Stenogramă plen

## Stimați colegi,

Declar deschise lucrările ședinței Senatului din 22 octombrie cu programul de declarații politice și îi rog pe liderii de grup să-i invite pe colegii noștri să vină în sală pentru a începe lucrările ședinței de astăzi.

Vă rog, domnule Șerban Nicolae. Microfonul 3.

## Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Avem de făcut o propunere de modificare a listei cu declarații politice depusă de P.S.D. În urma deciziei de grup, vă rog respectos să-i dați voie domnului senator Dan Mircea Popescu să prezinte declarația, urmând să ia cuvântul ceilalți, în ordine, domnul Chelaru și domnul Păunescu.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Dan Mircea Popescu, aveți cuvântul.

## **Domnul Dan Mircea Popescu:**

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi, sunt mandatat de către conducerea P.S.D. să dau citire următoarei declarații politice:

„Declarațiile liderilor Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, de la Târgu-Mureș, plasează această formațiune politică în afara Constituției României, a cadrului legal al statului național unitar român și a spiritului democratic european. Aflată în criză de identitate și de popularitate, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România încearcă resolidarizarea cetățenilor români de etnie maghiară în jurul obiectivului de autonomie etnică, călcând în picioare legile statului român, sfidând demnitatea poporului român.

Partidul Social Democrat consideră că, prin discursul lui Markó Béla, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România și-a devoalat adevăratele intenții politice, fiind în acest moment o formațiune dominată de radicalii etnici. Prin reînvierea sentimentelor naționalist-extremiste U.D.M.R. a ieșit din Europa secolului al XXI-lea.

O asemenea atitudine izolează politic U.D.M.R. în România, răpind maghiarilor șansa de a avea pe viitor reprezentanți în structura de guvernare centrală a țării. Printr-un asemenea comportament, U.D.M.R. dorește să abată atenția electoratului maghiar de la eșecul guvernării de dreapta P.N.L.-U.D.M.R. La fel ca și românii, maghiarii din România au probleme sociale și economice, nu etnice.

U.D.M.R., ca parte integrantă a unei guvernări corupte și incompetente, nu a rezolvat aceste probleme, mai mult, a contribuit direct la agravarea lor. U.D.M.R., cu un astfel de discurs public, nu mai are ce căuta la conducerea țării.

Partidul Social Democrat atrage atenția că niciun conducător politic care îndeamnă populația la ură și conflicte interetnice nu merită să fie demnitar al statului român. Alegerile europene sunt ocazia pentru români și pentru maghiari de a le transmite politicienilor radicali că a venit timpul să iasă din politică.

Partidul Social Democrat face apel la români și maghiari, deopotrivă, să nu cadă în capcana discursului extremist. Adevăratele noastre probleme, pensiile, salariile, un viitor mai bun pentru copiii noștri, nu se rezolvă prin discursuri și prin manipulări, ci prin voință și responsabilitate politică traduse în politici concrete.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Îi dau cuvântul domnului președinte Corneliu Vadim Tudor.

Poftiți, domnule președinte.

## Doamnă președinte de ședință, Onorați colegi,

Am de făcut două scurte declarații, care se constituie și în comunicate de presă.

Luni, 22 octombrie 2007, în jurul orei 12,15, în timp ce purtam un dialog telefonic cu domnul Lucian Augustin Bolcaș, vicepreședinte al Camerei Deputaților, pe tema escaladării șovinismului unguresc, s-a întâmplat ceva extrem de neplăcut: în telefoanele noastre mobile s-a auzit un zgomot puternic, ca un sfârșit de bandă audio în derulare rapidă, după care convorbirea s-a întrerupt brusc. Era evident că fuseserăm imprimați.

Aș dori să rog echipa tehnică a Senatului să regleze microfoanele. Este o redundanță și un zgomot de fond inadmisibil. Nu se poate! Ori cineva își bate joc de noi, ori este nepregătit și nu are ce căuta în Parlament!

Aceeași rugăminte am și eu, deoarece microfonul central nu funcționează, am sesizat.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Nu. Este microfonie. Oricum ai da-o... Se cam arde gazul prin echipele acestea tehnice ale Parlamentului. Uitați-vă, și acum este o microfonie inadmisibilă. Nu... Dar eu vreau să difuzez această casetă pe un post de televiziune și nu îmi este indiferent cum se aude. Dacă nici aici nu ne putem exercita mandatul, atunci unde? Ne ducem în piața publică.

Deci domnule secretar general al Senatului, Constantin Dan Vasiliu, din partea Partidului Democrat, vă rog, luați măsuri ca să ne putem desfășura activitatea în condiții bune. Nu suntem pe o scenă de cămin cultural, la Cogealac... Ce Dumnezeu!

Așadar, mă văd nevoit să reiau, doamnă președinte, prezentându-vă scuzele de rigoare, deși nu am absolut nicio vină. Voi începe cu un comunicat de presă pe care îl contrasemnează și vicepreședintele Camerei Deputaților, domnul avocat Lucian Augustin Bolcaș.

Luni, 22 octombrie 2007, în jurul orei 12,15, în timp ce purtam un dialog telefonic cu domnul Lucian Augustin Bolcaș, vicepreședinte al Camerei Deputaților, pe tema escaladării șovinismului unguresc, s-a întâmplat ceva extrem de neplăcut: în telefoanele noaste mobile s-a auzit un zgomot puternic, ca un sfârșit de bandă audio în derulare rapidă, după care convorbirea s-a întrerupt brusc. Era evident că fuseserăm imprimați și că operațiunea scăpase de sub control, așa că cei care se îndeletniceau cu asta au întrerupt dialogul nostru pentru a-și rezolva defecțiunea. Tehnica ne omoară, sună o glumă bine cunoscută. Așa și cu serviciul secret: avem informații că S.R.I., care ne-a luat în primire încă din prima zi a săptămânii, dar care încă nu stăpânește bine imprimările pe calculatoarele ultramoderne... Este revoltătoare, de asemenea, și implicarea firmei de telefonie mobilă „Vodafone” în asemenea operațiuni murdare.

Prin urmare, regimul Băsescu a ajuns cu teroarea până aici: supraveghează și interceptează doi vicepreședinți ai Parlamentului, șefi ai unui partid de opoziție.

În această situație, solicităm domnului George Cristian Maior, director al Serviciului Român de Informații, și Comisiei parlamentare de control al activității S.R.I. efectuarea de urgență a unor anchete pentru identificarea și pedepsirea acelor indivizi care practică pe față, fără rușine, cea mai sinistră poliție politică.

Mulțumesc domnule președinte. Are cuvântul domnul senator Puiu Hașotti.

Nu? Nu doriți? Sunteți înscris. Noi vă avem pe această listă.

A! Bilețelele tradiționale... Vă cer scuze, trebuia să țin cont de bilețel.

Dau cuvântul domnului senator Șerban Strătilă, din partea Grupului parlamentar al P.N.L., respectând regula bilețelului, domnule Hașotti.

Stimați colegi,

Ne mai despart doar câteva săptămâni de ziua în care pentru prima dată în România vor fi organizate alegeri pentru Parlamentul European. Aceste alegeri vor reprezenta un test important pentru partidele politice românești. Ele vor trebui să-și facă datoria, să-și informeze publicul asupra temelor europene, să organizeze dezbateri astfel încât alegătorul român să voteze în cunoștință de cauză.

Trebuie să recunoaștem cu toții că timpul pentru a ne atinge aceste obiective este cam scurt și mai trebuie să subliniez, în calitate de membru al unui partid aflat la guvernare, că, dacă nu am fi irosit timpul cu moțiuni, referendum și crize artificial provocate de regizori ce se consideră imbatabili, poate am fi putut dezbate pe larg, pe înțelesul tuturor, subiectele legate de instituții europene, nivel de funcționare etc. Probabil că așa suntem noi, românii, atipici, când este vorba de a face politică în mod serios.

Partidele politice ce vor intra în confruntarea electorală pentru europarlamentare vor avea de ales între un mesaj populist, cu care au fost deja obișnuiți alegătorii noștri, și unul tehnic, cu referire la problemele europene de actualitate, efectele economiei globale, strategia energetică a Uniunii Europene, concurența și piețele interne, cercetare, educația ca factor de progres economic și social al Europei.

Rămâne de văzut pentru ce tip de mesaj vor opta principalii actori ai scenei politice românești. Indiferent, însă, de opțiunea politicienilor, indiferent de partidul pe care îl vor reprezenta în cursa pentru Parlamentul European, europarlamentarii români vor trebui să aibă în vedere că în acest forum vor trebui să facă față unor altfel de provocări.

Mai întâi, va fi testul amortizării pozițiilor din interiorul aceluiași grup politic.

Mai trebuie spus că Uniunea Europeană este un spațiu mai degrabă procedural decât legislativ, de aceea nu trebuie supus riscului ca un vector de imagine din România să nu aibă același succes în Parlamentul European. Și chiar dacă este vorba despre un mandat foarte scurt, profesionalismul trebuie să fie principala componentă a imaginii noastre europene.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al P.D.

Aveți cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Gheorghe David:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Titlul declarației mele este: „Lipsa de sămânță certificată pentru înființarea culturilor din această toamnă afectează producătorii agricoli”.

Eu mă voi referi în special la județul Timiș, pe care îl reprezint, un județ de referință, așa cum va reieși din această declarație.

Cu o suprafață de circa 750.000 hectare de teren agricol, din care aproape 550.000 sunt arabile, județul Timiș se situează pe primul loc din țară. Acestor două informații se cuvine să le adaug precizarea că favorabilitatea solului și condițiile climatice îl situează tot pe primele locuri din țară. Ținând seama de toate acestea, la care aș mai putea adăuga și faptul că dispune de specialiști cu îndelungată experiență, care și-au însușit de-a lungul anilor tehnologii de cultivare a plantelor agricole și de creștere a animalelor comparabile cu cele practicate în interiorul spațiului comunitar, că tot mai mulți fermieri dispun de utilaje de înaltă productivitate, mă simt îndreptățit să adresez ministrului agriculturii și dezvoltării rurale întâmpinarea ce urmează, nu înainte de a menționa că prin îndreptarea lucrurilor asupra cărora mă voi opri beneficiari vor fi toți fermierii României. Pentru mine, Timișul, pe care îl reprezint în Senatul țării, și ca specialist, îl cunosc cel mai bine, fiind o zonă de referință.

