Dacã demersul primului-ministru ar fi fost sincer, acesta nu trebuia sã evite dezbaterea parlamentarã a celor 15 legi, ci, din contrã, trebuia sã implice sindicatele ºi societatea civilã într-un dialog social constructiv. În realitate, ºefului Executivului i-a fost fricã de parlamentarii propriului partid ºi de aceea a ales o cale mai puþin bãrbãteascã ºi neonorantã, specificã unei atitudini de _non combat_ . Sã fi avut, oare, în vedere Adrian Nãstase faptul cã proiectul de modificare a Legii nr. 115/1996 pentru declararea ºi controlul averii demnitarilor, magistraþilor, funcþionarilor publici ºi a unor persoane cu funcþii de conducere, iniþiat de Guvern, a fost efectiv spulberat la Senat?
Trecem peste ridicolul formulãrii textelor, reminiscenþã a unei limbi de lemn încleºtate între fãlcile unor subalterni din anticamera foºtilor membri ai C.P.Ex., care acum populeazã administraþia guvernamentalã, ºi ne vom ocupa de fondul problemei, de aceastã monstruozitate legislativã cu un puternic iz propagandistic, aberantã prin lipsa ei de decenþã, de logicã ºi de suport constituþional.
Titlul I, ”Transparenþa informaþiilor referitoare la obligaþiile bugetare restanteÒ, seamãnã cu o declaraþie de intenþii demagogice, atâta timp cât nu este prevãzutã nici o sancþiune pentru nerespectarea obligaþiei de aducere la cunoºtinþa publicã a listei contribuabililor care înregistreazã restanþe la bugetul de stat. Va avea Guvernul curajul sã facã publice datoriile clientelei politice care a contribuit din greu la umplerea puºculiþei electorale a P.D.S.R. ºi, mai apoi, a P.S.D.?
Atâta timp cât primul-ministru, preºedintele P.S.D., este ºeful direct al ministrului finanþelor publice (relicvã a P.N.Þ.C.D.!), rufele se vor spãla în familie.
Fãrã deconspirarea ºi sancþiunile de rigoare, lista restanþierilor va rãmâne la fel de misterioasã ca pânã acum. Mai mult, lista datornicilor va deveni o ”listã a ruºiniiÒ, selectivã, un instrument eficace de care Adrian Nãstase se va putea folosi pentru rãfuiala cu adversarii politici.
Românii se aºteptau sã fie fãcute publice, în sfârºit, listele cu societãþile comerciale cãrora le-au fost acordate de cãtre Cabinetul Nãstase reeºalonãri ºi scutiri de la plata contribuþiilor la bugetul de stat ºi la bugetul asigurãrilor sociale, ca ºi lista societãþilor comerciale care au contractat credite imense pe baza unor garanþii ale statului. Din pãcate, acestea rãmân în continuare secrete de partid ºi de stat, mai precis ale partidului-stat P.S.D.
Titlul al II-lea, care vizeazã administrarea informaþiilor ºi serviciilor publice prin mijloace electronice, nu are absolut nici o legãturã cu mãsurile anticorupþie. Din contrã, tocmai felul în care Guvernul doreºte sã reglementeze aceastã activitate va genera corupþie ºi corupþi. Clientela politicã a P.S.D. implicatã în acest domeniu cu un potenþial investiþional considerabil va avea, de acum, cadrul juridic necesar derulãrii în interes propriu a afacerilor finanþate din bani publici. Tartorii care vor administra discreþionar informaþiile ºi serviciile publice prin mijloace electronice sunt Ministerul Administraþiei Publice ºi Ministerul Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiei. Cum informaþia constituie ea însãºi o armã redutabilã, Guvernul ºi oamenii lui nu vor lãsa nici o ºansã transparenþei, punând un monopol politic foarte strict pe acest sector, din moment ce administraþia centralã ºi cea localã au devenit formaþiuni maligne, proprietatea partidului de guvernãmânt. Prin urmare, ne aºteptãm la licitaþii trucate pentru acordarea unor contracte profitabile finanþate de la buget, în favoarea societãþilor comerciale proprietate a clientelei politice a primului-ministru.
Titlul al III-lea, ”Prevenirea ºi combaterea criminalitãþii informaticeÒ, trebuia sã constituie un proiect pentru o lege organicã necesarã în actualul context ºi, mai ales, în perspectiva aderãrii României la Uniunea Europeanã. Redactarea suferã însã de o lipsã jenantã de profesionalism, amestecându-se într-o dezordine generalã norme organice, norme de drept material, norme procedurale etc. Faptele incriminate drept infracþiuni în domeniul informaticii nu sunt corect determinate, confundându-se, de exemplu, ”accesulÒ cu ”accesareaÒ. Pedepsele prevãzute nu au nici o legãturã cu pericolul social al faptelor ºi sunt într-o totalã discordanþã cu regimul sancþionator al Codului penal. Se repetã unele instituþii procesuale penale reglementate în Codul de procedurã penalã, precum percheziþia, prevãzutã la art. 56.
O altã dovadã a diletantismului ºi a siluirii limbii române, de care au dat dovadã autorii ghiveciului legislativ prezentat de primul-ministru, o gãsim în titlul al IV-lea, ”Conflictul de interese ºi regimul incompatibilitãþilor în exercitarea demnitãþilor publice ºi funcþiilor publiceÒ. Potrivit art. 77 alin. 3, primul-ministru este abilitat sã se pronunþe, prin decizie, asupra nulitãþii absolute a actelor
juridice emise cu încãlcarea art. 72 alin. 1, ceea ce constituie un amestec brutal în treburile puterii judecãtoreºti, o încãlcare a principiului constituþional al separaþiei puterilor în stat.
Acelaºi prim-ministru poate hotãrî decãderea unei persoane din dreptul de a exercita o funcþie publicã pe o perioadã de trei ani, art. 73 alin. 7, ceea ce constituie o întoarcere la dictaturã ºi un dispreþ manifest pentru principiile democratice ºi constituþionale. În acest caz, justiþia devine o armã din panoplia personalã a ”primului vânãtorÒ al þãrii.
