Ñ externalizarea unor activitãþi prin constituirea, în cel mai scurt timp, de filiale sub formã de societãþi comerciale pe acþiuni cu capital majoritar Roman Ð S.A., care urmeazã faza de privatizare;

Ñ vânzarea de active disponibile prin licitaþie publicã.

Þinând cont de importanþa Uzinei de autocamioane Roman S.A. în contextul economiei româneºti, a fost numitã o comisie interministerialã formatã din reprezentanþi ai Ministerului Dezvoltãrii ºi Prognozei, Autoritãþii pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului, Ministerului Finanþelor Publice ºi Ministerului Industriei ºi Resurselor.

Comisia interministerialã, condusã de domnul ministru Ioan Rus, profesor universitar doctor inginer cu specializarea autovehicule, a avut întâlniri alternative la Bucureºti ºi Braºov atât cu conducerea uzinei, cât ºi cu partenerii sociali, respectiv sindicatele de la Roman Ð S.A.

Deci îmi permit sã vã spun, stimate domnule senator, în cazul ridicat de dumneavoastrã nu este vorba de negocieri ale Guvernului cu sindicatele, ci de analize foarte detaliate ºi profesioniste la care participã, bineînþeles, ºi partenerul social, respectiv sindicatele.

Doresc sã mai precizez cã în cadrul acestor discuþii a fost angrenatã ºi Universitatea Tehnicã Braºov, prin specialiºtii de înaltã clasã pe care aceasta îi are în domeniile de acþiune corespunzãtoare activitãþilor specifice uzinei (sectoare calde, marketing, motoare, autovehicule ºi altele).

Domnule secretar de stat, vã propun sã rãspundã întâi domnul general Pavel Abraham, pe aceeaºi temã, pe urmã revenim.

Poftiþi, vã rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Pavel Abraham** Ñ _general, secretar de stat în Ministerul de Interne_ **:**

Vã mulþumesc,

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

O sã prezint domnului senator Nicolae Pãtru rãspunsul domnului ministru de interne:

”Ministrul de interne a condus o comisie interministerialã formatã din reprezentanþi ai Ministerului Industriei ºi Resurselor, Autoritãþii pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiunilor Statului, Ministerului Dezvoltãrii ºi Prognozei, Ministerului Finanþelor Publice care, împreunã cu conducerea Societãþii Roman Ð S.A., sindicate, administraþie localã ºi alþi specialiºti, sã propunã Guvernului o soluþie viabilã de restructurare a S.C. Roman Ð S.A.

Nominalizarea ministrului de interne s-a fãcut de cãtre primul-ministru, dat fiind faptul cã subsemnatul doctor inginer este titularul Catedrei de calcul ºi construcþii automobile la Universitatea Tehnicã din Cluj.Ò

Semneazã domnul ministru de interne Ioan Rus.

Arãt, de asemenea, cã am prezentat rãspunsul scris domnului senator Badea, care a fost de acord sã rãspundem în acest mod la interpelarea Domniei sale. Vã mulþumesc.

condiþiile în care a fost la Braºov ºi a negociat cu sindicatele, ºi-a pierdut calitatea de ministru de interne.

Nu. Dacã-mi permiteþi sã rãspund, domnule preºedinte.

Eu cred cã domnul ministru în nici un caz nu ºi-a pierdut calitatea de ministru de interne. Eu cred chiar cã a fost un lucru bun, deoarece Domnia sa deþine ºi o serie de date confidenþiale de interes operativ care, cred eu, au putut fi constructive în cadrul discuþiilor ºi, sigur, având în vedere pregãtirea profesionalã a Domniei sale, experienþa în muncã ºi calitatea pe care o are în cadrul partidului de guvernãmânt, eu zic cã a fost chiar benefic pentru a da discuþiilor o turnurã mult mai pragmaticã ºi mai apropiatã de nevoile colectivului de acolo. Vã mulþumesc.

Dupã cum înþeleg eu, domnul ministru de interne Ioan Rus este mai priceput în probleme de construcþii de maºini decât oricare alt împuternicit al Ministerului Industriei ºi Resurselor. Aceasta este concluzia pe care o trag.

Una peste alta, sunt mulþumit, pentru cã eu mã temeam cã altul a fost motivul deplasãrii dumnealui acolo.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnule secretar de stat Abraham, vã mulþumim. Înþeleg cã pentru domnul senator Badea aþi prezentat rãspunsul scris.

În continuare, domnul secretar de stat Moucha. Aveþi o datorie faþã de domnul Pãtru. Vã rog!

Vã mulþumesc.

Domnule senator Pãtru, dacã sunteþi mulþumit, comentarii... Poftiþi, vã rog!

Este un pic încurcatã treaba.

Vreau întâi sã mã lãmuresc dacã domnul secretar de stat Abraham mi-a rãspuns mie sau domnului Badea.

