Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·21 noiembrie 2005
procedural · respins
Cristian Cucuian
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Discurs
## **Domnul Cristian Cucuian:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Cine s-ar fi g‚ndit c„ o ˛ar„ modern„ precum Fran˛a, simbol al culturii ∫i civiliza˛iei, poate s„ fie scena unei revolte de strad„ at‚t de violente. Timp de dou„ s„pt„m‚ni, Parisul a luat foc la propriu ∫i debandada ar fi continuat dac„ pre∫edintele Jacques Chirac nu ar fi cerut decretarea st„rii de urgen˛„. Astfel, s-a tratat efectul, dar nu ∫i cauza.
Evenimentele dramatice la care o lume Óntreag„ a asistat prin intermediul mass-media reprezint„ un puternic semnal de alarm„ pentru sistemul democratic de ast„zi. Nu avem de-a face doar cu ni∫te g„∫ti de cartier, cu nemul˛umirea unor droga˛i analfabe˛i, ci cu un conflict Óntre realitatea dramatic„ ∫i politica iluzorie a statelor care se conduc doar dup„ modele teoretice.
Œn Fran˛a, oficial, nu exist„ minorit„˛i, nu exist„ arabi, nu exist„ negri, musulmani, evrei, nu exist„ dec‚t francezi. Ra˛iunile din spatele acestei realit„˛i oficiale stau Ón tradi˛ia republican„ revolu˛ionar„ francez„, Ón a∫anumita îLibertate, egalitate, fraternitate“. Pe scurt, tradi˛ia republican„ consider„ c„ o persoan„ trebuie s„ fie definit„, Ónainte de toate, ca cet„˛ean, ac˛ion‚nd autonom, con∫tient ∫i solidar, Ón parteneriat cu statul. Drepturile individuale, care Ón lumea anglo-saxon„ sunt inalienabile ∫i au rolul de a-l proteja pe individ de intruziunea statului Ón via˛a sa privat„, Ón Fran˛a republican„ sunt, mai
cur‚nd, datorii civice. Drepturile colective, care Ón spa˛iul anglo-saxon se ob˛in prin exercitarea dreptului la libera asociere, nu exist„ Ón Fran˛a, pentru c„ singura calitate pe care o are un cet„˛ean francez este aceea de cet„˛ean francez.
Politica Ón domeniul imigra˛iei practicat„ Ón Fran˛a a suscitat numeroase analize, care pun sub semnul Óntreb„rii modelul social francez ∫i avertizeaz„ asupra posibilei apari˛ii a unor astfel de probleme ∫i Ón restul Uniunii Europene.
Libertate? Musulmanii francezi nu au dreptul de a purta voalul islamic la ∫coal„. Egalitate? Œn Fran˛a, cei de culoare au de dou„ ori mai multe ∫anse de a fi ∫omeri. Fraternitate? Guvernul francez recunoa∫te c„ politica de integrare a e∫uat.
Dificult„˛ile economice explic„, Ón mare parte, violen˛ele care s-au concentrat Ón locurile unde ∫omajul este de dou„ ori mai mare dec‚t media na˛ional„. O ˛ar„ care se consider„ leag„nul drepturilor omului ∫i sanctuarul unui generos model social se dovede∫te a fi incapabil„ s„ asigure condi˛ii de trai decente pentru tinerii francezi, descenden˛i ai imigran˛ilor care au contribuit la succesul economic al Fran˛ei Ón perioada de dup„ r„zboi. Este vorba de aproximativ 8.000.000 de oameni, o cifr„ estimativ„, ∫i asta deoarece Fran˛a nu face statistici cu minorit„˛i.
™i, totu∫i, aceste minorit„˛i furnizeaz„ cel mai mare num„r de de˛inu˛i ∫i cel mai mare num„r de ∫omeri ai Fran˛ei. Din r‚ndul acestor minorit„˛i se recruteaz„ atacatorii sinagogilor ∫i chiar terori∫ti Al-Qaeda. Revoltele din Fran˛a scot Ón eviden˛„ c‚teva concluzii.