Stenogramă plen

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

Vã rog sã-mi permiteþi sã declar deschisã ºedinþa comunã a Senatului ºi Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din totalul de 483 de senatori ºi deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa un numãr de 371, 112 sunt absenþi, deci avem întrunit cvorumul legal pentru desfãºurarea lucrãrilor.

## Stimaþi colegi,

Birourile permanente ale celor douã Camere au adoptat ordinea de zi ºi programul de lucru, pe care le aveþi în mapele dumneavoastrã.

În legãturã cu ordinea de zi dacã sunt comentarii sau observaþii? Dacã nu,

## **Domnul Andrei Ioan Chiliman**

**:**

De la ora 9,45 pânã la 13,00.

De la 9,45 pânã la ora 13,00. Vã mulþumesc. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

Votat în unanimitate.

Intrãm la primul punct de pe ordinea de zi.

Daþi-mi voie sã dau cuvântul domnului senator Corneliu Vadim Tudor, pentru a prezenta moþiunea de cenzurã.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Cãtre Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului.

Având în vedere:

Ñ încãlcarea flagrantã de cãtre Guvernul P.S.D. a art. 113 alin. (1) din Constituþie, care prevede posibilitatea angajãrii rãspunderii Executivului ”în faþa Camerei Deputaþilor ºi a Senatului, în ºedinþã comunã, asupra unui program, a unei declaraþii de politicã generalã sau a unui proiect de legeÒ, ºi nu asupra unui amalgam eclectic cuprinzând, de fapt, 15 legi, dar intitulat emfatic ”Lege privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenþei în exercitarea demnitãþilor publice, a funcþiilor publice ºi în mediul de afaceri, prevenirea ºi sancþionarea corupþieiÒ;

Ñ sfidarea ºi subminarea permanentã a Parlamentului, forul democratic suprem ºi unica autoritate legiuitoare a þãrii, redus de cãtre partidul-stat la rolul unei simple maºini de vot chemate sã valideze ordonanþele ºi ordonanþele de urgenþã ori sã asiste la spectacolul cinic al angajãrii rãspunderii guvernamentale în locul dezbaterii democratice a proiectelor de legi, precum ºi la consolidarea dictaturii ”legiuitoareÒ a primului-ministru;

Ñ generalizarea corupþiei, care a cuprins toate structurile statului, proliferarea ºi legalizarea acesteia la nivelul Executivului ºi al întregii administraþii locale;

Ñ împãrþirea þãrii ºi a sectoarelor economice pe grupuri mafiote patronate de demnitarii P.S.D.;

Ñ preocuparea constantã a Guvernului de a proteja marea corupþie, în care sunt implicaþi liderii partidului de guvernãmânt, ºi încercarea de inducere în eroare a opiniei publice interne ºi internaþionale prin simularea luptei împotriva corupþiei, folosind procedeul angajãrii rãspunderii Guvernului asupra unui pachet legislativ prolix ºi incoerent care, în realitate, protejeazã marea corupþie, lãsând intacte structurile mafiote, oligarhice ºi de interese oculte;

Ñ incapacitatea Guvernului de a descuraja, preveni, reduce ºi lichida acumulãrile de arierate la bugetul de stat, la bugetul asigurãrilor sociale de stat, bugetul asigurãrilor pentru ºomaj, bugetul fondului naþional unic pentru asigurãrile sociale de sãnãtate ºi bugetele locale;

Domnule preºedinte,

Vã rog sã faceþi apel la liniºte! În felul acesta nu se poate vorbi în Parlament!

Stimaþi colegi,

Vã rog sã asiguraþi liniºtea în salã pentru prezentarea acestei moþiuni.

Domnule senator, aveþi cuvântul.

Dupã ce a trecut de jumãtatea mandatului, Guvernul P.S.D. condus de Adrian Nãstase, susþinut de U.D.M.R. ºi P.U.R., a dovedit cã este total incapabil sã administreze þara ºi sã apere interesul naþional. România a devenit, în schimb, o feudã a partidului-stat, exploatatã ºi spoliatã de cãtre grupurile mafiote patronate de demnitarii partidului de guvernãmânt.

Guvernarea abuzivã ºi clientelarã a P.S.D. a atras tot mai des criticile opiniei publice din þarã ºi din strãinãtate cu privire la proliferarea ºi legalizarea fenomenului corupþiei la nivelul Executivului ºi al administraþiei locale, cu grave consecinþe asupra situaþiei economice ºi sociale a þãrii, ca ºi asupra nivelului de trai al milioanelor de români, îndatorând inclusiv generaþiile viitoare.

În timp ce sãrãcia devine un fenomen cronic ºi rezistent ce afecteazã majoritatea populaþiei, corupþia este instituþionalizatã de cãtre partidul-stat, care face eforturi disperate pentru a da un lustru de legalitate unor inginerii financiare ºi escrocherii prin care banul public este delapidat ori dirijat cãtre liderii ºi clientela politicã.

Este cât se poate de semnificativ faptul cã 70% dintre români sunt convinºi cã sub guvernarea P.S.D. corupþia a crescut, atingând proporþii fãrã precedent în istoria României.

În Raportul de þarã al Comisiei Europene se aprecia cã în România corupþia s-a instituþionalizat. Totodatã, lordul George Robertson, secretarul general al NATO, declara cã nu este suficient sã ai legi, ele trebuie ºi respectate, iar aderarea României la NATO înseamnã, printre altele, lupta hotãrâtã împotriva corupþiei. În loc sã ia mãsuri ferme pentru întronarea respectului faþã de lege ºi pentru a asigura buna funcþionare a instituþiilor statului, Guvernul Nãstase rãspunde imputãrilor aduse de cetãþenii þãrii ºi avalanºei de acuzaþii declanºate de toate structurile euroatlantice promovând un cocteil de 15 legi ambalate pretenþios într-un fel de foitaj pe care scrie ”Lege privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenþei în exercitarea demnitãþilor publice, a funcþiilor publice ºi în mediul de afaceri, prevenirea ºi sancþionarea corupþieiÒ. Rostul real al noii angajãri a rãspunderii guvernamentale nu este însã de a edifica un nou cadru juridic pentru lupta împotriva corupþiei, ci inducerea în eroare a opiniei publice interne ºi internaþionale prin înscenarea diversionistã a unor mãsuri spectaculoase care, în realitate, îi vor proteja mai bine pe liderii ºi pe ciocoii locali ai partidului de guvernãmânt, lãsând neatinse structurile mafiote ºi averile imense strânse prin ºantaj, deturnare de fonduri, taxã de protecþie, rambursãri ilegale de T.V.A., contrabandã, privatizãri frauduloase.

Numai o secundã, domnule senator.

Stimaþi colegi,

Am rugãmintea sã vã ocupaþi locurile în salã ºi sã ascultaþi cu atenþie. Vã rog foarte mult. Aveþi cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã demersul primului-ministru ar fi fost sincer, acesta nu trebuia sã evite dezbaterea parlamentarã a celor 15 legi, ci, din contrã, trebuia sã implice sindicatele ºi societatea civilã într-un dialog social constructiv. În realitate, ºefului Executivului i-a fost fricã de parlamentarii propriului partid ºi de aceea a ales o cale mai puþin bãrbãteascã ºi neonorantã, specificã unei atitudini de _non combat_ . Sã fi avut, oare, în vedere Adrian Nãstase faptul cã proiectul de modificare a Legii nr. 115/1996 pentru declararea ºi controlul averii demnitarilor, magistraþilor, funcþionarilor publici ºi a unor persoane cu funcþii de conducere, iniþiat de Guvern, a fost efectiv spulberat la Senat?

Trecem peste ridicolul formulãrii textelor, reminiscenþã a unei limbi de lemn încleºtate între fãlcile unor subalterni din anticamera foºtilor membri ai C.P.Ex., care acum populeazã administraþia guvernamentalã, ºi ne vom ocupa de fondul problemei, de aceastã monstruozitate legislativã cu un puternic iz propagandistic, aberantã prin lipsa ei de decenþã, de logicã ºi de suport constituþional.

Titlul I, ”Transparenþa informaþiilor referitoare la obligaþiile bugetare restanteÒ, seamãnã cu o declaraþie de intenþii demagogice, atâta timp cât nu este prevãzutã nici o sancþiune pentru nerespectarea obligaþiei de aducere la cunoºtinþa publicã a listei contribuabililor care înregistreazã restanþe la bugetul de stat. Va avea Guvernul curajul sã facã publice datoriile clientelei politice care a contribuit din greu la umplerea puºculiþei electorale a P.D.S.R. ºi, mai apoi, a P.S.D.?

Atâta timp cât primul-ministru, preºedintele P.S.D., este ºeful direct al ministrului finanþelor publice (relicvã a P.N.Þ.C.D.!), rufele se vor spãla în familie.

Fãrã deconspirarea ºi sancþiunile de rigoare, lista restanþierilor va rãmâne la fel de misterioasã ca pânã acum. Mai mult, lista datornicilor va deveni o ”listã a ruºiniiÒ, selectivã, un instrument eficace de care Adrian Nãstase se va putea folosi pentru rãfuiala cu adversarii politici.

Românii se aºteptau sã fie fãcute publice, în sfârºit, listele cu societãþile comerciale cãrora le-au fost acordate de cãtre Cabinetul Nãstase reeºalonãri ºi scutiri de la plata contribuþiilor la bugetul de stat ºi la bugetul asigurãrilor sociale, ca ºi lista societãþilor comerciale care au contractat credite imense pe baza unor garanþii ale statului. Din pãcate, acestea rãmân în continuare secrete de partid ºi de stat, mai precis ale partidului-stat P.S.D.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Stimaþi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 78 alin. 3...

## Stimaþi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 78 alin. 3 din Regulamentul ºedinþelor comune ale celor douã Camere ºi ale hotãrârii Birourilor permanente reunite, dezbaterea moþiunii de cenzurã va avea loc luni, la ora 15,30, în ºedinþã comunã.

Domnul deputat Haºotti.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor preºedinþi,

Domnule deputat Haºotti, aveþi un minut pentru drept la replicã.

## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

În ºedinþa reunitã a Birourilor permanente ale celor douã Camere, atunci când s-a discutat despre programarea dezbaterii acestei moþiuni de cenzurã, toatã lumea ºi-a amintit cã este o cutumã ca Televiziunea naþionalã sã transmitã în integralitatea lor dezbaterile la o moþiune de cenzurã. Este o cutumã care trebuie ºi în continuare respectatã, ºi aici domnul preºedinte Nicolae Vãcãroiu a avut o poziþie cât se poate de corectã: a anunþat cã Televiziunea naþionalã va primi o scrisoare din partea Birourilor permanente reunite, în care se va arãta cã aceastã cutumã trebuie respectatã.

Televiziunea naþionalã este o instituþie cât se poate de onorabilã, informeazã foarte obiectiv opinia publicã, partidele politice se bucurã de o atenþie proporþionalã cu importanþa lor ºi este, poate, cel mai important mijloc de informare corectã a opiniei publice, mai ales la emisiunea ”Tribuna partidelor parlamentareÒ.

Având în vedere cutuma ºi având în vedere cã toatã lumea ºtie cã Televiziunea naþionalã este subordonatã Parlamentului ºi, pentru a nu se încãlca aceastã cutumã sau pentru a nu se primi vreun telefon foarte important, pentru a se gãsi nu ºtiu ce motive de a nu transmite în integralitate aceastã moþiune de cenzurã ºi dezbaterile asupra ei, cu convingerea cã fiecare dintre noi ºi toþi laolaltã suntem interesaþi de o dezbatere transparentã, democraticã a acestei moþiuni în faþa opiniei publice, a societãþii româneºti, vã solicit, domnule preºedinte, sã supuneþi votului ca Televiziunea naþionalã sã transmitã în integralitate dezbaterile acestei moþiuni, pentru a nu exista nici un fel de dubiu în acest sens, Televiziunea naþionalã urmând sã fie anunþatã de votul în plenul celor douã Camere.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat M‡rton çrp‡d.