Aºadar, primul-ministru îºi instituie dictatura personalã. El decide care acte vor fi nule, cine anume va fi lipsit de drepturi, când ºi împotriva cui se vor lua mãsuri de sancþionare etc. Celelalte structuri ale statului sunt tratate potrivit unui regim de supuºenie de tip sclavagist, în care ºeful Guvernului devine un autocrat care s-a învestit singur cu puteri nelimitate. Pe lângã aceste douã încãlcãri grosolane ale Constituþiei, abundenþa de norme negative, art. 72 alin. 1 ºi 76 alin. 1, apare ca un fapt minor.
Preocupaþi sã-i ofere puteri discreþionare primului-ministru, autorii proiectului au uitat sã prevadã sancþiunea nulitãþii absolute pentru actele juridice ilegale emise în condiþiile conflictului de interese privind funcþionarii publici, art. 79. De altfel, acest articol ar putea intra în categoria textelor umoristice de genul acelora din programele tv de revelion: ”Funcþionarul public este chemat sã rezolve cereri, sã ia decizii sau sã participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice ºi juridice cu care are relaþii cu caracter patrimonial.Ò În spiritul aceluiaºi scop propagandistic, interdicþiile ”artisticeÒ de la art. 114 nu au prevãzute nici un fel de sancþiuni, rolul lor fiind pur decorativ.
Tot efectul incompatibilitãþilor privind calitatea de parlamentar este anulat de art. 82 alin. 2, care prevede cã: ”În mod excepþional, Birourile permanente ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului, la propunerea Guvernului ºi cu avizul Comisiilor juridice, pot aproba participarea deputatului sau a senatorului ca reprezentant al statului în adunarea generalã a acþionarilor ori ca membru în consiliul de administraþie al regiilor autonome, companiilor sau societãþilor naþionale, instituþiilor publice ori al societãþilor comerciale, inclusiv bãncilor sau altor instituþii de credit, societãþilor de asigurare ºi cele financiare, de interes strategic sau în cazul în care un interes public impune aceasta.Ò Prin urmare, Birourile permanente ale celor douã Camere, dominate de partidul de guvernãmânt, pot sã dea orice derogare de la lege, situaþie în care interdicþiile de a acumula anumite funcþii devin simple gogoºi propagandistice, praf în ochii opiniei publice.
Este limpede cã baronii partidului de guvernãmânt ºi-au impus punctul de vedere. Ei sunt de neînlocuit în posturile de ”aspiratoare ale banilor publiciÒ. Pentru ei nu existã incompatibilitãþi, P.S.D. are numai unicate exceptate de la lege!
În acest context, trebuie sã remarcãm prãpastia care începe sã se adânceascã între miniºtrii ºi liderii P.S.D., pe de o parte, ºi marea masã a parlamentarilor, membrilor ºi simpatizanþilor partidului de guvernãmânt, pe de
altã parte. _Quod licet Jovi non licet bovi,_ adicã mahãrii partidului-stat au prevãzut pentru ei o excepþie, au fãcut o breºã în mediatizatul zid al incompatibilitãþilor, prin care pot sã se strecoare în consiliile de administraþie ale unor societãþi comerciale, unde sã fie ”rãsplãtiþiÒ cu salarii considerabile. Ceilalþi, ”pãlmaºiiÒ, sunt apostrofaþi de cãtre Adrian Nãstase pe un ton de superioritate dat exclusiv de înãlþimea funcþiei sale efemere: ”În ceea ce-i priveºte pe membrii P.S.D. aflaþi în funcþii în administraþie, le sugerez celor care vor fi implicaþi în scandaluri de corupþie cã soluþia cea mai bunã, atât pentru onoarea lor, cât ºi pentru imaginea instituþiilor în care se aflã, este demisia.Ò Punerea la punct nu poate pãcãli pe nimeni, fiindcã, de fapt, întregul eºafodaj P.S.D.-ist se sprijinã pe imensa clientelã politicã, pe batalioanele de primari ºi viceprimari, consilieri locali ºi judeþeni, prefecþi ºi subprefecþi, preºedinþi ºi vicepreºedinþi de consilii judeþene, manageri de regii ºi societãþi comerciale care s-au înfipt, precum cãpuºele, în tot felul de adunãri generale ale acþionarilor ºi în consilii de administraþie. Cei îi uneºte, oare, pe toþi aceºtia? Doctrina social-democratã pe care foarte mulþi dintre ei o combãteau de pe platforma altor partide la alegerile din anul 2000? Hai sã fim serioºi! Aceºtia ”acþioneazã în realitate ca pe propria lor moºie, marcaþi de interese personale, fãrã sã dea socotealã nimãnuiÒ, aºa cum recunoaºte cu nãduf primul-ministru, nemulþumit probabil cã, uneori, ”puºculiþa partiduluiÒ este ocolitã sau neglijatã.
Titlul al V-lea, ”Grupurile de interes economicÒ, trebuia sã constituie un proiect de lege separat ºi sã fie supus dezbaterii Parlamentului, întrucât reglementeazã un domeniu de maximã importanþã pentru economia României ºi instituie o serie de infracþiuni cu implicaþii majore asupra regimului sancþionator reglementat de Codul penal. El trebuia sã facã parte din pachetul de legi care asigurã cadrul juridic al reformei economice, iar nu din cel al combaterii corupþiei.
Guvernul a profitat de ”grãmadaÒ eterogenã de reglementãri pentru a strecura la înghesuialã, prin nebãgare de seamã ºi iuþealã de mânã, fãrã o dezbatere democraticã în Parlament, un act normativ care legalizeazã grupurile mafiote existente deja. Acesta este conceput pentru a salva de incompatibilitãþi ºi conflicte de interese fauna politicã a P.S.D.
Titlul are, totuºi, un merit: acela al întoarcerii la tradiþie, mai exact la ”Legiuirea lui CarageaÒ, voievod fanariot care, sã nu uitãm, când a fost silit sã fugã din Þara Româneascã în anul 1818, a luat cu sine un tezaur de 5.000.000 de galbeni. Potrivit unui principiu fundamental al dreptului penal, se incrimineazã faptele ce constituie infracþiuni, ºi nu persoanele, aºa cum se proceda în legislaþia medievalã. În rãspãr cu principiul de mai sus, în art. 224Ñ228 din acest titlu sunt incriminate persoanele, ceea ce înseamnã cã Guvernul P.S.D. se întoarce la un Ev Mediu întunecat, lipsind din text doar sintagmele ”vel cine, vel careÒ.
