Stenogramă plen

V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile Ón sal„.

Vom Óncepe cu declara˛iile politice ∫i dup„ aceea vom aproba ordinea de zi ∫i programul de lucru pentru ast„zi.

V„ rog s„-mi permite˛i s„-l invit la microfon pe domnul senator Tiberiu Prodan, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. Urmeaz„ domnul senator R„zvan Theodorescu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Tiberiu Aurelian Prodan:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

S-au Ómplinit zilele acestea 10 ani de la dispari˛ia dintre noi a celui pe care-l numim, pe bun„ dreptate, seniorul Coposu. Omul care a acceptat umilin˛a cu aerul c„-∫i iart„ prigonitorii, care a reprezentat poate Ón modul cel mai pregnant destinul genera˛iei sale ne-a oferit un exemplu extraordinar de conduit„ moral„ Ón politic„. Cu senin„tate, calm ∫i discre˛ie, cu perseveren˛„ tenace, cu aerul s„u aristocratic ∫i demn, Corneliu Coposu a contribuit Óntr-o m„sur„ decisiv„ la redescoperirea voca˛iei democratice a Rom‚niei dup„ decembrie 1989.

Œmpro∫cat de multe ori cu insulte ∫i calomnii dintre cele mai abjecte, seniorul Coposu nu le-a luat Ón seam„, continu‚ndu-∫i, cu fermitatea ce-l caracteriza, lupta pentru coagularea for˛elor democratice Ón Rom‚nia postdecembrist„.

Din p„cate, plecarea dintre noi nu i-a mai permis s„ se bucure de victoria Ón alegeri a celor pe care, cu Ón˛elepciune, se str„duise s„-i c„l„uzeasc„.

îCred c„ tocmai dezinteresul meu fa˛„ de onorurile ∫i demnit„˛ile publice m„ face s„ fiu foarte obiectiv Ón raporturile cu oamenii!“, afirma Corneliu Coposu Óntr-un interviu acordat cu pu˛ine luni Ónaintea Óncet„rii sale din via˛„.

Pentru noi, cei care am avut privilegiul de a-l cunoa∫te ∫i de a-i fi aproape la un moment dat, Corneliu Coposu reprezint„ cea mai elocvent„ expresie a demnit„˛ii, moralit„˛ii ∫i consecven˛ei.

Tocmai de aceea, cred c„ ast„zi, poate mai mult ca oric‚nd, noi, cei care am cutezat s„ pornim pe drumul sinuos al politicii, ar trebui s„ urm„m exemplul marelui senior Coposu ∫i s„ demonstr„m c„ Ón politic„ e nevoie de ˛inut„ ∫i de bun„-credin˛„. Numai astfel vom reu∫i s„ devenim credibili ∫i s„ convingem c„ politica Ónseamn„ ∫i moral„, nu neap„rat tupeu ∫i cinism.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu.

Invit la microfon pe domnul senator R„zvan Theodorescu, din partea Grupului parlamentar P.S.D.

## **Domnul Emil R„zvan Theodorescu:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Practic, nu este o declara˛ie politic„, ci este o nedumerire politic„, o nedumerire civic„ ∫i politic„, Ón acela∫i timp, o problem„ care este foarte departe de greve, de buget, de lucrurile care ne ˛in Ón fiecare zi Ón priz„, dar care intereseaz„ foarte mult pe rom‚nul obi∫nuit, foarte religios, foarte legat de via˛a spiritual„ ∫i foarte legat, mai ales, Ón cazul de fa˛„, Ón Transilvania, de aceste realit„˛i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 175/21.XI.2005 Doamnelor ∫i domnilor, A trecut demult vremea Ón care Cuza numea episcopii ∫i Ion Br„tianu b„tr‚nul intra Ón conflict cu Mitropolitul Ungro-Vlahiei ∫i f„cea s„ fie exilat la o m„n„stire.

Œn Rom‚nia modern„, c„ile Domnului ∫i c„ile vie˛ii laice sunt diferite. Nu divergente, dar diferite. ™i, Óntr-un Parlament de o sut„ ∫i ceva de ani, numai de la 1872, mai exact, nu este obiceiul ca un parlamentar s„ trag„ la r„spundere o autoritate bisericeasc„ ∫i bine este c„ este a∫a.

De aceea, ca istoric ∫i ca senator, Ómi voi exprima numai — cu tot respectul cuvenit Sf‚ntului Sinod — o nedumerire. Nici m„car nu pun o Óntrebare, pentru c„ numi permit s„ cer un r„spuns.

Nedumerirea ˛ine de faptul c„ Ón tradi˛ia rom‚neasc„ o provincie mare istoric„ sau un grup de provincii istorice formeaz„ o eparhie, o mitropolie. Aceasta este tradi˛ia istoric„ rom‚neasc„, ∫i un mitropolit pe care Ól evoc„m la tot pasul ∫i mai ales c‚nd vorbim de Ardeal — este vorba de ™aguna — acum un veac ∫i jum„tate f„cea ca toate provinciile ∫i zonele mai mici din Ardeal, dar cu o via˛„ autonom„ uneori, s„ se adune la un loc ∫i s„ se creeze acea perl„ a coroanei noastre ortodoxe, Mitropolia Ardealului, Cri∫anei ∫i Maramure∫ului.

Œn tradi˛ia ortodoxiei, atunci c‚nd se dore∫te o schimbare, se lucreaz„ mult, se lucreaz„ din greu, sunt Óntreba˛i speciali∫ti, sunt convoca˛i istorici ∫i asemenea Ómp„r˛iri de eparhii ∫i de mitropolii s-au produs extrem, extrem de rar. ™i iat„ c„, s„pt„m‚na trecut„ sau acum dou„ s„pt„m‚ni, am asistat la un lucru absolut unic Ón analele istoriei rom‚ne∫ti moderne: peste noapte, f„r„ nici o consultare, s-a Ómp„r˛it Mitropolia Ardealului Ón dou„. Nu-mi permit s„ comentez. E o hot„r‚re a Sf‚ntului Sinod, n-a fost Ónc„ omologat„ de Adunarea bisericeasc„, dar nedumerirea r„m‚ne. Cum s-a putut Ónt‚mpla a∫a ceva? Pe ce temei? Care sunt criteriile pentru care Sibiul a fost separat de Cluj? O singur„ dat„, la ∫tiin˛a mea de umil istoric, Sibiul a fost separat de Cluj, Ón august 1940. Cine a judecat aceste lucruri?

V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule senator. Invit la microfon pe domnul senator Doru Bindea, din partea Grupului parlamentar P.R.M.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn ziua de vineri, 11 noiembrie 2005, Ón municipiul Baia Mare au avut loc mari mi∫c„ri de protest ale sindicatelor din minerit. Mi∫carea a fost organizat„ de Cartel ALFA ∫i au participat peste 4.000 de mineri, dintre care peste 1.500 au venit de la exploat„rile miniere din Gorj, Prahova, Suceava, Cluj, S„laj ∫i Bistri˛a-N„s„ud. ™i-au anun˛at sus˛inerile ∫i alte sindicate: de la îRomplumb“, APSA, îCuprom“, Ónv„˛„m‚nt, s„n„tate, transport auto, func˛ionari publici _,_ reprezent‚nd aproape toate domeniile de activitate din jude˛ul Maramure∫.

Dup„ miting, reprezentan˛ii sindicatelor au Ónm‚nat conducerii prefecturii listele cuprinz‚nd revendic„rile adresate guvernan˛ilor, revendic„ri anun˛ate Ónc„ din iunie, la Conferin˛a anual„ a Uniunii Sindicatelor Miniere din Maramure∫, dar neluate Ón seam„ de c„tre Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului ∫i de c„tre ceilal˛i reprezentan˛i ai Guvernului. Œn linii mari, acestea sunt:

— fondurile necesare func˛ion„rii Companiei îRemin“ p‚n„ la sf‚r∫itul anului Ón curs;

— alocarea bugetului pentru anul 2006, care s„ respecte strategia minier„ stabilit„ de actualii guvernan˛i la nivel na˛ional;

— men˛inerea mineritului ∫i dup„ anul 2007;

— prelungirea p‚n„ Ón 2012 a Ordonan˛ei Guvernului nr. 8 din 2004 privind disponibilit„˛ile ∫i pl„˛ile compensatorii.

De∫i a fost o mi∫care eminamente sindical„, domnul ministru Ioan Codru˛ ™ere∫, ales de c„tre ace∫ti oameni care se afl„ acum Ón pragul s„r„ciei ∫i al foamei, ∫i-a permis s„ neglijeze p‚n„ Óntr-at‚t acest miting, p‚n„ la a-l acuza c„ s-a transformat Óntr-o mi∫care politic„. Nici un politician nu a fost prezent, nici Ón cadrul derul„rii mitingului ∫i nici Ón cadrul preg„tirii acestuia, astfel c„ afirma˛ia — f„r„ Óndoial„ jignitoare — a domnului ministru Ioan Codru˛ ™ere∫ este nefondat„ ∫i vine s„ arate c„ Domnia sa, atunci c‚nd a mers pentru prima dat„ Ón fa˛a acestor oameni ∫i le-a cerut votul, promi˛‚ndu-le c„ Ón viitoarea calitate de vicepremier al Guvernului le va face

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 175/21.XI.2005 multe lucruri, a spus doar vorbe goale, iar acum, Ón calitate dubl„ de ministru al economiei ∫i comer˛ului, Ó∫i permite nu numai s„ nu-i asculte, dar ∫i s„-i jigneasc„ cu asemenea afirma˛ii ∫i cu asemenea imputa˛ii.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Invit la microfon pe domnul senator Cristian Cucuian, Grupul parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.

Se preg„te∫te domnul senator Ion V„rg„u, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

## **Domnul Cristian Cucuian:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Cine s-ar fi g‚ndit c„ o ˛ar„ modern„ precum Fran˛a, simbol al culturii ∫i civiliza˛iei, poate s„ fie scena unei revolte de strad„ at‚t de violente. Timp de dou„ s„pt„m‚ni, Parisul a luat foc la propriu ∫i debandada ar fi continuat dac„ pre∫edintele Jacques Chirac nu ar fi cerut decretarea st„rii de urgen˛„. Astfel, s-a tratat efectul, dar nu ∫i cauza.

Evenimentele dramatice la care o lume Óntreag„ a asistat prin intermediul mass-media reprezint„ un puternic semnal de alarm„ pentru sistemul democratic de ast„zi. Nu avem de-a face doar cu ni∫te g„∫ti de cartier, cu nemul˛umirea unor droga˛i analfabe˛i, ci cu un conflict Óntre realitatea dramatic„ ∫i politica iluzorie a statelor care se conduc doar dup„ modele teoretice.

Œn Fran˛a, oficial, nu exist„ minorit„˛i, nu exist„ arabi, nu exist„ negri, musulmani, evrei, nu exist„ dec‚t francezi. Ra˛iunile din spatele acestei realit„˛i oficiale stau Ón tradi˛ia republican„ revolu˛ionar„ francez„, Ón a∫anumita îLibertate, egalitate, fraternitate“. Pe scurt, tradi˛ia republican„ consider„ c„ o persoan„ trebuie s„ fie definit„, Ónainte de toate, ca cet„˛ean, ac˛ion‚nd autonom, con∫tient ∫i solidar, Ón parteneriat cu statul. Drepturile individuale, care Ón lumea anglo-saxon„ sunt inalienabile ∫i au rolul de a-l proteja pe individ de intruziunea statului Ón via˛a sa privat„, Ón Fran˛a republican„ sunt, mai

cur‚nd, datorii civice. Drepturile colective, care Ón spa˛iul anglo-saxon se ob˛in prin exercitarea dreptului la libera asociere, nu exist„ Ón Fran˛a, pentru c„ singura calitate pe care o are un cet„˛ean francez este aceea de cet„˛ean francez.

Politica Ón domeniul imigra˛iei practicat„ Ón Fran˛a a suscitat numeroase analize, care pun sub semnul Óntreb„rii modelul social francez ∫i avertizeaz„ asupra posibilei apari˛ii a unor astfel de probleme ∫i Ón restul Uniunii Europene.

Libertate? Musulmanii francezi nu au dreptul de a purta voalul islamic la ∫coal„. Egalitate? Œn Fran˛a, cei de culoare au de dou„ ori mai multe ∫anse de a fi ∫omeri. Fraternitate? Guvernul francez recunoa∫te c„ politica de integrare a e∫uat.

Dificult„˛ile economice explic„, Ón mare parte, violen˛ele care s-au concentrat Ón locurile unde ∫omajul este de dou„ ori mai mare dec‚t media na˛ional„. O ˛ar„ care se consider„ leag„nul drepturilor omului ∫i sanctuarul unui generos model social se dovede∫te a fi incapabil„ s„ asigure condi˛ii de trai decente pentru tinerii francezi, descenden˛i ai imigran˛ilor care au contribuit la succesul economic al Fran˛ei Ón perioada de dup„ r„zboi. Este vorba de aproximativ 8.000.000 de oameni, o cifr„ estimativ„, ∫i asta deoarece Fran˛a nu face statistici cu minorit„˛i.

™i, totu∫i, aceste minorit„˛i furnizeaz„ cel mai mare num„r de de˛inu˛i ∫i cel mai mare num„r de ∫omeri ai Fran˛ei. Din r‚ndul acestor minorit„˛i se recruteaz„ atacatorii sinagogilor ∫i chiar terori∫ti Al-Qaeda. Revoltele din Fran˛a scot Ón eviden˛„ c‚teva concluzii.

Mai Ónt‚i, este evident c„ statul francez nu a f„cut fa˛„ Óndatoririlor republicane pe care ∫i le-a asumat, nu pentru c„ nu a dorit, ci pentru c„ nu a putut. Este limpede c„, din ra˛iuni ce ˛in de prejudec„˛i rasiale sau etnice, statele europene au e∫uat Ón integrarea comunit„˛ilor de emigran˛i care, de∫i beneficiaz„ de modelul social ∫i de libert„˛ile democratice, ∫i-au construit societ„˛i paralele, bazate pe alte valori dec‚t cele europene, oficiale.

Este vorba de o civiliza˛ie anti-european„ care nu exist„ dec‚t Ón Europa. Dac„ statele europene vor continua s„ ignore existen˛a acestor noi civiliza˛ii paralele, consecin˛ele pot fi devastatoare, o dat„, pentru c„ exist„ riscul unor confrunt„ri deschise, generalizate ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, pentru c„ se g„sesc Óntotdeauna extremi∫ti care pot s„ profite.

Œn prezent, Fran˛a este format„, practic, din dou„ ˛„ri: cea a boga˛ilor ∫i cea a s„racilor, fapt inacceptabil Óntr-o ˛ar„ Ón care se vorbe∫te despre valorile libert„˛ii, egalit„˛ii ∫i fraternit„˛ii.

Locuitorii zonelor s„race sunt trata˛i inechitabil, ceea ce este ∫ocant. Se simt ca ni∫te cet„˛eni de m‚na a doua, nu mai vor s„ accepte discriminarea, iar atitudinea autorit„˛ilor las„ de dorit.

Va fi foarte dificil de ref„cut Óncrederea acestor oameni dac„ nu li se ofer„ ceva concret care s„ le Ómbun„t„˛easc„ vie˛ile. Au nevoie de mai pu˛ine cuvinte frumoase ∫i de mai multe m„suri concrete Ón favoarea lor.

Mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 175/21.XI.2005

## V„ mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul senator Ion V„rg„u, din partea Grupului parlamentar P.S.D. Se preg„te∫te domnul senator Marius Marinescu.

## **Domnul Ion V„rg„u:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Un adev„r care nu mai are nevoie de prea multe documente este acela c„ Dobrogea, a∫a cum se afl„ a∫ezat„, Ón vecin„tatea m„rii ∫i la gurile Dun„rii, a jucat un rol important Ón evolu˛ia statului rom‚n, din cel pu˛in dou„ motive: cel economic ∫i cel strategic.

Istoria veche ne arat„ c„ Ón∫i∫i romanii au cucerit Ónt‚i Dobrogea ∫i apoi Dacia ∫i, tot a∫a, turcii, cucerind Dobrogea, au putut s„ controleze fi„rile Rom‚ne, Ón Evul Mediu, vreme Óndelungat„.

Interesul nostru pentru provincia dintre Dun„re ∫i mare a sporit la jum„tatea secolului al XIX-lea, c‚nd Dun„rea a devenit artera economic„ cea mai important„ pentru Europa, element de echilibru european.

Dobrogea constituia acea provincie l„sat„ Ón amor˛ire de autorit„˛ile turce∫ti, cu un poten˛ial economic important, conferit de Dun„re ∫i Marea Neagr„, cu porturile lor, cu lacurile, p„durile, Delta, mun˛ii b„tr‚ni ai M„cinului, litoralul, cu terenurile arabile, efective de animale, cariera de piatr„, acea îCalifornie“ rom‚neasc„ despre care a scris Ion Ionescu de la Brad Ón 1850.

Dar Dobrogea Ónseamn„ ∫i grani˛a natural„ de care avea nevoie Rom‚nia, precum ∫i o zon„ strategic„ de mare interes, Ón sud-estul Europei.

îDun„rea este, pentru noi, cea mai favorabil„ frontier„“, spunea Carol I la sf‚r∫itul lunii martie 1878. Œn ordinul de zi c„tre armat„, la ocuparea Dobrogei, Carol I spunea: îOsta∫i, marile puteri europene, prin Tratatul din Berlin, au unit cu Rom‚nia Dobrogea, posesiunea vechilor no∫tri domni“, iar Ón Proclama˛ia Majest„˛ii sale Regele c„tre dobrogeni se reg„sesc ideile conform c„rora Dobrogea a fost Óntotdeauna p„m‚nt rom‚nesc.

Locuitorii de orice na˛ionalitate ∫i religie, dobrogenii, vechea posesiune a lui Mircea cel B„tr‚n ∫i a lui ™tefan cel Mare, de ast„zi, fac parte din Rom‚nia.

Cele mai sfinte ∫i mai scumpe bunuri ale omenirii, via˛a, onoarea ∫i prosperitatea, sunt puse sub scutul unei Constitu˛ii pe care ne-o r‚vnesc multe na˛iuni str„ine.

Entuziasmul cu care au primit locuitorii Dobrogei vestea c„ se Óntorc acas„, la patria-mam„, este greu de descris Ón cuvinte. La Tulcea s-a f„cut predarea definitiv„ a Dobrogei autorit„˛ilor rom‚ne. Nu mai pu˛in de cinci arcuri de triumf au fost ridicate Ón ora∫: dou„ de c„tre rom‚ni, iar c‚te unul de greci, musulmani ∫i israeli˛i.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Invit la microfon pe domnul senator Marius Marinescu, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. Se preg„te∫te domnul senator Otilian Neagoe.

## **Domnul Marius Marinescu:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îPrevenirea ∫i descurajarea actelor de corup˛ie“.

Fenomenul de corup˛ie are dou„ componente: prevenirea ∫i descurajarea actelor de corup˛ie ∫i sanc˛ionarea acestora. Ast„zi a∫ vrea s„ m„ refer la prima component„.

Cel mai important este s„ previi, s„ descurajezi ∫i s„ Óncerci eliminarea cauzelor, pentru diminuarea efectelor corup˛iei.

Pre∫edintele Rom‚niei, domnul Traian B„sescu, declara toleran˛„ zero corup˛iei. Eu, Ón calitate de vicepre∫edinte al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corup˛iei ∫i peti˛ii ∫i de pre∫edinte al Organiza˛iei Oamenilor de Afaceri din Partidul Democrat, m-am al„turat celor care lupt„ Ómpotriva acestui flagel.

Vreau s„ v„ vorbesc despre c‚teva ini˛iative legislative pe care le-am promovat, legate de tema declara˛iei mele de ast„zi.

Timp de 15 ani nu a existat nici un organism care s„ monitorizeze ∫i s„ controleze modul Ón care se f„ceau achizi˛iile publice.

Precizez c„ achizi˛iile publice reprezint„ 16% din produsul intern brut. Legea care reglementeaz„ achizi˛iile

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 175/21.XI.2005 publice este foarte permisiv„. Achizi˛iile publice reprezint„ capitol de integrare. Raportul de ˛ar„ din octombrie ne-a adus îcartona∫ ro∫u“ Ón privin˛a domeniului achizi˛iilor publice.