## **Domnul M‡rton çrp‡d-Francisc:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Sunt de acord sã se prezinte în integralitate aceastã dezbatere, dar aici este o propunere foarte periculoasã.

Domnule deputat Haºotti, dumneavoastrã aþi fost membru al Comisiei pentru culturã ºi ar trebui sã ºtiþi cã Televiziunea publicã este independentã din punct de vedere editorial, conform legii ºi conform Constituþiei, ºi nu este subordonatã Parlamentului, ci este sub control parlamentar. Orice încercare ca un vot sã se dea în plenul Camerei Deputaþilor, orice încercare de a se da un vot obligatoriu pentru ce sã facã o televiziune publicã este un atentat la independenþa presei.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Puiu Haºotti:**

Domnilor preºedinþi,

## Doamnelor ºi domnilor,

Sigur cã nuanþele limbii române s-ar putea ca unora din aceastã salã sã le scape.

Nu vreau sã intru acum într-o discuþie semanticã ºi nici juridicã. Dar, câtã vreme Ñ ºi acesta este un secret pe care toatã lumea îl cunoaºte Ñ, câtã vreme televiziunea noastrã ºi Consiliul de administraþie, ºi toþi se subordoneazã Parlamentului...

Dar ce se face, domnule M‡rton?

## **Domnul M‡rton çrp‡d-Francisc**

**:**

Nu este aºa!

## **Domnul Puiu Haºotti:**

Dar cum?

Trece minutul, domnule Haºotti!

## **Domnul Puiu Haºotti:**

Dupã pãrerea mea, se subordoneazã...

Bine, nu se subordoneazã Parlamentului, ci se subordoneazã majoritãþii parlamentare. Aºa e bine?

Câtã vreme este acest lucru, este evident cã avem tot dreptul ca plenul Camerelor sã înainteze o scrisoare acestei Televiziuni naþionale ºi sã-i solicite ceea ce am cerut, cu convingerea cã fiecare dintre dumneavoastrã sunteþi de acord cu acest lucru.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Negoiþã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Aceeaºi solicitare este ºi din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat, ca Televiziunea publicã sã transmitã aceste dezbateri cu privire la moþiunea de cenzurã.

Ceea ce spunea colegul de la U.D.M.R. mai devreme, cum cã Televiziunea Românã ar fi independentã Ñ ne-am dori acest lucru Ñ, spunea dumnealui aici cã nu putem sã transmitem noi ºi sã trasãm Televiziunii Române ce sã facã. E adevãrat. Deci noi n-o sã-i spunem Televiziunii Române sã transmitã doar cuvântarea domnului Adrian Nãstase ºi a opoziþiei. Nu! Noi spunem sã vinã la dezbateri ºi sã transmitã obiectiv; atâta lucru, nimic altceva.

Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Avem un regulament. Prevederea în regulament este foarte clarã. Discuþia este total Ñ dacã vrem sã fim sinceri Ñ inutilã.

Azi-dimineaþã cei doi secretari generali au trimis cãtre Radioul public, Televiziunea publicã invitarea pentru transmiterea dezbaterilor.

Aveþi cuvântul, domnule deputat.

## **Domnul Augustin Lucian Bolcaº:**

## Vã mulþumesc.

Pe baza acestei discuþii, care nu este nici întâmplãtoare ºi nici lipsitã de semnificaþie, s-a încercat sã se strecoare o idee foarte periculoasã ºi, din aceastã cauzã, mi-am permis sã vã reþin atenþia.

S-a încercat, fãcându-se o deosebire, nu juridicã, ci semanticã, sã se opunã ideea de democraþie unei hotãrâri a Parlamentului. Independent de prevederile legii, prevederile cele mai democratice ºi hotãrârile democratice, care sunt irefutabile într-o þarã democraticã, ne aparþin nouã, Parlamentului. Iar cu aceste prevederi democratice nu se poate face nici o tranzacþie.

Problema dacã sã supunem la vot sau nu... Nu mã îndoiesc de demersurile care au fost fãcute de Birourile permanente, ºi daþi-mi voie, domnilor preºedinþi, sã vã mulþumesc pentru ele, dar este bine ca în aceastã materie sã avem o hotãrâre a Camerei, care sã dovedeascã faptul cã vrea sã arate întregii naþiuni ce se dezbate aici. Sau are cineva dintre Domniile voastre ceva de ascuns? Chiar dacã aveþi de ascuns, nu puteþi sã ascundeþi în acest for al democraþiei.

De aceea, domnule preºedinte, eu vã solicit sã transformaþi demersul dumneavoastrã justificat într-o hotãrâre a Parlamentului României.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Petre Roman.

## **Domnul Petre Roman:**

## Domnilor preºedinþi,

## Stimaþi colegi,

Existã douã episoade pe care mulþi dintre noi ºi le amintesc.

Este vorba de moþiunile de cenzurã depuse de P.D.S.R. în perioada 1996Ñ2000. A fost o moþiune de cenzurã împotriva Guvernului Ciorbea, a fost o moþiune de cenzurã împotriva Guvernului Radu Vasile. În acel moment deþineam onoranta funcþie de preºedinte al

Senatului, domnul senator Nicolae Vãcãroiu era vicepreºedinte al Senatului, iar domnul deputat Adrian Nãstase era vicepreºedinte al Camerei Deputaþilor.

Am discutat în Biroul permanent ºi nici o clipã, nici o clipã nu s-a pus problema cã dezbaterea moþiunilor de cenzurã nu va fi transmisã la televiziune. Îi rog pe colegii noºtri sã-ºi aminteascã acest moment. Iar Televiziunea, nici o clipã Ñ dar nici o clipã! Ñ nu ºi-a pus problema cã ar putea sã nu transmitã. Televiziunea, respectiv Consiliul de administraþie.

În fond, teoretic, o moþiune de cenzurã poate conduce la cãderea Guvernului. Publicul ar putea sã nu ºtie împrejurãrile în care a cãzut Guvernul?! Nu se poate aºa ceva!

Prin urmare, putem duce anumite dezbateri partizane pânã la un punct, dar, acolo unde înceteazã orice fel de respect faþã de instituþii ºi între noi, trebuie sã ne oprim.

Eu cred cã este limpede cã dezbaterea moþiunii de cenzurã este în interesul tuturor, inclusiv al Guvernului, fiindcã bãnuiesc cã are argumente suficiente în viziunea sa pentru a combate moþiunea de cenzurã ºi, bineînþeles, aceste lucruri trebuie sã le ºtie cetãþenii. Mi se pare evident ºi eu vã mulþumesc.

## Domnule senator,

Vreau sã vã spun cã în ºedinþa comunã a celor douã Birouri permanente nu s-a pus o astfel de problemã, adicã aceastã problemã a netransmiterii dezbaterii. Deci nu înþeleg toatã aceastã agitaþie, dar, mã rogÉ

Domnul senator Pusk‡s.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Colegul meu a vorbit exact despre o altã problemã decât ceea ce se discutã. ªi noi solicitãm ca Televiziunea Românã sã transmitã dezbaterile, dar suntem împotriva obligãrii Televiziunii sã facã ceva. Deci asta este diferenþa. Solicitãm, dar nu putem obliga. Pentru cã, dacã obligãm acum sã facã ceva, mâine obligãm sã facã altceva ºi va fi un precedent.

Deci solicitãm ca Televiziunea Românã...

Corect, corect!

## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**

Vã mulþumesc, domnilor!

...Televiziunea Românã sã transmitã dezbaterile, dar nu suntem de acord ca prin vot sã obligãm Televiziunea sã facã ceva. Deci asta a fost esenþa.

Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Repet: se face o dezbatere inutilã. S-a discutat în Birourile permanente. În unanimitate, s-a mers pe aceastã formulã, pentru invitarea Televiziunii publice ºi Radioului public, pe cutuma pe care am practicat-o de-a lungul celor 13 ani. Care este problema?! Ce înseamnã...? E chiar aºa? În primul rând cã nu existã aceastã procedurã legatã de vot!

Are cuvântul domnul deputat Sassu.

## **Domnul Alexandru Sassu:**

Vã mulþumesc, domnilor preºedinþi. Doamnelor ºi domnilor,

Cred cã discutãm douã lucruri diferite.

În primul rând, în conformitate cu Legea de organizare ºi funcþionare a Societãþii Române de Televiziune ºi a Societãþii Române de Radiodifuziune, din punct de vedere editorial, cele douã societãþi sunt independente. A vota ca Televiziunea sã fie prezentã aici înseamnã cã Parlamentul încalcã legea. Este o hotãrâre ilegalã din punct de vedere al acestei chestiuni. Dacã vreþi, putem discuta sã schimbãm legea ºi sã spunem cã nu mai este independentã din punct de vedere editorial ºi este subordonatã Parlamentului ºi din punct de vedere editorial.

Deci aceastã hotãrâre este ilegalã.

Al doilea lucru, însã, pe care îl puneþi în discuþie este corect, ca Televiziunea sã fie invitatã. ªi, pentru cã domnul senator Roman amintea de acest lucru, aºa este: a fost prezentã Televiziunea, dar a fost invitatã, aºa cum trebuie fãcut ºi de data aceasta.

Deci v-aº ruga sã nu votãm o chestiune ilegalã în Parlamentul României.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Domnule Haºotti, nu vã mai dau cuvântul!

Are cuvântul domnul deputat Berceanu.

Vã rog eu foarte mult. O sã vã explic cã nu este nici o problemã.

Deci, încã o datã: nu mai faceþi caz de acest lucru. S-au trimis invitaþii, Televiziunea publicã ºi Radioul vor fi prezente. Vã rog eu foarte mult!

Domnule deputat Berceanu, aveþi cuvântul.

## Domnilor preºedinþi, Stimaþi colegi,

Eu sunt în aceste bãnci de pe vremea C.P.U.N.-ului ºi la toate moþiunile de cenzurã, câte au fost ele, în toate guvernãrile, Televiziunea a transmis dezbaterile integral.

Dacã de data aceasta Televiziunea va decide, independentã cum este ea, sã nu transmitã aceste dezbateri, cred cã va trebui cu toþii, nu numai noi, cei din aceastã salã, ci toþi din aceastã þarã sã aibã o explicaþie, sã se întrebe cum de fiecare datã, de 13 ani, totdeauna s-au transmis integral aceste dezbateri ºi dintr-o datã s-a întâmplat ceva cu totul ºi cu totul ieºit din comun, ceva inexplicabil? Pe ce temã? Pe tema corupþiei. Adicã pe o

temã care cred cã suntem cu toþii de acord cã este de larg interes ºi, dintr-o datã, Televiziunea independentã decide cã asta este o problemã care nu intereseazã pe nimeni în România ºi n-are rost sã transmitã aceastã dezbatere.

Eu cred...

Domnule Berceanu, nu mai fabulaþi! Este o nãscocire! N-au spus aºa ceva nici Televiziunea, nici Radioul. Vã rog foarte mult!

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Eu cred cã noi, cu toþii, aici suntem de acord ºi, dacã cineva nu este de acord sã se transmitã dezbaterile, sã vinã aici la microfon ºi sã spunã acest lucru, ºi sã-l argumenteze. Dar eu cred cã noi suntem cu toþii de acord cã problematica legatã de corupþie este una foarte importantã ºi de mare interes pentru þarã, iar moþiunile de cenzurã sunt chestiuni cu care nimeni nu poate sã trateze aºa, la întâmplare, nici mãcar Televiziunea, aºa, independentã, cum este ea.