Potrivit datelor centralizate de Direcția Agricolă a Județului Timiș, urmau să fie însămânțate peste 200.000 hectare de culturi de toamnă, din care cu grâu circa 140—145.000 hectare,

suprafață care se apropie de cea cultivată, de obicei, în acest județ. După cum se știe, pentru înființarea acestora fermierii vor beneficia de subvenție pe unitatea de suprafață, una dintre condiții este să facă dovada că sămânța folosită este certificată.

Grija pentru acest lucru a fost întotdeauna în ograda Ministerului Agriculturii, care în primăvara fiecărui an făcea o inventariere a culturilor destinate pentru sămânță — mă refer aici la grâu și orz —, iar, după caz, lua măsurile necesare pentru a asigura cantitatea de sămânță pentru înființarea în toamnă a acestor culturi.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Ioan Chelaru, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

Aveți cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o: „Doctrina liberală _versus_ liberalii «șacaleți»”.

Sub drapelul portocaliu al Alianței D.A. am asistat, începând din 2004, la un fenomen care poate fi considerat o caracteristică relevantă a vieții sociale și politice postalegeri, anume invadarea scenei politice publice și economice de personaje secundare, de mâna a doua și a treia, mici șmecheri dotați cu insolență, fără calități morale și intelectuale concrete, dar care se legitimează printr-un instinct aparte al oportunităților. Asta au tras cu sine, în sus, în alegeri Traian Băsescu și Călin Popescu-Tăriceanu. Disproporția dintre ceea ce sunt, dintre calibrul omenesc al acestor oameni, și ceea ce au devenit este amețitoare. Doriți exemple? Se pot da cu nemiluita. Mă voi abține, însă, de a da nume, deocamdată, tocmai pentru că ar însemna să dau prea multă importanță unor personaje care, la adăpostul interesului pentru binele comunității, coțcăresc șacalește tocmai banul statului, deci banul nostru, al tuturor, pe care îl susțin elevat și în șoaptă, ca să nu audă prea multă lume că îl administrează.

În aparițiile lor publice băieții aceștia, „șacaleții”, abordează anemic principiile doctrinei liberale. Au chiar anumite competențe și varii licențe lingvistice. Prin presa locală câte un asemenea X mai bate din tălpici și acuză — vezi bine! — starea și nivelul de trai scăzute ale românilor, în opinia sa, vina aparține, bineînțeles, P.S.D., care atunci când era la guvernare a administrat, citez, „prost sau deloc chestiunea națională”.

Sub guvernarea Tăriceanu, însă, se susține că România a cunoscut o spectaculoasă creștere economică, dar și „șacaleții” noștri se bucură de o remarcabilă și consistentă creștere a sumelor din conturi. Ei derulează și gestionează afaceri a căror cifră îți dă amețeli, cifră care se triplează în fiecare lună, înmulțindu-se spectaculos de la an la an.

Dacă în campaniile electorale susțineau sus și tare că nu vor intra în afaceri cu banii statului, acum, ca urmare a unor licitații dubioase sau prin încredințare directă, „șacaleții” construiesc România noastră de astăzi și de mâine.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Mircea Mereuță, din partea Grupului parlamentar al P.N.L.

Doamnă președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Se apropie un moment crucial pentru testarea puterii de convingere a clasei politice românești: alegerile europarlamentare. Este un moment în care toate partidele politice își prezintă oferta politică, iar unii actori politici încearcă, totuși, nedemocratic, să controleze rezultatele acestor alegeri.

După cum știm cu toții, listele suplimentare și turismul electoral au fost semnele de întrebare ridicate atât asupra ultimelor alegeri, cât și asupra referendumului din mai. Aș vrea să vă reamintesc faptul că, la doar câteva minute după închiderea urnelor, Traian Băsescu aprecia un milion de voturi în plus față de alegerile din 2004, și — mare coincidență! — chiar le-a primit. Interesant de analizat, stimați colegi, profeția perfectă a președintelui înainte de aflarea oficială a rezultatelor, nu-i așa?

Nu mă refer acum la acest subiect, ci la adevărul sec al cifrelor date de listele suplimentare și de turismul electoral. De exemplu, din 8.135.272 de votanți participanți la referendumul din mai, 870.834 au votat pe liste suplimentare. Nu numai că sunt cu peste 165.000 mai mulți decât la alegerile legislative din 2004, ceea ce poate indica transformarea votului pe liste suplimentare în obișnuință pentru unii, dar au o incredibilă pondere de peste 10% în totalul voturilor.

Dacă la referendum procentul nu influența în mod semnificativ rezultatul, nu se mai poate spune același lucru și la alegerile pentru Parlamentul European. O prezență similară de 44% este foarte posibilă, ținând cont și de experiența altor țări. Ajungem atunci la aceleași cifre, care pot să însemne că 10% dintre parlamentari vor fi desemnați de listele suplimentare, adică patru europarlamentari. Nu toți patru vor fi desemnați de nocivul fenomen al turismului electoral, o parte sunt chiar votanți de bună-credință, forțați de împrejurări să voteze pe liste suplimentare. Dați-mi voie, însă, să mă îndoiesc că aceștia ajung la 10% din totalul alegătorilor. Și dacă numai un singur loc ar fi deturnat de la turismul electoral, acesta poate să fie diferența dintre prezența sau lipsa unui partid mai mic în Parlamentul European.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul doamna senator Verginia Vedinaș, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

## **Doamna Verginia Vedinaș:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Distinși colegi,

În calitate de membru al Comisiei pentru afaceri europene a Parlamentului României, am participat, la începutul și mijlocul lunii octombrie, la Bruxelles, la lucrările Comisiei pentru afaceri constituționale a Parlamentului European și, la Estoril, în Portugalia, la Reuniunea Comisiilor pentru afaceri comunitare din cadrul parlamentelor naționale ale statelor membre ale Uniunii Europene, unde s-a dezbătut, în principal, Tratatul de reformă.

După un blocaj de doi ani, provocat de votul negativ dat de Franța și Olanda Tratatului constituțional, președințiile germană și portugheză ale Comisiei Europene și-au propus, și au reușit, să deblocheze acest proces, pentru ca Europa să meargă mai departe. Tratatul de reformă semnat săptămâna trecută la Lisabona este, cum au recunoscut majoritatea oficialilor europeni, un compromis, singurul care s-a putut realiza, pentru ca să se poată continua construcția europeană.

În esență, Tratatul Uniunii Europene își păstrează denumirea, dar preia o parte importantă a prevederilor Tratatului constituțional, iar Tratatul Comunităților Europene devine Tratatul de organizare și funcționare a Uniunii Europene, care preia și el o altă parte din ceea ce trebuia să reprezinte Constituția europeană.

Există, însă, și incontestabile minusuri, pe care le-am semnalat în intervenția pe care am avut-o la Bruxelles, accentuând încă de la început faptul că, din cauza lor, se impune ca atitudinea și reacția față de acest Tratat de reformă să fie moderate, și nu entuziasmul exagerat, care, din punct de vedere al imaginii politice, poate fi important, dar cred că responsabilitatea trebuie să primeze față de imaginea publică.

Îmi este greu să continui, dar mă voi strădui.

Voi enunța câteva dintre elementele de conținut ale Tratatului de reformă. De precizat că în cuprinsul acestuia nu se mai folosesc termenii de „Constituție” sau „Tratat constituțional”, și nici de „lege” sau „lege-cadru”. Au fost excluse prevederile care reglementau însemnele Uniunii Europene. Carta drepturilor și libertăților fundamentale a fost și ea decupată din conținutul tratatului și va fi adoptată de sine stătător, menționându-se, însă, la nivel declarativ, că statele înțeleg să respecte caracterul obligatoriu al Cartei, în concordanță cu jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului.

Un alt element important este eliminarea prevederii referitoare la principiul preempțiunii dreptului comunitar asupra dreptului național, pe care noi ne-am grăbit deja să-l consacrăm în Constituție, la art. 148 alin. (2), și înlocuirea lui cu o dispoziție de principiu, cu caracter declarativ, prin care statele înțeleg să respecte acest caracter.

Un element pozitiv este creșterea rolului parlamentelor naționale, care vor avea posibilitatea să controleze respectarea principiului subsidiarității în politica europeană, precum și recunoașterea, pentru un milion de cetățeni din statele membre, a dreptului de inițiativă legislativă.

Reforma votului a fost, însă, amânată până în 2017. Au fost acceptate mai multe compromisuri promovate, în principal, de Marea Britanie și Polonia, ceea ce reprezintă un argument în plus pentru imaginea de scădere a entuziasmului față de construcția europeană.

Toate aceste aspecte, pe care nu m-am reținut să le semnalez în intervenția mea, ne determină să susținem că reforma constituțională trebuie să continue și după 2009, în acest moment fiind într-o situație... singura acceptabilă pentru a debloca procesul de reformă și, implicit, procesul de continuare a construcției europene.

În cadrul Reuniunii COSAC, de la Estoril, au fost reluate, alături de alte teme, dezbaterile privind Tratatul de reformă și s-au formulat propuneri pentru viitoarele reuniuni. Din partea Comisiei pentru afaceri europene a Parlamentului României am propus trei teme, respectiv: „Politica de vecinătate a Uniunii Europene — dimensiunea estică”, „Reforma sistemului de resurse proprii” și „Reglementarea pieței financiare”.

Nici nu îndrăznesc să mai rog prezidiul să mă ajute să pot să-mi continui declarația politică, pentru că prezidiul însuși este cel care mă împiedică să fac acest lucru, așa că mă abțin. Mai am foarte puțin. Sper să reușesc, totuși, să mă fac înțeleasă, dragi colegi. Și mulțumesc pentru gentilețea... mai ales a domnului secretar Vasilescu.