Nu. Deci v-am rãspuns dumneavoastrã ºi, pentru a se consemna în stenogramã faptul cã mai aveam un rãspuns pentru domnul senator Badea, am spus cã Domniei sale i-am rãspuns în scris ºi dumneavoastrã ºi oral, ºi în scris.

În principiu, eu sunt mulþumit de rãspuns. Aº vrea însã sã mã lãmuresc dacã domnul ministru Ioan Rus, în

Da, dar nu e restantã datoria, domnule preºedinte. În legãturã cu problema livrãrii a circa 50% din þiþeiul indigen refinãriilor care nu fac parte din sistemul SNP, doresc sã precizez, stimate domnule senator, cã acest lucru nu a avut ca efect diminuarea cantitãþilor de carburanþi livrate de rafinãriile PETROM pe piaþa internã ºi pe cea externã.

Rafinãriile private care primesc þiþei din producþie internã sunt, în general, rafinãrii mici, cu o fabricaþie strict specificã, ca de exemplu: uleiuri, solvenþi, parafinã, bazatã pe procesarea unor þiþeiuri indigene selecþionate.

Importul unor asemenea þiþeiuri este imposibil datoritã modului în care a fost conceput sistemul de transport prin conducte, respectiv de la Societatea Comercialã OIL TERMINAL Ñ S.A., din Constanþa, numai cãtre marile rafinãrii. Aº cita aici: Arpechim, Petrobrazi, Petrotel, Rafo ºi Petromidia.

În urmãtorii ani însã, pe mãsurã ce piaþa internã ºi externã va solicita numai carburanþi Euro 3 ºi Euro 4, aceste rafinãrii vor trebui sã se reprofileze, în sensul de a prelucra semifabricate provenite din producþia rafinãriilor mari, nemaifiind deci direct prelucrãtoare de þiþei.

Domnule preºedinte, sunt în mãsurã sã înmânez, de asemenea, ºi acest rãspuns scris domnului senator Pãtru.

Cu permisiunea dumneavoastrã, aº dori sã fac o precizare, domnule preºedinte, ºi anume: la întrebãrile domnului senator Paul Pãcuraru, privind nominalizarea principalelor intervenþii ale Guvernului în domeniul industrial ºi energetic, cât ºi aceea privind societatea de turism a Ministerului Industriei ºi Resurselor, probabil, datoritã unor vicii de transmitere, aceste întrebãri au intrat la mine la cabinet, la ora 14,00, astãzi. Deci, în aceastã situaþie, pentru a da un rãspuns serios ºi calificat domnului senator, nu a fost timpul material. În consecinþã, v-aº ruga sã fiþi de acord ca fie sã transmitem în cursul sãptãmânii, în scris, domnului senator, fie ne programaþi pentru sãptãmâna viitoare. Repet, astãzi, în jurul orei 14,00 au intrat la mine la cabinet aceste întrebãri, deci nu a fost timpul material pentru un rãspuns pe mãsura întrebãrilor.

Vã mulþumesc. Domnul senator Pãtru.

Interpelarea mea de sãptãmâna trecutã era clarã, se referea la faptul dacã domnul ministru Dan Ioan Popescu, ministrul industriei ºi resurselor, a avut acceptul Executivului, respectiv al Guvernului pentru a face un aranjament financiar atâta timp cât Parlamentul, de asemenea, nu a fost încunoºtinþat de acest lucru.

RãspunsulÉ Nu sunt mulþumit de rãspuns pentru cã nu rãspunde la întrebarea mea. Este un rãspuns în general, însã nu este concret.

Mulþumesc. Domnule senator Pãcuraru.

Domnule preºedinte, sigur cã în situaþia datã nu este altceva de fãcut decât sã aºteptãm rãspunsurile. Eu le aºtept pe sãptãmâna viitoare, luni ºi, evident, dacã rãspundeþi scris, nu este obligatoriu sã le susþineþi oral, în condiþiile în care, lunea viitoare avem o ºedinþã comunã a celor douã Camere ºi este posibil sã nu ne gãsim la Senat, dar pânã lunea viitoare, nici o problemã. Mulþumesc.

Cred cã în cursul acestei sãptãmâni va fi cel mai bine sã transmitem rãspunsurile domnului senator.

Mulþumim, domnule secretar de stat.

Domnul secretar de stat Vasile Molan, pentru a rãspunde altor douã întrebãri.

## **Domnul Vasile Molan** Ñ _secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Aº vrea sã rãspund doamnei senator Maria Ciocan. În vederea acordãrii de credite pentru studenþii din instituþiile de învãþãmânt superior de stat ºi particulare acreditate care urmeazã cursurile de zi, vã informãm cã au fost invitate mai multe bãnci comerciale pentru a avea loc discuþiile preliminare în vederea participãrii la licitaþia de acordare a creditelor.