## Stimaþi colegi,

Vã propun sã încheiem aceastã discuþie.

Repet încã o datã pentru dumneavoastrã: în conformitate cu prevederile constituþionale, nu vreau sã le citesc acum, dacã vreþi, vi le citesc, în conformitate cu prevederile Regulamentului ºedinþelor comune, art. 20, astãzi de dimineaþã, aºa cum am procedat la toate moþiunile de cenzurã, repet, s-au transmis scrisori cãtre Televiziunea publicã ºi Radioul public.

Dacã vreþi, vã citesc finalul: ”În conformitate cu art. 20 din Regulamentul ºedinþelor comune ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului, Birourile permanente ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului invitã Televiziunea RomânãÉÒ Ñ acelaºi lucru am trimis la Radioul public Ñ ”Ésã transmitã în direct aceastã ºedinþã comunã.Ò

Deci, vã rog, haideþi sã închidem capitolul! Nu mai fiþi atât de suspicioºi, cã nu este cazul.

Stimaþi colegi,

Vã reamintesc cã dezbaterea moþiunii va avea loc luni, 31 martie, ora 15,30, ºi va fi televizatã.

Vã informez cã, în conformitate cu prevederile art. 17 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, s-au depus la secretarii generali ai Senatului ºi Camerei Deputaþilor urmãtoarele legi, care dau dreptul deputaþilor ºi senatorilor sã sesizeze Curtea Constituþionalã:

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei nr. 4/2003 privind finanþarea unui obiectiv de investiþii situat în municipiul Paºcani, judeþul Iaºi;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei nr. 28/2003 privind trimiterea bolnavilor pentru tratament în strãinãtate;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei nr. 29/2003 privind completarea art. VII din Ordonanþa de urgenþã nr. 147/2002 pentru reglementarea unor probleme financiare ºi pentru modificarea unor acte normative;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 31/2003 privind mandatarea Autoritãþii pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului sã încheie acte adiþionale la contractele de vânzarecumpãrare de acþiuni;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 203/2002 privind acoperirea unor sume neîncasate din valorificarea unor acþiuni deþinute de Societatea Comercialã ”ElectricaÒ;

Stimaþi colegi,

Dupã cum ºtiþi, invitarea þãrii noastre la Summit-ul de la Praga de a începe negocierile de aderare la Alianþa Nord-Atlanticã a adus, printre consecinþele sale pozitive, ºi transformarea þãrii noastre din partener asociat al Uniunii Europei Occidentale...

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Domnule preºedinte, numai o secundã!

Rog Televiziunea ºi Radioul, ºi colegii senatori: nu se dau interviuri în timpul ºedinþei comune! Vã rog foarte mult, în spate, acolo!

Vã rog foarte mult, ieºiþi afarã, pe hol, dacã doriþi sã daþi interviuri.

Aveþi cuvântul, domnule preºedinte.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Spuneam cã una dintre consecinþele invitãrii þãrii noastre sã înceapã negocierile care, de fapt, s-au ºi confirmat ieri, prin semnarea Protocolului de aderare, este ºi transformarea statutului þãrii noastre din partener asociat la Uniunea Europei Occidentale în membru asociat al Uniunii. În consecinþã, numãrul de parlamentari care vor reprezenta þara noastrã aici va fi de zece titulari ºi zece supleanþi.

În urma discuþiilor dintre ºefii grupurilor parlamentare, vi se propune urmãtoarea reprezentare numericã: Partidul Social Democrat, cinci membri titulari ºi patru supleanþi; Partidul România Mare, doi membri titulari ºi doi supleanþi; Partidul Democrat, un membru titular ºi un supleant; Partidul Naþional Liberal, un membru titular ºi un supleant; U.D.M.R., un membru titular ºi un supleant; Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale, un supleant.

Repartizarea nominalã propusã de ºefii grupurilor parlamentare, pe care v-o

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Rog, dacã sunt obiecþii? Stimaþi colegi,

Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi, proiectul de Hotãrâre pentru constituirea unei Comisii comune speciale privind efectuarea unei analize asupra Proiectului de dezvoltare minierã Roºia Montanã.

## Stimaþi colegi,

Acest proiect de hotãrâre, inclusiv anexa, elaborat de liderii noºtri de grupuri parlamentare Ñ deci s-au pus de acord Ñ îl aveþi în faþã.

Dacã sunt obiecþii sau luãri de cuvânt, dezbateri generale, pe aceastã temã? Înþeleg cã nu.

laþiei rutiere, protecþia mediului ºi folosinþa conform destinaþiei, prin inspecþia tehnicã periodicã.

Vã rog, dacã sunt luãri de cuvânt?

Aveþi în anexa dumneavoastrã acest text în divergenþã.

Da. Aveþi cuvântul.

Domnilor preºedinþi, Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Textele în divergenþã la prezenta Ordonanþã a Guvernului nr. 81/2000 se referã la inspecþia tehnicã periodicã a vehiculelor rutiere.

La numãrul curent 1 varianta Camerei Deputaþilor conþine o formulare interpretabilã care prevede cã posesorul autoturismului trebuie sã facã dovada cã vehiculul sãu rutier se încadreazã în cerinþele tehnice stabilite prin efectuarea inspecþiilor tehnice periodice. Se înþelege de

aici cã posesorul autoturismului, pe lângã certificatul de inspecþie tehnicã periodicã, trebuie sã ºi dovedeascã încadrarea autoturismului în normele tehnice cuprinse în certificat, care este eliberat de service-uri autorizate de RAR.

În fapt, se cere o dovadã care sã dovedeascã valabilitatea inspecþiei tehnice pentru a înlãtura aceastã ambiguitate. Varianta Senatului stabileºte într-o formulare clarã: ”Vehiculele rutiere înmatriculate sunt menþinute în circulaþie numai dacã sunt supuse de cãtre proprietarii acestora inspecþiilor tehnice periodice.Ò Claritatea în formulare este motivul pentru care susþin varianta Senatului. Vã mulþumesc.

Doamna deputat Aura Vasile.

Legat de propunerea pe care o face Camera Deputaþilor, discutãm legat de alte legi ºi, legat de alte legi, nu discutãm doar de proprietari, discutãm ºi de deþinãtori, deci cei care au parcul închiriat sau parc în leasing. Gândiþi-vã cã, dacã am aplica acest lucru pentru proprietari, cei care au parc închiriat sau parc în leasing ar trebui sã aducã proprietarul de oriunde în Europa ca sã poatã sã facã încadrarea în inspecþie. Legat de inspecþia tehnicã trebuie sã þinem cont cã sunt câteva condiþii. Inspecþia tehnicã urmãreºte, o datã, condiþiile tehnice, condiþiile de mediu, dar ºi condiþiile de folosinþã. Deci condiþia de eliberare a licenþelor. Gândiþi-vã cã o basculantã nu poate sã care unt, iar dacã mergem sã luãm licenþã pentru un camion tir frigorific trebuie sã facem certificarea cã termochingul existã ºi cã funcþioneazã.

Rugãm sã aprobãm varianta Camerei Deputaþilor.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Da. Vã rog, stimaþi colegi, singura disputã aici este legatã de faptul cã în unele situaþii, în cazul leasingului, de exemplu, proprietarii sunt în alte þãri ºi ar fi dificil dacã inspecþia tehnicã este hotãrâtoare... Mã rog, textul Camerei Deputaþilor prezintã mai pe larg ºi reglementeazã mai pe larg.

Cu precizarea cã toate referirile pe care colega mea deputat le-a fãcut nu s-au referit la punctul în divergenþã, susþin urmãtorul articol.

Deci la numãrul curent 2 textul iniþial al ordonanþei Guvernului avea la acest articol un singur alineat care prevedea obligaþia proprietarului vehiculului rutier de a asigura menþinerea acestuia într-o stare tehnicã corespunzãtoare în intervalul dintre douã inspecþii tehnice periodice care se efectueazã, dupã cum ºtiþi, o datã la doi ani.

Camera Deputaþilor a introdus la acest articol douã alineate noi care prevãd suspendarea inspecþiei tehnice periodice atunci când la vehiculul rutier apar defecþiuni la sistemele de direcþie-frânã etc. ºi, mai mult, dupã remedierea acestora vehiculul rutier sã fie supus din nou inspecþiei tehnice periodice. Altfel spus, dacã în cei doi ani de valabilitate ºi ai inspecþiei tehnice periodice...

Staþi, cã altfel vã întrerup microfonul. Deci nu faceþi o dezbatere, dumneavoastrã trebuie sã susþineþi textul, fie al Camerei Deputaþilor, fie al Senatului. Nu veniþi cu text suplimentar.

Deci asta ºi fac.

Vã rog.

Deci, altfel spus, dacã în cei doi ani de valabilitate a inspecþiei tehnice periodice un vehicul rutier merge la service de 10 ori pentru a schimba o bucºã, un pivot sau altceva, ºi cu drumurile din România acest lucru este posibil, de fiecare datã trebuie efectuatã ºi inspecþia tehnicã periodicã, fãrã ca cel puþin valabilitatea acesteia sã fie prelungitã.

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Inspecþia tehnicã periodicã se efectueazã o datã la doi ani pentru a stabili dacã autoturismul se încadreazã în anumite standarde.

Codul rutier sancþioneazã orice defecþiuni care apar la autovehicule în acest interval de timp. Noile prevederi introduse la prezenta ordonanþã de cãtre Camera Deputaþilor sancþioneazã a doua oarã aceleaºi fapte. Acestea sunt motivele pentru care susþin varianta Senatului, care propune eliminarea celor douã alineate introduse la Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator Bîciu. Doamna deputat Aurelia Vasile.

Prin susþinerea variantei Camerei Deputaþilor, articolul creeazã obligaþii deopotrivã pentru deþinãtorii de vehicule, cât ºi pentru agenþii economici care reparã vehicule. Remedierile, prin acestea înþelegând operaþiile de înlocuire, reparare sau reglare a unei piese, echipament sau subansamble ale unui vehicul, survenite ca urmare a unor incidente care au afectat sistemele de siguranþã la circulaþia rutierã, de poluare sau a modificat încadrarea în categoria de folosinþã, nu pot fi validate decât dacã

readuc vehiculul în parametrii iniþiali similari celor verificaþi prin metodologia inspecþiei tehnice periodice.

De aceea, prin acest articol se introduce un factor suplimentar de responsabilizare, similar cu modelul european, unde reparaþiile se fac numai în ateliere specializate, iar testarea finalã ºi garanþia oferitã dau dreptul despãgubirilor în caz de accident datorat calitãþii pieselor folosite sau a montajului. Noi încercãm sã anulãm repararea pe marginea ºanþului a sistemului de frânare, de direcþie ºi de iluminare.

Vã propunem varianta Camerei. Vã mulþumesc.

Domnule Iuliu Pãcurariu, vã pricepeþi la auto, domnule, e ceva extraordinar!

Vã rog frumos, aveþi cuvântul, domnule senator.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Ce a zis colega noastrã, cã maºina se reparã pe marginea ºanþului, dacã se reparã acolo, oricum nu ºtim cã s-a reparat. Acest argument nu stã în picioare, cã se face o reparaþie în afara unui cadru organizat.

În al doilea rând, ºtiu cã orice service din România trebuie sã aibã autorizare de calitate tehnicã. Dacã asta existã, atunci nu vãd a repeta de fiecare datã revizia tehnicã dupã o reparaþie. Este absurd. Sau o facem, ºtiþi drobul de sare, pe spatele cetãþeanului.