Dragi colegi,

Suntem a șaptea țară din cadrul Uniunii Europene, ca mărime, și cred că acest lucru ar trebui să se manifeste și printr-o prestație mai activă, prin impunerea unor puncte de vedere care pot sau nu să fie agreate, important este ca ele să fie ridicate, iar România să demonstreze capacitatea de a impune și de a se impune. Demnitatea, fie ea națională sau personală, nu se cerșește, nu se câștigă prin pasivitate, ci printr-o acțiune responsabilă.

Vă mulțumesc, domnilor colegi.

Și eu vă mulțumesc, doamnă senator.

Are cuvântul domnul senator Cristache Rădulescu, din partea Grupului parlamentar al P.D.

## **Domnul Cristache Rădulescu:**

Doamnă președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

Asistăm și acum, ca întotdeauna când președintele Traian Băsescu are un program politic, la declarații acide ale adversarilor săi. Aceștia s-au plâns că votul uninominal va duce la dizolvarea partidelor și l-au acuzat pe președinte de dictatură.

Există și o altă categorie, a celor care s-au plâns de faptul că șeful statului intervine brutal în activitatea Parlamentului.

Adevărul este că în spatele acestor declarații nu se află decât teamă: teama de un referendum, teama acestor politicieni de a se supune în mod direct voinței electoratului, frica de a renunța la siguranța pe care le-o conferă lista de partid și de a veni singuri, cu realizările lor, în fața cetățenilor.

Politicienii nu vorbesc decât în șoaptă despre dezavantajele votului uninominal, deși le clamează sus și tare atunci când alegătorii nu sunt de față, și asta din pricina faptului că nu e de bonton și nu aduce simpatie politică în momentul de față să vorbești despre pericolele votului uninominal. Ele sunt, însă, menționate în toate studiile făcute pe această temă.

Totuși, nu despre asta vreau să vorbesc astăzi. Doresc să vă spun, cu sinceritate, de ce societatea românească are mare nevoie de votul uninominal. Din punctul meu de vedere, este simplu: votul uninominal este singurul care a reușit să aducă un oarecare conținut aparenței de societate democratică pe care doar o mimăm de aproape două decenii. Ne plângem că votul uninominal ar aduce în Legislativ doar vedete rock și politicieni plătiți cu bani oculți. Oricum, avem vedete de muzică populară, și politicienii sunt tot timpul bănuiți că ar avea în spate interese oculte pe care le slujesc. Ar deveni aceste lucruri vizibile? Probabil că în aceeași măsură în care se întâmplă chiar acum, dar s-ar rezolva problema reală cu care se confruntă societatea noastră. Politicienii noștri se simt în mai mare măsură răspunzători față de partidul din care fac parte decât față de propriii alegători și, până la urmă, e logic. Partidul îi promovează pe loc eligibil și, așa, ajung în Parlament. Faptul că lista este votată de alegători... Aici începe discuția noastră. Nimeni nu poate spune cu exactitate ce personalitate aduce votul partidului și cine supraviețuiește politic datorită popularității acestuia. Toate studiile asupra personalității, elaborate în ultimii ani, au arătat că românul votează în funcție de notorietatea unei anumite persoane și nu are disponibilitate pentru a face analiza exactă a calităților respectivelor personalități. Ca urmare, ar trebui să spunem că siglele partidelor sunt mai cunoscute decât numele majorității politicienilor, dar că este nevoie de o relație directă între alegător și parlamentarul care îl reprezintă o arată exact modul în care sunt aleși primarii noștri. Sunt schimbați atunci când urbea este nemulțumită de prestația lor sau pot primi chiar mai mult de trei mandate atunci când aceștia se arată interesați de soarta cetățenilor. Ne bucurăm atunci când se întâmplă așa. Avem în față exemplul clar că societatea noastră poate fi pe drumul cel bun.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnule senator Mihai Țâbuleac, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc. Stimați colegi,

Mi-am intitulat declarația de astăzi „Opriți agresiunea Guvernului perceptor!” sau „Unde sunt băieții mai deștepți, la energie ori la finanțe?”.

Vă mărturisesc că încep să înțeleg de ce Guvernul condus de autointitulatul premier Călin Popescu-Tăriceanu se tot laudă cu mărețe realizări. Câtă măreție găsim, bunăoară, la măsura introducerii taxei speciale de primă înmatriculare, de fapt un abuz menit să sporească veniturile celor care se ocupă de comerțul cu autoturisme, dar și să ne facă de tot râsul în Uniunea Europeană, în care am pășit cu stângul. Mai nou, autointitulații și susținuții noștri au reușit performanța maximă de a ne distruge și bruma de credibilitate pe care o mai aveam, ca instituție și ca oameni politici, atribuindu-ne tuturor același nume: „Remeș, caltaboșarul”!

Prin prezenta intervenție, eu îmi fac datoria să atrag atenția asupra unei alte fapte mărețe, o creație subtilă a băieților deștepți de la finanțe, o otravă cu efect sigur și de lungă durată. Mai întâi, au schimbat regula în ceea ce privește cuantumul majorărilor de întârziere pentru creanțele fiscale, astfel încât această penalizare a ajuns la un nivel de cinci ori mai mare decât dobânda bancară. Apoi, au schimbat regula în ceea ce privește ordinea stingerii datoriilor bugetare, anulând dreptul contribuabilului de a preciza natura plăților efectuate și obligând la achitarea cu prioritate a penalităților.

În fine, tot pe furiș, din ascunziș, sub denumirea care nu poate trezi niciun fel de emoție, respectiv, reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, s-a modificat Codul de procedură fiscală, astfel încât amenzile au fost majorate amețitor. Spre exemplu, numai pentru depunerea cu întârziere a unei declarații, amenda suportată de persoanele fizice s-a majorat de zece ori, în condițiile în care funcționarul public nu are niciun fel de obligație de înștiințare sau de atenționare. Trebuie să se știe că toate aceste măsuri au fost determinate, de fapt, de un interes personal și meschin al funcționarilor din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor de a-și rotunji veniturile prin intermediul unui sistem al așa-ziselor stimulente. Este vorba de un fel de acord global care constă în formarea, în fiecare lună, a unor fonduri pentru acordarea de stimulente personalului din aparatul propriu al Ministerului Economiei și Finanțelor și al A.N.A.F., precum și din unitățile subordonate, prin reținerea unei cote de 15% din sumele reprezentând penalități și amenzi încasate.

Vă pregătiți să încheiați, domnule senator?

## Imediat!

Acum ați înțeles și dumneavoastră de ce cei pe care îi susținem noi la guvernare se laudă cu bune rezultate? Acum ați înțeles de ce s-a ajuns în situația ciudată potrivit căreia contribuabilii români se împart în două categorii? Dușmanii funcționarilor fiscali, adică cei care își înregistrează datoriile, și prietenii celor de la fisc, adică cei care stăpânesc piețele, fără a înregistra actele de comerț. Este revoltător să constați, conform datelor oferite de Institutul Național de Statistică, faptul că salariații din administrația publică sunt pe locul doi în topul angajaților cu câștigurile medii lunare cele mai mari în anul 2006, fiind depășiți doar de consultanții financiari. Învățământul și sănătatea sunt pe ultimele locuri, iar managerii din sectorul privat nici nu intră în discuție.

De aceea, vă adresez, din nou, rugămintea cu care am început: opriți agresiunea Guvernului perceptor! Cu adevărat, România nu este țara păsăricilor și a băieților deștepți, oriunde s-ar afla aceștia, la energie sau la finanțe, la putere sau în opoziție.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Și eu vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Adrian Păunescu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

## **Domnul Adrian Păunescu:**

## Domnilor colegi,

Mă gândeam, în timp ce ascultam demonizarea lui Remeș, mă gândeam cu câte tone de caltaboș poate fi cumpărată o navă.

Se pare că o navă e mai scumpă decât un kil de caltaboș. Este, totuși, un record să ronțăi o flotă, când unii, pe care șmecherii îi vor transforma în vinovații principalii, au primit niște caltaboși, deși aveau 6.000 de porci. Or să apară chestiuni foarte curioase în analizele care se vor face.

Eu am venit la microfon propulsat de energia negativă pe care a reușit să mi-o împrumute colegul nostru, senatorul Markó Béla. De multă vreme nu am simțit nevoia să lupt pentru regăsirea fiului cu mama.

De multă vreme nu am simțit nevoia să exersez ceea ce puteam să fac în tinerețe, și anume să joc fotbal, aplicând una dintre lovituri exact în partea moale, acolo unde scaunul cu patru picioare ar putea să-și cedeze unul dintre picioare spre a penetra părțile moi. De multă vreme nu am fost atât de indignat și atât de marcat de o ticăloșie la nivel internațional, cum este cea pe care a făcut-o președintele U.D.M.R., colegul nostru, domnul senator Markó Béla. Dacă aș zice: să-i fie rușine!, ar fi puțin.

De aproape 20 de ani aceste uneltiri împotriva unității naționale există. Ele au existat și înainte. Mă duceam pe stadionul din Arad cu Cenacul „Flacăra” și observam că, într-o anumită zonă, apare un colorit foarte straniu: roșu, alb, verde. Și îmi aduceam aminte că Italia are și ea un steag alb, roșu, verde și că noi suntem vecini la vest cu Italia. Nu?

Și mă întrebam: ce-i asta? Ce sunt provocările astea?

Pe de altă parte, de multă vreme nu am fost într-un asemenea acord, aproape monolitic, cu partidul social-democrat, din care fac parte, unde mereu am nuanțe, mereu am întrebări, profitând de faptul că sunt intelectual, că sunt creator, și viața trece și nu pot înghiți pe nemestecate tot ce mi se spune de către oricine mi s-ar spune.

Acum, însă, auzindu-l, de sus, din birou, pe colegul nostru Dan Mircea Popescu, citind în sală, aici, poziția oficială a P.S.D.-ului, m-am mai înscris o dată în P.S.D.