Întrucât nivelul dobânzilor percepute pentru creditele acordate, propuse de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, în scopul sprijinirii studenþilor proveniþi din familii cu venituri foarte mici, a fost mult inferior celui folosit de bãnci pe piaþa financiarã, acestea nu au fost de acord sã se prezinte la licitaþie.

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii urmeazã sã revinã cu o nouã solicitare de participare la discuþii cu bãncile interesate. În aces sens, vã informãm cã un rol important în aceste demersuri revine Agenþiei sociale a studenþilor.

În prezent, a avut loc schimbarea conducerii Agenþiei sociale a studenþilor, prin ordin al ministrului, fiind numit cu delegaþie un nou director pânã la desfãºurarea concursului pentru ocuparea acestui post.

Precizãm cã, dupã ce va avea loc concursul, noua conducere a Agenþiei sociale a studenþilor va face toate demersurile pentru a relua discuþiile cu bãncile comerciale, în vederea acordãrii creditelor pentru studenþii din învãþãmântul de stat ºi particular acreditat care urmeazã cursurile de zi.

Mulþumim. Doamna senator.

Aºa stând situaþia, eu spun cã sunt mulþumitã de rãspuns, dar e bine, dacã e posibil, sã se poatã rezolva ºi aceastã problemã de acordare a creditelor studenþilor de la zi, atât din învãþãmântul de stat, cât ºi particular. Vã mulþumesc.

Sigur, urmeazã negocierile, în continuare, cu bãncile.

Mulþumim. Poftiþi, domnule secretar de stat.

Sã-mi daþi rãspunsul.

L-am trimis prin Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul.

Al doilea rãspuns, domnului senator Ionel Alexandru.

Iniþiativa elaborãrii acestui act normativ aparþine Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, organelor administraþiei centrale competente în materie. Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii a fãcut demersuri atât la Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, cât ºi la Ministerul Finanþelor Publice pentru îmbunãtãþirea salariilor din învãþãmânt, precum ºi a cadrului legal care reglementeazã remunerarea personalului didactic ºi a celui din cercetare. În special, s-a avut în vedere sã se opereze o corelare între salarizarea personalului cu înaltã calificare care lucreazã în sectoare bugetare diferite.

În acest sens, am considerat necesarã majorarea salariilor cadrelor didactice debutante cu studii superioare atât în învãþãmântul superior, cât ºi în învãþãmântul preuniversitar, pornind de la minimum 3 milioane lei.

De asemenea, am propus ca nivelul salariului maxim al profesorilor universitari sã fie egal cu sau, simbolic, superior cercetãtorului ºtiinþific gradul I, þinând seama de nivelul pregãtirii ºtiinþifice, cât ºi a importanþei sociale a activitãþii.

Totodatã, se urmãreºte ca, treptat, pe mãsurã ce economia naþionalã va pune la dispoziþia învãþãmântului ºi a cercetãrii fonduri mai mari, sã se poatã ridica nivelul salariului atât pentru personalul didactic, cât ºi pentru cercetãtorii ºtiinþifici, în aºa fel încât salariul real din învãþãmânt ºi cercetare sã se apropie de cel acordat în alte sectoare de activitate cu niveluri salariale mai ridicate.

Vã mulþumesc. Domnule senator, poftiþi.

Din rãspuns n-am înþeles, totuºi, pe ce loc, în aceastã grilã, se aflã învãþãmântul preuniversitar.

În momentul de faþã, printre ultimele locuri, dar propunerile noastre se referã la un loc superior, pe mãsura importanþei în plan social a cadrelor didactice.

Vã mulþumesc.

Deci e tot pe ultimul loc, asta conteazã.

Aºa înþelegeþi dumneavoastrãÉ

Vã mulþumim, domnule secretar de stat.

Pentru stenogramã, vreau sã se reþinã cã rãspunsurile la întrebãrile formulate de domnii senatori Gheorghe Acatrinei, de la Ministerul Lucrãrilor Publice, tot de Gheorghe Acatrinei, de la Ministerul Administraþiei Publice, ºi de domnul Paul Pãcuraru, de la Ministerul Industriei ºi Resurselor, au fost amânate ºi, de asemenea, la întrebãri, pentru domnul senator Gheorghe Acatrinei pentru Ministerul Justiþiei ºi pentru domnul senator Adrian Pãunescu, din partea Ministerului Industriei ºi Resurselor, se solicitã amânare.

Cu aceasta, ordinea de zi chiar cã s-a epuizat. Suntem în timp.

Mulþumim domnilor miniºtri, secretari de stat, staff-ului. Vã mulþumim dumneavoastrã pentru atenþie. Bunã seara!

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 18,30._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR**

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 189/20.XII.2001 conþine 32 de pagini.**

Preþul 23.648 lei