Sub masca modificãrii unor reglementãri în scopul prevenirii ºi combaterii corupþiei, Guvernul a schimbat esenþa urmãtoarelor acte normative: Legea nr. 78/2000 pentru
prevenirea, descoperirea ºi sancþionarea faptelor de corupþie, Legea nr. 503/2002 privind Parchetul Naþional Anticorupþie, Legea nr. 115/1996 pentru declararea ºi controlul averii demnitarilor, magistraþilor, funcþionarilor publici ºi a unor persoane cu funcþii de conducere, Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerialã, Legea nr. 26/1990 privind registrul comerþului, Legea nr. 31/1990 privind societãþile comerciale, Legea nr. 99/1999 privind unele mãsuri pentru accelerarea reformei economice, Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale ºi Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcþionarilor publici.
Scopul modificãrii celor nouã legi este perpetuarea regimului politic actual ºi întãrirea prerogativelor Guvernului, care are visul delirant de a ajunge putere unicã în România.
Se observã de la distanþã cã toate textele noi au fost redactate de niºte diletanþi care nu stãpânesc principiile fundamentale ale dreptului, motiv pentru care unele articole sunt de-a dreptul halucinante. Aºa, de exemplu, se modificã Legea nr. 78/2000, prevãzându-se pentru traficul de influenþã o pedeapsã cu închisoarea între 2 ºi 10 ani, art. 1Ñ3, în timp ce darea de mitã cãtre un cetãþean strãin, care este incompatibil mai gravã, se pedepseºte doar cu închisoarea între 1 ºi 7 ani. Totodatã, au apãrut texte incriminatorii pentru fapte care pânã în prezent n-au constituit infracþiuni, adevãrate capcane pentru adversarii politici ai Guvernului, care pot fi oricând linºaþi moral, fãcuþi infractori, arestaþi, condamnaþi ºi scoºi din viaþa publicã.
Art. 13 prevede cã: ”Fapta persoanei care îndeplineºte o funcþie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fãrã scop patrimonial de a folosi influenþa ori autoritatea sa în scopul obþinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite se pedepseºte cu închisoare de la 1 la 5 ani.Ò În aceste condiþii, orice sponsorizare poate fi interpretatã ca folos necuvenit ºi adversarul-inculpat se poate trezi cu 5 ani de ”recluziuneÒ.
Titlul III din cartea a II-a, ”Reglementãri privind funcþia publicã ºi funcþionarii publiciÒ, aduce numeroase ºi brutale modificãri Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcþionarilor publici. Aceste reglementãri au un singur scop: subordonarea politicã a corpului funcþionarilor publici de la nivel central ºi local, a întregului proces de selectare, angajare, formare ºi perfecþionare profesionalã a celor care îºi desfãºoarã activitatea în administraþia publicã. P.S.D. ºi Guvernul Nãstase vor proceda, de data aceasta cu acte în regulã, la epurarea corpului funcþionarilor publici, la înfeudarea celor rãmaºi ºi angajarea altora pe criterii politice, de obedienþã ºi cointeresare.
Adrian Nãstase a minþit opinia publicã, nu ar fi nici prima, nici ultima oarã, afirmând cã modificarea Statutului funcþionarilor publici va fi scoasã din pachetul de legi asupra cãrora Guvernul îºi angajeazã rãspunderea, pachetul rãmânând în forma iniþialã.
Primul-ministru, preºedintele P.S.D., îºi va crea ºi bate în cuie o reþea vastã alcãtuitã din cei mai importanþi funcþionari, botezaþi peste noapte ”înalþi funcþionari
publiciÒ, clienþi politici servili care eventual sã gestioneze serviciile publice ºi dupã 2004, când P.S.D. ºi Adrian Nãstase nu vor mai fi, cu siguranþã, la putere.
Planul de ocupare a funcþiilor publice, ce va fi întocmit de Agenþia Naþionalã a Funcþionarilor Publici ºi aprobat de Guvern, va fi instrumentul de control suveran al Executivului asupra întregii structuri, a organigramelor, a numãrului ºi poziþiei funcþionarilor publici de la nivelul tuturor autoritãþilor administraþiei ºi instituþiilor publice centrale ºi locale, inclusiv de la nivelul consiliilor locale ºi consiliilor judeþene, ceea ce reprezintã o gravã ºi flagrantã încãlcare a principiilor autonomiei locale ºi descentralizãrii serviciilor publice prevãzute de art. 199 din Constituþie, a prevederilor Legii administraþiei publice locale, precum ºi ale Cartei europene a autonomiei locale.
Dispoziþiile tranzitorii ºi finale de la art. XVII, care prevãd cum vor fi ”numiþi în funcþii publiceÒ cei care se bucurau de statutul de funcþionar public ºi cum anume aceºtia vor fi eliberaþi sau reîncadraþi, reprezintã corolarul intenþiilor P.S.D. ºi ale Guvernului Nãstase de a epura abuziv ºi pe criterii politice corpul funcþionarilor publici.
Atât de imperios necesarã era angajarea rãspunderii Guvernului pentru calupul de 15 legi încât, prin art. XIX, se dispune cu ”maximã urgenþãÒ faptul cã: ”În funcþiile de prefect ºi subprefect pot fi numite persoanele care îndeplinesc condiþiile prevãzute de prezentul titlu pentru numirea ca înalt funcþionar public, începând cu anul 2006, în mod eºalonat, în baza hotãrârii de Guvern.Ò
Paranoia guvernanþilor a atins paroxismul! Adrian Nãstase ºi acoliþii lui se vãd în postura de a guverna la nesfârºit!
Societatea româneascã nu a uitat cã în 1995 un senator al aceluiaºi partid spunea cã P.D.S.R. va guverna pânã în anul 2050 ºi cã însuºi Dumnezeu este P.D.S.R.-ist. Între timp, Dumnezeu l-a chemat la El, probabil pentru a-i dovedi cã este apolitic.