Vocea, parcă de crainic al celui de-Al Doilea Război Mondial, Levitan se numea marele crainic care anunța: „Gavariat Levitan”, și se anunțau lucruri importante, vocea de Levitan a colegului și prietenului Dan Mircea Popescu m-a cutremurat. El spunea niște adevăruri esențiale ale P.S.D. Cine nu dorește să respecte Constituția României, să respecte Constituția propriei mame! Nu se poate crea o problemă

acolo unde ea nu există. Această batjocură pe care o suportăm în permanență durează de ani și ani. Sunt oameni care au arătat-o la vreme. Trei sunt colegii dumneavoastră: Vadim, Funar, Păunescu. Ei au fost etichetați de-a lungul acestor ani ca extremiști. Se constată, acum, că tot ceea ce au spus că se întâmplă și se va întâmpla s-a întâmplat. Dar eticheta le rămâne. Și una dintre infirmitățile clasei politice din România este că, din cauza gloriei negative care s-a făcut, de exemplu, Partidului România Mare, pe care-l salut, pe care-l respect și în care nu vreau să intru — nu de asta vorbesc așa, ci din conștiință vorbesc așa —, gloria negativă a fost aceea că este un partid extremist cu care nu se poate lucra, că nu poate veni la guvernare. Și este o infirmitate a guvernării în România, este o infirmitate că oameni în toată firea, care și-au făcut datoria spunând la timp ce se va întâmpla, au fost scoși pe margine de niște politicieni corupți și de o presă îngenuncheată și ei au ajuns să fie etichetați pentru tot restul vieții.

Ce este extremist în faptul de a spune și de a fi spus că există forțe care doresc să rupă Ardealul de România? Cum vine declarația aceasta a senatorului Markó Béla că-i este dor de „patria pierdută”? Care patrie? Îi este dor de patria pierdută?! Să meargă în ea sau în ce-i este mai apropiat... Cum vine asta că Markó va lupta? Există dușmani ai minorității maghiare?

Iată ce declarații face liderul U.D.M.R., și tot noi suntem extremiști, noi, care le constatăm! „Țara pierdută în 1918, casele, pădurile, pământurile, steagul... în 1526 strămoșii noștri au pierdut...” — probabil este vorba de înfrângerea de la Mohács — „pentru un secol și jumătate țara nu a mai fost a noastră”. Ce mod de a discuta este acesta? Unde se trezește acest derbedeu politic? Cât vom mai suporta mizeriile acestea? Este ușor să punem în seama Guvernului liberal vinovăția liderului U.D.M.R., dar U.D.M.R. a fost alături și de P.S.D., și alături de toate forțele care au condus România, P.D., P.C.! De ce a avut loc U.D.M.R. în toate guvernările? Pentru că noi suntem, în genere, slabi și pentru că statul român s-a transformat într-o ficțiune.

Unde sunt legile noastre? Poate oricine să facă orice în România? Dacă traversează strada pe roșu, domnul Markó Béla poate avea contact cu o mașină. Dacă traversează Constituția pe roșu, domnul Markó Béla nu va avea contact cu nicio lege, cu nicio reglementare, va putea face, în continuare, ce dorește.

Probabil că este disperat și că este în competiție, e în licitația mizerabilă a antiromânismului cu alte forțe și mai radicale decât dumnealui. Mai radicale? Dar mai mult decât atât ce se poate spune? Asta este o declarație de război. Trebuie să căutăm pe hartă țara care ne-a făcut această declarație de război, conform unei legende istorice mai vechi, și să-i răspundem, să n-aștepte inutil.

Cum vine asta? Ne spune domnul Markó Béla că va lupta trei sau treizeci, nu știu câți ani, ca să-și regăsească patria pierdută. Cu cine va lupta? Cu noi, cu cine altcineva? Să vină la luptă! Să vină la luptă pe față și să spună conform căror drepturi europene poate dumnealui să spargă țări. De aceea are dumnealui interes și de aceea au dumnealor interes să elogieze independența Kosovo, nu pentru că ar muri de dragul albanezilor, cu care mai degrabă noi, românii, suntem rudă, ci pentru că vor precedente în Europa, aici, aproape.

Până de curând, eu mă mai amăgeam cu gândul că este un joc politic și că patria dânsului și a dânșilor este aici. Așa mi-am închipuit. Dar, așa cum avertiza unul dintre marii scriitori și ziariști maghiari din România, Hajdu Győző, victimizat de acești nemernici, om care luptă de 17, 18 ani să ne arate adevărata față a acestor extremiști, domnul Markó Béla a cerut la Tușnad ceva foarte simplu, și anume „Ardealul înapoi!”. Este adevărat că, la un moment dat, a spus și „înapoi ardelenilor”. Adică muntenii, moldovenii, etniile dobrogene nu au voie în Ardeal. Dar „,Ardealul înapoi!” era lozinca lui Horthy Miclós. „Ardealul înapoi!”... Și noi ne-am făcut că nu vedem. Markó e horthyst! Și noi am mers mai departe, având nevoie de majorități formale, și nu putem acuza pe unii de ceea ce am făcut toți. Toți, cu excepția celor care au fost etichetați ca extremiști, pentru că au prevestit acest pericol. Și acest pericol există. Și Transilvania nu poate fi tratată ca o domnișoară de împrumut, ca o damă de companie a diverselor formațiuni politice și a diverselor pofte barbare.

V-aș recomanda să citiți ce a scris în „Flacăra” mea, de-a lungul vremii, Hajdu Győző. Lucruri curajoase, cinstite, documentate. A scos și o carte despre Europa. Să vedeți cum sunt puse aceste probleme de-a lungul acestor șaptesprezece ani și să constatați cât de greu reacționăm, cât de târziu reacționăm.

Cu îngăduința dumneavoastră și a președintelui de ședință, aș cere permisiunea ca poezia aceasta, „Nu putem trăi fără Ardeal”, scrisă în 1990, să fie cuprinsă toată în cuvântul meu, din „Monitorul Oficial”, al ședinței noastre.

„De-ar fi să n-avem soră și nici frate, De-ar fi să fim doar fuga unui cal, Fără crâcnire le-am răbda pe toate, Dar nu putem trăi fără Ardeal. El e blazonul nostru de noblețe, El e tiparul nostru vale-deal, Pot ochii și cu noaptea să se-nvețe, Dar nu putem trăi fără Ardeal. Puteți să faceți toți cu viața chetă, Puteți să vă distrați la carnaval, Noi am putea trăi fără planetă, Dar nu putem trăi fără Ardeal. El n-are cu nimic asemănare, Ca aerul ne este de vital, Când plânge el, pe toți în somn ne doare, Dar nu putem trăi fără Ardeal. Pe roțile istoriei e sânge Și ele-n iarbă freamătă brutal, Pe Dealul Crucii, maica Horii plânge, Dar nu putem trăi fără Ardeal. Identitatea noastră e jucată Nerușinat, la mese de scandal, Și noi mai iute am muri o dată, Dar nu putem trăi fără Ardeal. Prea bine, tată, și prea bine, mamă, Că ne-ați născut e-un amănunt normal, Putem gusta-mpăcați această dramă, Dar nu putem trăi fără Ardeal. Tăiați în două, fără de nădejde, Și umiliți în cel din urmă hal, Putem tăcea un secol, românește, Dar nu putem trăi fără Ardeal. Am fi de strajă silei spațiale, Am fi un avorton universal, Dac-am găsi, spre compromis, o cale, Dar nu putem trăi fără Ardeal. Nu-l vom ceda păgânei pofte hoațe A unui rege încarnat pe cal, Prin Univers l-am duce noi pe brațe, Dar nu putem trăi fără Ardeal. Nu-i jurământ, ci e predestinare, Nu e un vis, ci e un fapt fatal, Putem să existăm fără oricare, Dar nu putem trăi fără Ardeal. Nu e-o provincie și nu-i o hartă, E marea-ntreagă, nu-i un simplu val, Lumină, templu, inimă și soartă, Dar nu putem trăi fără Ardeal. Și România nu e Românie, Ci simplu coridor comercial, De n-ar fi el, tipar înalt să-i fie, Dar nu putem trăi fără Ardeal. Mandat la conferințele de pace Și ultim manifest continental, Nu uneltiți, că-n rug ne vom preface, Dar nu putem trăi fără Ardeal. O lance-n codrii noștri mai rămâne, Sub forma unui mugure total, Deșteaptă-te, deșteaptă-te, Române, Dar nu putem trăi fără Ardeal. El este cifrul nostru fără sațiu, Ce-aruncă-n aer orice cod vamal, E taina noastră, peste timp și spațiu, Dar nu putem trăi fără Ardeal. Nimic nu e, dacă nu e Ardeal.” Și adaug aici, acum: Jurăm. Jurăm. Jurăm pentru Ardeal!

## **Doamna Norica Nicolai:**

Mulțumesc, domnule senator.

Cu declarația dumneavoastră politică a luat sfârșit această sesiune.

Permiteți-mi să vă citesc, înainte de a intra în ordinea de zi a dezbaterilor asupra proiectelor de lege, o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 17 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

— Lege pentru ratificarea Protocolului adițional, semnat la București la 29 septembrie 2006, la Scrisoarea de înțelegere dintre Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind controlul drogurilor și aplicarea legii, semnată la București la data de 3 iulie 2001;

— Lege privind aprobarea aderării Consiliului Legislativ la Asociația Consiliilor de Stat și a Jurisdicțiilor Administrative Supreme din Uniunea Europeană;

— Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2007 privind completarea Legii nr. 260/2002 pentru ratificarea Acordului dintre România și Statele Unite ale Americii privind statutul forțelor Statelor Unite ale Americii în România, semnat la Washington la 30 octombrie 2001;

— Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Maltei privind cooperarea în domeniul combaterii criminalității organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanțe psihotrope și precursori ai acestora, precum și a altor infracțiuni grave, semnat la Luxemburg la 12 iunie 2007.

Mulțumesc, stimați colegi.

De asemenea, vă rog să-mi permiteți să supun aprobării dumneavoastră procedura de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 213 din 17 noiembrie 1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare.

Stimați colegi,

Am rugămintea să vă ocupați locurile în sală. Îi rog și pe liderii de grup, de asemenea, să-i mobilizeze pe colegii noștri în sală. Vă rog să vă ocupați locurile în sală.

Stimați colegi,

Mai fac un apel la dumneavoastră pentru a vă ocupa locurile în sală, în vederea supunerii ordinii de zi spre aprobare plenului Senatului.

Îi rog pe toți colegii noștri să își ocupe locurile în sala de ședință.