Sunt pentru varianta de la Senat.

Doamna deputat Aura Vasile.

Eu credeam cã astea le dezbatem la comisii ºi în Camere, nu aici, în faþa noastrã.

Trebuie sã rãspund colegului. Unitãþile care sunt specializate automat au ºi licenþã de realizare a inspecþiei tehnice periodice. Numai unitãþile care nu au licenþã obligã sã mergi la o unitate specializatã. Dumneavoastrã cunoaºteþi, probabil, la fel ca mulþi colegi, cã foarte multe accidente se datoreazã folosirii unor piese artizanale la sistemul de direcþie. Ne mai uitãm ºi la pungã, ne mai uitãm ºi la felul cum reparã mecanicii. Credem cã este obligatoriu, dacã vreþi, legat ºi de Legea pentru Ordonanþã nr. 195, care este acum în dezbaterea comisiilor de specialitate de la Camerã, unde, aºa cum susþinem în aceastã ordonanþã, va apãrea factorul obligativitãþii reefectuãrii inspecþiei tehnice periodice în momentul în care se umblã la sistemele de siguranþã a circulaþiei.

Vã mulþumesc.

Deci nimic nu era mai important decât siguranþa circulaþiei. Aþi înþeles mesajul.

Supun la vot textul Camerei Deputaþilor. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? 12 voturi împotrivã.

Abþineri? O abþinere.

Cu mare majoritate s-a aprobat numãrul curent 2 în formula Camerei Deputaþilor.

Numai o secundã, domnule Pãcurariu, vã rog eu foarte mult.

Faceþi apel nominal, domnule preºedinte. Eu contest votul.

În acest moment, domnule preºedinte, regret cã trebuie sã fac observaþia, nu cred cã avem cvorum în salã, un cvorum adevãrat, pe mâini ridicate ºi numãrate. Deci, dacã treceaþi la o numãrare efectivã a voturilor, cred cã nu aveam cvorum ºi acest lucru era evident.

Avem 371 de colegi absenþi. Probabil cã unii sunt la cafea, dacã nu sunt aici, înseamnã cã nu sunt aici ºi cã n-au obiecþii, ºi nu sunt împotrivã. Deci doriþi sã strigãm catalogul? Asta am înþeles?

Vã rog, domnule secretar. Un lider de grup vreau. Nu avem, nu putem cere, trecem la numãrul curent 3. Vã rog.

Sunt vicepreºedinte al Grupului parlamentar al P.D. de la Senat ºi pot sã cer verificarea cvorumului. Haideþi sã gãsim o notã de compromis ºi cerem amânarea votului, domnule preºedinte, cã e evident cã nu sunt parlamentari în salã.

Este cvorum, nu trebuie fãcutã prezenþa, domnule senator.

Domnule Sassu, treceþi aici ºi vorbiþi, îmi face plãcere sã mã contrez cu dumneavoastrã.

## Stimaþi colegiÉ

Da, vã rog. Domnul vicelider al Grupului parlamentar al P.R.M. din Senat, aveþi cuvântul.

Nu, eraþi preocupat acolo ºi am crezut cã nu vreþi sã luaþi cuvântul.

Vã rog.

Am ridicat mâna, dar nu m-aþi vãzut tot din cauza aceasta, cã nu am înãlþimea corespunzãtoare.

Da, aþi ridicat stânga, dacã ridicaþi dreapta...

În numele Grupului parlamentar al P.R.M. contest votul dat mai înainte, întrucât nu avem cvorumul corespunzãtor.

Deci trebuia sã o faceþi înainte de vot, nu dupã. Stimaþi colegi, vã rog sã luaþi loc. Facem apelul, vã rog, listele pentru apel.

## Domnule preºedinte,

Nu înainte de vot se face contestarea, ci dupã vot, vã rog frumos, observaþi regulamentul.

Rog sã se facã apelul. Domnilor, chiar nu vreþi sã facem nimic astãzi? Facem apelul, facem cvorumul ºi votãm.

Vã rog, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

Am o propunere, cu toate cã pânã acum nu a fost fãcutã niciodatã. Eu vã propun, totuºi, având în vedere ordinea de zi de astãzi, în care unele dintre punctele care sunt puse în discuþie nu solicitã un vot, cum ar fi punctul 7, Raportul Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii privind activitatea desfãºuratã în anul 2002, ºi în care este suficient, conform de acum cutumei parlamentare, o prezenþã ca atunci când nu este vot, prezenþã care este asiguratã astãzi, sã punem aceste puncte în discuþie în structura pe care o avem astãzi în Camerã ºi, dacã veþi simþi nevoia ulterior, între timp mai faceþi dumneavoastrã apel sã mai vinã ºi alþi deputaþi, vom face, în cazul în care unele dintre puncte vor fi contestate puternic la vot, sã faceþi ºi prezenþa. Pânã atunci câºtigãm din timp ºi facem ºi un lucru bun, dupã pãrerea mea, pentru cã dacã era fãcutã ordinea de zi în alt fel acum nu mai era nevoie de vot.

Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

În calitate de preºedinte de ºedinþã facem apelul nominal. Rog secretarii generali, pe evidenþa clarã a celor prezenþi, sã ia mãsurile prevãzute de regulament în ceea ce priveºte indemnizaþia. Rog sã se facã apelul.

Începem cu Senatul.

|Acatrinei Gheorghe|prezent| |---|---| |Alexa Constantin<br>Alexandru Ionel<br>Apostolache Victor|prezent<br>prezent<br>absent| |Athanasiu Alexandru<br>Badea Dumitru|absent<br>prezent| |Balcan Viorel|prezent|

## 18

Bãdulescu Doru-Laurian absent Mãrgineanu ªtefan Gheorghe absent Bãlan Angela Mihaela prezentã Mihordea Mircea absent Bãlãlãu Constantin absent Mocanu Vasile prezent Belaºcu Aron absent Munteanu Tudor-Marius prezent Belu Ioan absent Nedelcu Mircea prezent Bichineþ Corneliu absent NŽmeth Csaba prezent Bindea Liviu-Doru absent Nicolaescu Ioan absent Bîciu Constantin prezent Nicolaescu Sergiu Florin prezent Brãdiºteanu ªerban-Alexandru absent Nicolai Norica prezentã Bucur Dionisie absent Nicolescu Constantin absent Bunduc Gheorghe prezent Novolan Traian prezent Buzatu Gheorghe prezent Onaca Dorel-Constantin prezent Cârciumaru Ion prezent Oprescu Sorin Mircea absent Ciocan Maria absentã Opriº Octavian prezent Ciocârlie Alin Theodor prezent Otiman Pãun-Ion prezent Codreanu Dumitru absent Paleologu Alexandru absent Constantinescu Eugen Marius prezent Panã Aurel absent Constantinescu Dan absent Panã Viorel Marian absent Cozmâncã Octav absent Paºtiu Ioan prezent Crãciun Avram prezent Pãcurariu Iuliu prezent Cristolovean Ioan prezent Pãcuraru Paul absent Dina Carol prezent Pãtru Nicolae absent Dinescu Valentin absent Pãunescu Adrian absent Dinu Marin prezent Penciuc Corin absent Dobrescu Maria Antoaneta prezentã Pete ªtefan absent Dumitrescu Viorel absent Petre Maria absentã Duþã Vasile absent Petrescu Ilie absent Eckstein-Kov‡cs PŽter absent Plãticã-Vidovici Ilie prezent Fabini Hermann Armeniu prezent Pop Dumitru Petru absent Fãniþã Triþã prezent Pop de Popa Ioan prezent Feldman Alexandru Radu absent Popa Nicolae-Vlad prezent Filipaº Avram absent Popescu Dan Mircea absent Filipescu Cornel absent Popescu Laurenþiu-Mircea absent Florescu Eugeniu Constantin prezent Predescu Ion prezent Flutur Gheorghe absent Prichici Emilian absent Frunda Gyšrgy absent Pricop Mihai-Radu prezent Gãucan Constantin absent Prisãcaru Ghiorghi absent Gogoi Ion absent Pruteanu George Mihail absent Guga Ioan prezent Pujinã Nelu absent Hanganu Romeo Octavian absent Pusk‡s Valentin-Zolt‡n prezent Hârºu Ion absent Radu Constantin prezent Hoha Gheorghe prezent Rahãu Dan Nicolae absent Honcescu Ion absent Rebreanu Nora Cecilia prezentã Horga Vasile prezent Rece Traian prezent Hriþcu Florin absent Roibu Aristide prezent Ilaºcu Ilie absent Roman Petre prezent Iliescu Ion prezent Rus Ioan Aurel absent Ionescu-Quintus Mircea absent Sârbulescu Ion prezent Iorga Nicolae Marian absent Seche Ion absent Iorgovan Antonie absent Seres DŽnes absent Iustian Mircea Teodor prezent Sin Niculae absent Kereskenyi Alexandru prezent Sporea Elena prezentã Leca Aureliu prezent Solcanu Ion absent Lupoi Mihail absent S—gor Csaba absent Marcu Ion absent Stãnoiu Mihaela-Rodica prezentã Marinescu Simona Anamaria prezentã Stoica Fevronia absentã Mark— BŽla absent Szab— K‡roly-Ferenc prezent Matei Vintilã prezent ªelaru Rodica absentã Matei Viorel prezent ªtefan Viorel absent |Tãrãcilã Doru Ioan|prezent| |---|---| |Theodorescu Emil Rãzvan|absent| |Toma Constantin|absent| |Tudor Corneliu Vadim|absent| |Ungheanu Mihai|prezent| |Vajda Borbala|prezentã| |Vasile Radu|absent| |Vãcãroiu Nicolae|prezent| |Vela Ion|absent| |Verest—y Attila|prezent| |Voinea Melu|absent| |Vornicu Sorin Adrian|prezent| |Zanc Grigore|prezent| |Zlãvog Gheorghe|absent|

Invit pe domnul secretar Leonãchescu din partea Camerei Deputaþilor sã facã apelul pentru deputaþi.