Noua declaraþie de avere ce însoþeºte modificãrile aduse Legii nr. 115/1996 pentru declararea ºi controlul averii demnitarilor, magistraþilor, a unor persoane cu funcþii de conducere ºi de control ºi a funcþionarilor publici constituie ºi ea un sfidãtor exemplu de felul în care Guvernul P.S.D. înþelege sã previnã ºi sã sancþioneze corupþia, sã asigure transparenþa averilor, veroase ºi frauduloase, acumulate de membrii ºi clienþii politici ai partidului de guvernãmânt. Potrivit Guvernului, eºti ”sãrac lipitÒ ºi vei bifa ”NUÒ în declaraþia de avere, chiar dacã deþii 9.999 de euro în strãinãtate, 9.999 de euro în þarã, echivalentul a 9.999 de euro în lei, depozite ce nu trebuie declarate. Nimic despre creditele obþinute cu dobândã preferenþialã de la ”BancorexÒ, Banca Agricolã sau Banca ”Dacia FelixÒ, pe care P.D.S.R.ÑP.S.D. le-a adus la faliment, sau de la ”bãncile populareÒ care ºi-au încetat activitatea. În opinia lui Adrian Nãstase, care se pricepe la toate ºi la nimic, sigur cã declaraþia de avere nu conþine date cu privire la colecþiile de artã, obiectele de artã, colecþiile numismatice sau filatelice. Despre ele, ”ciocuÕ micÒ, vorba unui locotenent al primului-
ministru, implicat în scandalul Pãvãlache, muºamalizat ºi el ca atâtea altele.
Noi, semnatarii moþiunii de cenzurã, suntem convinºi cã eradicarea fenomenului de corupþie este vitalã pentru societatea româneascã, deoarece acest flagel care a cuprins toate structurile statului riscã sã arunce þara în haos ºi sãrãcie, iar pe plan extern poate sã compromitã accesul României la structurile euroatlantice.
În acest spirit, în cei doi ani de guvernare P.S.D.-istã opoziþia parlamentarã a încercat sã promoveze moþiuni ºi proiecte de acte normative care sã asigure crearea unui cadru juridic adecvat abordãrii luptei împotriva corupþiei ºi sãrãciei. Din pãcate, atât demersurile noastre, cât ºi cele ale societãþii civile ºi ale mass-media au fost tratate, de la început, de cãtre partidul de guvernãmânt cu aroganþa ºi dispreþul specifice celor care au pierdut nu numai busola, ci ºi contactul cu þara realã. ”Pierderea simþului mãsurii din partea unora, puºi pe îmbogãþire, pe acumulare de avere pe cãi necinstite, traficul de influenþã, clientelismul, parvenitismul sunt tare care aduc mari prejudicii þãrii.Ò, afirma preºedintele Ion Iliescu la ºedinþa comunã a Camerei Deputaþilor ºi Senatului din 25 noiembrie 2002.
În timp ce Guvernul ºi-a angajat rãspunderea în faþa Camerei Deputaþilor ºi Senatului cu un scenariu ºtiinþificofantastic, marile afaceri de corupþie patronate de cãtre primul-ministru, de membrii Cabinetului ºi de baronii locali se deruleazã nestingherite, sub protecþia organelor statului, acoperite de perdeaua de fum a unei propagande pe cât de neruºinate, pe atât de bine plãtite, batjocorind spiritul public ºi insultând inteligenþa ºi demnitatea poporului român.
Pentru a demonstra cã ”peºtele de la cap se împuteÒ vom trece în revistã în cele ce urmeazã numai câteva dintre principalele afaceri de corupþie patronate de cãtre Guvern, care nu sunt afectate câtuºi de puþin de aceastã ”grenadã defensivãÒ cãreia Guvernul i-a scos cuiul ºi aºteaptã sã vadã dacã se sperie cineva.
Primul-ministru, care afumã zi ºi noapte tubul catodic al televizoarelor, infinit mai des decât oricare alt primministru din Europa, a reuºit într-un timp record sã adune o avere considerabilã, raportatã la salariul sãu de bugetar. Ferma de la Cornu, devenitã celebrã dupã introducerea cornului ºi a laptelui în dieta unor elevi amãrâþi, nu poate justifica, prin veniturile ei, bunãstarea familiei premierului ºi cheltuielile exorbitante pe care le face. Ca orice ºef de clan care se respectã, primul-ministru s-a înconjurat de o ceatã de executanþi care ºi-au construit, la rândul lor, vile luxoase în localitatea Cornu, devenitã în ultimul timp un fel de Palermo al Cupolei P.S.D.-iste.
Nimeni nu poate uita solidarizarea lui Adrian Nãstase cu unul dintre cei mai mari infractori, Gabriel Bivolaru, pe care l-a apãrat, organizându-i un alai de însoþire la Parchetul General, în anul 1997. Grupul de presiune al P.D.S.R., condus de actualul prim-ministru, semãna cu ceata lui Ali Baba ºi cei 40 de hoþi. Sã nu credeþi cã Adrian Nãstase a avut o pornire de bun samaritean! El l-a apãrat pe Gabriel Bivolaru deoarece a primit de la soþia acestuia, Elena Sotec, devenitã Mona de Freitas, pentru un preþ de nimic, terenul în suprafaþã de 700 metri pãtraþi de pe strada Zambaccian din Bucureºti,
unde i s-au construit, probabil, din ouãle vândute de ferma de la Cornu, un imobil de 6 etaje.
Primul-ministru este aºteptat sã rezolve ”tunulÒ de 5,8 de milioane de dolari, tras de Viorel Hrebenciuc la ”BancorexÒ în anul 1995, moºtenit ca o ”gaurã neagrãÒ de cãtre Banca Comercialã Românã.
Reamintim cã sub precedenta guvernare P.D.S.R. cea mai mare bancã comercialã a României, ”BancorexÒ a fost jefuitã de 2 miliarde de dolari ºi pânã acum nimeni nu a fost gãsit vinovat, dupã 7 ani de la izbucnirea scandalului! O parte din banii furaþi au fost folosiþi pentru înfiinþarea unor posturi de televiziune obediente lui Adrian Nãstase ºi echipei sale.