## Doamnă președinte,

Studiind proiectul ordinii de zi de astăzi, noi am văzut că de la punctul 18 până la punctul 22, punctele 18, 19, 10, 21, 22 și, iertați-mă, și punctul 23, sunt reglementări care au termen de aprobare tacită 24 octombrie.

Din această cauză noi vă propunem să treceți aceste 7 lucrări după punctul 4 al ordinii de zi, pentru că nu credem că este corect ca, în momentul în care comisiile au lucrat — unele dintre aceste documente sunt și revenite în plen ca urmare a discuțiilor anterioare —, să nu exercităm dreptul de vot și să le lăsăm să treacă tacit.

Repet, pentru stenogramă, dacă doriți, pot citi tot textul, dar pierdem mult timp.

Nu. Domnule senator, punctul 12 al ordinii de zi, termenul apropiat este 24, celelalte proiecte legislative intră în aprobare tacită fie pe data de 22, fie pe data de 24 octombrie anul curent.

Noi vă spunem, pot trece unele în aprobare tacită și să nu intereseze, dar grupul nostru parlamentar — și am mandatul grupului — insistă, pentru cele pe care le considerăm importante, ca punctele 18, 19, 20, 21, 22 și punctul 23 să fie introduse pe ordinea de zi după punctul 4.

## Mulțumesc și eu, domnule senator.

Am sesizat și noi, de la prezidiu, această chestiune. Dacă mai sunt intervenții pe același subiect sau alte intervenții de procedură?

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Vă mărturisesc că este o chestiune pe care vreau să o ridic și pe care mi-a sesizat-o presa, venind către Senat, legată de un proiect de lege privind Poliția animalelor, pe care, din câte știu, l-ați semnat și dumneavoastră, doamnă președinte, și care are termen de aprobare tacită, am înțeles, chiar astăzi și nu se regăsește pe ordinea de zi.

Eu, militând, așa, pentru a apăra onoarea Camerei noastre, am spus că nu este în cutuma Senatului să accepte să treacă pe procedura adoptării tacite și că noi ne asumăm întotdeauna responsabilitatea dezbaterii proiectelor de lege, și poate clarificăm această chestiune și introducem și acest proiect pe ordinea de zi de astăzi, chiar dacă avem o ordine încărcată.

Am simțit nevoia să o supun, totuși, atenției dumneavoastră.

## Mulțumesc și eu.

Propuneți introducerea pe ordinea de zi a acestui proiect de lege.

Vă rog, domnule senator Gavrilă Vasilescu, pe chestiune de procedură.

## Doamnă președinte,

S-a făcut o remarcă în legătură cu modul în care a fost prezentat proiectul ordinii de zi și, pe bună dreptate, s-a constatat un lucru care pe mine chiar mă surprinde. Cine a fost inițiatorul acestei ordini de zi?

Avem 9 poziții în care suntem Cameră decizională, de la poziția 3 până la 11 inclusiv, și nu suntem legați de termen, iar de la poziția 12 până la poziția 23 inclusiv sunt 11 proiecte de lege sau inițiative legislative care au termen de adoptare tacită unul pe 22.10.2007, adică astăzi, și celelalte 10 au termen pe data de 24 octombrie, miercuri.

Întrebarea mea este următoarea: începem cu cele cu care nu suntem presați sau schimbăm ordinea de zi și începem cu cele care trec prin adoptare tacită? S-a făcut o remarcă aici în legătură cu această problemă. Era ceea ce discutam la un moment dat și am deranjat-o pe doamna Vedinaș, i-am spus și i-am cerut scuze pentru treaba aceasta.

Asta discutam cu doamna președinte, că m-a rugat colegul Ilie Sârbu să îl înlocuiesc la prezidiu, și, constatând

lucrul acesta, am considerat că trebuie să rezolvăm această problemă, nu putem să o lăsăm așa.

## Mulțumesc, domnule senator.

Rugămintea mea este să ne cantonăm strict la chestiuni de procedură, pentru că, altfel, putem face această dezbatere și nu mai votăm nimic dacă o să ținem discursuri.

Domnul senator Puiu Hașotti și domnul senator Valentin Dinescu, pe chestiuni de procedură, în legătură cu ordinea de zi.

## Doamnă președinte, Stimați colegi,

Sigur, putem fi de acord cu propunerea pe care a făcut-o distinsul nostru coleg, domnul Șerban Mihăilescu, putem fi de acord și cu observațiile pe care le-a făcut domnul secretar Gavrilă Vasilescu, dar, totuși, o întrebare trebuie să o adresăm: la ședința Biroului permanent nu s-a văzut propunerea pentru ordinea de zi? Reprezentanții tuturor grupurilor parlamentare au participat, domnul senator Gavrilă Vasilescu a participat și dânsul la ședința Biroului permanent.

Putem accepta propunerea făcută, dar, încă o dată spun, nu este în regulă să avem o dezbatere acum, în plenul Senatului, după ședința de Birou permanent unde s-a aprobat prin consens ordinea de zi.

## Mulțumesc, domnule senator.

Aveți dreptate. Din păcate s-au înscris în ordinea de zi toate proiectele de lege reportate de la ședințele de plen anterioare, în ordinea aceasta.

Domnule senator Valentin Dinescu, tot cu privire la ordinea de zi, aveți cuvântul.

## Doamna președinte,

La punctul 23 din ordinea de zi avem un proiect de lege care aprobă o ordonanță, aprobă o ordonanță privind organizarea și funcționarea Agenției pentru Serviciile Societății Informaționale.

Vă rog să observați că această ordonanță vine să modifice ordonanța de urgență a Guvernului care nu a trecut de Senat, Senatul fiind Cameră decizională, motiv pentru care noi considerăm că Senatul este greșit sesizat ca primă Cameră și vă rugăm să supuneți aprobării Senatului prelungirea termenului la 60 de zile, astfel încât să putem lua toate măsurile necesare pentru trimiterea acesteia la Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

## Mulțumesc, stimate coleg.

Concluzionând, avem de-a face cu o propunere a Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat de modificare a ordinii de zi, astfel încât după punctul 4 al ordinii de zi aprobate de Biroul permanent să trecem la punctul 13 și următoarele, dând prioritate reglementărilor de proiecte legislative care îndeplinesc termenul de adoptare tacită în data de 22 și, respectiv, 24 octombrie.

Vă mulțumesc.

O a treia propunere formulată de Grupul parlamentar al Partidului România Mare este ca la punctul 23 din ordinea de zi, considerând că suntem în prezența unei legi complexe, să prelungim termenul de adoptare la 60 de zile, pentru ca, ulterior, să declanșăm procedurile de desesizare în favoarea Camerei Deputaților.

Cu aceste modificări,

La punctul 3 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aderarea Guvernului României la Convenția internațională privind reglementarea vânării balenelor, adoptată la Washington la 2 decembrie 1946, și la Protocolul la Convenția internațională privind reglementarea vânării balenelor, adoptat la Washington la 19 noiembrie 1956.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, aveți cuvântul.

Inițiatorul, vă rog.

Microfonul 8.

Doamna secretar de stat, vă rog.

## **Doamna Lucia Ana Varga** — _secretar de stat_

_în Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile_ **:**

## Mulțumesc.

Comisia internațională privind vânarea balenelor a fost înființată ca o instituție cu rolul de a gestiona și conserva stocurile de balene. Scopul principal a acestei convenții este de a asigura o conservare adecvată a stocurilor de balene și de a păstra pentru generațiile viitoare această resursă naturală deosebit de importantă, reprezentată de stocurile de balene.

Această convenție a fost modificată prin Protocolul la Convenția internațională privind reglementarea vânării balenelor, care a fost adoptat la Washington la 19 noiembrie 1956.

Având în vedere aceste aspecte, considerăm că este oportun ca Guvernul României să adere la Protocolul la

Convenția internațională privind reglementarea vânării balenelor, care a fost adoptat la Washington la 19 noiembrie 1956, cu atât mai mult cu cât cele 17 state ale Uniunii Europene sunt membre și au ratificat această convenție.

Proiectul de lege a fost prezentat pentru dezbatere și îl supunem spre aprobare. Mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă secretar de stat.

Din partea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnule senator, aveți cuvântul.

Microfonul 6, vă rog.

Mulțumesc doamnă președinte.

Este un raport de admitere, are aviz favorabil de la Comisia pentru politică externă.

Legea este o lege ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Mulțumesc, domnule senator.

Declar deschise dezbaterile generale.

Sunt intervenții pe marginea proiectului de lege? Constat că nu sunt intervenții.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind declararea neaplicării „Regulilor uniforme privind Contractul de Utilizare a Infrastructurii în traficul internațional feroviar (CUI)”, a „Regulilor uniforme privind validarea Normelor tehnice și adoptarea Prescripțiilor tehnice uniforme aplicabile materialului feroviar destinat utilizării în trafic internațional” (APTU) și a „Regulilor uniforme privind Admiterea Tehnică a Materialului Feroviar utilizat în trafic internațional (ATMF)”, cuprinse în apendicele E, F și, respectiv, G la Convenția privind transporturile internaționale feroviare (COTIF), semnată la Berna la 9 mai 1980.

Proiectul este o prioritate legislativă a Guvernului. Inițiatorul, vă rog.

Aveți cuvântul la microfonul 9.

## **Domnul Barna Tánczos** — _secretar de stat în Ministerul Transporturilor_ **:**

## Mulțumesc.

Este vorba despre norme tehnice utilizate în transportul pe calea ferată. În aceste apendice, E, F și G, sunt prinse referiri la acele elemente de infrastructură care nu corespund normelor din Uniunea Europeană, trebuie să facă România această declarare de neaplicare, pentru a nu se declanșa procedura de încălcare împotriva țării noastre. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule președinte Dinescu, Comisia economică, industrii și servicii, aveți cuvântul. Microfonul nr. 7.

Vă mulțumesc.

Comisia vă propune un raport de admitere, fără amendamente, având în vedere cele prezentate aici de Guvern.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Declar deschise dezbaterile generale.

Sunt intervenții pe marginea proiectului de lege? Constat că nu sunt.

Trecem la punctul 13 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.

Vot pe raport și vot...