Partidul Democrat, Ónc„ din prim„vara acestui an, a fost primul partid care a tras un semnal de alarm„ cu privire la achizi˛iile publice.

Am avut mai multe propuneri legislative pe aceast„ tem„. Œn prim„vara acestui an, am depus o ini˛iativ„ legislativ„ care se refer„ la Ónfiin˛area unei Autorit„˛i rom‚ne pentru monitorizarea ∫i reglementarea achizi˛iilor publice. Acest lucru l-am men˛ionat Óntr-o declara˛ie politic„, la vremea respectiv„. Guvernul a preluat aceast„ ini˛iativ„ ∫i a Ónfiin˛at autoritatea care func˛ioneaz„ deja.

Pe de alt„ parte, tot Ón prim„vara acestui an, am Ónceput demersuri pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 60/2001, care se refer„ la achizi˛iile publice. Am Óncercat s„ elimin orice porti˛„ de corup˛ie din aceast„ lege.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Invit la microfon pe domnul senator Otilian Neagoe, din partea Grupului parlamentar P.S.D. Se preg„te∫te domnul senator Nicolae Neagu.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

M‚ine se Ómplinesc 18 ani de la revolta anticomunist„ a muncitorilor bra∫oveni, din 15 noiembrie 1987, un eveniment care a dat o puternic„ lovitur„ comunismului ∫i totalitarismului ceau∫ist.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Propun s„ p„str„m un moment de reculegere Ón memoria celor care, la 15 noiembrie 1987, Ónving‚nd teama de opresiune ∫i dictatur„, s-au aflat Ón primele r‚nduri ale revoltei, dar ast„zi nu mai sunt Ón via˛„.

Stima˛i colegi, v„ rug„m.

_(Plenul Senatului p„streaz„ un moment de reculegere Ón memoria celor care ∫i-au pierdut via˛a Ón evenimentele de la Bra∫ov din 15 noiembrie 1987_ .)

V„ mul˛umesc.

Revolta de la Bra∫ov din 15 noiembrie 1987 a Ónsemnat o lec˛ie de curaj ∫i Ónalt spirit civic, Óntr-o perioad„ Ón care lucrurile p„reau Óncremenite de-a pururi, Óntr-o perioad„ Ón care p„rea c„ nimeni nu mi∫c„ Ón fa˛a totalitarismului comunisto-ceau∫ist brutal ∫i mereu amenin˛„tor.

Œn pofida fanfaronadei oficiale, Ón pofida bilan˛urilor demagogice mereu superoptimiste, via˛a economicosocial„ cuno∫tea un dramatic regres, era prada unei veritabile invazii de incompeten˛„ ∫i impostur„.

Recidiva stalinist„, perceptibil„ Ón toate domeniile realit„˛ii rom‚ne∫ti din acea perioad„, era caracteristica dominant„ a unui regim totalitar care suferea cronic de autism politic.

O viziune voit simplificatoare, o incapacitate dramatic„ de a lua m„sura adev„ratelor evolu˛ii Ón lumea anilor ’80 au f„cut ca societatea rom‚neasc„ s„ par„ condamnat„ la degradare ∫i umilire, la o treptat„ sufocare, sub imperiul unui dogmatism primitiv ∫i inuman.

Erau, fire∫te, destui cei care se compl„ceau Ón oportunism civic, care mizau pe privilegiile oferite de sistem, erau mul˛i cei care nu puteau s„ Ó∫i Ónving„ teama, dar to˛i rom‚nii observau zv‚rcolirile l„untrice ale acestei ordini aberante, neputin˛a ei de a propune altceva dec‚t o maladiv„ mobilizare permanent„.

Sloganurile g„unoase nu mai Ón∫elau pe nimeni, iar propagandi∫tii vero∫i se retr„geau Ón pur„ retoric„ mecanic„. Era apoteoza alien„rii, clipa c‚nd to˛i eram con∫tien˛i de naufragiu, dar pu˛ini Óndr„zneau s„-i spun„ pe nume. Era c‚ntecul de siren„ al unei dictaturi sufocante, pe care nici un cult al pseudopersonalit„˛ii nu o mai putea salva. Œntr-un asemenea context, manifestarea spontan„ era antidotul vr„jii ideologice, remediul necesar Ómpotriva chinuitoarei scind„ri a con∫tiin˛ei ce afecteaz„ pe to˛i cei care vin Ón contact cu limbajul totalitar. ™i iat„ c„ un protest spontan de amploare a pornit de la Œntreprinderea de Autocamioane Bra∫ov. Œnving‚ndu-∫i teama, muncitorii bra∫oveni au dat

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 175/21.XI.2005 o lovitur„ nimicitoare sistemului, demonstr‚nd rom‚nilor ∫i lumii Óntregi c„ dictatura putea fi Ónvins„. C„derea comunist„ a Ónceput la Bra∫ov Ón 1987, continu‚nd cu Timi∫oara Ón decembrie 1989, ∫i s-a finalizat Ón Bucure∫ti ∫i Ón toat„ ˛ara, la 22 decembrie 1989.

## V„ mul˛umesc ∫i eu.

Œl invit la microfon pe domnul senator Nicolae Neagu, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. Se preg„te∫te domnul R„doi Ion.

## **Domnul Nicolae Neagu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Stima˛i colegi,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

A∫ vrea, Ón primul r‚nd, s„ mul˛umesc domnului academician R„zvan Theodorescu pentru subiectul pe care l-a adus ast„zi Ón fa˛a noastr„ ∫i cred c„ nu este unul oarecare. Eu am fost ieri prezent la Sibiu, fiind sibian, Ón calitate de parlamentar, la ceremonialul de Ónsc„unare ∫i Ónnobilare a Œnalt Preasfin˛iei sale doctor Lauren˛iu Streza ∫i cred c„ acest eveniment ar trebui, Ón definitiv, marcat ca atare. Œnc„ o dat„, eu, personal, cred c„ fr„m‚nt„rile dumneavoastr„ nu r„m‚n doar ale dumneavoastr„ ca istoric ∫i ca senator al Rom‚niei, cred c„ ar trebui s„ avem aplecare asupra acestor fenomene. Nu ∫tiu dac„ e bine s„ ne uit„m pe Legea cultelor, dar e bine s„ Ón˛elegem c„ integrarea Ón spiritualitatea universal„ se face cu rom‚nii uni˛i, ∫i nu cu rom‚ni dezbina˛i. Oricum, politica ne pune Ón situa˛ii Ón care avem ideologii diferite, avem concep˛ii diferite. Intr„m pe Legea bugetului de stat, categoric suntem situa˛i de o parte ∫i alta a taberei, dar n-a∫ vrea s„ ajungem la vorba lui C„linescu, Ónc‚t s„ ne despart„ doar meridianul prostiei ∫i s„ ne uit„m unii spre al˛ii ∫i s„ nu ∫tim care suntem mai de∫tep˛i ∫i care suntem mai pu˛in de∫tep˛i.

Cu acestea, Ómi permite˛i s„ dau ∫i eu citire unui material care Ón viziunea mea ar consemna evenimentul de o importan˛„ deosebit„ pentru ardeleni.

Tr„im zile extrem de agitate, Ón care ai sentimentul c„ nimeni nu mai ascult„ pe nimeni, iar oamenii au ajuns s„ converseze Ón monologuri paralele. Œn ce ne prive∫te, suntem ale∫ii cet„˛enilor rom‚ni ∫i nu de pu˛ine ori am creat aceast„ impresie chiar ∫i atunci c‚nd la acest microfon am dezb„tut probleme grave pentru societatea rom‚neasc„. Drept urmare, am considerat c„ ne-ar ajuta pe to˛i s„ lu„m un mic respiro Ón disputele noastre politice, iar subiectul pe care vi-l propun ∫i pe care l-am expus ∫i Ónainte, dac„ st„m bine s„ ne g‚ndim ne poate provoca dorin˛a de a ne g‚ndi ∫i la lini∫tea sufleteasc„, premisa oric„rei decizii importante pentru ˛ar„. Evenimentul care m-a inspirat pentru o astfel de abordare este cel dedicat Ónsc„un„rii Œnalt Preasfin˛iei sale dr. Lauren˛iu Streza, fost episcop de Caransebe∫, pe scaunul mitropolitan al Arhiepiscopiei Sibiului ∫i Mitropoliei Ardealului, Ón urma regretatei dispari˛ii a celui care a fost Œnalt Preasfin˛itul Antonie Pl„m„deal„.

Œl invit la microfon pe domnul senator Ion R„doi, Grupul parlamentar PSD. Se preg„te∫te domnul senator Vraciu Jan.

## **Domnul Ion R„doi:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Interven˛ia mea se intituleaz„ îImproviza˛ie ∫i politicianism“. Abord„rile economice ∫i sociale la care Ón˛elege s„ recurg„ Alian˛a D.A., conduc„toare Ón coali˛ia de guvernare, continu„ s„ fie marcate de improviza˛ie ∫i politicianism. Politicile fiscale ∫i influen˛a lor asupra politicilor bugetare, salariale ∫i sociale ar fi trebuit s„ ofere Ón acest moment solu˛ii pentru un set de problematici stringente. Un r„spuns trebuia dat subfinan˛„rii din sectoarele de baz„: s„n„tate, educa˛ie, pensii ∫i asisten˛„ social„, infrastructur„. Altul, pentru resursele necesare refacerii infrastructurii ∫i logisticii distruse de inunda˛ii ∫i ajutorarea popula˛iei sinistrate. Apoi, folosind instrumente fiscale, ar fi trebuit desc‚lcit un ghem de probleme care nu vizeaz„ strict bugetul, ci echilibrul macroeconomic, dar ale c„ror corec˛ii reclam„ ∫i interven˛ii fiscale: explozia importurilor necorelate cu suportul lor de finan˛are, exporturile, consumul f„r„ acoperire Ón produc˛ia de m„rfuri ∫i servicii interne, aprecierea monedei na˛ionale nesus˛inut„ de performan˛a de productivitate a economiei. R„spunsul este dezam„gitor: lipsa unei viziuni ∫i filozofii fiscale, invocate f„r„ acoperire atunci c‚nd actualii guvernan˛i erau Ón opozi˛ie; promisiuni din campania electoral„ ∫i din programul de guvernare neacoperite.

A∫a-zisa strategie fiscal„ a guvern„rii liberalo-pediste, care produce acum cea de a patra modificare a Codului fiscal Ón ultimele 9 luni, nu este o na∫tere la termen, cum a fost anun˛at„, ci o f„c„tur„ politic„ ie∫it„ din derut„ ∫i disperare. Ea spore∫te incertitudinile mediului de afaceri ∫i amplific„ sentimentele de nesiguran˛„ ∫i abandon ale popula˛iei, care este iritat„ ∫i alarmat„ de efectele economice ∫i sociale induse de noile modific„ri fiscale.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 175/21.XI.2005 Cum ar putea fi altfel c‚nd proiectul bugetului de stat pentru anul 2006 a fost aprobat Ónainte de aprobarea modific„rilor la Codul fiscal ∫i f„r„ consultarea partenerilor sociali: sindicate ∫i patronate.

Autismul guvern„rii, care a eliminat din practica sa dialogul social, ridic„ semne de Óntrebare asupra actului politic ∫i de guvernare, golite de sens, Ón absen˛a oric„rei inten˛ii consensuale.

V„ mul˛umesc.

Œl invit la microfon pe domnul senator Vraciu Jan, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.

## **Domnul Jan Vraciu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate colege, Stima˛i colegi,

A∫ dori s„ fac c‚teva scurte considera˛ii asupra transparen˛ei contractelor pe bani publici.

De multe ori, pentru neregulile pe care zona politic„ le-a permis de-a lungul timpului s-a dat vina pe lipsa de reac˛ie a societ„˛ii civile. Dac„ societatea civil„ ∫i-ar cunoa∫te mai bine drepturile ∫i ar uza de ele, poate c„ faptele de corup˛ie ∫i de grav„ Ónc„lcare a legii, care ˛in ast„zi pagina I a ziarelor, nu ar mai fi existat cu aceea∫i frecven˛„.

Mi-am permis s„ fac aceast„ introducere pentru a supune aten˛iei dumneavoastr„ faptul conform c„ruia, de cur‚nd, societatea civil„ a semnat o scrisoare privind transparentizarea contractelor de achizi˛ii publice, de concesionare ∫i de privatizare.

Reprezentan˛ii societ„˛ii civile s-au adresat primuluiministru cu necesitatea de a scoate la lumin„ modul Ón care este utilizat banul public, demers pe care trebuie s„-l fac„ at‚t autorit„˛ile centrale, c‚t ∫i cele locale pentru ca opinia public„ s„ fie informat„.

Cred c„ v„ aminti˛i cu to˛ii, sunt sigur de acest lucru, c„ vechea putere a fost acuzat„ cu dovezi concrete de faptul c„ a folosit bani publici pentru a cump„ra bun„voin˛a patronilor sau a redactorilor unor mijloace de comunicare Ón mas„, ∫i cazul din jude˛ul pe care Ól reprezint Ón Parlamentul Rom‚niei — ∫i anume jude˛ul Vrancea —, al îMonitorului de Vrancea“, este de notorietate.

S-au scos la iveal„ dovezile conform c„rora acest ziar a primit sume uria∫e de bani pentru a deveni tr‚mbi˛a de exprimare a vechii puteri, lucru lesne observabil Ón articolele publicate de acest ziar, ca ∫i Ón Óntreaga strategie editorial„.

Ei bine, la venirea sa la putere, Alian˛a a promis c„ va Ónceta cu aceste practici. A fost un act de curaj ∫i de cur„˛are moral„ a solului societ„˛ii rom‚ne∫ti. Evident c„, f„c‚nd acest lucru, ne-am atras adversitatea unor publica˛ii, posturi de radio ∫i televiziune, obi∫nuite s„ fie alimentate de la bugetul public pentru a face ochi dulci puterii.

Dar am f„cut-o ∫i ne-am asumat ∫i riscul de a c„dea Ón dizgra˛ie, cu toate consecin˛ele nepl„cute ce au decurs de aici. Œn urma efortului conjugat al Guvernului ∫i, din nou, al reprezentan˛ilor societ„˛ii civile, Ón ceea ce prive∫te publicitatea guvernamental„, au fost Ómbun„t„˛ite substan˛ial reglement„rile.

Stima˛i colegi, Óncheiem aici dezbaterile politice. Din p„cate, vom fi nevoi˛i s„ facem apelul. Nu avem cvorum de lucru.

Œl rog pe domnul secretar Ungheanu Mihai s„ fac„ apelul.

Domnilor colegi, lista senatorilor, apel.

|Antonie ™tefan Mihail<br>Apostol Neculai<br>Arca∫ Viorel<br>Ardelean Aurel<br>Arion Viorel<br>Athanasiu Alexandru<br>Basgan Ion<br>Berceanu Radu Mircea<br>Bindea Liviu-Doru<br>Blaga Vasile<br>Bobe∫ Marin<br>Cazacu Cornelia<br>C‚mpeanu Radu-Anton<br>C‚rlan Dan<br>Chelaru Ioan<br>Cintez„ Mircea<br>Ciornei Silvia<br>Cioroianu Adrian Mihai<br>Cismaru Ivan<br>Copos Gheorghe<br>Cozm‚nc„ Octav<br>Cre˛u Corina<br>Cre˛u Ovidiu Teodor<br>Cucuian Cristian<br>Cuta∫ George Sabin<br>Daea Petre<br>David Cristian<br>David Gheorghe<br>Diaconescu Cristian<br>Dina Carol<br>Dinescu Valentin<br>DÓncu Vasile|prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent„<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent„<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent„<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |---|---| |Duca Viorel Senior|absent| |Dumitrescu Ion Mihai<br>Dumitrescu Gheorghe Viorel<br>Dumitru Constantin<br>Eckstein Kovacs Peter<br>Fekete Szabo Andras Levente|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Filipescu Teodor|absent| |Florescu Ion|prezent| |Flutur Gheorghe|absent| |Frunda Gyärgy|absent| |Funar Gheorghe|prezent| |G„ucan Constantin|prezent| |Geoan„ Mircea Dan|absent| |Georgescu Radu Cristian|prezent| |Gheorghe Constantin|absent| |Ha∫otti Puiu|prezent| |Ila∫cu Ilie|prezent| |Iliescu Ion|absent| |Ilu∫c„ Daniel|prezent| |Ion Vasile|absent|

14 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 175/21.XI.2005

Iorga Nicolae absent ™ere∫ Ioan Codru˛ absent Iorgovan Antonie prezent ™tefan Viorel prezent Io˛cu Petru Nicolae prezent ™ter Sever prezent Iv„nescu Paula Maria prezent„ Talpe∫ Ioan absent Jurcan Dorel prezent T„n„sescu Claudiu prezent Loghin Irina absent„ T„r„cil„ Doru Ioan prezent Lupoi Mihail absent Terinte Radu prezent Maior George Cristian prezent Theodorescu Emil R„zvan prezent Mardare Radu C„t„lin prezent TÓlv„r Angel prezent Marinescu Marius prezent Toma Ion prezent Markó Bela absent Tudor Corneliu Vadim Mele∫canu Teodor Viorel absent fi‚buleac Mihai absent Mereu˛„ Mircea absent f c„u Silvia Adriana absent„ Mih„escu Eugen absent fiÓrle Radu absent Mih„ilescu Petru ™erban prezent Ungheanu Mihai prezent Moisuc Viorica Georgeta Pompilia prezent„ Ungureanu Vasile Ioan D„nu˛ prezent Moraru Ion prezent Vasilescu Gavril„ prezent Mor˛un Alexandru Ioan absent V„c„roiu Nicolae prezent Neagoe Otilian prezent V„rg„u Ion prezent Neagu Nicolae prezent Vedina∫ Verginia prezent„ Nemeth Csaba prezent Verestóy Attila absent Nicolae ™erban absent Voiculescu Dan absent Nicolai Norica absent„ Vosganian Varujan prezent Novolan Traian prezent Vraciu Jan prezent Onaca Dorel Constantin absent **Domnul Nicolae V„c„roiu:** Oprea Mario-Ovidiu prezent Oprescu Sorin Mircea absent Domnule senator Mihai Ungheanu, mul˛umesc foarte Pascu Corneliu absent mult. P„curaru Paul prezent Stima˛i colegi, v„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile Ón sal„. P„unescu Adrian absent Domnule senator Claudiu T„n„sescu, v„ rog s„ v„ Pere∫ Alexandru prezent ocupa˛i locul. Pete ™tefan prezent V„ rog s„-mi permite˛i s„ v„ anun˛ c„, din totalul de Petre Maria absent„ 137 senatori, ∫i-a anun˛at prezen˛a prin votul electronic Petrescu Ilie prezent un num„r de 93 senatori. Avem 26 de colegi senatori Popa Aron Ioan prezent absen˛i motivat. Popa Dan Gabriel prezent Lucr„rile sunt conduse de subsemnatul, ajutat de cei Popa Nicolae-Vlad absent doi secretari, Antonie Iorgovan ∫i Mihai Ungheanu. Popescu Dan Mircea prezent Stima˛i colegi, a˛i primit ordinea de zi. Popescu Ionel prezent V„ consult dac„ ave˛i obiec˛iuni la ordinea de zi. Popescu Irinel prezent Vom avea ∫i aprobarea prelungirii a dou„ termene, la Popescu Mihail prezent dou„ proiecte de lege, ∫i o not„ cu privire la sesizarea Prodan Tiberiu Aurelian prezent Cur˛ii Constitu˛ionale. Puskas Valentin Zoltan prezent Dac„ sunt obiec˛iuni la ordinea de zi? R„doi Ion absent Domnul senator Funar. R„doi Ovidiu prezent Microfonul 2. R„dulescu Cristache prezent Roibu Aristide absent **Domnul Gheorghe Funar:** Sab„u Dan prezent Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. S‚rbu Ilie prezent Doamnelor ∫i domnilor senatori, Silistru Doina prezent„ Grupul nostru parlamentar nu are obiec˛ii la ordinea Simionescu Aurel Gabriel prezent de zi, avem Óns„ o rug„minte. Sogor Csaba prezent La punctul 3 din ordinea de zi, avem o prioritate de Solcanu Ion prezent integrare ∫i rug„m, p‚n„ se ajunge la dezbaterea Stan Petru prezent punctului 3, s„ fie invitat„ doamna ministru Anca Boagiu. St„noiu Mihaela Rodica prezent„ A∫a cum cunoa∫te˛i, domnule pre∫edinte, d‚nsa a Stoica Ilie prezent sus˛inut Ón fa˛a Camerei Deputa˛ilor proiectele de lege de Str„til„ ™erban Cezar prezent integrare. Stroe Radu prezent Rug„m s„ ne fac„ aceast„ cinste ∫i s„ vin„ s„ Szabó Karoly Ferenc absent sus˛in„ proiectul de la pozi˛ia 3 ∫i Ón fa˛a Senatului. S„ ™erb„nescu Verginia prezent„ nu fac„ excep˛ii. ™erbu Gheorghe Vergil prezent V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Probabil c„ v„ aude. Œns„, stima˛i colegi, conform regulamentului, sus˛inerea proiectelor de lege se poate face de mini∫tri sau secretari de stat.