## **Domnul Nicolae Leonãchescu:**

|**Domnul Nicolae Leonãchescu:**|| |---|---| |Abiþei Ludovic|prezent| |Afrãsinei Viorica|prezentã| |Albu Gheorghe|absent| |Ana Gheorghe|prezent| |Andea Petru|prezent| |Andrei Ioan|absent| |Andronescu Ecaterina|absentã| |Antal Istv‡n|prezent| |Anton Marin|absent| |Antonescu George Crin Laurenþiu|absent| |Antonescu Niculae Napoleon|absent| |Apostolescu Maria|prezentã| |Arghezi Mitzura Domnica|absentã| |Ariton Gheorghe|prezent| |Armaº Iosif|absent| |Arnãutu Eugenu|prezent| |Asztalos Ferenc|prezent| |Baban ªtefan|prezent| |Babiuc Victor|absent| |Baciu Mihai|absent| |Bahrin Dorel|absent| |Baltã Mihai|prezent| |Baltã Tudor|absent| |Bar Mihai|prezent| |Bara Radu Liviu|prezent| |Barbu Gheorghe|absent| |Bartoº Daniela|absentã| |Bãdoiu Cornel|prezent| |Bãlãeþ Dumitru|prezent| |Bãlãºoiu Amalia|prezentã| |Bãncescu Ioan|prezent| |Bâldea Ioan|prezent| |Becsek-Garda Dezideriu Coloman|absent| |Bentu Dumitru|absent| |Bercãroiu Victor|prezent| |Berceanu Radu Mircea|absent| |Bereczki Endre|prezent| |Birtalan çkos|absent| |Bivolaru Ioan|absent|

|Bleotu Vasile|prezent| |---|---| |Boabeº Dumitru|prezent| |Boagiu Anca Daniela|absentã| |Boajã Minicã|absent| |Boc Emil|prezent| |Bogea Angela|prezentã| |Boiangiu Cornel|prezent| |Bolcaº Augustin Lucian|prezent| |Bšndi Gyšngyike|prezentã| |BorbŽly L‡szl—|absent| |Bozgã Ion|absent| |Bran Vasile|absent| |Brînzan Ovidiu|prezent| |Brudaºca Damian|absent| |Bucur Constantin|absent| |Bucur Mircea|prezent| |Buga Florea|prezent| |Burnei Ion|prezent| |Buruianã Aprodu Daniela<br>Buzatu Dumitru|prezentã<br>prezent| |Buzea Cristian Valeriu|absent| |Calcan Valentin Gigel|prezent| |Canacheu Costicã|prezent| |Cazan Gheorghe Romeo Leonard|absent| |Cazimir ªtefan|prezent| |Cãºunean-Vlad Adrian|absent| |Cerchez Metin|absent| |Cherescu Pavel|prezent| |Chiliman Andrei Ioan|prezent| |Chiriþã Dumitru|prezent| |Ciontu Corneliu|absent| |Ciuceanu Radu|prezent| |Ciupercã Vasile Silvian|prezent| |Cîrstoiu Ion|absent| |Cladovan Teodor|absent| |Cliveti Minodora|prezentã| |Coifan Viorel-Gheorghe|prezent| |Cojocaru Nicu|prezent| |Crãciun Dorel Petru|absent| |Creþ Nicoarã|absent| |Cristea Marin|absent| |Criºan Emil|prezent| |Dan Matei-Agathon|absent| |Daraban Aurel|prezent| |Dinu Gheorghe|prezent| |Dobre Traian|absent| |Dobre Victor Paul|absent| |Dobrescu Smaranda|prezentã| |Dolãnescu Ion|prezent| |Dorian Dorel|absent| |Dorneanu Valer|prezent| |Dragomir Dumitru|absent| |Dragoº Liviu Iuliu|absent| |Dragu George|absent| |Drãgãnescu Ovidiu-Virgil|absent| |Dreþcanu Doina-Micºunica|prezentã| |Dumitrescu Cristian Sorin|absent| |Dumitriu Carmen|absentã| |Duþu Constantin|prezent|

||

atelierul care a fost abilitat sã-i facã controlul ºi sã-i aplice ºtampila de revizie tehnicã.

Acesta este motivul pentru care, încercând sã protejãm punga oamenilor, repet, imensa majoritate a automobiliºtilor care au o maºinã trag de ea cât pot, benzina e cum e, nu vã mai spun cã le ºtiþi prea bine, sã nu-l obligãm la o situaþie care poate cã din punct de vedere strict, sã zicem, tehnic, poate cã s-ar justifica. Ca inginer, mã îndoiesc de treaba asta. Dacã revizia tehnicã se face corect, de ce sã nu fie revizia tehnicã valabilã pe perioada pe care este prevãzutã sã fie valabilã? Acesta este argumentul pe care l-aº aduce în faþa dumneavoastrã, pentru ca sã fiþi de acord, mai degrabã, cu varianta Senatului.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Stimaþi colegi,

În urma apelului au rãspuns prezent 244 de colegi, 181 deputaþi ºi 63 senatori. Deci avem cvorumul de lucru.

Sigur, o serie de colegi s-au dus din nou pe culoare, la discuþii, aceasta este cu totul altceva.

În consecinþã, reluãm punctul 2, da? Din prezenþi vom scãdea voturile împotrivã ºi abþinerile.

S-a spus tot ce era de spus legat de punctul 2.

Supun încã o datã votului dumneavoastrã textul adoptat de Camera Deputaþilor de la numãrul curent 2. S-au dat argumente.

Doamna deputat Aurelia Vasile, doriþi sã mai interveniþi? Nu.

Vã rog frumos, sigur cã se poate. Domnul senator Petre Roman.

## Domnule preºedinte,

Mai întâi vã felicit pentru tenacitatea de a menþine ºedinþa de astãzi ºi o spun fãrã nici o urmã de ironie, dimpotrivã. Ar fi fost cât se poate de neplãcut sã oprim lucrãrile noastre din lipsã de cvorum.

Am discutat în Comisia juridicã a Senatului ºi de acolo vine propunerea care apare în faþa dumneavoastrã, ca text în divergenþã. Vã spun sincer cã, în momentul când am examinat acolo aceastã chestiune, aproape cã nimeni nu s-a îndoit sau chiar nimeni nu s-a îndoit cã soluþia noastrã este cea mai potrivitã ºi, prin urmare, va fi adoptatã de Camerã, ºi acum constat cã lucrurile nu stau tocmai aºa.

Vedeþi, ideea cã cetãþeanul, care are buzunarul cum îl are ºi banul în buzunar atât de limitat, cu greu, cu foarte mare greu face faþã, dacã are o maºinã, sã plãteascã taxele, dar ºi ºpãgile, sã nu ne facem cã nu ºtim cã existã, or, soluþia noastrã era în favoarea omului care are, cum sunt marea majoritate a automobiliºtilor, care are o maºinã, o Dacie cu probleme. Ideea cã la orice fel de schimbare de piesã el trebuie din nou sã facã revizia tehnicã este o povarã serioasã pentru aceºti oameni. Nu este potrivit ºi nici nu este logic din punct de vedere tehnic. E mai normal ca o datã ce omul are o revizie tehnicã, mai puþin situaþia în care are un accident, aceasta este altceva, pentru cã atunci trebuie sã apeleze la poliþie, deci mai puþin aceastã situaþie, revizia tehnicã trebuie sã fie valabilã pentru perioada pe care i-o dã

Domnul deputat Chiliman.

## Domnilor preºedinþi,

## Onoraþi colegi,

Susþin întru totul argumentaþia anterioarã ºi doresc doar sã mai completez cu câteva lucruri: noi trebuie sã facem legi care sã fie aplicabile în litera ºi spiritul lor. Cum credeþi dumneavoastrã cã un cetãþean care-ºi schimbã un pivot la o roatã la maºinã sau îºi schimbã un amortizor o sã se ducã dupã aceea la registru sau nu ºtiu unde?! Este absurd! Nimeni nu va aplica aceastã lege, în schimb toatã lumea va cãdea, va fi vinovatã din cauza unei prevederi care depãºeºte cu mult normalul ºi care cred eu cã trebuie eliminatã; soluþia de la Senat mi se pare mult mai corectã ºi echilibratã. Cred cã nu trebuie sã facem legi inaplicabile.

Doamna deputat Aurelia Vasile.

Aº începe prin a spune cã ºi aceastã lege are norme de aplicare, iar colegii încearcã sã exagereze, motivând cã schimbarea unui ºurub sau ºtiu eu ce aduce dupã sine imediat o intervenþie pe inspecþia tehnicã periodicã. Dar vreau sã aduc aminte colegilor cã în România, pe ºosele, circulã parcul greu ºi atunci când unui mastodont i se schimbã o casetã de direcþie ºi i se schimbã pe marginea drumului, fãrã sã se facã o verificare pe utilajele care trebuie sã le verifice, o familie se poate trezi cu el în casã, noaptea, când ei dorm. Deci problema este importantã. Dumneavoastrã exageraþi spunând ”un pivot sau un capãt de barãÒ! De câte ori noaptea, pe ºosea, nu v-au orbit farurile unei maºini prost reglate?! Problema se pune de vieþi ºi de bunuri materiale, iar normele care sunt la aceastã ordonanþã sunt foarte bine stipulate, iar pentru articolul ºi alineatul respectiv cei care au realizat normele explicã pentru ce. Nu e vorba de fiecare ºurubel ºi piuliþã.

Vã mulþumesc.

## Doamna deputat,

Aici s-au adus fel de fel de argumente. Ceea ce trebuie înþeles este faptul cã atunci când la o maºinã, între douã revizii tehnice, cel puþin din expunerile care s-au fãcut, apare o problemã de siguranþã a circulaþiei, eu ºtiu, direcþia sau pivot sau ce vreþi dumneavoastrã, nu mã pricep prea mult la tehnicã, cel în cauzã, care ºi el este interesat în siguranþa persoanei lui, se duce la o instituþie specializatã sã-i facã reparaþia, care rãspunde pentru... Numai o secundã, cã nu vã dau cuvântul! Ideea care este? Sã nu mai facã încã o inspecþie tehnicã, care înseamnã alþi 250.000 lei scoºi din buzunar. Înseamnã cã tot ce circulã în þara asta va sta permanent în fel de fel de revizii, la coadã! Deci aceasta este ideea de fond; priviþi lucrurile în amândouã direcþiile.

Domnul deputat Chiliman, dupã care domnul Szab—. Deci o argumentaþie cã se intrã în casã, cã se iese din casã este altã treabã!

Eu aº dori sã vã aduc aminte, onoraþi colegi deputaþi ºi senatori sau senatori ºi deputaþi, cã rolul nostru este sã legiferãm noi ºi sã nu lãsãm legiferarea pe mâna unor cetãþeni de bunã-credinþã, de mai proastã bunãcredinþã sau deloc de bunã-credinþã de prin ministere, care fac tot felul de norme care adaugã la lege sau deformeazã legile trecute prin Parlament.

În þãrile dezvoltate ºi în care legile sunt clare nu existã norme de aplicare, de mai bunã înþelegere a legilor. Avem o mulþime de norme apãrute în ultima perioadã, care încalcã legile pe care încearcã sã le explice mai bine. Noi trebuie sã legiferãm, cã acesta este rolul nostru, nu sã delegãm legiferarea cãtre diverºi cetãþeni, alþii decât cei care suntem noi aleºi în acest scop în Parlament! E foarte uºor sã delegãm altora, dar nu ãsta este scopul nostru! Scopul nostru este sã facem noi legile bune ºi complete, ca alþii sã nu le mai interpreteze cum vor ei, ºi sã nu lãsãm legile pe urmã pe mâna altora. De aceasta nu se aplicã legile, de-asta avem problemele pe care le avem.

Mã opun categoric ideii ca într-o chestiune atât de sensibilã ca aceasta, ca punctul acesta care se dezbate aici, sã ne lãsãm pe mâna unor funcþionari, indiferent dacã sunt sau nu de bunã-credinþã. Trebuie noi sã spunem ce se face ºi ce nu ºi soluþia Senatului este echilibratã ºi corectã.

Mulþumesc.

Îmi pare rãu, cã astfel de probleme tehnice trebuia sã le clarificaþi în comisii, nu sã ne blocaþi în plen. Aveþi cuvântul, domnule Szab—.

## Domnilor preºedinþi,

Onoraþi colegi din sala aceasta aproape goalã, eu aº vrea sã reamintesc cã Parlamentul are misiunea Ñ ºi în general se achitã de ea Ñ de a stabili raporturi juridice între subiecþi de drept. Cu alte cuvinte, stabileºte rãspunderi ºi, în cazul în care anumite interese sau drepturi au fost lezate, stabileºte cãile prin care se poate remedia un prejudiciu.

Înainte ca distinsa luptãtoare pentru formularea Camerei Deputaþilor sã creadã nu ºtiu ce, îi spun ºi

Domniei sale, ºi Domniilor voastre cã ºi eu sunt un inginer care a devenit parlamentar. Dar înainte de a exagera în prescripþii tehnice, prezentate sub formã de texte de lege, trebuie sã vedem cã atunci când dorim sã precizãm ceva care din punct de vedere tehnic este absolut argumentabil, vedem cã din punct de vedere juridic este... Nu vreau sã folosesc o expresie la ora aceasta, când ne apropiem de masã.