Stimați colegi, ați făcut această propunere legislativă pentru a vă exercita votul și constat că ați părăsit băncile.

Fac un apel la colegii senatori să-și ocupe locul în bancă pentru a-și exercita dreptul de vot.

Domnule secretar, vă rog frumos, cvorumul...

Îi rog pe stimații noștri colegi senatori să-și ocupe locurile, iar persoanele străine care se află în această sală le rog să părăsească sala. Este valabil și pentru domnul din ultimul rând...

Vă rog să vă ocupați locurile.

Stimați colegi, în acest moment sunt în sală 72 de senatori, cu domnul Tărăcilă, pe care-l las să-și ocupe locul. Doresc să

Stimați colegi, din câte îmi aduc eu aminte, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări trebuia să ne prezinte un punct de vedere cu privire la caracterul legii.

Un reprezentant al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, care a participat la dezbateri pe această chestiune.

Doamna Vedinaș. Vă rog. Microfonul 3, vă rog.

Doi, doamnă președinte.

Doamnă președinte, suntem la punctul 4 din ordinea de zi, da?

Nu, doamna senator, am convenit, la propunerile dumneavoastră, să începem cu punctul 13 din ordinea de zi, schimbând ordinea de zi pentru a da prioritate legilor care îndeplinesc termenul de adoptare tacită.

Deci la punctul 13 dacă sunt probleme în legătură cu caracterul legii.

Doamnă președinte, în Senat s-a discutat această chestiune referitoare la regimul de muncă al străinilor, iar în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări s-a stabilit că este lege organică.

Aceasta nu a făcut obiectul solicitării unui punct de vedere de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

În aceste condiții, constat că raportul la acest proiect de lege nu a întrunit numărul de voturi necesar pentru a fi adoptat ca o lege organică.

E de admitere, nu respingere!

## **Doamna Norica Nicolai:**

Nu este!

Stimați colegi, raportul a fost respins.

Listă pentru Grupul parlamentar al P.N.L. și pentru Grupul parlamentar al P.R.M.

La punctul 14 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, precum și pentru modificarea Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare.

Este o lege organică. Raportul este favorabil.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Listă, anticipat!

## **Doamna Norica Nicolai:**

Și listă, anticipat.

Păcat, stimați colegi, era un proiect de lege pe care l-am dezbătut împreună.

Punctul 15 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora.

Punctul 12!

## **Doamna Norica Nicolai:**

Punctul 12 nu s-a cerut, stimați colegi. Nu pot supune la vot ceea ce nu s-a cerut.

La punctul 16 din ordinea de zi se află înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și repararea prejudiciului asupra mediului.

Legea are caracter organic.

Raportul comisiei este favorabil, fără amendamente.

Dezbateri...

Da. Vă cer scuze, la mine figurează că a fost dezbătută. Inițiatorul? Microfonul 8.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal privind răspunderea de mediu, referitor la prevenirea și repararea prejudiciului asupra mediului, în vederea armonizării legislației naționale cu acquis-ul comunitar în materie, prin transpunerea în totalitate a prevederilor Directivei Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene nr. 2004/35. Această directivă stabilește un cadru comun pentru prevenirea și repararea prejudiciului adus mediului, la un cost rezonabil pentru societate.

De asemenea, prezenta ordonanță prevede și cazurile în care, ca urmare a producerii unui prejudiciu asupra mediului, nu se declanșează regimul răspunderii de mediu. Acestea sunt: un conflict armat, ostilități, război civil sau insurecție, un fenomen natural excepțional inevitabil și insurmontabil.

Proiectul de lege a fost dezbătut în comisie, prin urmare vă rugăm să-l aprobați.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Microfonul 7.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Doamna senator Verginia Vedinaș.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere acest proiect de lege, a avut în vedere și avizele pozitive care s-au primit de la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, de la Consiliul Legislativ și a hotărât un raport de admitere, fără amendamente.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Vă mulțumesc și eu. Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă sunt intervenții pe marginea acestui proiect de lege? Constat că nu sunt intervenții.

Doamna Vedinaș, v-ați temut în legătură cu acel proiect cu privire la protecția animalelor, termenul de adoptare tacită este 22 noiembrie. Probabil că s-a încercat un interviu jurnalistic și ați fost păcălită în legătură cu termenul de adoptare tacită.

Mulțumesc. Aveți cuvântul.

## **Domnul Gavrilă Vasilescu:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

|Antonie Ștefan Mihail|absent| |---|---| |Apostol Neculai|prezent| |Arcaș Viorel|prezent| |Ardelean Aurel|absent| |Arion Viorel|absent| |Athanasiu Alexandru|europarlamentar| |Basgan Ion|prezent| |Berceanu Radu Mircea|absent| |Blaga Vasile|absent| |Bobeș Marin|absent| |Cazacu Cornelia|prezentă| |Câmpeanu Radu Anton|învoire| |Cârlan Dan|absent| |Chelaru Ioan|absent| |Cinteză Mircea|prezent| |Ciornei Silvia|europarlamentar| |Cioroianu Adrian Mihai|Guvern| |Cismaru Ivan|prezent| |Copos Gheorghe|prezent| |Corodan Ioan<br>Cozmâncă Octav|prezent<br>concediu medical| |Crețu Corina|europarlamentar| |Crețu Ovidiu Teodor|prezent| |Cucuian Cristian|prezent| |Cutaș George Sabin|absent| Daea Petre prezent David Cristian Guvern David Gheorghe prezent Diaconescu Cristian absent Dina Carol prezent Dinescu Valentin prezent Dîncu Vasile europarlamentar Duca Viorel sr prezent Dumitrescu Ion Mihai prezent Dumitrescu Gheorghe Viorel absent Dumitru Constantin prezent Eckstein Kovács Péter absent Fekete Szábo Andras Levente prezent Filipescu Teodor absent Florescu Ion prezent Flutur Gheorghe absent Frunda György absent Funar Gheorghe prezent Găucan Constantin prezent Geoană Mircea Dan absent Georgescu Radu Cristian absent Gheorghe Constantin prezent Hașotti Puiu prezent Ilașcu Ilie delegație Iliescu Ion prezent Ilușcă Daniel prezent Ion Vasile prezent Iorga Nicolae prezent Ioțcu Petru Nicolae prezent Ivănescu Paula Maria prezentă Jurcan Dorel prezent Loghin Irina absentă Lupoi Mihail absent Mardare Radu Cătălin prezent Marinescu Marius prezent Markó Béla absent Meleșcanu Teodor Viorel prezent Mereuță Mircea prezent Mihăescu Eugen europarlamentar Mihăilescu Petru Șerban prezent Moisuc Viorica Georgeta Pompilia europarlamentar Moraru Ion prezent Morțun Alexandru Ioan europarlamentar Neagoe Otilian prezent Neagu Nicolae prezent Németh Csaba prezent Nicolae Șerban absent Nicolai Norica prezentă Novolan Traian prezent Onaca Dorel Constantin prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Oprescu Sorin Mircea absent Pascu Corneliu prezent Păcuraru Paul Guvern Păunescu Adrian prezent Pereș Alexandru prezent Pete Ștefan prezent Petre Maria europarlamentar Petrescu Ilie prezent Popa Aron Ioan prezent Popa Dan Gabriel prezent Popa Nicolae Vlad prezent Popescu Dan Mircea prezent Popescu Ionel prezent

Stimate colege și stimați colegi, În sală sunt prezenți 75 de senatori. Vă rog să vă reluați locurile în sală. Domnul senator Doru Ioan Tărăcilă, procedură. Microfonul 3.

Mulțumesc, doamna președinte de ședință. Doamnă președinte,

Întrucât ați constatat că Senatul nu se afla în cvorum, noi solicităm să repuneți în discuție și la vot ultimul act normativ respins, cel care privea pensiile militare.

La rugămintea colegilor, pentru identitate de argumentație, și punctul 13.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Deci

Rog colegii senatori să-și ocupe locurile în sală.

Având în vedere cererea formulată de Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, supun votului dumneavoastră reluarea votului de la punctul 13.

Vă rog să votați.

Liste anticipate.

Senatul a aprobat reluarea votului, cu 59 de voturi pentru, un vot împotrivă și 7 abțineri.

Vă rog, domnule senator Doru Ioan Tărăcilă.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Deci, stimate colege și stimați colegi, potrivit aprobării date de plenul Senatului, se impune să reluăm votul asupra raportului întocmit de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului la proiectul de lege înscris la punctul 13, da?

Cvorumul de ședință — cunoașteți că avem două locuri nevalidate — este de 68 de parlamentari, așa că vă rog să nu manifestați nervozitate.

Vă mulțumesc.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra proiectului de lege în ansamblu.

Stimate colege și stimați colegi, fiind blocat sistemul electronic de vot, până când va fi reparat supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Vă propun vot deschis.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc.

Vă rog să luați măsuri pentru deblocarea sistemului electronic de vot.

Mulțumesc.

Cine este împotrivă? Un vot împotrivă.

Cine se abține? O abținere.

Deci, cu majoritate de voturi, cu un vot împotrivă și o abținere, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice este adoptat cu 71 de voturi.

La punctul 14 în ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, precum și pentru modificarea Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare.

Sunt nemulțumiri în sală?

Liste pentru grupurile parlamentare!

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Liste, data viitoare.

Raportul întocmit de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională este favorabil.

S-a votat!

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Punctul 15 s-a votat?

Ce doriți să mai votăm?

Eu nu am spus să votăm favorabil, ci am întrebat ce doriți să votăm în continuare.

Am înțeles că votați punctul 16 din ordinea de zi? Este vorba despre Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și repararea prejudiciului asupra mediului.

Există raport favorabil din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, cu mai multe amendamente admise.

Reprezentantul Guvernului, sunteți de acord cu amendamentele, da?

S-a dezbătut!

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

S-a dezbătut... Nu are nimic. Voiam doar să vă reamintesc.

La punctul 17 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Aici avem mai multe probleme. Vă rog, punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9.

## **Domnul Marin Pătuleanu** — _secretar de stat_

_în Ministerul Internelor și Reformei Administrative_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 69/2007...

Vă rog să reparați sistemul de vot.