Deci, asta este situa˛ia, dar s-ar putea s„ v„ aud„ ∫i s„ fie prezent„.

Stima˛i colegi, voi supune votului dumneavoastr„ ordinea de zi de ast„zi.

V„ rog s„ vota˛i.

73 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri. S-a aprobat.

Voi supune votului dumneavoastr„ programul de lucru p‚n„ la ora 20.

V„ rog s„ vota˛i, stima˛i colegi.

67 de voturi pentru, 8 voturi Ómpotriv„, 3 ab˛ineri.

A fost aprobat ∫i programul de lucru.

Stima˛i colegi, Biroul permanent al Senatului, Ón ∫edin˛a din 9 noiembrie 2005, a aprobat ∫i supune aprob„rii dumneavoastr„ prelungirea la 60 de zile a termenului de dezbateri pentru dou„ ini˛iative legislative:

— proiectul de Lege privind protec˛ia fondului cinegetic ∫i a v‚natului ∫i

— propunerea legislativ„ pentru modificarea, completarea Legii fondului cinegetic ∫i a protec˛iei v‚natului nr. 103/1996.

f n‚nd seama de caracterul complex al celor dou„ legi, dac„ sunt obiec˛iuni, am s„

Stima˛i colegi, doresc s„ v„ informez c„ vom merge pe urm„torul program pentru aceast„ s„pt„m‚n„.

M‚ine, Óncep‚nd cu ora 10,00, p‚n„ la ora 13,00, vom avea ∫edin˛a comun„ a celor dou„ Camere, deci Óncepe dezbaterea pe proiectul de buget. Vom continua lucr„rile la buget, Ón plenul celor dou„ Camere, dup„amiaz„, Óncep‚nd cu ora 14,30; miercuri diminea˛„, de la ora 9,00 la ora 13,00, miercuri dup„-amiaz„, de la 14,30 la 19,00, joi diminea˛„, de la ora 9,00 la ora 13,00, vom avea ∫edin˛„ de plen Ón Senat, joi dup„-amiaz„, de la 14,30 la 19,30, dezbateri la buget, vineri, de la ora 9,00 la ora 13,00, dezbateri pe buget.

Deci m‚ine Óncep lucr„rile Ón plenul celor dou„ Camere, la ora 10,00.

De asemenea, stima˛i colegi, conform prevederilor Legii nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, s-au depus la secretarul general al Senatului urm„toarele proiecte de lege, deci pute˛i sesiza Curtea Constitu˛ional„, dac„ este cazul:

— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 128/2005 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Sistemului Informatic Na˛ional de Semnal„ri;

— Lege privind regimul finan˛„rilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activit„˛i nonprofit de interes general;

— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 111/2005 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe c„ile ferate rom‚ne ∫i

reorganizarea Societ„˛ii Na˛ionale a C„ilor Ferate Rom‚ne;

— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 70/2005 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub form„ de Ómprumut, a unor cantit„˛i de combustibil pentru Societatea Comercial„ de Producere a Energiei Electrice ∫i Termice îTermoelectrica“ — S.A., filialele sale, complexurile energetice Craiova, Rovinari ∫i Turceni, Regia Autonom„ pentru Activit„˛i Nucleare — Sucursala îROMAG — TERMO“ ∫i centralele termice ∫i electrice de termoficare aflate Ón administrarea consiliilor jude˛ene ∫i locale;

— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 106/2005 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 25/2001 privind Ónfiin˛area Companiei Na˛ionale de Investi˛ii îC.N.I. — S.A.“

Domnule pre∫edinte,

Œmi sus˛in amendamentul de la pct. 11 — Consiliul interimar va avea Ón componen˛„ ∫i reprezentan˛i ai Ónv„˛„m‚ntului Ón limbile minorit„˛ilor, propu∫i de Conferin˛a na˛ional„ a rectorilor.

V„ rog s„-l supune˛i la vot, domnule pre∫edinte.

V„ mul˛umesc. Dac„ mai sunt interven˛ii?

Doamna secretar de stat Paloma Petrescu. Microfonul 8.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 175/21.XI.2005 ## **Doamna Cecilia Paloma Rodica Petrescu** _— secretar_

_de stat Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Consider„m c„ nu este necesar s„ se mai voteze acest amendament Óntruc‚t prin formularea care este acum Ón text s-a rezolvat aceast„ problem„, Ón sensul c„ textul actual spune: îscoate la concurs posturile din organigrama Agen˛iei Rom‚ne de Asigurare a Calit„˛ii Ón Œnv„˛„m‚ntul Superior ∫i elimin„ restric˛ia referitoare la cumulul de func˛ii“.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Voi supune votului dumneavoastr„ amendamentul domnului Funar, respins de c„tre Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„ ∫i tineret ∫i sport ∫i Guvern.

Vot‚nd îda“, vota˛i pentru amendamentul domnului Funar.

Vot‚nd înu“, vota˛i Ómpotriv„.

V„ rog s„ vota˛i.

46 voturi Ómpotriv„, 23 voturi pentru, 10 ab˛ineri, a c„zut amendamentul.

La pozi˛ia 12, art. 19, alin. 5 lit. b). Domnul Funar. Microfonul 2.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ini˛iatorul a propus un text care este neconstitu˛ional, respectiv Ómpiedic„ ocuparea posturilor din organigrama A.R.A.C.I.S. de c„tre persoanele care au func˛ii didactice Ón Ónv„˛„m‚ntul superior.

Pentru a elimina acest aspect de neconstitu˛ionalitate, textul propus de ini˛iator, îscoate la concurs posturile din organigrama A.R.A.C.I.S., candida˛ii pentru ocuparea acestor posturi nu pot cumula func˛ii didactice Ón Ónv„˛„m‚ntul superior“, deci, este vorba de Agen˛ia Rom‚n„ de Asigurare a Calit„˛ii Ón Œnv„˛„m‚ntul Superior ∫i pentru aceast„ agen˛ie nu pot s„ participe cadre didactice din Ónv„˛„m‚ntul superior.

Poate ajungem Ón aceea∫i situa˛ie ca la Ministerul S„n„t„˛ii, punem un economist Ón locul unui profesor universitar medic.

Pentru a nu se repeta aceast„ situa˛ie, amendamentul meu, la art. 19 alin. 5 lit. b) — îcandida˛ii pentru ocuparea acestor posturi pot cumula func˛ii didactice Ón Ónv„˛„m‚ntul superior“.

Nu Ón˛eleg interdic˛ia, poate ini˛iatorul ne explic„ de ce s„ nu fie omul potrivit la locul potrivit ∫i ni se propune omul nepotrivit la locul potrivit.

Mul˛umesc.

Doamna secretar de stat Paloma Petrescu. Microfonul 8.

Consider c„ participarea la un concurs trebuie s„ fie reglementat„ printr-o metodologie care va fi elaborat„ ∫i care va urma aceast„ lege.

Deci noi, repet, Ón textul legii, Ón textul propus de comisie ∫i acceptat de noi, am spus — îscoate la concurs posturi din organigrama A.R.A.C.I.S.

Care sunt criteriile de competen˛„ ∫i cum se desf„∫oar„ concursul de competen˛„ sunt lucruri care ˛in mai mult de metodologia care va fi elaborat„ Ón subsidiar.

Domnul pre∫edinte Irinel Popescu.

Practic, restric˛ia a fost scoas„ Ón forma actual„, a∫a Ónc‚t amendamentul e f„r„ obiect, din punctul nostru de vedere.

Domnule Funar, Ón˛eleg c„ a fost scoas„ din metodologie. La amendamente admise.

Dac„ mai sus˛ine˛i totu∫i? Nu mai sus˛ine˛i. Bine. Mul˛umesc foarte mult.

La pozi˛ia 13, dac„ mai sunt interven˛ii? Punctul 13 se refer„ la art. 19(5) lit. d. Microfonul 2, v„ rog.

Se sus˛ine amendamentul, domnule pre∫edinte. Am propus ca, Ón loc de mandatul de trei ani, mandatul s„ fie de doi ani.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Doamna secretar de stat Paloma Petrescu. Microfonul 8.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Noi am respins aceast„ propunere, iar Ón text, Ón articolele precedente ale proiectului de lege perioada stipulat„ este de trei ani, iar num„rul de posturi este de 15.

De aceea, am considerat c„ trebuie s„ scoatem la concurs, deci, conform alin. d de la art. 19(5), se organizeaz„ concurs pentru ocuparea a zece posturi din consiliu, ∫i nu opt, a∫a cum apare Ón amendamentul domnului senator Funar — deci, zece posturi din totalul de 15 — ∫i se merge pe trei ani pentru eficientizare ∫i pentru faptul c„ dup„ trei ani se schimb„ dou„ treimi din componen˛a consiliului. Or, vrem s„ asigur„m Ón felul acestea ca dou„ treimi s„ fie num„r Óntreg.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Comisia Ó∫i p„streaz„ punctul de vedere, da? Stima˛i colegi, voi supune votului dumneavoastr„ lit. d de la art. 19 alin. 5, amendamentul domnului Funar.

Vot‚nd îDa“, vota˛i cu amendamentul domnului Funar. V„ rog s„ vota˛i, stima˛i colegi.

46 voturi Ómpotriv„, 23 voturi pentru, 10 ab˛ineri. A fost respins.

Dac„ la num„rul curent 14, art. 19, lit. e)… Domnul Funar, v„ ascult„m.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 175/21.XI.2005

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œmi men˛in amendamentul. Œn opinia mea, textul de la art. 19 alin. 5 lit. e) este neconstitu˛ional. Nu ∫tiu de ce, poate ne explic„ doamna secretar de stat, nu pot fi membri ai acestui consiliu persoane care Óndeplinesc o func˛ie de demnitate public„ sau func˛ia de rector. Depinde de... Dumneavoastr„, domnule pre∫edinte… Nu ave˛i voie s„ intra˛i aici… De ce? Domnul profesor Iorgovan, rector, nu are voie. De ce?

Poate ne explic„ doamna secretar de stat. Œmi men˛in amendamentul.

V„ mul˛umesc.

Doamna secretar de stat Paloma Petrescu, v„ rog.

Œn opinia noastr„ am considerat c„ este bine s„ fie membri Ón ARACIS cei men˛iona˛i, pentru a evita orice fel de ingerin˛e ∫i, de ce s„ nu recunoa∫tem, trafic de influen˛„ sau, eu ∫tiu, alte Óncerc„ri de a manipula.

Mul˛umesc.

Noi sus˛inem punctul de vedere al comisiei.

Mul˛umesc.

Comisia p„streaz„ punctul de vedere?

Da.

Mul˛umesc.

Domnule Funar, v„ rog. Ave˛i cuv‚ntul, microfonul 2.

Mul˛umesc.

Œn calitate de ini˛iator al amendamentului, nu pot s„ cred ceea ce am auzit Ón urm„ cu c‚teva secunde, c„ rectorii ∫i persoanele de demnitate public„ se ocup„ cu trafic de influen˛„ ∫i a∫a mai departe. Nu pornim de la prezum˛ia de nevinov„˛ie, aducem o asemenea jignire rectorilor ∫i persoanelor de demnitate public„?

Sper, doamnelor ∫i domnilor senatori, c„ accepta˛i amendamentul meu.

Mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Art. 19 alin. 6.

Dac„ se mai sus˛ine?

Ave˛i cuv‚ntul, domnule Funar.

Œmi men˛in, domnule pre∫edinte, amendamentul, reducerea de la 3 ani la 2 ani a scoaterii la concurs a posturilor.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult. Motiva˛ia o ∫ti˛i.

Consider„m c„ nu mai are... efectiv nu se mai poate Ónt‚mpla acest lucru datorit„ faptului c„ Ón toate articolele precedente Ón care se face referire la concurs a perioadei de evaluare, s-au men˛inut prevederile pe care comisia le-a stipulat.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

La art. 21 alin. 1, dac„ se sus˛ine?

V„ rog, microfonul 2.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am constatat cu bucurie c„ amendamentul meu a fost acceptat de c„tre comise ∫i m„ bucur„ acest fapt, ARACIS se finan˛eaz„ integral din venituri proprii, scria ini˛iatorul, ∫i, Ón final, pornind de la amendamentul meu, comisia a propus ca îARACIS“ s„ se finan˛eze din venituri proprii ∫i din fonduri bugetare de la Guvernul Rom‚niei.

Ca atare, amendamentul meu fiind acceptat, nu Ól mai sus˛in, domnule pre∫edinte. Putem trece la art. 17.

Consult comisia, domnule pre∫edinte Irinel Popescu, v„ rog.

Da, men˛inem.

Rug„mintea legat„ de redactarea comisiei: îfonduri bugetare de la Guvernul Rom‚niei“… Nu Guvernul Rom‚nei are fonduri bugetare, bugetul este aprobat de Parlament. Este suficient s„ spunem îfonduri bugetare“ ∫i at‚t.

Da, tocmai, noi am vrut s„ extindem asta, am spus c„ nu numai din bugetul M.E.C., ci ∫i din alte fonduri ale Guvernului, dac„ se realizeaz„ activit„˛i...

18 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 175/21.XI.2005

Guvernul nu are alte fonduri dec‚t bugetul, bugetul Ól aprob„ Parlamentul. îDin venituri proprii ∫i din fonduri ale bugetului de stat“.

De acord. Doamna secretar de stat Paloma Petrescu, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul, sau putem spune îdin fondul de rezerv„ la dispozi˛ia Guvernului“.

Consider c„ formularea pe care dumneavoastr„ a˛i dat-o este cea corect„ ∫i îdin fonduri ale bugetului de stat“ sau îprin fonduri de la bugetul de stat“.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Da,

A fost adoptat.

V„ mul˛umesc.

Art. 24 alin. 3 lit. i, dac„ se mai sus˛ine? Domnul Funar, microfonul 2, v„ rog.

Domnule pre∫edinte,

Men˛in ∫i acest amendament.

Face publice rezultatele evalu„rilor externe care sunt facultative.

Mul˛umesc.

Doamna secretar de stat Paloma Petrescu, v„ rog.

Œn opinia noastr„, fiindc„ este vorba despre servicii publice, rezultatele evalu„rii trebuie s„ fie publice.

Sunt informa˛ii pe care, de altfel, se fundamenteaz„ politicile educa˛ionale, dar ∫i finan˛area, iar politicile educa˛ionale, cum spuneam, se fundamenteaz„ pe rezultate pe care le cunoa∫tem ∫i care sunt Ómp„rt„∫ite de c„tre to˛i factorii educa˛ionali.

Œn concluzie, evaluarea este obligatorie.

Deci nu facultativ„, da? Comisia Ó∫i sus˛ine punctul de vedere, da?

Da.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc.

O s„

Art. 24 alin. 3 lit. m), dac„ se mai sus˛ine? Domnul Funar, microfonul 2, v„ rog.

Da, se sus˛ine, domnule pre∫edinte.

Eu am propus ca perioada de 4 ani a analizelor de sistem asupra calit„˛ii Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar din Rom‚nia s„ se reduc„ la doi ani, perioada de patru ani este extrem de lung„ la dinamica Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

V„ rog, doamna secretar de stat Paloma Petrescu, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Evaluarea de sistem Ón cazul Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar nu poate s„ dea rezultate relevante dac„ ea se realizeaz„ la un interval mai mic de patru ani. Sigur, putem face evalu„ri pe diferite direc˛ii ∫i obiective, dar ciclul de ∫colarizare Ón Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar este de patru ani, de aceea men˛inem formularea din raportul comisiei.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

O s„

Art. 24 alin. 6. Domnul Funar, microfonul 2, v„ rog.

Œl men˛in ∫i pe acesta, domnule pre∫edinte.

Ini˛iatorul spunea c„ înu pot fi angaja˛i la ARACIS persoane care Óndeplinesc o func˛ie de demnitate public„“.

Amendamentul meu e: îpot fi angaja˛i ARACIS persoane care Óndeplinesc o func˛ie de demnitate public„.“ Œntreb ini˛iatorul de ce a recurs la aceast„ discriminare a persoanelor care ocup„ o func˛ie de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 175/21.XI.2005 demnitate public„, fa˛„ de ceilal˛i cet„˛eni ∫i dac„ discriminarea este Ón spiritul Constitu˛iei Rom‚niei? Mul˛umesc.

Nu consider c„ este o discriminare, ci, dimpotriv„, este o alegere obiectiv„, iar r„spunsul meu este acela∫i pe care l-am dat ∫i la art. 19 alin. 5 lit. e).

Consider c„ participarea ∫i efectuarea activit„˛ii specifice Ón ARACIS va fi mult mai obiectiv„ dac„ persoanele care sunt angajate acolo nu sunt persoane cu demnitate public„.

Mul˛umesc.

Comisia Ó∫i p„streaz„ punctul de vedere, da?

Da.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Da.

Art. 36 alin. 2.

V„ ascult„m.

Microfonul 2, v„ rog!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Pentru primul an de experimentare, 2005 — 2006, am propus amendamentul meu: îla cerere s„ fie experimentate metodologiile de evaluare ∫i asigurare extern„ a calit„˛ii“.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc.

Art. 36 alin. 3.

Domnul senator Funar, microfonul 2, v„ rog.

## **Domnul Gheorghe Funar:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Constat‚nd c„ Alian˛a Dreptate ∫i Adev„r voteaz„ constant îNu“, renun˛ la amendamentele 21, 22, 23.

Mul˛umesc. Stima˛i colegi, Avem 45 de amendamente care au fost admise, da? Doamna secretar de stat Paloma Petrescu, de acord cu amendamentele comisiei?

De acord cu amendamentele comisiei. Da.

Mul˛umesc.

Doamna secretar de stat Paloma Petrescu.

Consider„m c„ a∫a cum, de altfel, rezult„ din litera proiectului de lege pe care l-am promovat, evaluarea calit„˛ii este un proces general, care se Ónscrie Óntr-un mecanism general de asigurare a calit„˛ii, pornind de la stabilirea obiectivelor, a standardelor ∫i Óncheindu-se cu evaluarea ∫i, Ón concluzie, nu poate fi f„cut la cerere, el trebuie s„ fie obligatoriu.

Avem datoria s„ ne inform„m din surse reale ∫i din studii efectuate concret ∫i nu la cerere.

Propun s„ se men˛in„ punctul de vedere al comisiei.

Mul˛umesc. Comisia, de asemenea, da?

Da.

Mul˛umesc foarte mult. Stima˛i colegi, Sunt interven˛ii?

Nu. Dezbateri generale, numai dac„ ave˛i...

Am eu o interven˛ie, v„ rog, dac„-mi permite˛i?

V„ rog, spune˛i ∫i amendamentul la care face˛i referire.

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Trebuie s„ m„rturisesc c„ l-am rugat pe un coleg, am dat ∫i documentele, acum trebuie s„ apelez la memorie, cred c„ este vorba de pozi˛ia 22, doamna secretar de stat, ∫i, dac„ nu m„ Ón∫al„ memoria, art. 19.