La data de 28 noiembrie 2001 Banca Comercialã i-a transmis o scrisoare premierului Adrian Nãstase, prin care îi solicita acestuia ajutor, fie sã recupereze de la Viorel Hrebenciuc suma de 5,8 de milioane de dolari, fie ca aceastã sumã sã intre la datoria publicã. Ne aºteptam de la Adrian Nãstase sã-ºi asume rãspunderea ºi pentru aceste ”lovituriÒ regizate de partidul sãu, pe lângã actele de vitejie sãvârºite împotriva unor animale sãlbatice nevinovate ºi fãrã apãrare, de multe ori prin acte de braconaj.
Dintre afacerile de corupþie patronate nemijlocit de primul-ministru amintim:
Ñ privatizarea, printr-o fraudã internaþionalã de proporþii, a Combinatului ”SidexÒ Galaþi, care a adus României o pagubã de 2,7 de miliarde de dolari. În mod paradoxal, frauda de la ”SidexÒ a produs un scandal imens în Anglia, unde fotoliul lui Tony Blair a fost puternic zdruncinat, în timp ce acela al protagonistului afacerii, Adrian Nãstase, a rãmas neatins;
Ñ privatizarea frauduloasã a Bãncii Agricole, care a sporit datoria publicã a þãrii cu 4.000 de miliarde de lei, la care se adaugã preluarea de cãtre bugetul de stat a creditelor nerambursate;
Ñ privatizarea scandaloasã a rafinãriei ”RafoÒ Oneºti, care a provocat României o pagubã de peste 250 de milioane de dolari. În aceastã afacere de corupþie este amestecat ºi Viorel Hrebenciuc, liderul Grupului parlamentar al P.S.D. din Camera Deputaþilor;
Ñ privatizarea ”cu cântecÒ a S.C. ”Tutunul RomânescÒ Ñ S.A., care a adus statului român o pagubã de peste 100 de milioane de dolari;
Ñ privatizarea frauduloasã a S.C. ”AlroÒ Ñ S.A. Slatina, cu o pagubã estimatã la 300 de milioane de dolari, care a scandalizat F.M.I. ºi Banca Mondialã, instituþii care au dispus efectuarea unei anchete, înãbuºitã cu ”argumente greleÒ de cãtre cei implicaþi;
Ñ Insula Mare a Brãilei a fost transformatã într-o afacere care a adus mafiei P.S.D.-iste, patronatã de Adrian Nãstase, un profit de peste 500 de miliarde de lei.
Adrian Nãstase a devenit ”proprietarulÒ _de facto_ al fondurilor de vânãtoare din România, împlinindu-ºi un vis care frizeazã patologia. Potrivit unui ordin al Ministerului Agriculturii din 11 martie 2003, vânãtorii care nu-l vor accepta ca ºef pe Adrian Nãstase nu vor mai putea trage cu arma dupã animale sãlbatice. În calitatea lui de preºedinte al A.G.V.P.S., primul-ministru a obþinut pe mai nimic sediul închiriat de la Regia Autonomã a
Protocolului de Stat, o vilã impunãtoare de pe Calea Moºilor din Bucureºti.
Credibilitatea externã a Cabinetului Nãstase a fost zdruncinatã puternic de aceste necontenite scandaluri de corupþie în care sunt implicaþi oficiali ai regimului. Mai nou, România este pusã la stâlpul infamiei ºi pentru deturnarea creditelor acordate de cãtre instituþiile financiare internaþionale.
Înainte de a juca teatrul ieftin al angajãrii rãspunderii în faþa Parlamentului, Adrian Nãstase îºi recunoºtea, cu nonºalanþã ºi cu seninãtate, incapacitatea de a combate corupþia din þarã: ”Degeaba vom aloca bani sub formã de ajustare ºi subvenþii pentru controlul sãrãciei, dacã, de pe altã parte, corupþia dreneazã aceºti bani în alte direcþii, iar sistemul politic duce la polarizarea ºi mai accentuatã a societãþii. Degeaba arestãm infractori mãrunþi sau oprim trenurile pe câmp dacã sãrãcia nu oferã oamenilor altã opþiune decât furtul ºi dacã sistemul politic permite marilor corupþi sã evite rãspunderea penalã prin tot felul de subterfugii.Ò, am încheiat citatul. Gura pãcãtosului adevãr grãieºte.
Institutul ”Ana AslanÒ, ”perla coroaneiÒ sistemului sanitar românesc, trece în proprietatea nomenclaturii P.S.D., titra un ziar mai curajos sau reprezentând un alt grup de interese. Iluzionându-se cã vor rãmâne veºnic la putere, liderii P.S.D. se gândesc sã-ºi pãstreze ”vigoareaÒ eternã prin efectuarea unor tratamente la celebrul institut, pe unde au trecut cândva sau au beneficiat de produsele sale: Charles de Gaulle, Mao Tzedun, H™ ªi Min, Winston Churchill, John F. Kennedy, Charles Chaplin, Charles Bronson, Kirk Douglas, Claudia Cardinale ºi mulþi alþii. Ca sã nu fie obligaþi sã se întâlneascã prin saloanele stabilimentului medical cu adversarii lor politici, potentaþii P.S.D. s-au gândit sã-l treacã în administrarea R.A.A.P.P.S., gospodãria partidului de guvernãmânt.
La sugestia lui Adrian Nãstase, clãdirea de la Otopeni a fost evaluatã la 69 de milioane de lei, în timp ce Banca Mondialã, aplicând un sistem corect, a evaluat aceeaºi clãdire la 24,5 milioane de dolari. Ne mai mirãm, atunci, cã România este consideratã printre cele mai corupte þãri din Europa?! Guvernanþilor noºtri le lipseºte nu numai cinstea, ci ºi cea mai elementarã ruºine!
Ministrul transporturilor, Miron Mitrea, deranjat de proasta imagine întipãritã pe retina românului, când a blocat Piaþa Victoriei cu basculante, gest care i-a asigurat, de altfel, fotoliul de ministru, avea nevoie de o televiziune personalã, care sã-i ”albeascãÒ imaginea publicã, lui ºi partidului. Printr-o inginerie financiarã, validatã de cãtre primul-ministru prin hotãrâre de Guvern, Miron Mitrea a utilizat 8 milioane de dolari din bugetul unor companii de stat pentru a finanþa, prin intermediul S.C. ”Maritime Training Centre TelevisionÒ Ñ S.A. Constanþa, o televiziune privatã, care sã-i ”slujeascãÒ pe liderii P.S.D. ºi sã le lustruiascã blazonul ruginit de corupþie.
