Cristache Rădulescu

## **Domnul Cristache Rădulescu:**

Doamnă președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

Asistăm și acum, ca întotdeauna când președintele Traian Băsescu are un program politic, la declarații acide ale adversarilor săi. Aceștia s-au plâns că votul uninominal va duce la dizolvarea partidelor și l-au acuzat pe președinte de dictatură.

Există și o altă categorie, a celor care s-au plâns de faptul că șeful statului intervine brutal în activitatea Parlamentului.

Adevărul este că în spatele acestor declarații nu se află decât teamă: teama de un referendum, teama acestor politicieni de a se supune în mod direct voinței electoratului, frica de a renunța la siguranța pe care le-o conferă lista de partid și de a veni singuri, cu realizările lor, în fața cetățenilor.

Politicienii nu vorbesc decât în șoaptă despre dezavantajele votului uninominal, deși le clamează sus și tare atunci când alegătorii nu sunt de față, și asta din pricina faptului că nu e de bonton și nu aduce simpatie politică în momentul de față să vorbești despre pericolele votului uninominal. Ele sunt, însă, menționate în toate studiile făcute pe această temă.

Totuși, nu despre asta vreau să vorbesc astăzi. Doresc să vă spun, cu sinceritate, de ce societatea românească are mare nevoie de votul uninominal. Din punctul meu de vedere, este simplu: votul uninominal este singurul care a reușit să aducă un oarecare conținut aparenței de societate democratică pe care doar o mimăm de aproape două decenii. Ne plângem că votul uninominal ar aduce în Legislativ doar vedete rock și politicieni plătiți cu bani oculți. Oricum, avem vedete de muzică populară, și politicienii sunt tot timpul bănuiți că ar avea în spate interese oculte pe care le slujesc. Ar deveni aceste lucruri vizibile? Probabil că în aceeași măsură în care se întâmplă chiar acum, dar s-ar rezolva problema reală cu care se confruntă societatea noastră. Politicienii noștri se simt în mai mare măsură răspunzători față de partidul din care fac parte decât față de propriii alegători și, până la urmă, e logic. Partidul îi promovează pe loc eligibil și, așa, ajung în Parlament. Faptul că lista este votată de alegători... Aici începe discuția noastră. Nimeni nu poate spune cu exactitate ce personalitate aduce votul partidului și cine supraviețuiește politic datorită popularității acestuia. Toate studiile asupra personalității, elaborate în ultimii ani, au arătat că românul votează în funcție de notorietatea unei anumite persoane și nu are disponibilitate pentru a face analiza exactă a calităților respectivelor personalități. Ca urmare, ar trebui să spunem că siglele partidelor sunt mai cunoscute decât numele majorității politicienilor, dar că este nevoie de o relație directă între alegător și parlamentarul care îl reprezintă o arată exact modul în care sunt aleși primarii noștri. Sunt schimbați atunci când urbea este nemulțumită de prestația lor sau pot primi chiar mai mult de trei mandate atunci când aceștia se arată interesați de soarta cetățenilor. Ne bucurăm atunci când se întâmplă așa. Avem în față exemplul clar că societatea noastră poate fi pe drumul cel bun.