Noi, acolo — c‚nd spun noi, m„ refer la noi Parlamentul, noi comisiile — am reg‚ndit acest organism

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 175/21.XI.2005 faimos. V„ rog s„ m„ crede˛i c„ n-am f„cut un exerci˛iu de memorie s„-l re˛in, dar ∫tiu cu certitudine c„, Ón ceea ce prive∫te structura — de la _struere, a construi —_ sigur, n-am Ónc„ acordul pentru a folosi expresiile acestea, dar m„ str„duiesc s„ nu intru Ón conflict politic... Deci, dac„ vorbim de construc˛ie ∫i abia acum, de la data intr„rii Ón vigoare a acestei legi, vor fi 5 — 5 — 5, Óntrebarea mea este, doamna secretar de stat, nu cumva noi am f„cut munca aceasta f„r„ sens, deci am muncit la Cooperativa îMunca Ón zadar“? Pentru c„ este un termen la alin. 5 — v„ rog s„ m„ verifica˛i — Ón care se spune c„ Ón termen de 6 luni de la intrarea Ón vigoare a ordonan˛ei — 6 luni — cine? Organismul pe care l-a˛i Ónfiin˛at dumneavoastr„ prin ordonan˛„. Dar acum Parlamentul, Ón Ón˛elepciunea sa — ∫i n-a˛i avut obiec˛ii — vine cu alt„ formul„, alt„ structur„. E implicat Parlamentul Ón numirea acestui organism administrativ. ™i atunci cum se mai conciliaz„ o nou„ structur„, o nou„ filozofie Ón ceea ce prive∫te investirea acelor oameni cu un termen care curge de la data intr„rii Ón vigoare a ordonan˛ei, care termen a Ónceput s„ curg„, firesc, pentru structura Ónfiin˛at„ prin ordonan˛„.

™i atunci, mi se pare firesc, de vreme ce Parlamentul a g‚ndit o nou„ configura˛ie, o alt„ filozofie Ón leg„tur„ cu acest organism — e adev„rat, provizoriu — trebuie s„-i d„m ∫i lui un termen ca s„ aib„, Ón mod real, posibilitatea de a face ceea ce legea prevede c„ trebuie s„ fac„.

Ca atare, dup„ mine, ori prelungim termenul, doamna secretar de stat — deci Ón loc de 6 luni, c‚t v„ las„ inima, dup„ mine Ónc„ cel pu˛in 3 luni s-ar impune —, ori reconsider„m ∫i spunem c„ termenul de 6 luni Óncepe s„ curg„ nu de la data intr„rii Ón vigoare a ordonan˛ei, ci de la data intr„rii Ón vigoare a acestei legi.

E o problem„ de principiu. Domnul senator Funar. Microfonul nr. 2, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, colaboratorul din dreapta dumneavoastr„, domnul secretar, domnul profesor Iorgovan, este de bun„ credin˛„ ∫i caut„ s„ arunce un colac de salvare Guvernului, dar domnia sa ∫tie mai bine dec‚t mine c„ amendamente Ón plenul Senatului nu se pot face. De aceea mi-am retras ultimele 3 amendamente, ca, dup„ ce P.R.M.-ul a dat mat la rege, s„ d„m mat ∫i ini˛iatorului acestei ordonan˛e.

Stima˛i colegi, este o problem„ de corelare a termenului. Se poate merge ∫i pe ideea c„ 6 luni ar fi suficiente. Nu-mi dau seama c‚t timp a trecut p‚n„ acum. Doamna Paloma Petrescu.

Din punctul nostru de vedere, domnule pre∫edinte, ar putea s„ se acorde, s„ spunem, 6 luni, deci s„ fie 6 luni de la data intr„rii Ón vigoare a legii.

Deci, dac„ exist„ capacitate...

Dumneavoastr„ a˛i spus de la intrarea Ón vigoare a prezentei ordonan˛e de urgen˛„.

Noi consider„m, pentru c„ toate activit„˛ile preconizate ∫i care decurg din ordonan˛a de urgen˛„ deja se desf„∫oar„, consider„m c„ 6 luni de la intrarea Ón vigoare a ordonan˛ei ne sunt suficiente.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

S-a Ón˛eles.

Stima˛i colegi, avem 45 de amendamente acceptate de c„tre Guvern, f„cute de c„tre comisii.

List„ pentru liderii grupurilor parlamentare.

Deci am respins proiectul de lege pentru aprobarea ordonan˛ei. Pe cale de consecin˛„, a fost respins„ ordonan˛a.

Trecem la proiectul de Lege privind sistemul na˛ional de asisten˛„ social„.

Rog Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ — domnule pre∫edinte Aron, v„ rog, pofti˛i aici.

Doamna secretar de stat Maria Muga, v„ rog. Microfonul nr. 9. V„ rog s„ face˛i prezentarea. V„ ascult„m.

V„ rog s„ lua˛i loc, stima˛i colegi.

V„ ascult„m.

## **Doamna Maria Muga** _— secretar de stat Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**

Legea face parte din programul legislativ prioritar pentru integrarea Ón Uniunea European„, pe semestrul II 2005, ∫i are ca obiect de reglementare instituirea sistemului na˛ional de asisten˛„ social„, component„ a sistemului na˛ional de protec˛ie social„, urm„rindu-se realizarea unui cadru unic responsabil cu organizarea ∫i coordonarea sistemului na˛ional de asisten˛„ social„, elaborarea politicilor ∫i programelor Ón domeniu, Óntr-o manier„ coerent„ ∫i unitar„, stabilirea modalit„˛ilor eficiente de finan˛are, precum ∫i a tipurilor de presta˛ii ∫i a categoriilor de beneficiari, Ón vederea orient„rii politicii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 175/21.XI.2005 sociale interne c„tre armonizarea cu obiectivele fundamentale ale Uniunii Europene Ón domeniul asisten˛ei sociale.

Prezentul proiect de lege va permite actelor normative ini˛iate Ón domeniu s„ prevad„ reglement„ri specifice, Ón strict„ concordan˛„ cu situa˛iile de risc social aflate Óntrun proces continuu de evolu˛ie. Totodat„, proiectul de lege promoveaz„ consolidarea coeziunii sociale, prin stimularea solidarit„˛ii Ón cadrul comunit„˛ii, fa˛„ de cele mai vulnerabile categorii de persoane.

Fa˛„ de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei sus˛ine adoptarea prezentului proiect de lege Ón forma prezentat„ Ón raport.

r‚nd, la ˛intirea exact„ a persoanelor care sunt beneficiare ∫i, Ón al doilea r‚nd, la posibilitatea lu„rii unor m„suri active care s„ nu duc„ la excluderea sau marginalizarea social„ a unor persoane aflate, la un moment dat, Ón dificultate.

Domnule pre∫edinte Aron Popa, v„ rog s„ prezenta˛i raportul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia a fost sesizat„ cu acest proiect de lege. Am primit avizele favorabile de la Comisia pentru egalitate de ∫anse, de la Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital ∫i aviz favorabil, cu amendamente, de la Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i.

Ca urmare a examin„rii proiectului de lege, comisia a hot„r‚t s„ adopte, cu majoritate de voturi, un raport de admitere spre a fi dezb„tut Ón plenul Senatului, Ón forma prezentat„ de Guvern, cu amendamentele admise, prev„zute Ón Anexa nr. 1, ∫i cu amendamentele respinse, care sunt prev„zute Ón Anexa nr. 2.

Prima Camer„ sesizat„ este Senatul, iar legea are caracter organic.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult. Dezbateri generale, lu„ri de cuv‚nt.

Doamna senator Paula Iv„nescu. Dup„ aceea, domnul senator Dan Mircea Popescu.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor colegi, este un pas Ónainte aceast„ lege-cadru, un pas care ne aliniaz„ la reformele ∫i adaptarea la structurile europene, dar era necesar un asemenea proiect de lege, o asemenea reglementare, nu numai pentru c„ a∫a ne cere Europa sau c„ trebuie s„ fim la fel ca ei, ci pentru c„ legisla˛ia de p‚n„ acum nu a fost implementat„ cum trebuie ∫i tot ceea ce s-a f„cut pentru persoanele aflate Ón dificultate, p‚n„ la urm„, a ajutat cam ca frec˛ia la un picior de lemn.

Aceast„ lege creeaz„ trei organisme absolut necesare, care se refer„ la inspec˛ia social„, la Agen˛ia Na˛ional„ pentru Presta˛ii Sociale ∫i la Observatorul Social.

N-o s„ m„ refer la fiecare dintre ele, dar trebuie s„ remarc faptul c„ Agen˛ia Na˛ional„ pentru Presta˛ii Sociale aduce sub aceea∫i umbrel„ toate presta˛iile sociale dedicate unei familii, ceea ce contribuie, Ón primul

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator Dan Mircea Popescu.

Invit colegii senatori s„-∫i ocupe locurile. V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile. Domnule Sab„u, v„ rog. Ne uit„m dup„ aceea pe liste. Sunt deja...

Asta este, ce s„ facem.

Domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Dan Mircea Popescu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi, Ón ciuda unor succese par˛iale, de genul Legii venitului minim garantat, aloca˛iilor suplimentare pentru familiile cu copii, a unor programe precum îcornul ∫i laptele“, bani pentru liceu, compensarea medicamentelor Ón propor˛ie de 90% sau ajutoare pentru Ónc„lzirea locuin˛elor pe perioada de iarn„, asisten˛a social„ din Rom‚nia, privit„ din punctul de vedere al cet„˛eanului, las„ Ónc„ foarte mult de dorit.

Aceast„ r„m‚nere Ón urm„ prive∫te at‚t organizarea asisten˛ei sociale ca sistem, dar mai ales calitatea serviciilor ∫i a presta˛iilor oferite. Au lipsit, Ón primul r‚nd, fondurile financiare necesare asisten˛ei sociale pe m„sura nevoilor ∫i a∫tept„rilor popula˛iei, dar, Ón egal„ m„sur„, au lipsit politicile coerente Ón materie, informa˛iile credibile ale impactului aplic„rii legilor domeniului, coordonarea ∫i mai ales a lipsit controlul din partea unei autorit„˛i recunoscute ∫i acceptate ca atare.

Œn fine, cred c„ s-a reac˛ionat mai mult la nevoile sociale acute Óntr-o ˛ar„ a c„rei principal„ problem„ r„m‚ne Ónc„ s„r„cia, Ón detrimentul unei construc˛ii articulate, eficiente ∫i func˛ionale ∫i Ón acest domeniu al asisten˛ei sociale.

Iat„, pe scurt, motivele pentru care Partidul Social Democrat a reg‚ndit ∫i a reconstruit, Ónc„ prin intermediul Legii nr. 705 din 2001, sistemul na˛ional al asisten˛ei sociale din Rom‚nia.

Proiectul, supus dezbaterii noastre de ast„zi, continu„ acest efort de clarificare conceptual„ ∫i de organizare, ceea ce trebuie salutat, de altfel, Ón mod deschis, de la aceast„ tribun„.

Œn dorin˛a de a face un lucru bun, cred c„ s-a s„rit Óns„ calul, ministerul de resort devenind, prin proiectul propus, un adev„rat Moloh Ón materie de protec˛ie social„. De la o viziune integratoare, ce conferea atribu˛ii ∫i altora Ón materie, respectiv Ministerului S„n„t„˛ii,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 175/21.XI.2005 Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, justi˛iei ∫i altor structuri, de data asta, nimeni nu mai mi∫c„ Ón front — dac„ m„ pot exprima a∫a —, Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei stabilind at‚t strategia na˛ional„, c‚t ∫i cea sectorial„ de dezvoltare Ón domeniul social, el elabor‚nd, coordon‚nd, reglement‚nd, monitoriz‚nd, implement‚nd, administr‚nd, sus˛in‚nd ∫i, Ón fine, control‚nd acordarea presta˛iilor ∫i serviciilor sociale Ón Rom‚nia.

Mul˛umesc foarte mult. Dac„ mai sunt interven˛ii?

Doamna secretar de stat, dac„ dori˛i s„ mai interveni˛i?

Nu.

Nu. Comisia? Nu.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi, trecem la amendamente, avem 16 amendamente admise, cu care — Ón˛eleg — Guvernul este de acord, dou„ respinse. V„ consult dac„ se mai sus˛in amendamentele respinse. Nu se sus˛in, Ón˛eleg. Dac„ sunt interven˛ii la cele 16...? V„ rog, domnul senator Dan Mircea Popescu, microfonul nr. 3.

## **Domnul Dan Mircea Popescu:**

Domnule pre∫edinte, ierta˛i-m„, am pus o serie de probleme Ón luarea mea de cuv‚nt. Am rugat Guvernul s„ r„spund„ ∫i am avertizat c„, Ón func˛ie de r„spunsul primit, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota sau nu acest proiect de lege.

Am rug„mintea s„ permite˛i reprezentantei Guvernului s„ r„spund„.

Nu v„ sup„ra˛i, am Óntrebat pe reprezentantul Guvernului. Doamna secretar de stat, vre˛i...

Pot s„ r„spund.

V„ rog, microfonul nr. 9. Am f„cut aceast„ Óntrebare ∫i comisiei.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## **Doamna Maria Muga:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, pentru preciz„rile f„cute. A∫ vrea Óns„ s„ fac urm„toarele men˛iuni Ón raport cu cele precizate de dumneavoastr„.

Prezentul proiect de lege se refer„ tocmai la descentralizarea sistemului de asisten˛„ social„ ∫i la aerisirea acestuia, Ón condi˛iile Ón care focaliz„m sistemul de pl„˛i, presta˛ii sociale pe nevoia familiei, monitoriz„m permanent nevoile familiei ∫i elimin„m orice fel de sincope Ón plata presta˛iilor sociale prin alte organisme, cum este Inspec˛ia Social„, organism autonom, care nu mai depinde de orice influen˛„ a Guvernului, Ón spe˛„, a Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, ci, practic, vine s„ identifice modul Ón care pot fi evaluate

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 175/21.XI.2005 serviciile sociale din perspectiva dezvolt„rii calit„˛ii acestora.

Deci at‚t Agen˛ia Pl„˛i-Presta˛ii Sociale, c‚t ∫i Inspec˛ia Social„ sunt organisme autonome, care, practic, vin s„ sus˛in„ descentralizarea sistemului pe care, p‚n„ acum, Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei l-a gestionat, Ón condi˛iile Ón care toate aceste obiective reprezint„ deziderate ∫i angajamente pe care Rom‚nia ∫i le-a asumat Ón procesul de aderare la Uniunea European„.

Œn ceea ce prive∫te considerentele pe care dumneavoastr„ le-a˛i men˛ionat mai devreme, afirm‚nd c„ se creeaz„ paralelisme Óntre actualele structuri ale asisten˛ei sociale, mai ales cele de la nivel local ∫i cele care sunt prezente Ón Legea-cadru a asisten˛ei sociale, adic„ acest proiect de act normativ, vreau s„ v„ spun c„ actualul proiect de lege nu face altceva dec‚t s„ reitereze aceste structuri, pentru c„ o lege-cadru nu le poate elimina. Deci nu este vorba de crearea unor paralelisme, ci pur ∫i simplu de remen˛ionarea acestora, a∫a cum ele sunt a∫ezate, ∫i, practic, stimuleaz„, dac„ vre˛i, sau sprijin„ puternic dezvoltarea autonomiei locale Ón domeniul presta˛iilor sociale.

A∫adar, sub nici o form„, actualul proiect de act normativ nu creeaz„ paralelisme Ón structurile sale.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc.

A˛i auzit ∫i explica˛iile necesare. Mai sunt alte interven˛ii? Nu.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi, dac„ cele dou„ amendamente respinse se mai sus˛in? Comisia pentru drepturile omului? Œn˛eleg c„ nu se sus˛in.

Dac„ la cele 16 amendamente admise sunt interven˛ii? Nu sunt interven˛ii.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi, v„ propun ca votul pe raport, cu amendamente, ∫i votul pe lege s„-l d„m joi. Doamna senator Paula Iv„nescu.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## **Doamna Paula Maria Iv„nescu:**

Deci, vorbesc despre votul la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 75/2000. Eu am fost foarte atent„ Ón sal„, am votat, dar votul meu nu apare, sub nici o form„, Ón sumarul dat de la calculator. A∫adar, s„ nu crede˛i, Óntotdeauna sunt foarte atent„ ce fac, mai ales c„ am stat destul de mult la tribun„ ∫i cred c„ votul a fost viciat pe firul de informatizare. Drept pentru care, eu a∫ solicita reluarea votului, tot joi, ca ∫i legea aceasta.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stimat„ coleg„...

Domnule senator Gheorghe Funar, v„ rog eu foarte mult.

Deci, doamna senator Paula Iv„nescu, Ón primul r‚nd, vreau s„ v„ spun, vreau s„ re˛ine˛i c„ nimeni nu poate interveni Ón program. Œn al doilea r‚nd, s-au f„cut zeci de verific„ri. Probabil, o neaten˛ie Ón ceea ce prive∫te modul

cum a˛i votat sau nu a˛i votat, sau s-a dep„∫it termenul. A∫adar, nu exist„ posibilitatea unei erori de calculator. Dac„ vre˛i, r„m‚ne˛i dup„ ora 20,00 ∫i, Ón prezen˛a mea, vota˛i numai dumneavoastr„ de c‚te ori vre˛i ∫i o s„ vede˛i c„ nu exist„ aceast„ posibilitate. Am f„cut verific„ri, pentru c„ au fost reclama˛ii. Dar, oricum, de la 54 de voturi p‚n„ la 69 de voturi este cale lung„. Am Ón˛eles motiva˛ia dumneavoastr„, dovad„ c„ eu am votat _pentru_ ∫i a ap„rut.

A˛i primit liste!

Stimate colege ∫i stima˛i colegi, deci raportul ∫i proiectul de lege vor fi pe primele locuri pe ordinea de zi de joi.

Proiect de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ — domnul senator Ion Mihai Dumitrescu, v„ rog.

Doamna secretar de stat Maria Muga, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul. Foarte pe scurt, v„ rog.

Da, ave˛i dreptate. Scuza˛i-m„! Œnseamn„ c„ l-am s„rit eu, da? De acord.

Doamna secretar de stat, Maria Muga, scuza˛i-m„! Punctul 4: proiect de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.

Proiectul de Lege are ca obiect de reglementare modificarea ∫i completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, Ón vederea elimin„rii dificult„˛ilor ap„rute Ón implementarea prevederilor acestei legi. Reducerea s„r„ciei a fost ∫i este un obiectiv major al Guvernului, obiectiv care este cuprins Ón Programul de guvernare, fiind puse Ón practic„ mai multe m„suri care s„ conduc„ la prevenirea marginaliz„rii sociale.

Pe baza propunerilor autorit„˛ilor locale ∫i a altor institu˛ii implicate, a fost elaborat proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, proiect care a fost supus dezbaterii Ón Comisia de Dialog Social la nivelul Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, precum ∫i Ón cadrul unor dezbateri publice organizate, potrivit legii, cu structurile asociative ale autorit„˛ilor administra˛iei publice locale ∫i reprezentan˛i ai institu˛iilor publice.

Fa˛„ de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei sus˛ine adoptarea prezentului proiect de lege Ón forma adoptat„ Ón raport.

Mul˛umesc.

Domnul pre∫edinte Aron Ioan Popa va prezenta raportul Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„.

V„ ascult„m!

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi, comisia a examinat acest proiect de lege ∫i, Ón baza avizelor pe care le-a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 175/21.XI.2005 primit, de la Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului ∫i avizului primit de la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, a hot„r‚t s„ adopte, cu majoritate de voturi, un raport de admitere, pe care Ól propunem ast„zi plenului, spre dezbatere ∫i adoptare.

Avem dou„ anexe. Anexa nr. 1, unde avem amendamentele admise, ∫i Anexa nr. 2, unde sunt prezentate amendamentele respinse.

Facem precizarea c„ proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult. Dezbateri generale, lu„ri de cuv‚nt, v„ rog.

Domnul senator Dan Mircea Popescu, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul de la tribun„, v„ rog. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule pre∫edinte.

Considerat, prin natura sa, ca ultim„ plas„ a re˛elei de protec˛ie social„, obiectivul ajutorului social este mai degrab„ acela de a aduce la linia de plutire pe cei cu venituri sub un minim stabilit, contribuind astfel la prevenirea excluziunii sociale a persoanelor aflate Ón nevoie.

Sistemul de ajutor social bazat pe testarea mijloacelor a fost adoptat Ón Rom‚nia Ónc„ de acum 10 ani, prin intermediul Legii nr. 67/1995.

Suportul pasiv pe care l-a oferit, dar ∫i mecanismele relativ complexe administrative, Ón ceea ce prive∫te evaluarea veniturilor ∫i a bunurilor, au condus la un sistem greoi, ce nu s-a bucurat de o larg„ sus˛inere nici administrativ„ ∫i, culmea, nici politic„.