Dupã ce Miron Mitrea a exersat dirijarea circulaþiei basculantelor spre Piaþa Victoriei, obþinând rezultatele scontate, s-a apucat sã dirijeze vagoane încãrcate cu fier vechi din Gara Ciulniþa cãtre Portul Constanþa, spre disperarea proprietarului mãrfii, S.C. ”Comexim TransÒ Ñ S.R.L.
Bucureºti, care aºteaptã ºi acum despãgubirile pentru marfa deturnatã. Pentru ca treaba sã fie fãcutã temeinic, cele 20 de vagoane care au transportat fierul vechi în Portul Constanþa au fost vândute în Bulgaria, cu 50.000 de dolari bucata, iar seriile lor au fost inscripþionate ”transparentÒ pe alte vagoane, vechi ºi scoase din uz, ce rugineau prin depouri.
Ministrul transporturilor a reuºit sã sarã din cabina camioanelor Molotov, din mers, direct în paginile ziarelor occidentale, ca urmare a regizãrii afacerii ”duty-freeÒ Otopeni. Pretextând presiunea U.E., premierul a scos o ordonanþã de urgenþã prin care desfiinþeazã magazinele duty-free de pe aeroporturi, ordonanþã ce n-a fost trecutã pe ordinea de zi a Guvernului. Pentru spaþiile magazinelor desfiinþate, Miron Mitrea a organizat câteva licitaþii, terminate cu cântec. Ba mai mult, firma E.D.F., scoasã ilegal din Aeroportul Otopeni, unde avea magazine, a reclamat statul român la Curtea Europeanã a Drepturilor Omului de la Strasbourg, fiind pe cale sã câºtige o mare sumã de bani, drept despãgubire, care va fi suportatã, în final, tot de contribuabilul român. În panã de idei, incapabil sã priceapã cã în lumea civilizatã afacerile se deruleazã dupã reguli precise, stabilite prin lege, nu dupã ordonanþe, Guvernul ºi-a dat lui însuºi ºah-mat, retrãgând, pur ºi simplu, ordonanþa buclucaºã. Pentru a completa circul ”duty-freeÒ, reprezentantul firmei E.D.F. a fost contactat, într-o parcare, solicitându-i-se o ºpagã substanþialã în schimbul pãstrãrii spaþiilor din Aeroportul Otopeni, ”ofertãÒ ajunsã, în final, în paginile ziarelor, inclusiv în presa germanã, dacã tot se agitã problema ”imaginii externeÒ a României. Concluzia nu poate fi decât una singurã: Aeroportul Otopeni a rãmas fãrã dutyfree pentru cã Nãstase ºi Mitrea nu au cãzut de acord cine sã câºtige licitaþia.
Dan Ioan Popescu, ministrul industriei ºi resurselor, este un as al afacerilor cu petrol ºi gaze încã de pe vremea când era secretar de stat la acelaºi minister, unde a învãþat, de altfel, traseele ºi operaþiunile de import ale celor douã produse strategice. Atunci, împreunã cu unii apropiaþi ai sãi, a înfiinþat societatea mixtã româno-germanã ”Wirom GasÒ Ñ S.A., prin care urmãrea sã importe gaze din Rusia. Cifra de afaceri a acestei societãþi a fost, în anul 2001, de peste 1.000 de miliarde de lei. Din momentul în care a ajuns ministru, Dan Ioan Popescu a supervizat toate importurile de petrol, pãcurã ºi gaze. El a patronat licitaþiile organizate la ”TermoelectricaÒ pentru 800.000 de tone de pãcurã, în valoare de 320 de milioane de dolari S.U.A., având grijã sã fie câºtigate de prietenul ºi colaboratorul sãu, Constantin Iavorschi, proprietarul firmei ”Constant OilÒ Ltd., o cãsuþã poºtalã din Cipru.
Nu trebuie sã mire pe nimeni preþurile aberante ale agentului termic care au dus la disperare milioane de oameni, siliþi sã-ºi vândã locuinþele pentru a-ºi plãti datoriile la întreþinere. Ministrul respectiv, care este ºi preºedintele organizaþiei municipale Bucureºti a P.S.D., vorbeºte despre moralitate ºi corectitudine, ceea ce reprezintã, trebuie sã recunoaºtem, o culme a fariseismului ºi a demagogiei. Poate Parchetul Naþional Anticorupþie
va da, în cele din urmã, detalii despre afacerile din Italia ale lui Dan Ioan Popescu, în urma cãrora a ajuns, în mod miraculos, multimilionar în dolari.
Opinia publicã ºi mass-media i-au alintat pe unii dintre cei mai apropiaþi colaboratori ai primului-ministru, care bântuie prin Palatul Victoria, cu porecle sugestive: ªpagaton, Miki ªpagã, altele. Mai nou, ciubucul se mãsoarã cu ”hrebenciuculÒ, unitate de mãsurã P.S.D.-istã. Consilierul lui ªerban Mihãilescu, Fãnel Pãvalache, poreclit ”CrapulÒ, a fost prins în flagrant delict pentru luare de mitã ºi trafic de influenþã. Din ziua de 20 octombrie 2002, când a fost arestat consilierul lui Miki Le Bacsish, cum l-a alintat presa francezã pe secretarul general al Guvernului, peste afacerea ”Pãvãlache CrapulÒ s-a lãsat întunericul transparenþei luptei lui Adrian Nãstase cu corupþia. ªerban Mihãilescu ºi-a declinat orice responsabilitate ºi continuã sã gestioneze, printre altele, toate fondurile Guvernului, inclusiv dosarele adopþiilor internaþionale de copii.
Ministrul Dan Matei Agathon este un alt ”inginer financiarÒ, meºter în a face bani pentru el, pentru vistieria P.S.D. ºi a clientelei politice a partidului-stat. Semnând mandatul în baza cãruia consilierul sãu, Ion Stan, a votat în adunarea generalã a S.C. ”Poiana BraºovÒ Ñ S.A., în numele ministerului, care deþinea 51% din capitalul social, ministrul Agathon a transformat în ”contracte de societãþi mixteÒ, a ”legalizatÒ în beneficiul clientelei P.S.D. escrocheriile fãcute cu activele, însumând hotelurile ”Piatra MareÒ ºi ”CiucaºÒ, Complexul ”AluniºÒ, vila ”Poºta VecheÒ (rebotezatã ”CristinaÒ) ºi hotelul ”TelefericÒ.