Prin urmare, în afara faptului cã, formal vorbind, un text în care apare cuvântul ”trebuieÒ mi se pare absolut ridicol Ñ sã mã ierte onor Camera Deputaþilor pentru cã eu acum fac apel la bunãvoinþa Domniilor lor Ñ, sã vadã cã aºa ceva nu poate sã rãmânã în textul de lege, dar sã vedem dacã chiar trebuie sã fie aºa ºi mai ales în sarcina cui cade elementul material. Eu acum nu o suspectez pe distinsa doamnã deputat cã reprezintã interesele unor agenþi economici din sfera inspecþiilor tehnice auto. Vai de mine! Dar sã ne gândim cã dacã orice intervenþie la un autoturism implicã Ñ ceea ce este foarte argumentabil Ñ o refacere cel puþin a acelei pãrþi a inspecþiei tehnice care sã confirme cã vehiculul este circulabil, dacã nu a avut drept subiect problema în sine, atunci ar putea sã o facã pe cheltuiala lui sau gratis, sã vedem, aºa se mai voteazã proiectul de lege?! De ce, adicã, sã-l punem pe cetãþean în faþa unui abuz ºi noi sã legiferãm acest abuz în care el trebuie sã plãteascã, pentru cã evident cã aici cineva... Din lege nu rezultã decât implicit faptul cã tot clientul va trebui sã plãteascã încã o tunsoare, chit cã de mult este chel.

Onoraþi colegi, vã rog foarte frumos, dacã nu am fost suficient de explicit, mãcar pentru aceste argumente pe care vi le-am spus ºi mãcar pentru vehemenþa Ñ eu nu-i zic suspectã Ñ a distinsei noastre colege, vã rog frumos sã adoptaþi textul Senatului care, cu cât vorbeºte mai puþin, cu atât spune mai mult ºi mai concis. Vã mulþumesc frumos.

Înþeleg cã este o adevãratã pasiune pentru acest articol. Din ce aþi spus, dacã am înþeles eu bine, inspecþia în cazul acesta sã fie gratis în termen de 15 zile, nu?! Vã rog, aveþi cuvântul.

Domnilor preºedinþi, Stimaþi colegi,

Propunerea Senatului este mai bunã ºi vreau sã vã mãrturisesc: eu nu sunt ºofer ºi nu reprezint nici un interes al ºoferilor ºi nici al miliþienilor. Noi facem legi pentru populaþie. Haideþi, de data aceasta, sã votãm cu Senatul! Vã mulþumesc.

Domnul deputat Marcu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte, ºi vreau sã cred cã am înþeles toþi cum am înþeles eu, cã este o cerinþã cel puþin aberantã. Am carnet de conducere din 1957, când unii dintre dumneavoastrã nici nu erau nãscuþi, iar maºini am avut vreo 4 sau 5 pânã acum. ªtiu cum se face o inspecþie tehnicã. Trebuie sã te programezi cu multe zile înainte ºi chiar ºi atunci, programat fiind, stai ºi ai toatã ziua pierdutã. Nu ai deloc certitudinea, uneori, cã în ziua aceea þi se terminã inspecþia tehnicã. Dacã în condiþiile acestea, când inspecþia tehnicã se face din doi în doi ani sau, dupã RAR, din trei în trei ani, sau la trei ani dupã RAR, este atâta tãmbãlãu cu inspecþia tehnicã cu care Ñ scuze pentru cacofonie! Ñ au fost îndreptãþite numai anumite service-uri, nu toate service-urile, darãmite dupã fiecare reparaþie pe care o va face oricare dintre noi la sistemul de direcþie, sistemul de frânare ºi eventual la noxe, la motor, practic, la tot ce miºcã în maºinã?! Vã daþi seama cã nici mãcar n-ar mai prididi; omul ar sta cu ea pe tuºã zile în ºir ºi cozile ar fi interminabile. În schimb, câºtigurile acelor service-uri, îndreptãþite de anumite organe care au interese Ñ între noi fie vorba, sã nu ne ascundem dupã deget Ñ sã primeascã comenzi cât mai multe aceste service-uri, spre bunul avantaj al multora dintre noi, vor creºte substanþial.

În condiþiile acestea, socotesc cã pe lângã gestul aberant, care nu existã nicãieri, în nici o þarã, în care se eludeazã obligativitatea responsabilitãþii celui care a fãcut reparaþia, sã scrie, sã semneze, sã-ºi asume riscurile unei eventuale reparaþii greºite, reparaþii se vor face la toate service-urile pe picior, cu piese de mâna a doua sau ºtiu eu cum, cã toatã responsabilitatea cade, în fapt, în banii pe care-i plãtesc eu ulterior la alt service, sã mã duc sã fac ITP-ul, în condiþiile acestea, pe orice plan aþi lua-o, este un lucru absolut ridicol. Socotesc cã, aºa cum a fost pânã acum, dacã vreþi sã înãsprim sancþiunile pentru cei care dau semnãtura, de obicei datã pe piese luate pe sub mânã, fãcute la Cooperativa ”Înfrãþirea din DealÒ sau nu ºtiu cum, era o glumã, dar nu vreau s-o zic, din piese recondiþionate, sã-ºi asume responsabilitatea, mãritã, eventual, prin acest proiect de lege, ca dupã ce s-a dat reparaþia aceea ea sã constituie un argument la vechiul ITP, vechea aprobare pentru inspecþia tehnicã periodicã pe care o faci, ºi sã fie, pentru porþiunea pe care a reparat-o el, suficient, încât sã fie recondiþionatã inspecþia tehnicã cel puþin pânã când îºi pierde valabilitatea inspecþia anterioarã.

S-a înþeles.

Varianta Senatului! Deci nici nu se poate pune în discuþie. Eu nu ºtiu cum ne-a scãpat nouã! ªtiþi de ce cred cã a scãpat? Din motivul pentru care acum suntem atât de puþini aici ºi probabil tot atât de puþini am fost ºi atunci ºi n-am fost atenþi! Dar acum ni s-au deschis ochii, cel puþin mie!

Vã mulþumesc.

Eu vã propun sã ne oprim aici. Având în vedere cã majoritatea luãrilor de cuvânt au fost pentru varianta Senatului, voi supune întâi la vot aceastã variantã.

Cine este împotriva variantei Senatului? Împotrivã? Nimeni.

Abþineri? Douã abþineri.

Cu majoritate de voturi, la numãrul curent 2 s-a adoptat varianta Senatului.

Vã rog. Vreþi sã facem apel nominal, care este problema?!

Stimaþi colegi,

La numãrul curent 3 vã rog sã mã urmãriþi atent, poate nu mai facem dezbateri. În textul Camerei Deputaþilor se prevede, în final, cã aceste ecusoane de inspecþie tehnicã rãmân în sarcina RAR-ului. Senatul a plecat de la ideea concretã cã sunt mai multe instituþii care pot da ecusoane, sã cadã în sarcina tuturor care au acest drept.

La punctul 3 este vorba de ecusoanele care se pun pe maºinã dupã inspecþia tehnicã, dar nu numai RAR-ul este autorizat sã dea ecusoane, ci ºi alte instituþii sunt abilitate, ºi atunci aceasta este diferenþa între Senat ºi Camera Deputaþilor. Camera Deputaþilor spune numai RAR-ul, Senatul spune ”deþinãtorii legali de drept de a aplica ecusonÒ.

Dacã sunt aici intervenþii? Nu sunt.

Vã propun varianta Senatului. Cine este împotrivã? Nimeni.

Abþineri? O abþinere.

Cu majoritate s-a aprobat textul Senatului. Stimaþi colegi,

Sã profitãm, totuºi, de acest sfert de orã, dacã sunteþi de acord. Avem douã proiecte de lege, primul pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 182/2002 privind reglementarea unor mãsuri financiare pe anul 2002. Amândouã ºi-au produs efectele practic. Este vorba de reglãri în cadrul bugetului.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Manolescu. Doamna secretar de stat Manolescu, lãsaþi telefonul ºi vã rog sã faceþi prezentarea. Foarte pe scurt, vã rog.

**Doamna Maria Manolescu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

Prin actul normativ s-a urmãrit asigurarea unei mai bune funcþionãri a instituþiilor din sistemul asigurãrilor sociale de sãnãtate.

Vã mulþumesc. Domnul vicepreºedinte Grigoraº. Vã rog, raportul Comisiilor pentru buget, finanþe. Foarte pe scurt, de asemenea.

Domnilor preºedinþi, Stimaþi colegi,

Comisiile pentru buget, finanþe ºi bãnci ale Senatului ºi Camerei Deputaþilor au examinat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 182/2002. În urma dezbaterii au reþinut ºi adoptat un amendament, în sensul cã vã propunem ca dupã art. 3 sã se introducã un articol nou, 4, iar art. 4 sã devinã art. 5. Este vorba de o necesitate obiectivã, legatã de administrarea fondurilor.

În aceste condiþii vã propunem dezbaterea ºi adoptarea, cu amendamentul propus.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

La dezbateri generale dacã sunt luãri de cuvânt? Înþeleg cã nu sunt.

Stimaþi colegi, avem un singur amendament. Titlul ordonanþei. Dacã sunt obiecþii? Este cineva împotrivã? Abþineri? Nu. S-a votat în unanimitate. Art. 1 în întregime. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Observaþii? Împotrivã? Abþineri? Votat în unanimitate. Art. 2. Împotrivã? Abþineri? Votat în unanimitate. Art. 3. Împotrivã? Abþineri? Votat în unanimitate. Art. 4 nou, în propunerea comisiei, cu care este de acord ºi ministerul. Sunt voturi împotrivã? Abþineri? Votat în unanimitate. Deci art. 4 devine art. 5. ªi atunci

Vã mulþumesc.

Prin Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2002, cu modificãrile ulterioare, au fost prevãzute intrãri de credite externe în sumã totalã de 248,8 miliarde, din care, în bugetul asigurãrilor sociale de stat, 78,0 miliarde lei ºi în bugetul asigurãrilor pentru ºomaj, 270,8 miliarde. Pe parcursul execuþiei bugetare, în funcþie de condiþiile concrete de derulare a contractelor finanþate din credite externe, au apãrut unele variaþii în minus faþã de prevederile bugetare, fiind necesarã o redistribuire a acestora.

Prin actul normativ, respectiv Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 183, s-a autorizat Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale ca disponibilitãþile rezultate din sumele alocate din credite externe aferente asigurãrilor sociale de stat ºi fondului pentru ºomaj pe anul 2002 sã fie redistribuite la alte cheltuieli, pentru a-ºi putea finanþa achiziþiile de echipamente care se achitã din împrumuturi externe garantate de Ministerul Finanþelor Publice.

Comisiile de specialitate ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului au întocmit raport de adoptare fãrã amendamente, iar Ministerul Finanþelor Publice propune ºi susþine adoptarea actului normativ în forma rezultatã din raport. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Domnule vicepreºedinte Grigoraº, raportul Comisiilor de buget, finanþe, vã rog.

Comisiile pentru buget, finanþe ºi bãnci reunite au examinat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 183/2002 privind reglementarea unor mãsuri financiare în domeniul asigurãrilor sociale pe anul 2002, au întocmit raport favorabil, s-au avut în vedere ºi avizele favorabile de la Comisiile pentru muncã ºi protecþie socialã ºi, respectiv, Consiliul Legislativ.

În aceste condiþii, vã propunem dezbaterea ºi aprobarea în forma prezentatã de Guvern, fãrã amendamente. Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc.

Vã rog, dacã sunt luãri de cuvânt?

Text de ordonanþã, care, de asemenea, ºi-a produs efecte.