Astfel, cu toate c„ Ón primul an de aplicare legea a contribuit la sc„derea ratei s„r„ciei de la 25,3% Ón 1995, la 19,9% Ón 1996, ulterior, o dat„ cu schimbarea de guvern din toamna anului 1996, suportul pentru aplicarea legii a sc„zut sim˛itor, iar consecin˛ele au fost ∫i ele pe m„sur„. Rata s„r„ciei a crescut la 30,1% Ón 1997 ∫i la aproximativ 36% Ón anul 2000.

Rezultatele slabe, pe de o parte, dar mai ales necesitatea orient„rii spre m„suri active de protec˛ie social„, pe de alt„ parte, au condus la abrogarea legii ∫i la promovarea Legii venitului minim garantat, respectiv Legea nr. 416/2001.

O nou„ filozofie, adaptat„ realit„˛ilor din Rom‚nia, o ˛intire mai bun„ ∫i o acoperire ceva mai bun„ au f„cut ca rata s„r„ciei, evaluat„ de Banca Mondial„ de ast„ dat„, s„ scad„ p‚n„ la 25,1% la nivelul anului 2003, iar cea a s„r„ciei severe, p‚n„ la 8,6% ∫i, probabil, 7,9% la nivelul anului 2004.

Œn ceea ce prive∫te proiectul supus dezbaterii ∫i legea Ón ansamblu, ea a scos la iveal„ unele deficien˛e ∫i numeroase dificult„˛i, Óntre care: lipsa resurselor financiare alocate ajutoarelor sociale la nivel local, subiectivism Ón interpretare ∫i aplicare, repartizarea aleatorie ∫i lipsa unei eviden˛e clare a orelor de munc„ prestate, lipsa controlului ∫i, mai ales, a sanc˛iunilor pentru nerespectarea prevederilor legale.

Iat„ de ce consider„m c„ modific„rile propuse prin proiectul pe care Ól discut„m corecteaz„, Ón bun„ m„sur„, deficien˛ele semnalate. Salut„m legarea mai str‚ns„ a num„rului de ore de munc„ prestate Ón folosul comunit„˛ii de cuantumul ajutorului social de care beneficiaz„ familia sau persoana singur„, aflat„ Ón nevoie.

Mul˛umesc foarte mult. Dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt… Œn˛eleg c„ nu.

Stima˛i colegi,

Avem 9 amendamente admise, cu care sunte˛i de acord, da?, ∫i 14 amendamente respinse. V„ consult dac„ amendamentele respinse se mai sus˛in… V„ consult dac„ se sus˛in amendamentele respinse… Nu.

Doamna Paula Iv„nescu, v„ rog s„ lua˛i loc, ne face o mare pl„cere s„ v„ vedem pe scaun.

Stima˛i colegi, dac„ sunt interven˛ii la cele nou„ amendamente admise… Nu sunt.

V„ mul˛umesc. Votul final pe raport ∫i lege Ól vom da joi, deci nu mai este nevoie de prezen˛a Guvernului, este numai vot.

Trecem la proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„, domnul senator Dumitrescu.

Domnul secretar de stat Ioan Onisei, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Virgil ™tefan Ni˛ulescu** _— secretar de stat_

## _Ón Ministerul Culturii_ **:**

Sunt Virgil ™tefan Ni˛ulescu. M„ scuza˛i, domnule pre∫edinte.

M„ scuza˛i, v„ rog. Microfonul nr. 8.

Mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Guvernul a ini˛iat un proiect de Lege pentru modificarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, pornind de la observarea modului Ón care aceast„ lege a func˛ionat timp de patru ani.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 175/21.XI.2005 S-a constatat necesitatea introducerii unor m„suri care s„ fluidizeze Óntregul proces de avizare pentru lucr„rile care se realizeaz„ la monumentele istorice ∫i citez c‚teva dintre aceste lucr„ri:

— descentralizarea dreptului de preemp˛iune a statului, Ón situa˛ia v‚nz„rii monumentelor istorice clasate Ón grupa B;

— introducerea cerin˛ei men˛ion„rii regimului de monument istoric al imobilelor ∫i obliga˛ia protej„rii acestora, potrivit legii, Ón acte de Ónstr„inare;

— interzicerea desf„∫ur„rii Ón aer liber, Ón zone de protec˛ie a monumentelor istorice Ón care func˛ioneaz„ unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt;

— planificarea unor aspecte legate de procedura de clasare, obi∫nuit„ sau de urgen˛„, a bunurilor ∫i a∫a mai departe.

f n‚nd cont de aceste observa˛ii, Guvernul a ini˛iat acest proiect de lege care nu modific„ radical sistemul de protec˛ie a monumentelor istorice, ci doar Ól Ómbun„t„˛e∫te.

Av‚nd Ón vedere faptul c„ am participat la dezbaterea acestui proiect de lege Ón Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ a Senatului, Ómi permite˛i, v„ rog, s„ v„ spun c„ suntem de acord cu aproape toate amendamentele, cu excep˛ia unuia singur dintre cele votate Ón comisie ∫i am s„ v„ rog, dac„-mi permite˛i, domnule pre∫edinte, la momentul respectiv s„ precizez care este acesta. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator Dumitrescu ne va prezenta raportul Comisiei pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„. Ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ a fost sesizat„ pentru dezbaterea ∫i Óntocmirea raportului la proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului a Senatului ne-a transmis aviz favorabil, f„r„ amendamente.

Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a Senatului ne-a transmis avizul favorabil, cu amendamente.

Domnii senatori Károly Ferenc Szabó ∫i R„zvan Emil Theodorescu au depus amendamente, Ón scris, la proiectul de lege.

Œn cursul dezbaterilor au fost adoptate, cu majoritatea voturilor senatorilor prezen˛i, o serie de amendamente care se reg„sesc Ón anexa nr. 1 la prezentul raport.

Amendamentele respinse sunt cuprinse Ón anexa nr. 2.

Œn urma dezbaterilor, Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ a hot„r‚t, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezen˛i, s„ adopte raport de admitere cu amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Camera Deputa˛ilor fiind Camer„ decizional„.

Mul˛umesc foarte mult.

Dezbateri generale, dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt… Domnul senator Funar. Microfonul nr. 2.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Grupul P.R.M. v„ solicit„ s„ dispune˛i s„ se citeasc„ catalogul. Œn opinia noastr„ nu este cvorum Ón sal„ ∫i este p„cat s„ st„m unii ∫i s„ ne str„duim s„ trecem aceste proiecte de lege ∫i senatorii din partea PD, P.N.L., P.C. ∫i U.D.M.R. s„ chiuleasc„ din sal„.

V„ rog s„ solicita˛i, domnule pre∫edinte, s„ se citeasc„ catalogul ∫i s„ constata˛i c„ nu suntem nici m„car 69 Ón sal„.

Mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

Vreau s„ v„ anun˛ c„ avem cvorum Ón sal„, stimate coleg.

**Domnul Liviu Doru Bindea**

**:**

Este p„rerea dumneavoastr„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Rog pe domnul Ungheanu s„ mai verifice o dat„. Eu fac aceast„ verificare permanent, erau 74 Ón sal„.

## **Domnul Liviu Doru Bindea**

**:**

Este o cerere, lua˛i lista ∫i citi˛i.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Suntem Ón cvorum.

Stima˛i colegi, dezbateri generale... Da, domnule...

V„ rog, microfonul nr. 2.

Domnule pre∫edinte,

Un grup parlamentar a formulat o cerere: s„ se verifice cvorumul, nu de c„tre puterea dumneavoastr„ de apreciere, pe care noi o recunoa∫tem, dar s„ se verifice a∫a cum se face: s„ se ia list„ ∫i s„ se citeasc„ lista, pentru a se vedea dac„ este cvorum. Aceasta este modalitatea, domnule pre∫edinte.

Stimate coleg, domnule senator Bindea, v„ rog s„ lua˛i loc Ón sal„.

V„ rog s„ da˛i curs cererii Grupului parlamentar P.R.M.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ rog s„ lua˛i loc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 175/21.XI.2005 Vreau s„ re˛ine˛i, apropo de regulament — v„ rog s„ lua˛i loc, pentru c„ nu v„ mai dau cuv‚ntul a doua oar„ —, foarte, foarte clar c„ acesta este rolul secretarilor ∫i atunci c‚nd pre∫edintele, prin informarea secretarilor, vede c„ nu avem cvorum, a∫a cum am procedat, strig„m catalogul.

Asta ar Ónsemna s„ fim ∫i o sut„, iar dac„ un lider de grup cere cvorum, de fiecare dat„ pierdem jum„tate de or„ cu strigarea catalogului.

## **Domnul Liviu Doru Bindea**

_**:**_

Nu este cvorum!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Nu este adev„rat, da˛i-mi..., s„ vede˛i c„ nu este adev„rat. C‚˛i suntem, stimate coleg?

## **Domnul Mihai Ungheanu**

**:**

75.

75 de colegi Ón sal„, domnul senator Ungheanu confirm„ acest lucru. Deci, v„ rog s„ nu pierdem timpul cu toate aceste lucruri.

Dac„ nu sunt interven˛ii, stima˛i colegi, Óntreb reprezentantul Guvernului: cele 12 amendamente admise, de acord cu ele?

Domnule pre∫edinte,

Avem o problem„ la amendamentul nr. 8.

Numai o secund„, amendamentul admis nu se poate sus˛ine, domnul senator Szabo Karoly-Ferenc nefiind prezent. Amendamentul de la pozi˛ia nr. 8, da?

Da.

Œmi pare r„u, nu este Ón sal„, nu se poate. V„ rog, spune˛i…

Dac„-mi permite˛i s„ explic, foarte pe scurt, de ce nu putem fi de acord cu acest amendament.

Œn momentul de fa˛„ exist„ opt comisii regionale. Cele opt comisii ale monumentelor istorice au fost formate pe baza celor opt regiuni de dezvoltare.

A∫adar, f„c‚nd abstrac˛ie de regiunea municipiului Bucure∫ti, pentru toate celelalte regiuni de dezvoltare exist„ comisii care au drept de competen˛„ pe o suprafa˛„ de circa... Óntre cinci ∫i ∫apte jude˛e.

Œn fiecare dintre aceste comisii regionale se g„sesc nou„ speciali∫ti. To˛i cei nou„ speciali∫ti sunt numi˛i pe unicul criteriu al competen˛ei, nu conteaz„ unde lucreaz„ ace∫ti speciali∫ti.

Dac„ am introduce Ón fiecare dintre comisii arhitec˛ii-∫efi din fiecare dintre jude˛ele membre, o dat„ c„ ar trebui fie s„ cre∫tem num„rul membrilor comisiilor,

fie ar trebui s„ acord„m o majoritate _de facto_ arhitec˛ilor-∫efi Ón aceste comisii regionale, dar, pe de alt„ parte, acest principiu ar duce la Ónc„lcarea principiului constitutiv al acestor comisii regionale.

Ar Ónsemna ca arhitec˛ii-∫efi s„ fie numi˛i exclusiv Ón baza func˛iei pe care o ocup„ ∫i nu Ón func˛ie de competen˛ele pe care le de˛in.

Pe de alt„ parte, v„ rog s„-mi permite˛i s„ constat faptul c„ arhitec˛ii-∫efi ai jude˛elor au obliga˛ia de a semna autoriza˛iile de construire atunci c‚nd acest lucru se Ónt‚mpl„ pe teritoriul jude˛elor lor, ceea ce ar duce la apari˛ia unui conflict de interese cu calitatea lor de membri ai comisiilor regionale ale monumentelor istorice, deoarece, Ón aceast„ calitate, ar trebui s„ avizeze mai Ónt‚i ni∫te proiecte pe care le autorizeaz„, ulterior, ca arhitec˛i-∫efi. A∫adar, ar trebui s„ semneze de dou„ ori pentru acela∫i proiect.

Œn aceast„ situa˛ie, v„ rug„m s„ nu accepta˛i amendamentul nr. 8.

V„ mul˛umesc.

Stimate coleg,

™ti˛i cum vine ceea ce spune˛i dumneavoastr„? Ca ∫i la Senat sau la Camera Deputa˛ilor: dac„ un vicepre∫edinte sau pre∫edintele trebuie s„ semneze un act final, este incompatibil, pentru c„ ∫i-a dat votul Ón cadrul plenului.

Repet, aici este un amendament acceptat de comisie, ca arhitectul-∫ef la nivelul jude˛ului s„ fie Ón aceast„ comisie. Are un singur vot.

V-am ascultat punctul de vedere.

Comisia, v„ rog, domnul senator Dumitrescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ini˛ial, Ón comisie, acest amendament a fost admis Ón unanimitate ∫i a fost sus˛inut ∫i de reprezentantul Guvernului, Ón persoana domnului secretar de stat Onisei.

Din c‚te v„d, punctul de vedere s-a schimbat. Pe mine m-a cam convins, dar Ómi pare r„u c„ nu este domnul senator R„zvan Theodorescu care s„ combat„ sus˛inerea domnului secretar de stat. Deci eu sunt de acord.

Nu, nu, nu pute˛i fi de acord, nu pute˛i vorbi Ón numele comisiei dec‚t pe ceea ce a votat...

Œmi cer scuze, domnule pre∫edinte, m-am referit Ón calitatea mea de senator, nu Ón calitate de reprezentant al comisiei.

Stimate coleg, nu Ónseamn„ c„ de c‚te ori deschide gura Guvernul, comisia este ∫i de acord.

Comisia a venit cu un amendament, l-a votat Ón unanimitate, domnul Onisei a fost prezent ∫i a fost de acord...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 175/21.XI.2005

Asta am ∫i spus, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Deci, peste noapte, vine domnul secretar de stat Ón locul domnului Onisei ∫i spune: nu mai sunt de acord.

Nu am nimic Ómpotriv„, o s„

Da ∫i acum nu mai vrea.

Deci, Ón unanimitate, comisia a acceptat acest amendament, inclusiv reprezentantul Guvernului. Noul reprezentant al Guvernului spune c„ nu mai este de acord cu acest lucru?

Sus˛ine˛i Ón continuare, domnule secretar de stat, da?

Da, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

E bine s„ v„ pune˛i de acord Óntre dumneavoastr„, acolo... Œmi pare r„u.

Mai sunt alte interven˛ii? Nu mai sunt.

Stima˛i colegi, suntem Ón fa˛a unei legi ordinare. Voi supune votului dumneavoastr„ raportul favorabil al comisiei, cu cele 12 amendamente.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ rog s„ v„ exprima˛i votul.

Cu 61 de voturi pentru, 6 Ómpotriv„, 5 ab˛ineri, s-a adoptat.

Voi supune votului dumneavoastr„ proiectul de lege, Ón care vom opera aceste amendamente. V„ rog s„ vota˛i, stima˛i colegi.

V„ rog s„ v„ exprima˛i votul.

Avem cvorum, domnule secretar?

Suntem prezen˛i 79 de senatori Ón sal„. Relu„m votul.

Suntem Ón fa˛a unei legi ordinare. O s„ relu„m votul, stima˛i colegi.

V„ rog s„ a∫tepta˛i. Vot final pe lege.

Acum v„ rog s„ vota˛i, stima˛i colegi.

Cu 62 de voturi pentru, 7 voturi Ómpotriv„, 4 ab˛ineri, a fost adoptat.

Mul˛umesc. Trecem la proiectul de Lege pentru modificarea lit. i) a alin. 1 al art. 45 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poli˛istului.

Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, domnul pre∫edinte Maior.

V„ rog, domnul secretar de stat Alexandru Mircea, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 9, v„ rog.

## **Domnul Mircea Alexandru** _— secretar de stat_

## _Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Prezenta ini˛iativ„ legislativ„ se refer„ strict la Statutul medicilor din re˛eaua Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor. Ini˛iat de Guvern, proiectul de Lege pentru modificarea lit. i a alin. 1 al art. 45 din Legea nr. 360/2002 prive∫te acordarea dreptului de a profesa meseria de medic pentru personalul medical propriu al Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor ∫i Ón afara re˛elei sanitare a institu˛iei. La aceast„ dat„, medicii, Ón general, precum ∫i cei Óncadra˛i Ón re˛eaua sanitar„ a M.A.I., Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Ón conformitate cu Legea nr. 306/2004 privind exercitarea profesiei de medic, precum ∫i organizarea ∫i func˛ionarea Colegiului medicilor. Potrivit art. 11 alin. 3 din acest act normativ, medicii pot desf„∫ura activit„˛i profesionale Ón sistemul public de s„n„tate sau/∫i Ón sistemul privat, fie ca angaja˛i, fie ca persoane fizice independente, pe baz„ de contract, av‚nd dreptul s„ ini˛ieze cabinete de practic„ medical„. f n‚nd, Óns„, cont de faptul c„ medicii din re˛eaua medical„ a M.A.I. se supun restric˛iilor prev„zute de Legea nr. 360/2002 privind Statutul poli˛istului, care interzice prin art. 45 lit. i) s„ de˛in„ orice alt„ func˛ie public„ sau privat„ pentru care este retribuit, cu excep˛ia func˛iilor didactice ∫i a activit„˛ilor de cercetare ∫tiin˛ific„ sau crea˛ie artistic„, ace∫tia nu pot profesa ∫i Ón afara re˛elei medicale a M.A.I. Pentru a se permite medicilor din aceast„ re˛ea s„-∫i desf„∫oare activitatea, Ón conformitate cu Legea nr. 306/2004, se impune modificarea art. 45 Ón sensul Ón care v-am propus.

Mul˛umesc.

Avem raport comun. Comisia pentru ap„rare ∫i Comisia pentru s„n„tate… Cine prezint„? Domnul pre∫edinte Sab„u, v„ ascult„m.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Raportul comun este, Ón mod explicabil, favorabil. Motiva˛ia a fost bine expus„ ∫i sus˛inut„ de reprezentantul Guvernului. Am primit aviz de la Comisia pentru integrare european„ a Parlamentului Rom‚niei. Senatul este prima Camer„ sesizat„. Camera decizional„ este Camera Deputa˛ilor. Avizul este favorabil, f„r„ amendamente.

Mul˛umesc foarte mult.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 175/21.XI.2005 Dezbateri generale. Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt interven˛ii.

Stima˛i colegi, joi vom da un singur vot pe raport ∫i proiectul de lege. Joi. ( _Rumoare.)_

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 43/2005 pentru modificarea art. 2 lit. a din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 144/2001 privind Óndeplinirea de c„tre cet„˛enii rom‚ni, la ie∫irea din ˛ar„, a condi˛iilor de intrare Ón statele membre ale Uniunii Europene ∫i Ón alte state ∫i a art. 12 alin. 1 din Ordonan˛a Guvernului nr. 65/1997 privind regimul pa∫apoartelor Ón Rom‚nia.

Comisia pentru ap„rare este.

Domnul secretar de stat Alexandru Mircea, v„ ascult„m.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Ordonan˛a Guvernului 43/2005, care face obiectul dezbaterii ast„zi, succede Ordonan˛ei Guvernului nr. 28/2005, ambele proiecte de lege modific‚nd acela∫i act normativ. Fac precizarea c„ anterior, c‚nd Ón Senat s-a discutat Ordonan˛a Guvernului nr. 28/ 2005, prevederile Ordonan˛ei Guvernului nr. 43/2005 au fost preluate ca amendamente Ón Ordonan˛a Guvernului nr. 28/2005 ∫i, prin urmare, Ordonan˛a Guvernului nr. 43/2005 r„m‚ne f„r„ obiect. Motiv pentru care propunem respingerea ei.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnule pre∫edinte Maior, v„ ascult„m: raportul comisiei.

Da, domnule pre∫edinte. Pentru motivele invocate, Comisia pentru ap„rare a propus ∫i adoptat, Ón unanimitate, respingerea acestui proiect de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 43/2005. Obiectul s„u de reglementare se reg„se∫te Ón alt„ ordonan˛„.