Încercând sã pozeze într-un vizionar al turismului românesc, Dan Matei Agathon s-a gândit sã-l reînvie pe contele Dracula, în speranþa cã tot Occidentul va da nãvalã sã-l vadã pe sanguinarul personaj ºi sã-ºi lase dolarii la poalele Carpaþilor.
Între Dracula, Vlad Þepeº ºi baronii P.S.D.-iºti existã o singurã legãturã: þeapa. Atât de mult s-au specializat politicienii afaceriºti în ”þepeÒ încât, iatã, ministrul turismului i-a tras o ”þeapãÒ lui Adrian Nãstase, lãsându-l fãrã 100 de milioane de lei, sumã cu care premierul a cotizat la iluzoriul proiect cu ocazia primei strigãri.
Acesta sã fie imboldul care l-a determinat pe Adrian Nãstase sã-ºi angajeze rãspunderea în faþa Parlamentului?
Practic, aproape fiecare ministru are afacerea lui, curtenii lui, sponsorii lui, copiindu-l, în toate, pe atotputernicul premier Adrian Nãstase.
Lista faptelor de corupþie comise de cãtre guvernanþii P.S.D. este interminabilã ºi ne-ar trebui întreaga producþie pe un an a Combinatului de Hârtie Letea, fãcut cadou primarului Dumitru Sechelariu, numai pentru a le enumera. De aceea, vom trece în revistã, exemplificativ, numai câteva dintre învârtelile baronilor de provincie, care beneficiazã de mai multã libertate de miºcare, fiind departe de ochii presei centrale, ºi pot sã-l imite în voie pe ºeful Guvernului în marile operaþiuni ale acumulãrii primitive de capital. Isprãvile acestor ciocoi locali au ajuns la cunoºtinþa opiniei publice datoritã unor ziariºti curajoºi, care ºi-au riscat uneori chiar libertatea pentru a face adevãrul sã triumfe.
Preºedintele Consiliului Judeþean Ialomiþa ºi liderul filialei judeþene P.S.D., Gheorghe Savu, este un exemplu tipic de îmbogãþit de rãzboi care sufocã economia slãbitã de atâta tranziþie. Grijuliu cu puºculiþa pentru partid, Savu ºi-a ”trasÒ o fundaþie, ”Ialomiþa 2000Ò prin care a rulat sume imense de bani pentru partid, primite inclusiv de la firma gãlãþeanã ”DerpanÒ, câºtigãtoarea licitaþiei pentru ”laptele ºi cornulÒ. Proaspãt spãlat de conducerea P.S.D. la recenta întâlnire a conducerii centrale de partid ºi de stat cu liderii judeþelor, Gheorghe Savu a ajuns în atenþia P.N.A. din cauza ingineriei financiare prin care fundaþia ”Ialomiþa 2000Ò a achiziþionat de la Consiliul judeþean al cãrui preºedinte este Cabana Misleanu. Cumpãrarea s-a fãcut la preþul de 1 miliard de lei, cu toate cã estimarea iniþialã era de peste 2,5 miliarde de lei. Câteva luni mai târziu Savu a vândut cabana cu pricina Direcþiei silvice la preþul de 1,7 miliarde de lei. Fundaþia s-a ales cu un profit net de 700 de milioane de lei. Semnificativã pentru reþeaua de tip mafiot creatã de P.S.D. în toate judeþele þãrii este ºi componenþa conducerii fundaþiei ”Ialomiþa 2000Ò. La înfiinþare, în martie 2002, în conducerea fundaþiei se aflau ºi doamna senator P.S.D. Elena Sporea, deputatul P.S.D. Silvian Ciupercã, precum ºi primarii P.S.D. din Slobozia, Feteºti, Urziceni ºi Þãndãrei. Marian Bãlan, prefect ºi vicepreºedinte al P.S.D. Ialomiþa, a deþinut funcþia de prim-vicepreºedinte pânã în octombrie 2002, când a demisionat, motivând neregulile comise în activitatea fundaþiei respective.
Unul dintre ”mahãriiÒ locali de tristã notorietate este ºi deputatul P.S.D. Culiþã Tãrâþã, cãruia titulatura de baron local îi este nepotrivitã. Culiþã Tãrâþã, cu ajutorul ministrului agriculturii Ilie Sârbu, ºi-a extins afacerile necinstite din judeþul Neamþ în judeþul Brãila, Guvernul Nãstase fãcându-i cadou pentru 20 de ani Insula Mare a Brãilei.
Pãsuit de datoria de peste 1 milion de dolari pe care societatea sa, ”PetroforestÒ, trebuia sã o plãteascã ”RomsilveiÒ, Tãrâþã a primit, prin hotãrâri ale Guvernului Nãstase, subvenþii pentru lucrãrile agricole în sumã de peste 136 de miliarde de lei, cu toate cã deputatul are mai mult de 85 de miliarde de lei datorii la stat.
Când Adrian Tãrãu, vicepreºedintele P.S.D. Bihor, a fost arestat, tizul sãu, celãlalt Adrian, ºi anume Nãstase, declara: ”Nu cred în arestãrile de vineri seara.Ò
Probabil cã, nemãrturisit, primul-ministru nu crede sau se face cã nu vede nici arestarea, într-o luni seara, a lui Gheorghe Medinþiu, fost vicepreºedinte al P.S.D. Arad. Aflat în ancheta P.N.A., Medinþiu este acuzat pentru cã a prejudiciat statul, tot pe spinarea ”PetromÒ, cu aproximativ 250 miliarde de lei, precum ºi de faptul cã a mituit cu 3.000 de euro un responsabil de bancã pentru a obþine un credit de 30 de miliarde de lei. Ca o coincidenþã deloc întâmplãtoare, domnul Ioan Popa, fostul director general al ”PetromÒ, s-a îmbolnãvit ºi a ”obositÒ subit, demisionând din funcþie. ªi tot ca o coincidenþã deloc întâmplãtoare, domnul Adrian Nãstase l-a preluat, numindu-l consilier al primului-ministru. Cum zice românul: ”O mânã spalã pe alta ºi amândouã obrazul.Ò
Cine mai poate crede în sinceritatea intenþiei Guvernului de a lupta împotriva corupþiei, din moment ce Ministerul de Interne a patronat afacerea ”SintofarmÒ, înmormântatã în cele din urmã, ca toate celelalte afaceri din curtea P.S.D.?! Bomba ”SintofarmÒ a explodat în presã în anul 2000, ca urmare a unei adrese a S.R.I. cãtre Parchetul General, prin care este sesizatã existenþa unei reþele de traficare a anhidridei acetice, precursor folosit la obþinerea heroinei. Printre cele 20 de persoane implicate se numãra ºi soþia generalului Toma Zaharia.