## **Domnul Marin Pătuleanu:**

...se propune o separare a modului de soluționare a evenimentelor rutiere prin raportare la urmările produse, respectiv, o mai bună reglementare a obligațiilor...

Vă ofer cuvântul dacă doriți să comentați ordonanța.

## **Domnul Marin Pătuleanu:**

...în caz de accident. Astfel, se introduc norme care să permită exercitarea unor drepturi de către cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene. S-a avut în vedere clarificarea unor aspecte legate de utilizarea mijloacelor tehnice certificate, prin includerea în această categorie a acelora prin care se probează încălcări ale unor reguli de circulație, au fost reconsiderate condițiile de verificare la cunoașterea regulilor de circulație, prin limitarea aplicării măsurii doar în cazul suspendării dreptului de a conduce, pentru anumite fapte cu pericol social grav și, respectiv, existența unei asigurări facultative în baza căreia poate fi despăgubit proprietarul pentru vehiculul avariat în alte împrejurări decât într-un accident. Se elimină obligația prezentării la unitatea de poliție, iar activitățile de întocmire a documentelor de constatare revin societăților din domeniul asigurărilor.

În consecință, vă rugăm să examinați și să adoptați proiectul de act normativ în discuție, cu excepția amendamentului referitor la limitele vitezelor.

Vă mulțumesc.

Doamna senator Vedinaș,

Vă rog să prezentați raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Raportul este de admitere.

Mărturisesc faptul că a fost o dezbatere amplă, în mai multe ședințe, în cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, în urma căreia au rezultat 22 de amendamente adoptate de comisie și 19 amendamente respinse.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Întreb inițiatorul dacă este de acord cu toate amendamentele adoptate de comisie...

## **Domnul Marin Pătuleanu:**

Doamnă președinte, v-am spus, cu excepția art. 50 lit. a), respectiv: „Majorarea vitezei de la 100 km/h la 130 km/h pe autostrăzi; de la 90 km/h la 100 km/h pe celelalte drumuri europene...

## **Doamna Norica Nicolai:**

Stimați colegi, o să doresc să-mi susțin acest amendament care vizează majorarea limitelor de viteză.

În Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări am propus, și a fost adoptat, un amendament la articolul 50, care vizează majorarea limitelor de viteză pe drumurile publice. Este vorba de 130 km/h pe autostrăzi, de 120 km/h pe drumurile expres sau pe cele național europene, 100 km/h pentru celelalte categorii de drumuri, pentru autovehicule prevăzute la categoriile A și B.

Stimați colegi,

Am considerat că această majorare este absolut necesară. Atâta vreme cât într-o țară civilizată există autostradă, există un drum expres și există și un parc auto care este sigur și competitiv pentru a putea rula cu aceste viteze este anormal să introduc o limitare. E ca și cum m-aș afla în fața unei infrastructuri care este total nepregătită pentru acest tip de drum național. Avem autostrăzi, avem șosele pe patru benzi. Nu este o obligativitate pentru conducătorii auto să circule cu aceste viteze, dar nici nu-i poți împiedica, atâta vreme cât circulă în siguranță și respectă celelalte reguli pe drumurile publice, să ruleze cu această viteză. În plus, cercetările spun că există situații în care, paradoxal, o viteză adecvată condițiilor de drum poate funcționa și cu caracter preventiv în comiterea unor accidente.

De aceea, vă solicit să aprobați acest amendament pe care, subliniez încă o dată, l-a adoptat și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în ansamblul ei.

Domnul senator Gheorghe Constantin, microfonul 3, după

aceea, domnul senator Iorga.

- Vă cer scuze, nu v-am văzut!

Aveți cuvântul, domnule senator Gheorghe.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Sigur că acest amendament, în principiu, statuează niște norme care se apropie de cele practicate în Uniunea Europeană. Cu regret, însă, îi spun stimatei colege Norica Nicolai că noi, în România, la ora actuală, deși legea operează pentru viitor și sunt de acord cu acest amendament, în principiu, avem 200 de kilometri de autostradă, dintre care 100 kilometri sunt impracticabili, ba chiar generatori de accidente, din cauza stării carosabilului. Deși condițiile structurii drumurilor din România nu impun, susțin, totuși, acest amendament. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Domnule senator Iorga, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## **Domnul Nicolae Marian Iorga:**

Doamnă președinte și stimați colegi,

Întâmplător, vinerea trecută — azi este luni — am reușit să-mi preschimb și eu permisul de conducere. Am constatat că peste doi ani o să împlinesc 40 de ani de când am un permis de conducere. Foarte frumos! Mi l-au dat acum, este mai mititel, dar vreau să vă spun că este pentru categoriile A, B, C, D și E.

Sunt de acord cu...

Vă mulțumesc, domnule ministru al apărării.

Doamnă președinte, stimați colegi, ce voiam să spun? Mă miră poziția colegului Gheorghe Constantin. Păi chiar dacă avem 60 de kilometri de autostradă... mai este una de aceeași talie și lungime la intrarea în Belgrad, într-o țară vecină, pe acolo să se meargă cu viteza propusă de distinsa noastră colegă. Nu am văzut pe nimeni în Senat luând o poziție foarte serioasă față de măsura, hai să-i spunem nefericită, când pe două sensuri de circulație, la dus și la întors, se circula prin localitățile de pe DN 1, pe la Nistorești, pe variantă, pe la Comarnic, cu formidabila viteză de 50 km/h. Mi se pare bine-venit amendamentul. Această mărire a vitezei nu arată că șoferii vor comite un accident grav, dar nici șoferii aceia amărâți, care se mai și grăbesc — transportă și ei marfă —, să fie la mâna oricărui agent de circulație pentru că au depășit cu 10 km/h viteza de 60—70, care, iertați-mă, a devenit o viteză doar pentru drumurile din România.

Grupul parlamentar al P.R.M., cât a mai rămas din el, va vota pentru.

Mulțumesc. Domnul senator Vasilescu.

Mulțumesc, doamnă președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Ca unul care pleacă joi și se întoarce luni la prânz și parcurge în acest interval de timp vreo 1.500 kilometri, vreau să vă spun că marea majoritate a șoferilor pe care-i întâlnesc în trafic merg cu viteze mai mari decât cele pe care le avem noi trecute aici, pe riscul lor, este foarte adevărat.

Amendamentele doamnei senator, și cu care comisia a fost de acord, nu fac decât să fluidizeze un trafic. De fapt, practic, pe drumurile expres și pe cele naționale se majorează viteza cu 20 de kilometri — de la 100 de kilometri la 120 de kilometri —, iar pe celelalte drumuri, de la 90 de kilometri la 100 de kilometri pe oră. De fapt, acestea sunt amendamentele care se fac. Vreau să vă spun că ele sunt rezonabile și chiar foarte rezonabile. Le susțin. Cred că și colegii mei de grup le vor susține și cred că nu merită să facem mai multe discuții pe ele, pentru că toți cei care circulăm știm foarte bine că se circulă cu viteze mai mari decât cele care s-au propus.

Mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

## Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt luări de poziție,

Mulțumesc colegilor care au votat în unanimitate, pentru că, dacă nu votau, următoarea mea întrebare era: la ce s-au construit acele pasarele aeriene peste DN 1 și alte drumuri, cine le-a construit, câți bani a luat și de ce, dacă tot mergem cu 60 de kilometri la oră?!

## **Doamna Norica Nicolai:**

Mulțumesc, domnule senator.

Stimați colegi,

Se mai susțin amendamentele respinse? Am înțeles că nu. A, domnul senator Funar, iertați-mă! Dumneavoastră le susțineți tot timpul, așa este. Este greșeala mea. Aveți cuvântul. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Regula de circulație în ședințele de Senat, doamnă președinte de ședință, este: întâi circulă amendamentele respinse și, după aceea, circulă cele admise. Dar, dacă nu sunt alți colegi până la numărul curent 11, eu îmi susțin amendamentul de la articolul 104.

Articolul 104 era în textul inițiatorului: „La cererea titularului permisului de conducere, perioadele de suspendare se reduc de către șeful Poliției Rutiere a județului sau șeful Poliției Rutiere a municipiului București pe raza căruia a fost săvârșită fapta ori de către șeful Poliției Rutiere din Inspectoratul General al Poliției”. Eu am propus eliminarea acestui text, pentru că el este o sursă de corupție. Cine îl corupe pe șeful Poliției Rutiere a județului, pe șeful Poliției Rutiere a Municipiului București sau pe șeful Poliției Rutiere din I.G.P. are șansa să i se reducă perioada de suspendare. Nu le dați șansa să fie corupți și pe această temă! De aceea, propun eliminarea.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Mulțumesc, domnule senator.

Eu speram că Poliția nu este coruptă nici măcar pe tema aceasta, dar dacă sunteți de altă opinie,

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

La discuția din cadrul comisiei, când s-a analizat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 69/2007, s-a pus problema să se creeze posibilitatea celui care a greșit prima dată să beneficieze de un drept, și anume acela de a se adresa șefului Poliției Rutiere pentru reducerea suspendării. În ideea asta știu că în comisie s-a discutat acest amendament și noi insistăm pentru menținerea lui.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Mulțumesc.

Mai ferm!

## Mulțumesc.

Nu vreau deloc să fiu ferm, ci, dimpotrivă, vreau să vin în favoarea celor care se găsesc în situații delicate în momentul în care încalcă legea săvârșind o contravenție și, indiferent de conduita pe care au avut-o în timp, aceștia nu pot beneficia de nicio clemență.

Ce spune acest art. 104 din lege, explicat de către reprezentantul Ministerului Internelor și Reformei Administrative? În definitiv, creează posibilitatea pentru contravenient să se adreseze șefului Poliției cu o contestație, ca perioada de suspendare să fie redusă. De unde până unde corupție? Aprecierea se face în funcție de actele pe care le posedă Poliția și de situația persoanei care a săvârșit o anumită abatere. A, dacă cel în cauză oferă mită sau oferă lucruri necuvenite comite o faptă deosebit de gravă, care poate fi cercetată, indiferent cine o săvârșește.