Mul˛umesc foarte mult. Voi supune votului dumneavoastr„ raportul de respingere, deci inclusiv respingerea acestui proiect de lege de aprobare a Ordonan˛ei Guvernului nr. 43/2005, fiind preluat„ Ón alt„ ordonan˛„. Da, domnule senator Funar. Microfonul 2.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

F„r„ a risipi timpul, Grupul P.R.M. nu a cerut pauz„. Ne-am consultat Óntre noi ∫i am ajuns la concluzia c„ dumneavoastr„, domnule pre∫edinte, nu respecta˛i noul regulament. Respectiv, a˛i supus la vot un proiect de lege organic„, care a c„zut. ™i apoi, f„r„ s„ cere˛i aprobarea plenului, a venit la dumneavoastr„ liderul Alian˛ei D.A., domnul Puiu Ha∫otti, care acum nu ne aude, fiindc„ vorbe∫te la telefon — ∫i pot s„-mi continuu ideea — ∫i v-a convins s„ nu mai supune˛i la vot urm„toarele proiecte de lege organice, pentru c„ senatorii puterii nu sunt Ón sal„. Noi v„ rug„m, domnule

pre∫edinte, s„ respecta˛i regulamentul ∫i s„ supune˛i la vot proiectele de lege aflate pe ordinea de zi. Nu este vina noastr„ c„ nu sunt Ón sal„ senatorii P.D.,. P.N.L., P.C. ∫i U.D.M.R., care nu sus˛in Guvernul.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stimate coleg, vreau s„ te anun˛ — dar ∫tii acest lucru, c„ am avut o Hot„r‚re a Biroului permanent. Nu este vorba despre regulament, e o Hot„r‚re a Biroului permanent, Ón afara regulamentului, legat„ de procedura de vot. Legat de proiectul de lege Ón spe˛„, ca s„ fiu foarte sincer cu dumneavoastr„, eram Óntr-un cvorum de peste 90 de senatori Ón sal„. Œn acela∫i timp, toate informa˛iile ∫i lu„rile de cuv‚nt au dus la concluzia c„ nu sunt probleme, ˛in‚nd seama c„ s-au operat 45 de amendamente. Deci este o Hot„r‚re a Biroului permanent Ón acest sens.

Da, domnule senator Bindea.

S„ Ón˛eleg c„, acolo unde dumneavoastr„ aprecia˛i c„ se poate trece legea, da˛i drumul la vot ast„zi ∫i unde vede˛i c„ nu se poate trece, din cauza indisciplinei unui grup parlamentar, am‚na˛i votul. P„i, asta nu mai este hot„r‚re de Birou permanent ∫i nu mai poate s„ fie aplicabil„ Óntr-o institu˛ie de seriozitatea Senatului Rom‚niei, domnule pre∫edinte.

Pe de alt„ parte, v-a∫ ruga s„ observa˛i c„ aceast„ Ón˛elegere este anterioar„ acestui regulament. Este Ón˛elegerea pe vechiul regulament. Avem un regulament nou, nu ave˛i reÓnnoit„ o asemenea Ón˛elegere, v„ rog s„ supune˛i plenului dac„ dori˛i s„ am‚na˛i votul pe un proiect de lege, pentru c„ asta Ónseamn„ modificarea ordinii de zi ∫i nu se poate face f„r„ votul plenului.

Nu, nu, nu. Stimate coleg, nu e nici o modificare la ordinea de zi. Repet, Ónc„ o dat„, nu ˛ine de regulament. Nu trebuia precizat Ón regulament a∫a ceva. Suntem Ón fa˛a unei legi ordinare. Domnule C‚rlan, avem 50 de legi cu termene — 23 noiembrie — aprobare tacit„. Chiar insista˛i s„ vorbi˛i? Ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 2.

## **Domnul Dan C‚rlan:**

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Vin cu o solicitare Ón contextul acestei discu˛ii dintre voturi, din partea Grupului parlamentar Dreptate ∫i Adev„r P.N.L.-P.D. V„ confirm„m c„ Ón˛elegem corect. A∫a este. Este Hot„r‚rea Biroului permanent, luat„ Ón special pentru a permite colegilor no∫tri euroobservatori s„ participe la votul pentru legi organice. Œn mod corect, ar fi trebuit ca ∫i primul proiect de lege de pe ordinea de zi s„ fi fost am‚nat pentru ziua de joi ∫i v„ adres„m solicitarea s„ relu„m votul joi pe acest proiect de lege...

Da, e adev„rat, dup„ ce am votat _... (R‚sete, discu˛ii.)_

Domnule senator C‚rlan, v„ rog... Am Ón˛eles.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 175/21.XI.2005

V„ rog s„-mi permite˛i s„ motivez acest aspect. Nu cred c„ este relevant num„rul de 54 de voturi rezultat din votul final la proiectul de lege. Relevant este num„rul de 68 de voturi la raport, raport care con˛inea 45 de amendamente provenind din toate grupurile politice, amendamente care Ómbun„t„˛eau, evident, textul de lege. Œn momentul Ón care toate aceste amendamente au c„zut, prin lipsa unui singur vot, pute˛i s„-l contoriza˛i Ón contul oric„rui coleg de-al nostru euroobservator, a fost firesc ca legea, Ón final, s„ nu fie votat„ de c„tre aceia care au considerat c„ amendamentele Ómbun„t„˛esc legea ∫i legea nu poate fi votat„ dec‚t cu acele amendamente. ™i v„ rog s„ supune˛i la vot. Este o propunere a grupului...

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Am re˛inut, domnule senator.

Dac„ lua˛i cuv‚ntul Ónainte de vot, de acord cu dumneavoastr„. Vreau s„ lua˛i loc. Vreau s„ v„ aten˛ionez, domnule senator C‚rlan, c„ joia trecut„ am avut to˛i observatorii aici ∫i n-am fost mai mult de 71 Ón sal„. Deci, o s„ rediscut„m la Biroul permanent legat de procedura de vot, ˛in‚nd seama de ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón ultimul timp.

Suntem Ón fa˛a unei legi ordinare. Avem un raport de respingere. O s„-l

Trecem la proiectul de Lege privind executarea pedepselor ∫i a m„surilor dispuse de organele judiciare Ón cursul procesului penal.

Doamna secretar de stat Cristina Manda. Microfonul 8. Comisia juridic„ este... Domnul pre∫edinte Eckstein Kovacs Peter. Ave˛i cuv‚ntul, doamna secretar de stat.

## **Doamna Maria Cristina Manda** _— secretar de stat_

## _Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Proiectul Legii privind executarea pedepselor ∫i a m„surilor dispuse de organele judiciare Ón cursul procesului penal se Ónscrie Ón contextul general al armoniz„rii legisla˛iei rom‚ne∫ti cu reglement„rile interna˛ionale Ón materie, urm‚nd s„ realizeze o reform„ radical„ a sistemului de executare a pedepselor.

La elaborarea acestui proiect de lege au fost avute Ón vedere at‚t prevederile Constitu˛iei Rom‚niei, c‚t ∫i documente interna˛ionale relevante. Proiectul de lege este structurat pe 6 capitole, introduce o serie de elemente de noutate, cum ar fi acela al institu˛iei judec„torului delegat pentru executarea pedepselor, c„ruia Ói revine competen˛a de a supraveghea ∫i controla asigurarea legalit„˛ii Ón executarea pedepselor, dar ∫i a m„surilor preventive privative de libertate: re˛inerea ∫i arestarea preventiv„.

Cu privire la acest proiect de lege, a∫a cum am spus, structurat pe 6 capitole, destul de mare, Comisia juridic„ de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a elaborat raportul s„u, cu o serie de amendamente, acceptate de Ministerul Justi˛iei Ón totalitate.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte Eckstein Kovacs Peter, v„ rog s„ prezenta˛i raportul Comisiei juridice de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Raportul este de admitere, cu amendamente admise Ón num„r de 25 ∫i cu o serie de amendamente respinse. Œn acest proiect de lege s-au avut Ón vedere at‚t prevederile Constitu˛iei, c‚t ∫i documente interna˛ionale, provenite de la O.N.U., c‚t ∫i recomandarea Consiliului de Mini∫tri al Consiliului Europei.

Proiectul de lege are caracter organic, iar Senatul ia Ón dezbatere aceast„ propunere legislativ„, Ón calitate de prim„ Camer„ sesizat„.

## V„ mul˛umesc.

Dezbateri generale, lu„ri de cuv‚nt. Doamna senator Rodica St„noiu, microfonul 3. Dup„ care, domnul senator Doru Liviu Bindea.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

M„rturisesc c„ iau cuv‚ntul la aceste dezbateri generale cu un sentiment ciudat ∫i am curajul s„ spun, ca ∫i Ón alte d„˛i, c„ acea hot„r‚re a Biroului permanent cu am‚narea votului la legile organice Ón func˛ie de… ∫i Ón func˛ie de… mi se pare cea mai stupid„ hot„r‚re a Biroului permanent al Senatului Ón ace∫ti ani de democra˛ie. Pentru c„ atunci c‚nd discu˛i o lege, ascul˛i amendamentele, ascul˛i argumentele, ascul˛i ce se spune la dezbaterile generale, atunci hot„r„∫ti votul pe o lege. Aceste am‚n„ri ∫i acest apel la memorie dup„ o s„pt„m‚n„ constituie o chestiune care ne pune Óntr-o situa˛ie absolut ridicol„, dup„ p„rerea mea.

C‚t prive∫te proiectul de lege, Ól sus˛in, pentru c„ este un proiect care s-a lucrat Ón perioada Ón care eram ministru al justi˛iei ∫i care aduce mici modific„ri ici-colo, dar care este foarte bine venit. Trebuie Óns„ s„ spun c„ proiectul este o anomalie, pentru c„ el a fost conceput s„ fie discutat ∫i pus Ón dezbaterea Parlamentului dup„ momentul intr„rii Ón vigoare a noului Cod penal.

Œn momentul Ón care s-a prorogat termenul, acum sigur c„ proiectul are acele modific„ri care nu pot intra Ón vigoare tocmai pentru c„ am am‚nat intrarea Ón vigoare a noului Cod penal, care permitea o diversificare foarte mare a pedepselor, a sanc˛iunilor alternative, venea cu o viziune european„ care schimba totul ∫i schimba ∫i modul de executare al pedepselor.

Este o solu˛ie de compromis, o sus˛inem pentru c„ Ón partea care amelioreaz„ sistemul de executare al pedepselor este bine venit, dar senza˛ia de surogat

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 175/21.XI.2005 persist„. O s„-l vot„m, dar — Ón continuare spun — este un compromis, ca at‚tea altele Ón ultima perioad„.

## V„ mul˛umesc.

Domnul senator Liviu Bindea, dup„ care domnul... Ón ordinea Ónscrierii, nu am ce s„ fac. L-am anun˛at Ónainte.

V„ rog, microfoanele de la tribun„. V„ ascult„m, domnule Bindea. Ave˛i cuv‚ntul.

Este clar c„ Ón orice situa˛ie, orice solu˛ie va da Curtea Constitu˛ional„, rela˛iile mele cu pre∫edintele Senatului vor fi la fel de proaste, mi le-a˛i preg„tit dumneavoastr„, domnule pre∫edinte, acum, Ón raport cu domnul Berceanu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori, Ón principiu, ∫i eu consider c„ aceast„ lege este una bine venit„. Observa˛ia f„cut„ de doamna senator Rodica St„noiu este Óntemeiat„. Este, Óntr-adev„r, o situa˛ie foarte ciudat„. Multe prevederi din aceast„ lege trebuie racordate la noul Cod penal, care nou Cod penal fiind am‚nat, e limpede c„ va trebui s„ le raport„m la prevederile actualului Cod penal, iar acestea exced prevederile actuale ale Codului penal.

Ca de obicei, practica va rezolva aceste chestiuni la limita legii ∫i la limita intersec˛iei celor dou„ legi, m„ refer, desigur, la legea supus„ azi dezbaterii ∫i aprob„rii dumneavoastr„ ∫i a Codului penal.

Œn leg„tur„ cu ceea ce se prevede Ón aceast„ lege Ón leg„tur„ cu drepturile, cu condi˛iile care se prev„d Ón aceast„ lege, permite˛i-mi, doamnelor ∫i domnilor senatori ai puterii, s„ v„ felicit. Trebuie s„ recunosc de la Ónalta tribun„ a Senatului c„ v-a˛i realizat toate promisiunile electorale Ón leg„tur„ cu cet„˛enii care sunt Ón deten˛ie. Mul˛i cet„˛eni din Rom‚nia afla˛i Ón libertate vor dori s„ aib„ condi˛iile pe care le asigura˛i dumneavoastr„ celor care au Ónc„lcat legea ∫i care au primit pedepse cu Ónchisoarea.

Œn final, P.R.M. va sus˛ine ∫i va vota aceast„ lege, atunci c‚nd cineva va vrea totu∫i s„ o supun„ votului, dac„ nu cumva joi din nou nu ve˛i fi ∫i nu ve˛i putea s„ trece˛i legea. Probabil c„ se va mai am‚na o joi ∫i uite a∫a, c„ interesul Senatului este s„ se voteze atunci c‚nd trec legile, nu s„ se exprime realitatea ∫i raportul ale∫ilor Óntr-un anume moment.

Iat„ de ce sus˛inem aceast„ lege ∫i v„ doresc, doamnelor ∫i domnilor senatori de la putere, ca, Ón scurtul timp de guvernare care v-a mai r„mas, s„ pute˛i s„ aduce˛i ∫i Ón via˛a rom‚nilor afla˛i Ón libertate acelea∫i condi˛ii pe care le-a˛i asigurat Ón aceast„ lege rom‚nilor care au Ónc„lcat legea ∫i care au intrat Ón Ónchisoare.

V„ mul˛umesc. Mai sunt interven˛ii? Domnul senator Radu Berceanu. Ave˛i cuv‚ntul, domnule Berceanu.

Foarte scurt. Grupul P.N.L.-P.D. va vota aceast„ lege. a∫ vrea Óns„ s„ spun, Ón leg„tur„ cu afirma˛iile f„cute anterior, c„ Biroul permanent a f„cut o propunere. Ea a fost votat„ de plenul Senatului. Deci plenul Senatului a decis s„ avem voturile finale la legile organice Óntr-o anumit„ zi. Plenul Senatului. Biroul permanent a f„cut numai o propunere ∫i nu cred c„ este corect s„ facem aceste lucruri, iar Ón leg„tur„ cu noul sau vechiul Regulament, hot„r‚rile plenului Senatului r„m‚n hot„r‚ri p‚n„ c‚nd Senatul ia o alt„ hot„r‚re sau p‚n„ c‚nd Constitu˛ia, Regulamentul nou sau orice altceva este Ómpotriv„, ceea ce nu e cazul.

A∫a c„, Óntr-adev„r, putem Ón continuare s„ program„m legile organice la vot final Óntr-o anumit„ zi pe care o stabilim.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc.

Mai sunt interven˛ii?

Domnul pre∫edinte Eckstein.

Œntr-adev„r, a∫a este.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫ vrea s„ spun c„ ∫i Grupul parlamentar al U.D.M.R.-ului va vota acest proiect de lege. Acest regim de executare a pedepselor este reglementat Ón momentul de fa˛„ printr-un act normativ din 1969, dac„ nu m„ Ón∫el, coroborat cu multe ordine ∫i alte acte normative care fac ca acest segment al vie˛ii s„ nu se bucure de o reglementare unitar„, ceea ce se va Ónt‚mpla dac„ adopt„m acest proiect de lege.

Referitor la faptul de a vota Óntr-o anumit„ zi legile care nu au caracter ordinar, aici vreau s„ v„ spun c„ ne g„sim Óntr-o situa˛ie sui generis, dac„ vre˛i, prin situa˛ia excep˛ional„, pentru c„ europarlamentarii particip„ Ón Parlamentele na˛ionale. Ei, acum, Ón aceast„ perioad„ de tranzi˛ie, noi trebuia s„ g„sim o metod„ prin regulament, care s„ fac„ func˛ional Senatul din acest punct de vedere, ∫i solu˛ia, chiar dac„ nu este cea mai bun„ este folosit„ ∫i Ón alte parlamente, dar„mite de c„tre noi, care suntem Óntr-o situa˛ie limit„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc.

Domnule Funar, Ómi pare r„u, m„ obliga˛i s„ recurg la regulament.

## **Domnul Gheorghe Funar**

**:**

Procedur„.

Procedur„? V„ rog, microfonul 2, procedur„.

## **Domnul Gheorghe Funar:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Scurt, pe procedur„, ca s„ nu ne mai lament„m pentru ziua de luni sau joi. Suntem 137 de senatori, sunt, pare-mi-se, vreo 15 sau 16 europarlamentari senatori observatori. Mai r„m‚n 120-122. Suntem suficien˛i s„ vot„m orice lege organic„.

Ca atare, nu cred c„ este cazul s„ mai mut„m de luni pe joi ∫i a∫a mai departe legile. Suntem 120 Ón sal„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 175/21.XI.2005 — sau ar trebui s„ fim — care voteaz„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stimate coleg, este vorba de majoritate ∫i opozi˛ie. Oricum, vom rediscuta tema Ón Biroul permanent.

V„ consult dac„ se mai sus˛in amendamentele respinse.

Amendamentele respinse se mai sus˛in? Domnule Vasilescu, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul. Ave˛i un amendament la art. 28 alin. 1. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Art. 28, fa˛„ de cum a fost prezentat Ón proiectul de lege al Guvernului, a suferit o modificare Ón sensul c„ Ón afar„ de minori, la individualizarea pedepselor, au fost introdu∫i tineri.

S-a vorbit de tineri p‚n„ la 21 de ani. Acesta este amendamentul acceptat. Eu spun urm„torul lucru. De ce 21 de ani, c‚nd putem p‚n„ la 25 de ani s„-i consider„m tineri? Deci toat„ lumea a fost de acord. A existat un singur argument, c„ nu sunt suficien˛i bani, pentru c„ ei au un regim special ∫i prin legea respectiv„ li se asigur„ un regim special, dar este problema fie de Ónv„˛are a unei meserii, fie o problem„ care ˛ine de educa˛ie, fie c„ este o problem„ care ˛ine de un lucru pragmatic, adic„ continuarea procesului de Ónv„˛„m‚nt sau Ónv„˛area unei profesii.

Œn aceste condi˛ii, Ón opinia mea, este mai corect ∫i mai aproape de ceea ce Ónseamn„ realitatea ca v‚rsta s„ fie 25, nu 21 de ani, a∫a cum exist„ Óntr-un amendament acceptat de comisie.

V„ mul˛umesc.

Acum, s„ ∫ti˛i c„ Ón organiza˛iile noastre de tineret, la partid, mergem p‚n„ la 35 de ani.

C‚nd vom avea bani.

Deci, domnul senator Vasilescu vine cu dou„ amendamente pe acela∫i alineat 1 de la art. 28. Adaug„ nu numai îminorii“, ci ∫i îtinerii“, deci adaug„ tinerii. Reglementarea era numai pentru minori.

A doua problem„: ca prin îtineri“ s„ se Ón˛eleag„ cei care sunt p‚n„ Ón 25 de ani.

Domnul pre∫edinte Eckstein Kovács Péter, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Amendamentul a fost respins Ón comisie pe dou„ argumente. Unul a venit din partea directorului Administra˛iei Generale a Penitenciarelor, care a explicat, Óntr-adev„r, c„ sunt motive obiective datorit„ c„rora nu se poate asigura aceast„ consiliere ∫i a adus date statistice.

Deci este un num„r impresionant de de˛inu˛i Ón aceast„ îfelie“ dintre 21 ∫i 25 de ani.

Pe de alt„ parte, s-a considerat c„ a amesteca, chiar ∫i Ón acest proces de consiliere, minori, care pot s„ aib„ 16 ani, cu majori de 24-25 de ani, care sunt Óntr-o faz„

mai avansat„, dac„ vre˛i, a consolid„rii personalit„˛ii, nu ar fi benefic nici din punct de vedere didactic sau pedagogic, dac„ vre˛i.

Mul˛umesc.

Doamna secretar de stat Cristina Manda. Microfonul 8.

Aceea∫i pozi˛ie, deci nu sus˛inem acest amendament, domnule pre∫edinte, din motivele ∫i ra˛iunile ar„tate deja.

V„ rog, mai sunt interven˛ii aici? Domnul senator Bindea Liviu.

Domnule pre∫edinte, trebuie s„-mi men˛in punctul de vedere pe care l-am avut la comisie ∫i pe care l-am argumentat ∫i Ón plen, pentru c„ a∫a este corect. ™i eu consider c„ amendamentul prive∫te situa˛ii care greu pot s„ fie introduse Ón acelea∫i m„suri, respectiv v‚rstele de 24—25 de ani al„turi de v‚rstele de 16—17 ani nu pot s„ aib„ acelea∫i m„suri de educare ∫i acelea∫i m„suri de influen˛are a personalit„˛ii.

Specificul unei anume v‚rste, respectiv aceea de 16—17 ani, este total diferit. Este perioada Ón care personalitatea este Ón curs de modelare, pe c‚nd, la v‚rsta de 24—25 de ani, personalitatea este spre finalizarea model„rii ei. Œn consecin˛„, programele trebuie s„ fie diferite.