Nimeni nu ºtie ce s-a întâmplat cu imensa sumã de bani rezultatã din afacerile ”filierei anhidrideiÒ, dar generalul Toma Zaharia a fost numit de Adrian Nãstase secretar de stat la Ministerul de Interne ºi nimeni n-a mai auzit de ”SintofarmÒ. În aceste condiþii nu mai trebuie sã mire pe nimeni explozia criminalitãþii organizate, participarea unor angajaþi ai Ministerului de Interne la tot felul de scandaluri de corupþie, protecþia acordatã, contra cost, unor membri notorii ai lumii interlope, implicarea în traficul de stupefiante, de carne vie ºi de maºini furate. În ce þarã din lume poliþiºtii ºi-au ridicat, doar în câþiva ani, peste 4.000 de vile, fãrã a justifica provenienþa banilor? Numai în România a fost posibil aºa ceva, dar scandalul a fost înãbuºit în faþã, ca sã nu se apuce ºi poliþiºtii de vorbit.
Guvernul P.S.D. nu se luptã cu corupþia, cum pretinde, ci s-a luptat ºi se luptã, de fapt, cu cei care demascã fenomenul corupþiei, cu cei care cer mãsuri anticorupþie. La începutul anului 2000 ºeful Corpului de control al primului-ministru, Ovidiu Grecea, a primit de la Adrian Nãstase ”cartonaºul roºuÒ. Omul, care dovedise cã vrea sã acþioneze cinstit împotriva corupþiei, a stat timp de 6 luni ºomer, dupã care, pentru a scãpa de o persoanã atât de incomodã, liderul P.S.D. l-a trimis consul general al României în Brazilia, la Rio de Janeiro. Nu este singurul caz: procurorul Alexandru Lele a fost hãrþuit pentru cã l-a arestat pe unul din sponsorii partidului de guvernãmânt, Adrian Tãrãu. La fel de semnificativ este cã membrii P.S.D. care divulgã necinstea ºi corupþia altor P.S.D.-iºti sunt reduºi la tãcere sau, pur ºi simplu, excluºi din partid. Necazul cel mare e cã au început sã moarã oameni, cum e procurorul Cristian Panait.
În anul 2002, preºedintele filialei P.S.D. Bihor, Mihai Bar, a fost dat afarã din partid pentru cã la conferinþa judeþeanã a dezvãluit afacerile necurate ale familiei Tãrãu, tatã ºi fiu. P.S.D. ºi-a arãtat, în acest caz, faþa adevãratã, lovind în cei care spun adevãrul ºi protejând afaceriºtii ”capitalismului de cumetrieÒ.
Fostul prefect al Sucevei, Ioan Bãncescu, ajuns deputat P.S.D., a fost exclus din partid dupã ce a dezvãluit afacerile necurate ale protipendadei P.S.D.-iste din judeþul Suceava.
Aroganþa ciocoiascã, de care Adrian Nãstase a dat dovadã ºi la prezentarea în faþa Parlamentului a pachetului de legi asupra cãrora avea sã angajeze rãspunderea Guvernului, a demonstrat cã în România a fost instauratã
”dictatura neamului prostÒ. Însãilarea legislativã jenantã, fluturatã cu emfazã în faþa parlamentarilor, reprezintã, de fapt, bomboana de pe coliva unei Românii îngenuncheate ºi batjocorite. Nu noi, ci cei peste 20.000 de muncitori braºoveni au scandat nu mai departe decât sãptãmâna trecutã: ”Teroriºtii din Guvern sunt mai rãi ca Bin Laden!Ò
Dupã ce au furat pe rupte, dupã ce ºi-au fãcut plinul, guvernanþilor le vine uºor sã pozeze în luptãtori încrâncenaþi împotriva corupþiei. Fariseismul nu are nici un fel de limite. De la ei încolo totul e permis, numai sã nu se atingã nimeni de afacerile lor, de proprietãþile lor, de conturile lor bancare, fiindcã devin extrem de violenþi. Orice încercare a oamenilor cinstiþi de a cere deplasarea luptei împotriva corupþiei cãtre lupta împotriva corupþilor, care au nenorocit o þarã, e tratatã ca o tentativã de destabilizare ºi ca o periclitare a intereselor statului. Metoda e veche ºi cunoscutã: infractorii încearcã sã se identifice cu funcþiile ºi cu instituþiile în care s-au cuibãrit.
Terminaþi, domnilor, cu aceastã farsã sinistrã, cã nu pãcãliþi pe nimeni!
Dacã Adrian Nãstase ar fi conºtient de dimensiunile dezastrului în care a fost adusã þara de cãtre guvernarea partidului sãu, nu ºi-ar mai fi angajat rãspunderea în faþa Senatului ºi a Camerei Deputaþilor, ci ºi-ar fi depus demisia pe masa Preºedintelui României. Altfel spus, nu ºi-ar fi angajat rãspunderea pentru o Românie curatã, ci ºi-ar fi depus demisia pentru o Românie furatã. Abia acum înþelegem sensul sloganului electoral al P.D.S.R. din anul 2000, ”Mai aproape de oameniÒ: pentru a le bãga mâna în buzunar!
În concluzie, semnatarii cer Guvernului P.S.D. sã retragã acest amalgam care nu legifereazã nimic, decât corupþia, ºi sã-ºi dea o demisie de onoare.
Urmeazã cele 173 de semnãturi.
Vã mulþumesc pentru atenþie.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.
Corneliu Vadim Tudor · 7 aprilie 2003 · monitorul.ai