Titlul ordonanþei. Dacã sunt intervenþii? Voturi împotrivã? Abþineri? Votat în unanimitate. Art. 1. Voturi împotrivã? Abþineri? Votat în unanimitate.

Art. 2. Împotrivã? Abþineri? Votat în unanimitate. Art. 3. Voturi împotrivã? Abþineri? Votat în unanimitate.

## **Domnul Viorel Bârloiu** _Ñ secretar general al Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii_ **:**

## Domnilor preºedinþi,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori,

Vã prezint în sintezã problemele analizate de Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii înscrise în raportul transmis de Preºedintele României.

În cursul anului trecut, Consiliul a beneficiat de o nouã lege de organizare ºi funcþionare, în baza cãreia ºi-a propus sã realizeze, sã protejeze ºi sã afirme interesele de securitate ale þãrii, urmãrindu-se astfel corelarea intereselor naþionale prevãzute în Strategia de securitate cu activitatea Consiliului, pentru fundamentarea hotãrârilor care conduc la realizarea acestora.

Obiectivul prioritar al anului 2002, integrarea în NATO, a impus Consiliului analize ºi evaluãri sistematice, graduale, privind activitatea instituþiilor angajate în acest sens. Astfel, au fost aprobate: Planul naþional anual de

pregãtire a aderãrii, Planul cu acþiunile prioritare ale Guvernului de promovare a candidaturii þãrii noastre la Alianþa Nord-Atlanticã ºi Programul individual de parteneriat 2002Ñ2003.

Dupã Praga au fost evaluate rezultatele reuniunii ºi s-a aprobat transformarea Programului individual de parteneriat în Program de aderare.

În contextul demarãrii procesului de negociere, semnare ºi ratificare a Protocolului de aderare, s-au stabilit mãsurile pentru adoptarea unei diplomaþii active în relaþiile politico-militare cu þãrile membre ale Alianþei ºi cele invitate, astfel ca în 2004 statul român sã devinã membru cu drepturi depline în NATO. Unele mãsuri cuprinse în aceste documente au fost puse de acord cu experþii NATO, iar dupã semnarea ºi ratificarea Protocolului de aderare s-a hotãrât sã fie aduse în continuare îmbunãtãþiri care sã determine creºterea gradului de interoperativitate cu armatele viitoarelor state aliate.

Cu privire la aderarea României la Uniunea Europeanã, au fost analizate procesele comune integratoare care se desfãºoarã pe continentul european, inclusiv în domeniul securitãþii ºi al apãrãrii colective, adoptând poziþii ºi mãsuri pentru afirmarea intereselor României.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnul preºedinte Sergiu Nicolaescu prezintã raportul Comisiilor de apãrare din cele douã Camere.

Domnule preºedinte,

Dacã o sã-mi permiteþi, am sã scurtez pagina a doua ºi o sã citesc pagina întâi ºi ultima. Sunteþi de acord?

Vã ascultãm, cã avem toþi raportul. Deci, numai o sintezã.

Raport comun privind activitatea desfãºuratã de Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii în anul 2002

Comisiile pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului au analizat raportul Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii privind activitatea desfãºuratã în anul 2002. Aici, dacã îmi permiteþi, toatã lumea are pagina a doua.

Activitatea Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii vizeazã coordonarea activitãþilor pentru ca România sã devinã în anul 2004 membrã cu drepturi depline a NATO. Concomitent, Consiliul va adopta mãsuri care sã asigure în continuare dezvoltarea economicã ºi socialã susþinutã a þãrii în vederea integrãrii în Uniunea Europeanã, garantarea dezvoltãrii democratice a libertãþilor fundamentale, astfel încât îndeplinirea lor sã conducã la realizarea intereselor de securitate ale României.

Comisiile pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului au avizat favorabil Raportul C.S.A.T. privind activitatea desfãºuratã în anul 2002 ºi au hotãrât sã-l supunã spre examinare ºi aprobare plenului Parlamentului, potrivit art. 62 alin. (2) lit. f) din Constituþia României, cu recomandarea ca iniþiativele legislative pentru care s-a solicitat avizul Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii sã fie înaintate Parlamentului.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Luãri de cuvânt, stimaþi colegi, dacã sunt, pe marginea raportului?

Vã rog, domnul deputat Marcu.

28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/7.IV.2003

Vreau un minut, pentru cã nu pot sã nu iau cuvântul ºi sã explic puþin poziþia pe care o are Partidul România Mare în acest sens.

Apreciem, în general, activitatea desfãºuratã de Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii ca fiind beneficã problemelor stringente în privinþa apãrãrii þãrii, care s-au ivit pe anul 2002.

Aº vrea însã, din punctul nostru de vedere, sã atragem atenþia, aºa cum am fãcut data trecutã ºi la 2001, chiar dacã anumite cifre au fost schimbate pe acolo, cã este nevoie de o implicare mai puternicã a Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii în rezolvarea problemelor care aduc atingere siguranþei naþionale nu în mod direct, ci indirect, ºi care, foarte uºor, se pot transforma în mod direct. Cu alte cuvinte, mã refer la mersul din ce în ce mai greoi, mai prost, cu mai multe acuze al economiei naþionale în sensuri normale, al corupþiei, al vieþii sociale, al vieþii economice, al multor altor sectoare, pe care noi toþi le criticãm tot timpul.

Domniile lor, de la Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii, analizeazã într-adevãr problemele care sunt brutal ivite pentru rezolvare în viaþa þãrii, în privinþa securitãþii naþionale. Dar acestea au constituit o analizã mai puþin adâncã ºi, cel puþin, cu mai puþine rezultate decât ar fi fost normal, dovadã fiind viaþa pe care o trãim, mai degradatã, în multe sectoare, decât cea anterioarã.

În condiþiile acestea, sugerez, din punctul nostru de vedere, Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii sã analizeze mai pertinent aceste aspecte ºi sã ia mãsurile care se cuvin. Pentru cã nu numai Guvernul este responsabil de ceea ce se întâmplã ºi pentru ce îl criticãm noi, chiar cu moþiunea de astãzi, ci, dupã pãrerea noastrã, ºi Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii, care nu e format numai din membrii Guvernului, unii dintre ei, ci ºi din alte sectoare. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Domnul senator Szab—.

## **Domnul Szab— K‡roly-Ferenc:**

## Domnilor preºedinþi,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori,

Ar fi fost de dorit ca la dezbaterea unui document atât de important sã fie mai multã lume în salã, dar nu mã îndoiesc cã cei care lipsesc vor consulta stenogramele ºi, din cauza aceasta, îmi permit sã vã reþin atenþia.

În ce mã priveºte, observaþia mea referitoare la prezentarea acestui document se rezumã la a constata anumite lucruri, pe care, altminteri, le ºtim, dar câteodatã trebuie reamintite.

Cu ocazia dezbaterilor la noua Lege privind Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii, despre care s-a fãcut vorbire în prezentarea pe care domnul general ne-a oferit-o, ni s-a dat prilejul sã abordãm aspecte legate de acest subiect.

Mai întâi, privind raporturile dintre Parlament ºi C.S.A.T., este fapt cunoscut cã aceastã instituþie nu se aflã sub control parlamentar. Ea are obligaþia de a face ceea ce se petrece acum, de a prezenta anual un raport în faþa Parlamentului, dar, în sensul strict al cuvântului, nu se aflã sub control parlamentar. Nici nu incriminez aceasta, pentru cã, dacã privim mai atent lucrurile, anumite componente, majoritatea componentelor, a instituþiilor care fac parte din C.S.A.T., cu excepþia Preºedinþiei, se aflã într-un fel sub control parlamentar.

Referitor la raport ºi la relevanþa raportului ºi a dezbaterii parlamentare pe marginea Raportului C.S.A.T., pot sã vã spun cã nici membrii comisiilor care aici au prezentat un coraport nu au avut la dispoziþie, faþã de raportul prezentat, vreo oportunitate, pentru cã legea nu le-o dã, de a avea introspecþie mai profundã în bagajul de informaþii care face obiectul raportului. Aceasta, pentru cã Parlamentul însuºi Ñ ºi aceasta este esenþa susþinerii mele Ñ nu s-a îngrijit, cel puþin pânã acum, pentru a codifica, a reglementa accesul la informaþiile clasificate al membrilor comisiilor parlamentare de resort, pentru ca, într-adevãr, þinând cont de legea care guverneazã protecþia informaþiilor clasificate, reprezentanþii aleºi ai cetãþenilor þãrii sã poatã, într-adevãr, sã obþinã informaþia de care au nevoie, referitor la instituþiile al cãror buget îl aprobã Parlamentul.

Deci aceasta ar fi chestiunea pe care mi-am permis sã v-o aduc în atenþia Domniilor voastre referitor la chestiunea în sine a întãririi rolului controlului parlamentar în acest domeniu. Cu atât mai mult cu cât, dupã 26, dupã data de ieri, când documentele, Protocoalele de aderare la NATO au fost semnate de cãtre þãrile candidate ºi ºi de reprezentantul României la Bruxelles, urmeazã sã intrãm în unele proceduri din care Parlamentul nu mai este cazul sã fie lãsat pe dinafarã, pe de altã parte. Dar pentru acest lucru el trebuie sã fie pregãtit ºi membrii Parlamentului care vor avea acces la anumite informaþii, nu la toate, sã poatã sã aibã aceastã oportunitate ºi, totodatã, sã-ºi asume, sub sancþiunea legii, rãspunderea care decurge din aceastã oportunitate.

Vã mulþumesc foarte mult.

Dacã mai sunt luãri de cuvânt? Înþeleg cã nu mai sunt.

## Stimaþi colegi,

Am luat act de prezentarea raportului, inclusiv a raportului Comisiilor de apãrare, ºi de dezbaterile pe aceastã temã.

Vã propun sã amânãm Consiliul Legislativ pentru data viitoare, pentru cã este raport pe 2001 ºi va veni ºi pe 2002 ºi facem o discuþie în bloc atunci legat de activitatea lui.

Dar vã rog sã fiþi de acord sã discutãm Raportul Avocatului Poporului*), având în vedere cã domnul profesor Ioan Muraru este de dimineaþã cu noi, aici.

Permiteþi-mi sã-i dau cuvântul, pentru a prezenta activitatea Avocatului Poporului pe 2002.

*) Raportul este reprodus în facsimil la paginile 47Ð64. ## **Domnul Ioan Muraru** Ñ _avocatul poporului_ **:**

Domnule preºedinte al Senatului,

Domnule preºedinte al Camerei Deputaþilor,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori,

În anul 2002 s-au împlinit 5 ani de existenþã ai instituþiei Avocatul Poporului, a cãrei prezenþã în societatea româneascã, în general, ºi în ansamblul autoritãþilor publice chemate sã vegheze la promovarea ºi la respectarea drepturilor ºi libertãþilor cetãþenilor, în special, se consolideazã.

Dupã o experienþã de 5 ani, deºi încã se întâmpinã dificultãþi, totuºi, s-a observat faptul cã tot mai multe instituþii ale statului sunt mai receptive la intervenþiile Avocatului Poporului ºi realizeazã rolul acestuia de apãrãtor al drepturilor ºi libertãþilor constituþionale.

Desigur, rãmân în continuare dificultãþi de comunicare ºi înþelegere atât în raporturile cu alte autoritãþi ale statului, cât ºi cu cetãþenii. Unele autoritãþi ale statului nu înþeleg încã exact rolul Avocatului Poporului, minimalizându-l sau excluzându-l, iar unii cetãþeni îi exagereazã rolul, prin solicitãri care exced atribuþiile sale constituþionale ºi legale.

Anul trecut, cadrul juridic al instituþiei s-a perfecþionat, introducându-se importante elemente de noutate.