Dac„, totu∫i, am ajunge s„ for˛„m ∫i s„ introducem Ón aceea∫i categorie de m„suri extremele acestor v‚rste, atunci vom ajunge, Ón primul r‚nd, datorit„ num„rului foarte mare de persoane care vor trebui s„ fie Óncadrate, s„ fim Ón imposibilitate de a face aceste programe ∫i, Ón al doilea r‚nd, ca aceste programe, dac„ vor fi f„cute, cu mari eforturi, s„ nu-∫i ating„ scopul, pentru c„ grupul˛int„ de persoane dep„∫e∫te perioada v‚rstei Ón care mai poate s„ aib„ eficien˛„ modelarea personalit„˛ii celor la care se refer„.

Œn consecin˛„, at‚t din punct de vedere al num„rului mare, care va face imposibil„ aplicarea acestor programe, c‚t ∫i ca urmare a diferen˛ierii Óntre limitele acestui grup˛int„ foarte larg, eu consider c„ nu se impune aplicarea acestui amendament.

Mul˛umesc foarte mult.

Dac„ mai sunt alte interven˛ii din partea altor grupuri? Nu mai avem.

Stima˛i colegi, voi supune votului dumneavoastr„ amendamentul domnului senator Gavril„ Vasilescu, de la art. 28 alin. 1, respins de comisie ∫i de Guvern, pe argumentele la care s-a f„cut referire.

Vot‚nd pentru, vota˛i cu domnul Vasilescu, vot‚nd Ómpotriv„, vota˛i cu Guvernul ∫i comisia.

V„ rog s„ vota˛i, stima˛i colegi.

Cu 50 de voturi Ómpotriv„, 17 voturi pentru, 5 ab˛ineri, amendamentul a fost respins.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 175/21.XI.2005 Dac„ se mai sus˛in ∫i alte amendamente respinse? Œn˛eleg c„ nu.

Dac„ sunt observa˛ii la cele 25 de amendamente admise?

Guvernul este de acord cu ele? Da.

Mul˛umesc foarte mult.

Deci, stima˛i colegi, votul pe raport, cu amendamente, ∫i, separat, dup„ aceea, pe lege, se va da joi, av‚nd de-a face cu o lege cu caracter organic.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 124/2005 privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea ∫i sanc˛ionarea faptelor de corup˛ie.

V„ rog, doamna secretar de stat Cristina Manda. Microfonul 8.

Domnul Eckstein este aici. Avem raport comun — Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i. V„ ascult„m.

Dac„-mi Óng„dui˛i, este vorba, Ón acest proiect de lege, de realizarea obiectivelor prioritare privind intensificarea luptei Ómpotriva sp„l„rii banilor, a finan˛„rii terorismului ∫i a marii corup˛ii. A∫a cum s-a angajat Rom‚nia prin Tratatul de Aderare, a fost necesar„ Ómbun„t„˛irea legisla˛iei...

Ierta˛i-m„, mai am un proiect tot ast„-sear„, dar care nu ajunge... Scuze. E vorba de completarea Legii nr. 78/2000.

V„ rog. Nici o problem„, v„ ascult„m.

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare adoptarea unor m„suri care s„ contribuie la intensificarea luptei Ómpotriva corup˛iei, prin descoperirea mai operativ„ a faptelor ∫i f„ptuitorilor ∫i, mai ales, prin ob˛inerea mijloacelor de prob„ necesare pentru dovedirea s„v‚r∫irii infrac˛iunilor.

Necesitatea acestui proiect rezid„ Ón faptul c„, Ón practic„, au fost constatate situa˛ii grave, care nu-∫i aveau solu˛ionare Ón partea legislativ„, ∫i astfel, prin acest proiect, se prevede posibilitatea autoriz„rii de c„tre procuror a folosirii investigatorilor sub acoperire sau a investigatorilor cu identitate real„, Ón cazul Ón care exist„ indicii temeinice ∫i concrete c„ s-a s„v‚r∫it sau c„ se preg„te∫te s„v‚r∫irea unei infrac˛iuni de luare de mit„ sau trafic de influen˛„.

Proiectul nu constituie o noutate din acest punct de vedere, introducerea acestor investigatori acoperi˛i fiind deja utilizat„ de c„tre poli˛ie ∫i parchet, Ón ceea ce prive∫te infrac˛iunea de droguri.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Domnul pre∫edinte Eckstein Kovács Péter.

Domnule pre∫edinte, dac„ Ómi reamintesc bine, noi am Óntrerupt la discu˛iile generale, a∫a c„ reamintesc numai c„ legea are caracter organic ∫i suntem prima Camer„ sesizat„.

Raportul comun este de admitere, cu amendamentele din Anexa nr. 1.

Mul˛umesc foarte mult.

Doamna senator Rodica St„noiu, la dezbateri generale.

Ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 3, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, stima˛i colegi,

Continuu s„ sus˛in absurditatea hot„r‚rii, chiar dac„ am votat-o, pentru c„ noi nu am votat un lucru absurd. Noi n-am votat s„ facem Óntr-o zi dezbaterea ∫i s„ am‚n„m votul. Noi am votat atunci, a∫a am Ón˛eles unii dintre noi — ce s„ facem, nu puteam s„ concepem un asemenea lucru —, c„ Óntr-o zi Ón care pot s„ participe ∫i colegii no∫tri s„ facem dezbateri la legile organice ∫i s„ urmeze, Ón mod logic, votul, pentru c„, v„ spun acum, din nou, cu un sentiment, ca s„ zic a∫a, chiar de frustrare, eu o s„ spun la dezbateri generale ni∫te lucruri pe care at‚˛ia ∫i at‚˛ia din colegii absen˛i ast„zi nu le aud ∫i nu au cum s„ le ia Ón considera˛ie atunci c‚nd vor da votul, luni, pentru ni∫te modific„ri extraordinar de importante, care vin la Legea nr. 78/2000.

™i acum, c‚teva lucruri…

O democra˛ie lupt„ cu criminalitatea respect‚nd principiile ∫i regulile statului de drept ∫i numai Ón cazuri cu totul ∫i cu totul excep˛ionale apare ceea ce se nume∫te Ón doctrin„ îclauzele e∫apatorii“, Ón unele îdispozi˛ii“ Ón care ne abatem, pentru criminalitatea mare ∫i grav„, de la principiile generale ∫i de la dreptul comun.

Lucrul acesta s-a f„cut, Óntre ni∫te limite, pentru terorism ∫i pentru criminalitatea organizat„, atunci c‚nd este vorba de droguri.

Deci nu este o noutate. Nu este o noutate, doamna secretar de stat, este o mare noutate, pentru c„ asemenea derog„ri Ón afara acestor momente — ∫i ˛in s„ v„ reamintesc, ∫i ele Óncep s„ aib„ surdin„. G‚ndi˛i-v„ ce s-a Ónt‚mplat s„pt„m‚na trecut„, Ón Parlamentul englez, cu Legea Blair, care a c„zut pentru c„ a vrut s„ Ómping„ aceste derog„ri peste limita la care Uniunea European„ Óncepe s„ fie Óngrijorat„ de ceea ce se Ónt‚mpl„.

Infrac˛iunile Ómpotriva avutului ob∫tesc, ne amintim, reprezentau o chestiune foarte grav„. ™i atunci, cum spunem acum, uneori, Óntr-un abuz de limbaj care a dus la o percep˛ie foarte ridicat„, cu privire la fenomenul corup˛iei, iar acum ni se Óntoarce, acum se Óntoarce Ómpotriva noastr„, Óncepe s„ ia acelea∫i conota˛ii.

Fenomenul, atunci, ajunsese at‚t de grav, Ónc‚t am apelat ∫i la pedeapsa capital„, ca s„-i trimitem la glon˛ pe cei care furau din avutul ob∫tesc.

Mul˛umesc doamnei senator St„noiu.

Acest lucru Ól pute˛i face ∫i la grup, apropo de modul de sus˛inere ∫i de vot.

Domnul senator Bindea. Microfonul 2.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Cum prev„d c„ ∫i la aceast„ lege ve˛i lua aceea∫i arbitrar„ ∫i nejustificat„ m„sur„ de a se vota Óntr-o alt„ zi, v-a∫ propune, doamnelor ∫i domnilor colegi, s„ observa˛i c‚t este de delicat„ aceast„ lege ∫i v-a∫ propune s„ recunoa∫te˛i c„ aceste argumente care ˛in de fine˛e trebuie s„ fie readuse Ón discu˛ie Ónainte de vot pentru c„ aici, probabil, cei care sunt speciali∫ti Ón domeniul dreptului Ón˛eleg ∫i p„streaz„ fine˛ea p‚n„ la vot, dar restul colegilor vor merge Óntr-o iner˛ie care va conduce la un vot ce ne aduce Ónapoi, cum spuneam la ∫edin˛a trecut„, nu la un stat poli˛ienesc, ci chiar mili˛ienesc.

Vom ajunge s„ avem o lege nu de lupt„ Ómpotriva corup˛iei, ci de instigare la corup˛ie de c„tre autorit„˛ile de stat prin mijloace specifice. ™i atunci, domnule pre∫edinte, v„ rog acum s„ supune˛i la vot prelungirea dezbaterilor generale ∫i, Ón ziua Ón care se va da vot, s„ se poat„ face dezbaterile generale, a∫a Ónc‚t colegii no∫tri s„ fie Ón cuno∫tin˛„ de cauz„ ∫i s„ reia argumentele, repet, de mare fine˛e. Iar legea este un picior de pod al democra˛iei ∫i al filozofiei dreptului penal, doamnelor ∫i domnilor senatori.

Data trecut„, m-am referit la prevederea care ˛inea de posibilitatea intervenirii Ón cazul Ón care se preg„te∫te s„v‚r∫irea infrac˛iunii. Ast„zi, a∫ fi vrut s„ vorbesc, dar o voi face data viitoare, despre un alt articol care s-a propus a fi eliminat ∫i nu s-a eliminat, prin care autoritatea este Óndrept„˛it„ s„ fac„ instigare la corup˛ie.

De aceea, domnule pre∫edinte, v„ rog s„ supune˛i la vot prelungirea dezbaterilor generale, Ón ziua Ón care ve˛i binevoi, ca s„ constata˛i c„ este ∫i Ón interesul Alian˛ei s„ se dea vot pe aceast„ lege.

Stimate coleg, ca s„-˛i dau un r„spuns Ónc„ de acum, conform prevederilor noului Regulament, la dezbateri generale, iau cuv‚ntul c‚te un reprezentant de grup.

Œn contextul Ón care Óns„ plenul hot„r„∫te continuarea dezbaterilor, pot lua cuv‚ntul ∫i al˛ii, ˛in‚nd seama tocmai de importan˛a acestui proiect de lege.

Separat de asta, Óns„, avem amendamente, domnul Bindea, exact pe articolul care spune˛i dumneavoastr„, de fond, amendament admis, asupra c„ruia ia cuv‚ntul ∫i ini˛iatorul, cazul Ón spe˛„, sunt doamna Rodica St„noiu, domnul Ungureanu ∫i se poate pronun˛a fiecare grup asupra lui.

Deci, vor fi dezbateri pe fond la acest proiect de lege.

Nu avem ce face, va trebui s„ ne oprim aici. Este ora 19,05, vom continua cu acest proiect de lege joi, cu dezbateri generale. Nu a luat cuv‚ntul dec‚t un senator. Œn˛eleg c„ domnul Bindea continu„. ™i, bineÓn˛eles, vor fi dezbateri pe amendamente.

Domnul Vasilescu, joi discut„m acest lucru. Iar Secretariatul general, v„ rog s„ v„ nota˛i ∫i, c‚nd scrie˛i îcontinuare“, spune˛i despre ce este vorba. Nu spune˛i îcontinuare“... Ce Ónseamn„ îcontinuare“?! C„ au fost dezbateri generale... nu au fost... sau ne-am oprit la articolul 14... MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 175/21.XI.2005

Face˛i-v„ datoria!

Stima˛i colegi, cei care nu r„m‚ne˛i la Óntreb„ri— interpel„ri, v„ rog s„ p„r„si˛i sala.

Stima˛i colegi, v„ rog s„ lua˛i loc.

Domnul ministru Flutur, av‚nd Ón vedere c„ domnul Talpe∫ nu este prezent, v„ rog s„-i da˛i r„spunsul scris ∫i considera˛i c„ v-a˛i achitat de sarcin„.

Stima˛i colegi, trecem la prezentarea de Óntreb„ri ∫i interpel„ri.

Doamna Cornelia Cazacu este? Nu este prezent„.

Domnul senator Sever ™ter, Grupul social-democrat, v„ rog, pofti˛i, pune˛i Óntrebarea. Una, c„tre Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, cealalt„, c„tre Ministerul S„n„t„˛ii.

V„ rog, sintez„, pe scurt.

V„ ascult„m.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea este adresat„ domnului ministru Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale.

Œn temeiul Legii nr. 526 din 11 decembrie 2003, publicat„ Ón Monitorul Oficial nr. 901 din 16 decembrie 2003, pentru aprobarea Programului na˛ional de dezvoltare a turismului montan îSuperschi Ón Carpa˛i“ s-au declan∫at lucr„rile la Sta˛iunea îLuna ™es“ Negre∫ti — Oa∫. Aceste lucr„ri sunt Óngreunate de faptul c„ cei abilita˛i, respectiv Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic ∫i V‚n„toare Bihor, contrar prevederilor art. 3 lit. b) ∫i art. 4 alin. 1 din actul normativ sus-precizat, refuz„ scoaterea definitiv„ din fondul forestier a suprafe˛ei de 0,95 hectare, teren acoperit cu vegeta˛ie forestier„, f„r„ plata taxelor aferente acestei opera˛iuni.

Fa˛„ de aceasta, solicit s„-mi comunica˛i motivele pentru care cei Óndritui˛i pretind plata unor taxe Ón contextul Ón care prevederile art. 4 din Legea nr. 526/2003 statueaz„ Ón mod expres c„ aceste terenuri vor fi exceptate de la plata taxelor pentru scoaterea definitiv„ din fondul forestier.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

A doua Óntrebare este adresat„ domnului ministru Eugen Nicol„escu, ministrul s„n„t„˛ii.

Cu ocazia deplas„rilor Ón circumscrip˛ia electoral„, mai mul˛i primari ∫i consilieri au f„cut obiec˛ii la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 110 din 14 iulie 2005 privind v‚nzarea spa˛iilor proprietate privat„ a statului sau a unit„˛ilor administrativ teritoriale, cu destina˛ia de cabinete medicale, precum ∫i a spa˛iilor Ón care se desf„∫oar„ activit„˛i conexe actului medical. Ace∫tia ∫i-au exprimat Óngrijorarea Ón leg„tur„ cu situa˛iile inerente care pot ap„rea cu privire la medicii sau personalul prev„zut Ón ordonan˛„, cump„r„tori ai acestor spa˛ii — mutarea Ón interes de serviciu Ón alt„ localitate, pensionarea, decesul etc.

Este cunoscut c„ Ón prezent exist„ localit„˛i Ón care actul medical nu se realizeaz„ corespunz„tor din lipsa personalului medical sau datorit„ evit„rii unor comune de c„tre acest personal, motivat de dep„rtarea fa˛„ de localit„˛ile urbane, lipsa mijloacelor de transport sau a existen˛ei unor condi˛ii...

Stimate coleg, am spus scurt, m‚nca˛i timpul la ceilal˛i colegi ∫i nu le mai dau cuv‚ntul...

...care s„ asigure un trai decent.

Nu e declara˛ie politic„, e Óntrebare...

E Óntrebare...

Da sau nu. V„ rog.

Œn aceast„ situa˛ie, Ón temeiul prevederilor art. 11 alin. 2 referitor la Ónstr„inarea acestor spa˛ii, se las„ loc la interpret„ri, mai ales Ón privin˛a dreptului de preemp˛iune la cump„rare, drept pe care-l au coproprietarii, dac„ este cazul, ∫i vecinii.

Personalul medical care ar urma s„ fie repartizat Ón aceste localit„˛i nu este inclus Ón categoria celor care au drept de preemp˛iune. Obiec˛iile factorilor responsabili locali le consider Óndrept„˛ite, exist‚nd riscul ca Ón timp s„ nu mai de˛in„ spa˛iile necesare exercit„rii actului medical.

Fa˛„ de acestea, v„ rog s„-mi comunica˛i cum Ón˛elege Ministerul S„n„t„˛ii s„ aplice pe durat„ lung„ prevederile acestei ordonan˛e pentru a asigura certitudinea c„ aceste spa˛ii vor servi numai actului medical.

Mul˛umesc.

A˛i m‚ncat 95% din timpul colegilor. Aceea∫i treab„ la P.R.M. To˛i a˛i venit cu c‚te dou„ Óntreb„ri ∫i vreau s„ ∫ti˛i c„ ave˛i numai 5 minute pentru Óntreb„ri—interpel„ri. V„ rog s„ sus˛ine˛i c‚te una.

Domnul Mihai Ungheanu cronometreaz„.

V„ rog scurt, ca s„ d„m cuv‚ntul la c‚t mai mul˛i.

Domnule pre∫edinte,

O Óntrebare pentru domnul prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.

Domnule prim-ministru, nu demult, s-a desf„∫urat privatizarea DISTRIGAZ. Œn leg„tur„ cu aceasta, v„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i care a fost componen˛a Comisiei de privatizare, c‚te ∫edin˛e au avut loc Ón procesul de privatizare ∫i ce indemniza˛ie a Óncasat fiecare membru al Comisiei de privatizare.

V„ mul˛umesc.

A doua Óntrebare, tot pentru domnul prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.

Pe tema privatiz„rii S.C. Electrica S.A., aceea∫i problem„.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 175/21.XI.2005

Mul˛umesc foarte mult. Doamna senator Doina Silistru. Ave˛i o Óntrebare pentru ministrul agriculturii.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea este adresat„ ministrului agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale, domnul Gheorghe Flutur.

Domnule ministru, v„ rog s„-mi preciza˛i de ce Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale nu adopt„ ca strategie, Ón vederea sprijinirii sectorului avicol, Ón aceste momente dificile cauzate de gripa aviar„, m„sura sist„rii importurilor de carne de pas„re sau sc„derea acestora prin cre∫terea taxelor vamale pe o perioad„ limitat„ de timp.

Consider c„ acest demers ar constitui o m„sur„ care ar demonstra inten˛ia real„ a Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale de sus˛inere ∫i revigorare a sectorului avicol rom‚nesc, ajut‚nd Ón acest fel agen˛ii economici s„-∫i valorifice cantit„˛ile de carne stocate ∫i astfel s„ ias„ din blocajul financiar Ón care se afl„.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult. Domnul senator Valentin Dinescu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dou„ Óntreb„ri. Una adresat„ domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.

Domnule prim-ministru,

Œn virtutea principiului transparen˛ei la care ˛ine˛i foarte mult, v„ solicit s„-mi comunica˛i Ón leg„tur„ cu privatizarea BCR urm„toarele informa˛ii: care este componen˛a Comisiei de privatizare, ce indemniza˛ie se acord„ fiec„rui membru al comisiei ∫i c‚te ∫edin˛e au avut loc p‚n„ Ón prezent.

A doua Óntrebare este ceva mai lung„, dar m„ str„duiesc s„ o scurtez, Ón speran˛a c„ reprezentantul Ministerului Justi˛iei o are la Óndem‚n„ sau a primit-o, ∫i este adresat„ doamnei ministru Monica Luiza Macovei.

V„ solicit, doamna ministru, s„-mi comunica˛i ce a Óntreprins Parchetul General pentru recuperarea imobilului ob˛inut prin fraud„, din str. Costache Negri nr. 12, cu trei apartamente, situat Ón sectorul 5 al municipiului Bucure∫ti. De asemenea, solicit r„spuns scris ∫i oral. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Invit la microfon pe domnul senator Teodor Ovidiu Cre˛u.

Este?

Nu este.

Nu este. Deci lipse∫te.

Domnule senator Gheorghe Funar, ave˛i de adresat dou„ Óntreb„ri, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Am dou„ Óntreb„ri scurte.

Prima este adresat„ domnului ministru Sebastian Vl„descu, ministrul finan˛elor publice.

Dorim s„-l sprijinim pe colaboratorul dumneavoastr„, domnul Sebastian Bodu, Ón str‚ngerea datoriilor la bugetul statului.