Deci textul respectiv este necesar pentru că sunt situații de excepție, iar pe una dintre acestea am discutat-o în ședința Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și, practic, înainte de plen, am discutat-o cu reprezentanții Ministerului Internelor și Reformei Administrative. Sunt situații de excepție, atunci când un cetățean, fără să săvârșească niciun fel de faptă contravențională, se trezește tras la răspundere administrativă, și chiar penală, și am dat acel exemplu cu o audiere pe care am ținut-o săptămâna trecută, pentru cei care cumpără mașini în leasing. În momentul în care plătesc valoarea reziduală, societatea de leasing, care era proprietar, face adresă pentru radiere. În realitate, potrivit legii, mașinile respective nu trebuie să fie radiate. Dacă cumpărătorii, posesori de permis de conducere, circulă cu mașina respectivă, după modificările aduse în prezent, săvârșesc infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat.

Deci domnul Funar ne propune ca acelei persoane care e de bună-credință și care face o plângere la comandant să-i spunem: „Flit! De ce ai circulat cu o mașină care a fost radiată?” Păi de unde să știe cetățeanul că mașina respectivă a fost radiată, deși se radiază greșit, pentru că este vorba de o adresă pe care o face societatea de leasing către Poliția Rutieră. Mai mult decât atât, să vedeți până unde merge absurdul. În momentul în care mașina respectivă este radiată și se apreciază că cel în cauză a săvârșit o faptă contravențională, automat i se suspendă permisul de conducere pe cel puțin trei luni, așa scrie în lege. Ca să poată redobândi permisul de conducere, cel în cauză trebuie să dea testare, iar, în final, se constată că acest cetățean nu a avut nicio vină, decât aceea de a fi cumpărat o mașină în leasing. Deci procurorul va scoate de sub urmărire penală cetățeanul, pentru că, în definitiv, nu din vina lui, ci din cauza relațiilor proaste construite între societățile de leasing și Poliția Rutieră cel în cauză se vede contravenient și trebuie să dea examen, să stea pe tușă trei luni sau să fie, eventual, cercetat penal pentru conducerea unui autovehicul neînmatriculat.

Mulțumesc.

Domnul senator Iorga și apoi domnul senator Funar.

Doamnă președinte și stimați colegi,

În continuarea celor spuse de distinsul nostru coleg, fost ministru de interne, eu m-aș duce mai departe... Există foarte multe situații când această suspendare a exercitării dreptului de a conduce autovehicule operează sau este aplicată șoferilor profesioniști, acelei categorii care, după cum se spune, mănâncă pâine din permis.

Nu știu dacă la ora actuală un om căruia i se suspendă exercitarea dreptului de a conduce autovehicule pe trei luni, un patron sau chiar un organism de stat este ținut așa, acolo, pe banii lui, pe banii altora până expiră suspendarea.

Un lucru care mie mi se pare corect în acest amendament este să lăsăm la aprecierea șefului Poliției județene, care îi știe pe aceștia, și de buni, și de răi, pentru că are atâtea posibilități, și știe cine merită să i se reducă această suspendare la maximum o lună de zile.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Funar, mai doriți să luați cuvântul? Vă rog.

Microfonul 2.

Mulțumesc, doamnă președinte. Un scurt drept la replică.

Are dreptate domnul senator Tărăcilă în cazul pe care l-a prezentat, dar eu am pus problema de principiu, pentru că, în ipoteza în care, prin textul de lege, se permite șefilor Polițiilor județene, șefului Poliției Municipiului București și șefului I.G.P.-ului să scurteze perioada de suspendare, aceștia nu dau aprobarea de pomană, n-o dau gratis și, pe lângă polițiștii care au fost arestați până acum pentru luare de mită, celor de la circulație s-ar putea să le însceneze cei de la Parchet sau de la D.N.A. dare de mită. Cel care vine cu mita este desistat și rămânem cu caltaboșii, și vedem iarăși la televizor alte filme!

Unde-i lege nu-i tocmeală: s-a stabilit perioada de suspendare, se suportă consecințele. Trebuie respectată odată legea, pentru că altfel numărăm în fiecare zi morții pe șoselele României.

Înțeleg, domnule senator. Ați pus acest amendament preventiv, dar, în principiu, nu toată lumea este coruptă în România.

Domnul senator Stroe. Microfonul 2.

Vă mulțumesc.

Dacă aș merge pe raționamentul domnului Funar, că organismele centrale, naționale, de conducere ale Poliției ar putea fi suspectate de o eventuală tentativă de mită, luare de mită și așa mai departe, eu nu sunt de acord cu lucrul acesta, dar, presupunând că așa stau lucrurile, îl rog pe domnul Funar să creadă că teoria ar putea fi aplicabilă și agenților de circulație. Iar nu sunt de acord cu acest lucru, dar, prin similitudine, teoria ar putea fi aplicată. Prin urmare, și agentul de circulație poate să ia o decizie abuzivă, care ar putea fi corectată de către forurile ierarhice superioare. Așa că, domnule Funar, cu tot respectul, renunțați la amendament.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Înțeleg că domnul Funar este consecvent.

Chiar am permis de conducere. Cred că unii dintre inițiatorii amendamentelor n-au permis de conducere.

Vreau să-i reamintesc stimatului meu coleg, domnul Funar, că noi facem legi care instituie niște principii, iar corupție există. Toată lumea știe că există. Noi trebuie s-o diminuăm și, finalmente, să o eradicăm.

Dacă noi ținem cont numai de posibilitățile care există ca să favorizăm corupția, nu mai trebuie să facem legi în Parlament.

Ce mi se pare și mai interesant este că părerile din cadrul Grupului parlamentar al P.R.M. sunt diferite. De aceea, eu aș propune domnului Funar să nu se mai gândească la ideea că orice lege pe care o facem noi favorizează corupția. Da, putem să interpretăm în acest sens orice lege care trece prin Senat. Deci ar fi bine să fie un pic mai relaxat și vă rog să renunțăm la acest amendament.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Vă înțeleg, domnule senator.

Dacă nu renunțăm, eu sunt obligată să supun amendamentul votului dumneavoastră.

Cine este pentru amendamentul domnului Funar?

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. La punctul 14.

Am o rugăminte, mai avem doar cinci minute pentru dezbateri, pentru a trece, apoi, la întrebări, interpelări.

Doamnă președinte, Onorat Senat,

Înainte de punctul 15, la punctul 14, inițiatorul a stabilit că, până la expirarea perioadei de suspendare a exercitării dreptului de a conduce, conducătorul de autovehicul și tramvai trebuie să se prezinte la serviciul Poliției Rutiere care-l are în evidență pentru verificarea cunoașterii regulilor

de circulație. Eu am propus eliminarea acestui text, pentru că deținătorul acelui permis de conducere a dat examen. În opinia mea, nu mai este cazul ca în perioada de suspendare conducătorul auto să fie supus la un nou examen privind cunoașterea regulilor de circulație. El a dovedit o dată că le cunoaște pe acestea. A încălcat legea, îi este suspendat carnetul. Așteaptă să treacă perioada de suspendare și sunt convins că pune mâna pe carte, dar nu este cazul să fie reexaminat.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator. Vă rog să vă păstrați locurile în sală. Domnul senator Iorga, pe marginea amendamentului. Este ultima luare de cuvânt, după care voi supune votului.

Vedeți, acum mai venim de acasă. Mi se pare că domnul senator Funar are aici dreptate. Eventual, dacă se constată că persoana a produs un accident sau — știu eu? — n-a dat prioritate din cauză că nu a văzut bine, îl trimitem la medic, să se controleze cum stă cu dioptriile și așa mai departe..., dar odată obținut permisul, nu cred că mai este cazul ca să fim chemați la Poliție din oră în oră să dăm fel de fel de teste, în condițiile în care examenul a fost dat o dată.

Mai sunt și avocați de meserie care mai pierd câte un proces. Nu le ia nimeni diploma, nu-i cheamă nimeni la seminar. Mai sunt și medici, le mai moare câte un pacient sub bisturiu, dar nu...

Iertați-mă, șoferia este o meserie ca oricare alta și are o certificare ca oricare alta. Prea a devenit acest permis de conducere...

Vedeți, aici iar revenim la corupția despre care vorbeam. Păi de ce să mă cheme pe mine, dacă am dat examen acum șase luni? Greșesc, nu dau prioritate, îmi ia permisul, comandantul aprobă să stau fără permis o lună de zile, de ce să mă duc să dau testare? Ce este aceea testare? Pentru ce să o dau? Am uitat de acum șapte luni meseria? Păi, atunci să ne cheme și pe noi la niște testări. Nu dați idei altora, care sunt cu ochii pe noi, ce Dumnezeu! Propun aprobarea acestor...

Nu mi se pare corect, să mă tot cheme pe mine să dau examen, să învăț Codul rutier peste noapte.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Mulțumesc, domnule senator.

Nemaifiind intervenții pe marginea acestui amendament,

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

În condițiile în care a fost acceptat amendamentul precedent, cel de la numărul 15 nu mai are sens, renunț la el, doamnă președinte, și s-au terminat amendamentele.

Domnul senator Popescu. Rugămintea mea este să încheiem, totuși.

Stimați colegi, întrebarea mea este adresată domnului Constantin David, ministrul internelor și reformei administrative.

Vreau să anunț că am renunțat la toate amendamentele pe care le-am propus noi.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Vă mulțumesc.

Salut gestul dumneavoastră, dar este lege organică. Suntem în cvorum.

Atunci

Am o rugăminte. Vă rog să rămâneți o clipă, pentru că am să vă fac o propunere.

Eu cred că Senatul României nu poate privi cu indiferență atacurile la adresa statului român și a Constituției României. De aceea, eu vă propun ca Senatul să adopte un text de delimitare de aceste atacuri iresponsabile și de apărare a Constituției și integrității teritoriale ale României.

Vă propun aceasta ca un gest responsabil și ca o încercare de a aduce lucrurile pe calea lor cea bună.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Propunerea dumneavoastră nu este lipsită de interes. Cred că dacă mâine, în Biroul permanent, ne veți sesiza cu un astfel de text, grupurile parlamentare își vor spune un punct de vedere.

Vă mulțumesc.

Cinci minute pauză, după care întrebări și interpelări, stimați colegi.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

Stimați colegi,