Astfel, Avocatul Poporului are posibilitatea de a se adresa, în cazul în care constatã cã petiþia prin care a fost sesizat este de competenþa autoritãþii judecãtoreºti, preºedintelui instanþei de judecatã ori, dupã caz, ministrului justiþiei sau Ministerului Public.

Vã mulþumesc, domnule profesor Ioan Muraru. Dau cuvântul domnului preºedinte Aristide Roibu, pentru a prezenta raportul celor douã Comisii juridice legat de aceastã activitate pe anul 2002 a Avocatului Poporului.

## Domnilor preºedinþi,

Din raportul de activitate rezultã cã în anul 2002 la instituþia Avocatul Poporului a fost înregistrat un numãr de 5.999 de petiþii, la care se adaugã 1.978 de fiºe întocmite la dispeceratul telefonic.

Petiþiile adresate Avocatului Poporului au vizat urmãtoarele categorii de drepturi constituþionale: drepturi civile ºi politice, drepturi economice, sociale ºi culturale, drepturile copilului.

Membrii celor douã Comisii juridice au apreciat activitatea desfãºuratã de instituþia Avocatul Poporului, existând totuºi unele sugestii privind ameliorarea eficienþei sale, inclusiv necesitatea adoptãrii unor mãsuri menite sã mãreascã gradul de conºtientizare a cetãþenilor în ceea ce priveºte specificitatea acestei instituþii, ca ºi atribuþiile ºi competenþele sale.

Faþã de cele prezentate, Comisiile avizeazã favorabil, cu majoritate de voturi, Raportul pentru anul 2002 al instituþiei Avocatul Poporului ºi, în conformitate cu prevederile art. 57 din Constituþia României, îl supunem spre dezbatere ºi aprobare Camerelor reunite ale Parlamentului.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Este un lucru pozitiv faptul cã avem în unanimitate o apreciere bunã legatã de activitatea acestei instituþii create destul de recent.

Dacã sunt luãri de cuvânt? Domnul deputat Boc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Concluziile vor fi expuse în trei puncte.

În primul rând, am apreciat faptul cã, iatã, o instituþie respectã legea ºi veþi putea observa pe antetul de la registraturã cã raportul a fost depus în 30 ianuarie 2003, adicã exact în termen, înainte de 1 februarie, când este termenul de depunere, ºi cred cã ºi alte instituþii ar trebui sã ia un asemenea model ºi sã respecte termenele legale de depunere a rapoartelor, iar Parlamentul sã fie mai diligent ºi sã le dezbatã în timp util.

În al doilea rând, am apreciat ºi apreciem vizibilitatea pe care Avocatul Poporului a reuºit sã o impunã instituþiei ºi faptul cã dupã lupte seculare a reuºit sã aibã un sediu unde sã îºi poatã desfãºura activitatea în condiþii decente.

ªi, nu în ultimul rând, am apreciat ºi apreciem instituþia pentru faptul cã a avut niºte poziþii care au avut rezonanþã în opinia publicã ºi conºtiinþa publicã, ºi mã refer aici la poziþia faþã de gestionarea fondurilor de

sãnãtate, ºi am apreciat faptul cã a avut o deschidere totalã faþã de cetãþeni prin înfiinþarea acestui dispecerat telefonic, fapt ce dã posibilitate oricãrui cetãþean din orice colþ al þãrii sã se adreseze acestei instituþii fãrã a mai fi nevoie sã parcurgã un drum pânã la Bucureºti.

Iatã doar câteva din considerentele pentru care Partidul Democrat a susþinut ºi în comisii ºi va susþine ºi în plen adoptarea raportului pe anul 2002. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult. Domnul deputat Olteanu.

## Domnilor preºedinþi, Stimaþi colegi,

Activitatea prezentatã de instituþia Avocatul Poporului, instituþie nouã în peisajul instituþional românesc, demonstreazã cã legiuitorul constituþional a avut dreptate, demonstreazã cã societatea româneascã este aptã pentru democraþie, pentru dezvoltarea ºi consolidarea acesteia.

Daþi-mi voie sã apreciez cã, dincolo de datele statistice, dincolo de chestiunile menþionate de distinsul profesor universitar, domnul Ioan Muraru, avocatul poporului, aceastã instituþie are o reverberaþie mai largã în legãturã cu respectarea drepturilor ºi libertãþilor fundamentale ale persoanei, în legãturã cu comportamentul democratic al instituþiilor publice.

De aceea, þin sã salut ºi sã apreciez în modul cel mai onest posibil activitatea domnului profesor Muraru în fruntea acestei instituþii, care a devenit nu doar mai vizibilã, ci, îmi place sã cred, mai eficientã.

Dintr-o asemenea perspectivã ºi cu aceastã concluzie aº vrea sã închei. Cred cã þine îndeosebi de responsabilitatea instituþiilor publice ºi nu în ultimul rând a noastrã, ca parlamentari, sã sprijinim mai activ, mai eficient instituþia Avocatul Poporului ºi, în concret, semnalele pe care aceasta nu înceteazã ºi nu trebuie sã înceteze sã le facã în legãturã cu diferite aspecte de încãlcare a unor drepturi ºi libertãþi fundamentale ºi, de ce nu, în legãturã cu aspecte legate de funcþionarea mai mult sau mai puþin eficientã a unor instituþii democratice.

De aceea, cred cã, apreciind activitatea acestei instituþii, apreciind conducerea acestei instituþii, cred cã noi înºine trebuie sã conºtientizãm responsabilitatea care ne revine, tocmai pentru cã suntem instituþia care analizeazã raportul Avocatului Poporului, ºi trebuie sã sprijinim activitatea acestuia.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Dau cuvântul domnului preºedinte Valer Dorneanu.

## Stimaþi colegi,

Faptul cã ne aflãm la o orã târzie nu trebuie sã ne îndemne la a trata o instituþie care, deºi este nouã în peisajul autoritãþilor publice din România, ºi-a dovedit din plin eficienþa. De aceea, doresc, cu riscul de a vã mai adãuga încã câteva minute acestui sfârºit de program, sã subliniez atât meritul instituþiei, cât ºi meritul personal al distinsului profesor universitar Ioan Muraru în creºterea calitãþii, în adãugarea în fiecare an a unui spor de eficienþã acestei instituþii.

Cred cã raportul de faþã are ºi aceastã menire de a da Cezarului ceea ce este al Cezarului, dar ºi de a atrage atenþia tuturor autoritãþilor, mai ales a celor din zona Executivului, asupra obligaþiei pe care o are fiecare, de a rãspunde intervenþiilor acestei instituþii ºi, mai ales, de a lua mãsurile care sunt sugerate prin intervenþiile instituþiei Avocatul Poporului cu privire la încãlcarea unor drepturi ale cetãþeanului, cu privire la încãlcarea unor prevederi legale.

Este, de asemenea, meritul instituþiei, este meritul profesorului Ioan Muraru, pentru cã, ori de câte ori este întâmpinat fie de lipsa unei reacþii, fie de un rãspuns negativ, persistã în acele reveniri la legalitate. De multe ori a sesizat Camera Deputaþilor sau Senatul cu faptul cã unele instituþii nu au dat rãspunsul în timpul prevãzut de lege, într-un timp rezonabil.

Vreau sã închei apreciind încã o datã activitatea acestei instituþii, care este o instituþie deservitã de oameni ºi entuziaºti, dar ºi de o bunã calificare profesionalã, precum ºi, dacã vreþi, înarmatã cu voinþa ºi cu fermitatea necesare pentru a se pune în slujba cetãþeanului.

Din pãcate, puþine din instituþiile statului lucreazã cu aceastã râvnã spre a veni în favoarea cetãþeanului, în favoarea cetãþeanului care este victima unui abuz sau este victima unei opacitãþi din partea birocraþiei unor instituþii.

Cam atât am dorit sã spun în acest interval scurt ºi doresc sã îl felicit pe avocatul poporului ºi sã îi reamintesc ceea ce dânsul ºtie exact: faptul cã Parlamentul ºi autoritãþile din România dorim sã fortificãm ºi sã amplificãm rolul Avocatului Poporului, având în vedere cã în proiectul de Lege de revizuire a Constituþiei am prevãzut atât posibilitatea de a se numi adjuncþi pe domenii de activitate ai avocatului poporului, pentru a fi sprijinit, dar am prevãzut ºi posibilitatea acestei instituþii de a ataca legile în cadrul controlului preventiv la Curtea Constituþionalã ºi de a ridica excepþia de neconstituþionalitate.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumim.

## Stimaþi colegi,

Ne bucurã faptul cã, iatã, discutãm despre o instituþie extrem de importantã a statului. Toate luãrile de cuvânt, dar ºi concluzia raportului denotã o apreciere pozitivã legatã de desfãºurarea acestei activitãþi.

Cred cã trebuie sã îi dorim succes pe viitor domnului profesor Ioan Muraru, cu gândul cã aceastã instituþie va

merge în acest ritm de creºtere calitativã în fiecare an, extrem de importantã pentru procesul nostru democratic.

Cu aceste gânduri, luãm act de dezbaterea Raportului pe anul 2002 al instituþiei Avocatul Poporului.

Daþi-mi voie sã închei ºedinþa noastrã de astãzi, nu înainte de a vã mulþumi dumneavoastrã, celor prezenþi, pentru înþelegere. Am ºi depãºit programul cu 25 de minute, deci vreau sã vã mulþumesc încã o datã pentru cã aþi acceptat aceastã depãºire de program.

Vã mulþumesc ºi vã doresc un week-end plãcut.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi din Camera Deputaþilor,

V-aº ruga sã aveþi rãbdare un minut pentru a aproba patru comisii de mediere, având în vedere cã luni nu avem ºedinþã distinctã ºi aceste comisii trebuie sã lucreze în urmãtoarele zile.

Pentru proiectul de Lege privind înfiinþarea comunei Negrileºti, judeþul Vrancea, sunt propuºi urmãtorii deputaþi: Nicolae Ion, Popescu Cãtãlin, Þibulcã Alexandru, ªnaider Paul, Nan Nicolae, Coifan Viorel, Kov‡cs Csaba-Tiberiu. Dacã sunteþi de acord? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege privind serviciul universal ºi drepturile utilizatorilor cu privire la reþelele ºi serviciile de comunicaþie electronice.

Sunt propuºi urmãtorii deputaþi: Sassu Alexandru, Fâcã Mihail, Popescu Virgil, Ionescu Mihaela, Tudor Marcu, Lepºa Victor, Coifan Viorel.

Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea ºi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului.

Sunt propuºi urmãtorii deputaþi: Bar Mihai, Bercãroiu Victor, Boajã Minicã, Selagea Constantin, Ionescu Daniel, Baban ªtefan, Sali Negiat.

Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 178/2000 privind produsele cosmetice.

Sunt propuºi urmãtorii deputaþi: Brînzan Ovidiu, Ionescu Dan, Naidin Petre, Popa Constanþa, Ivãnescu Paula, Dragoº Iuliu, Pataki Iulia.

Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Vã mulþumesc foarte mult ºi vã doresc un sfârºit de sãptãmânã agreabil.

32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/7.IV.2003 38 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/7.IV.2003 40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/7.IV.2003 42 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/7.IV.2003 46 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/7.IV.2003 48 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/7.IV.2003

50 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/7.IV.2003

52 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/7.IV.2003

54 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/7.IV.2003

56 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/7.IV.2003 58 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/7.IV.2003 62 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/7.IV.2003

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Direcþia de Trezorerie ºi Contabilitate Publicã a Municipiului Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

> **ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 36/7.IV.2003 conþine 64 de pagini.**

Preþul 79.104 lei