Œn acest sens, v„ solicit, domnule ministru s„-mi comunica˛i lista cu primii 100 de datornici la bugetul statului, cu sumele datorate la 1 ianuarie 2005 ∫i 30 septembrie 2005.

V„ mul˛umesc.

Cea de-a doua este adresat„ ministrului solidarit„˛ii sociale ∫i familiei, domnului ministru Gheorghe Barbu.

V„ solicit s„-mi comunica˛i c‚te persoane au beneficiat de sume compensatorii Ón perioada 1990— 2005, p‚n„ la 30 septembrie anul acesta ∫i care au fost sumele pl„tite acestor persoane pe fiecare an Ón intervalul de timp 1990—2005.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Va rog, domnule senator Ilie S‚rbu, ave˛i o interpelare.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Interpelarea este adresat„ domnului Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor.

## Domnule ministru,

Luni 7 noiembrie 2005, Ón jurul orei 8,10, Ón fa˛a Prim„riei Vilet, jude˛ul Timi∫, domnul Leontin Du˛„, membru P.N.L., primarul interimar din localitate, care a c‚∫tigat alegerile desf„∫urate duminic„ 6.11.2005, a agresat-o fizic ∫i verbal pe doamna Clara Miron, angajat„ la Centrul de Consultan˛„ Agricol„ Vilet, interzic‚ndu-i s„ intre Ón cl„direa prim„riei pe motiv c„ este membr„ a Partidului Social Democrat.

La acest abuz au fost prezen˛i mai mul˛i cet„˛eni. Precizez c„ pe timpul recentei campanii electorale din Vilet, domnul Leontin Du˛„ i-a transmis indirect doamnei Clara Miron c„ dac„ va c‚∫tiga alegerile din comun„ o va da afar„ din prim„rie.

V„ reamintim c„ acest abuz al domnului Leontin Du˛„ survine dup„ o alt„ Ónc„lcare a legii de c„tre prefectul de Timi∫, Ovidiu Dr„g„nescu, pre∫edintele P.N.L. Timi∫, care a participat la o manifestare electoral„ a Alian˛ei îDA“ desf„∫urat„ Óntr-un loc public.

Av‚nd Ón vedere aceste fapte grave, v„ Óntreb respectuos:

Care vor fi m„surile pe care le ve˛i lua Ón acest caz? A∫tept r„spuns scris ∫i oral.

36 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 175/21.XI.2005

Mul˛umesc foarte mult.

Invit pe domnul senator Ilie Petrescu, v„ rog, o Óntrebare ∫i o interpelare, pe scurt. Cealalt„ o p„stra˛i pentru data viitoare. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Am dou„ Óntreb„ri ∫i o interpelare, prima Óntrebare este adresat„ Ministrului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, domnului ministru Gheorghe Barbu.

Œn urma discu˛iilor purtate cu autorit„˛ile locale din circumscrip˛ie, v„ solicit, domnule ministru, s„ Ómi r„spunde˛i ce sum„ va fi alocat„ persoanelor cu handicap ∫i asisten˛ilor sociali din jude˛ul Gorj.

A doua Óntrebare este adresat„ domnului ministru Vasile Blaga.

V„ solicit, domnule ministru, Ón calitate de senator reprezentant al cet„˛enilor din Gorj Ón Parlamentul Rom‚niei, s„-mi comunica˛i ce sum„ este alocat„ Consiliului Jude˛ean Gorj la rectificarea bugetar„ care va avea loc.

Interpelarea este adresat„ Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, domnului ministru Ioan Codru˛ ™ere∫.

Din presa local„ am aflat c„ unii lideri de sindicat din domeniul energetic vehiculeaz„ permanent ideea unui singur complex energetic Ón Oltenia, Rovinari, Turceni, Craiova ∫i Hal‚nga.

V„ rog s„-mi comunica˛i pozi˛ia ministerului pe care Ól conduce˛i cu privire la acest aspect ∫i perspectiva Ón domeniul producerii energiei pe c„rbune, dac„ Bazinul Motru va fi arondat Óntr-un complex energetic cu Craiova sau Hal‚nga.

V„ solicit r„spuns scris ∫i oral, at‚t la Óntreb„ri, c‚t ∫i la interpelare.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator Ilie Petrescu.

Invit pe domnul Petre Daea la microfon. Are o interpelare care se adreseaz„ Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei.

Ave˛i ∫i Óntrebare ∫i interpelare, v„ rog, pe scurt.

Tot timpul este pe scurt, domnule pre∫edinte, ∫i o s„ vede˛i c„ a∫a e.

Œntrebarea este adresat„ Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, Ón aten˛ia domnului ministru Gheorghe Flutur.

Care sunt realiz„rile la zi din Programul na˛ional de Ómbun„t„˛iri funciare ∫i care sunt prevederile pentru anul 2006?

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Interpelarea este adresat„ Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, domnului ministru Gheorghe Barbu.

Domnule ministru, cu respectul cuvenit, v„ supun aten˛iei urm„toarele: Ón Ónt‚lnirile frecvente pe care le-am avut cu pensionarii din jude˛ul Mehedin˛i, o parte Ónsemnat„ dintre ace∫tia ∫i-au exprimat nemul˛umirea fa˛„

de nivelul pensiilor din ultimele luni, care este, Ón general, mai mic dec‚t Ón lunile anterioare.

Pentru o exemplificare, domnule ministru, v„ dau cazul pensionarei P„tru˛escu N. Elena din municipiul Or∫ova, jude˛ul Mehedin˛i, care pe cuponul de pensie din luna octombrie a primit o pensie de 425 RON fa˛„ de 438 RON, c‚t era Ón luna august.

Aceast„ stare de fapt vine Ón contradic˛ie cu Programul de guvernare al alian˛ei privind pensionarii, care se simt, pe zi ce trece, din ce Ón ce mai mult p„r„si˛i de politica guvernului Ón acest domeniu.

Cum v„ explica˛i, domnule ministru, o asemenea situa˛ie?

Pentru sus˛inerea celor afirmate, ata∫ez Ón copie cele dou„ cupoane.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Invit pe domnul senator Petru Stan la microfon. Domnule senator,

Ave˛i o Óntrebare c„tre ministrul finan˛elor publice, v„ ascult„m.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea este adresat„ Ministerului Finan˛elor Publice, domnului ministru Sebastian Vl„descu.

V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i pentru fiecare jude˛ Ón parte lista cu primii 100 de datornici la bugetul statului, cu sumele datorate de la 1 ianuarie 2005 la 30 septembrie 2005.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Mul˛umesc foarte mult.

Invit pe domnul senator Ion Toma, de la P.S.D., are o Óntrebare adresat„ Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii. Microfonul 3, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnului Mihail H„rd„u, ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii.

Domnule ministru,

Œn jude˛ul Olt continu„ numirea cadrelor didactice Ón func˛ia de director f„r„ respectarea art. 21 din Legea nr. 128/1997, care prevede ca ocupan˛ii acestor func˛ii s„ apar˛in„ personalului didactic titular.

Dimpotriv„, aceste numiri se fac pe criterii politice, ocupan˛ii func˛iilor de director fiind ale∫i din r‚ndul membrilor Alian˛ei îDA“.

V„ Óntreb, domnule prim-ministru, cum se respect„ punctul Ónscris Ón Programul de guvernare al Alian˛ei îDA“... privind depolitizarea Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, dac„ directorii sunt numi˛i pe criterii politice. Solicit r„spuns scris ∫i oral.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 175/21.XI.2005

Œl invit la microfon pe domnul senator Viorel Dumitrescu. Domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.

Am dou„ Óntreb„ri cu un con˛inut aproximativ asem„n„tor.

Domnului C„lin Constantin Anton Popescu T„riceanu, o prim„ Óntrebare: diverse personalit„˛i au vorbit despre privatizarea de succes a Petrom.

Œn leg„tur„ cu aceast„ privatizare, v„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i care a fost componen˛a Comisiei pentru privatizare, c‚te ∫edin˛e au avut loc ∫i care a fost indemniza˛ia Óncasat„.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

A doua Óntrebare: este Ón curs de desf„∫urare privatizarea C.E.C.

V„ rog, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i care este componen˛a Comisiei de privatizare a C.E.C., c‚te ∫edin˛e au avut loc ∫i care este indemniza˛ia care se acord„ fiec„rui membru al Comisiei pentru privatizare. V„ mul˛umesc.

V„ solicit r„spuns scris ∫i oral.

Mul˛umesc.

Domnule Funar, ave˛i o interpelare c„tre primulministru.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Nu-mi este u∫or s„ citesc aceast„ interpelare Ón fa˛a unei s„li goale, golit„ de reprezentan˛ii puterii. Sper, dup„ alegerile anticipate, s„ fie tot a∫a.

Interpelarea mea este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu T„riceanu.

Œntre principiile Ónscrise Ón Programul de guvernare 2005—2008 este ∫i principiul transparen˛ei.

Pentru respectarea acestui principiu ∫i ˛in‚nd seama de relat„rile din cotidianul îAtac“ din ziua de 9 noiembrie a.c., v„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i pierderile opera˛ionale Ónregistrate de Banca Na˛ional„ a Rom‚niei Ón fiecare an, Ón perioada 1990—2004, precum ∫i pierderile care au fost acoperite din soldul contului special de reevaluare. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Trecem la r„spunsuri.

Invit la microfon pe doamna Mara R‚mniceanu, secretar de stat. Microfonul 9, v„ rog.

Ave˛i o Óntrebare a domnului Gheorghe Funar legat de datoriile la bugetul statului de c„tre societ„˛ile massmedia.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## **Doamna Mara RÓmniceanu** _— secretar de stat_

## _Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**

Referitor la Óntrebarea formulat„ de domnul senator Gheorghe Funar, v„ comunic„m urm„toarele:

La data de 31 octombrie 2005, obliga˛iile restante la bugetul de stat al societ„˛ilor din mass-media, Ón num„r de 889, erau Ón sum„ total„ de 110.630.694 RON, din care debite Ón sume de 70.553.819 RON ∫i accesorii Ón sum„ de 40.387.226 RON.

Œn vederea recuper„rii sumelor restante s-au aplicat nediscriminatoriu pentru toate societ„˛ile din mass-media prevederile Ordonan˛ei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedur„ fiscal„, referitoare la procedura de executare silit„ prin parcurgerea succesiv„ a tuturor m„surilor de executare silit„, respectiv, comunicarea soma˛iilor, popriri asupra conturilor bancare, popriri asupra ter˛ilor, sechestre mobile ∫i imobile ale debitorilor.

Pentru un num„r de 35 societ„˛i din mass-media cu obliga˛ii restante la 31 octombrie 2005, Ón sum„ de 22.142.049 RON, s-au aplicat prevederile Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganiz„rii judiciare ∫i a falimentului, republicat„.

Un num„r de 29 de societ„˛i mass-media, cu obliga˛ii restante Ón sum„ de 11.624.619 RON, beneficiaz„ de Ónlesniri la plat„, acordate potrivit reglement„rilor legale Ón materie, p‚n„ la 31 martie 2004.

Œn r„spunsul scris exist„ o anex„ pe fiecare jude˛, pe fiecare obliga˛ie bugetar„, total debite ∫i accesorii, inclusiv Bucure∫ti. Œn r„spunsul scris pe care Ól ve˛i primi o s„ vede˛i mai exact, sunt patru pagini am„nun˛it scrise.

Domnul senator Funar, microfonul 2, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V„ mul˛umesc, doamn„ secretar de stat, pentru r„spunsul amplu pe care l-a˛i elaborat, a∫tept cele 4 pagini pentru a le lectura.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Doamna secretar de stat Paloma Petrescu, am urm„toarea rug„minte la dumneavoastr„.

Ave˛i de r„spuns unei Óntreb„ri a domnului Ion Toma, îconstruirea unui liceu Ón Caracal“, o alta a domnului senator Ion V‚rg„u, legat„ de îGrevele angaja˛ilor din Ónv„˛„m‚nt“, o alt„ Óntrebare a doamnei Paula Maria Iv„nescu, îProblemele salariale ale cadrelor didactice“, ∫i o alta a domnului Adrian P„unescu, cu privire la îManualele ∫colare gratuite Ón Valea Jiului“, iar la interpel„ri, doamna senator f c„u, o Óntrebare legat„ de Programul îBani pentru liceu“, domnului Ion Toma, interpelare legat„ de îConducerea Colegiului Ioni˛„ Asan — Caracal“ ∫i domnului senator Ion V‚rg„u, îProblemele din Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc“.

Rug„mintea mea este s„ trimite˛i r„spunsurile Ón scris tuturor ∫i v„ mul˛umim pentru prezen˛„.

Doamna secretar de stat Cristina Manda, ave˛i de dat un r„spuns domnului senator Gheorghe Funar la Óntrebarea cu privire la stadiul cercet„rilor Ón cazuri de corup˛ie, Prim„ria Izvorani, Ilfov, iar la Óntrebarea domnului Nicolae Iorga, telefonul dat de primul-ministru Ón leg„tur„ cu Dinu Patriciu, s„-i da˛i r„spunsul Ón scris.

V„ rog s„-i r„spunde˛i domnului senator Funar. Microfonul nr. 8. Ave˛i cuv‚ntul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 175/21.XI.2005

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stimate domnule senator, la Óntrebarea dumneavoastr„ adresat„ ministrului justi˛iei, referitoare la pl‚ngerea penal„ depus„ la Parchetul de pe l‚ng„ Judec„toria Buftea de c„tre peti˛ionarul Stelea Florian, v„ comunic„m urm„toarele: la data de 4 octombrie 2005, la Parchetul de pe l‚ng„ Judec„toria Buftea a fost Ónregistrat„ — ∫i v„ dau toate numerele Ón r„spunsul scris — pl‚ngerea acestui petent formulat„ Ómpotriva lui Ioni˛„ Constantin, primar al comunei Ciolpani. O pl‚ngere similar„ a fost depus„ ∫i la Departamentul Na˛ional Anticorup˛ie, Serviciul teritorial Bucure∫ti, care, cu adresa nr. 4938/2005, a transmis-o Parchetului de pe l‚ng„ Judec„toria Buftea, unde, la 5.10.2005, ∫i aceast„ pl‚ngere a fost Ónregistrat„. Ambele pl‚ngeri au fost trimise Inspectoratului de Poli˛ie al Jude˛ului Ilfov, la data de 13.10.2005, Ón vederea efectu„rii de cercet„ri sub aspectul s„v‚r∫irii de c„tre numitul Ioni˛„ Constantin ∫i ceilal˛i membri ai Comisiei de aplicare a Legii nr. 18/1991 din comuna Ciolpani a infrac˛iunii de abuz Ón serviciu contra intereselor persoanelor, prev„zut„ de art. 246 Cod penal.

Men˛ion„m c„, totodat„, la data de 7.11.2005, a fost Ónregistrat„ la Parchetul de pe l‚ng„ Judec„toria Buftea o a treia pl‚ngere a petentului Stelea Florian, trimis„ acestui parchet de c„tre Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corup˛iei ∫i peti˛ii din cadrul Parlamentului Rom‚niei. La data de 9.11.2005 ∫i aceast„ pl‚ngere a fost trimis„ Inspectoratului de Poli˛ie al Jude˛ului Ilfov.

Œn raport de rezultatul verific„rilor urmeaz„ ca organele de cercetare penal„ s„ dispun„ asupra m„surilor ce se impun.

Mul˛umesc.

Domnule senator Funar, sunte˛i mul˛umit de r„spuns? Da. V„ mul˛umim foarte mult.

Deci domnului senator Nicolae Iorga Ói da˛i r„spunsul scris.

V„ mul˛umim mult pentru prezen˛„.

Domnule secretar de stat Ervin Széckely Zoltán, am urm„toarea rug„minte: doamnei senator Paula Iv„nescu, legat de cre∫terea pre˛urilor la medicamente Ón urma sc„derii TVA, domnului senator Adrian P„unescu, privind tratarea stomatologic„ a bolnavilor infecta˛i cu HIV, domnului senator Viorel Arion legat de Marea Alian˛„ Rom‚n„ Antidrog, le da˛i r„spunsul scris ∫i acum r„spunde˛i la interpelarea domnului senator Petre Daea referitor la prezen˛a unui medic diabetolog la Or∫ova, jude˛ul Mehedin˛i.

V„ ascult„m, domnule secretar de stat Ervin.

## **Domnul Székely Ervin Zoltán** _— secretar de stat_

## _Ón Ministerul S„n„t„˛ii_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Diabetul ∫i, Ón special, cel insulino-dependent, este o boal„ destul de grav„ ∫i cu repercusiuni sociale deosebite, care necesit„ o supraveghere medical„

specializat„, ritmic„, mai ales Ón condi˛iile Ón care nedozarea corect„ a insulinei poate duce la com„ cu sechele grave ∫i chiar la decesul pacientului. De aici, nevoia examin„rii periodice a pacientului de c„tre specialistul diabetolog.

Actualmente, asigurarea medicamentelor se face prin farmacia cu circuit Ónchis a Spitalului Clinic Jude˛ean de Urgen˛„ Drobeta-Turnu Severin, cu posibilitatea urm„ririi prescrierii medicamentelor. Œn sumele decontate nu se include adaosul comercial al farmaciei cu circuit deschis pentru anul Ón curs, fila de buget transmis„ de c„tre Casa Na˛ional„ de Asigur„ri de S„n„tate cu suma destinat„ Subprogramului 2-4 a fost pentru unitatea men˛ionat„.

La nivelul Spitalului Clinic Jude˛ean de Urgen˛„ Drobeta-Turnu Severin s-au luat m„suri de eficientizare a prescrierii medica˛iei antidiabetice, prin programarea pe zile a pacien˛ilor cu diabet zaharat, Ón felul acesta evit‚ndu-se cozile la farmacie Ón ultimele luni calendaristice.

Œn cadrul Subprogramului 2-4 — Preven˛ie ∫i control Ón diabet ∫i alte boli de nutri˛ie, ca s„ nu mai apar„ dezechilibre Óntre comenzi ∫i existentul din farmacii, prin comisia na˛ional„ de specialitate s-a ref„cut Protocolul terapeutic adaptat condi˛iilor actuale, s-a analizat ∫i s-a stabilit structura comenzilor de medicamente pentru fiecare jude˛, p‚n„ la demararea unei noi licita˛ii.

Domnule senator Daea, sunte˛i mul˛umit de r„spuns? Microfonul nr. 3, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, domnule secretar de stat, nu ∫tiu ce cuvinte a∫ putea g„si la r„spunsul pe care mi l-a˛i dat. Œn orice caz, este un r„spuns trist pentru oamenii de la Or∫ova.

Am Ón˛eles preocuparea, am v„zut c„ o s„ instrui˛i ∫i medicii, dar nu am Ón˛eles c„ dumneavoastr„ sunte˛i legat de clipa existen˛ei umane ∫i c„ aceast„ clip„ presupune interven˛ia imediat„ ∫i necondi˛ionat„, evident, Óntr-un sistem bine organizat, ∫i v„ este la Óndem‚n„, ca minister, s„ g„si˛i solu˛ia pentru rezolvarea acestor probleme din municipiul Or∫ova.

V„ voi mai pune Ónc„ o dat„ ∫i Ónc„ o dat„ aceast„ Óntrebare sau interpelare, p‚n„ c‚nd ministerul va rezolva aceast„ problem„ — spun eu — delicat„, dar absolut necesar„ pentru oamenii cu diabet din municipiul Or∫ova.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 175/21.XI.2005 V„ mul˛umesc pentru str„dania din r„spuns sau str„dania pentru r„spunsul pe care mi l-a˛i dat. Œmi pare r„u de con˛inutul lui ca solu˛ie practic„, pentru c„ eu Ón˛eleg bine ce Ónseamn„ s„ fii Óntr-un minister ∫i solu˛ia pe care trebuie s„ o dai este aceea de a da r„spuns la problema ridicat„ de oameni.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnule secretar de stat, ideea central„ este un post de medic diabetolog la Or∫ova, s„ ave˛i acest lucru Ón aten˛ie.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Permite˛i s„ completez r„spunsul peste o s„pt„m‚n„ ∫i s„-l Ónm‚nez domnului senator.

R„spunsul referitor la Óntrebarea referitoare la Aeroportul Interna˛ional Timi∫oara este foarte scurt.

Prin Hot„r‚rea nr. 5/23.02.2005, Consiliul Local al Comunei Giarmata, jude˛ul Timi∫, a aprobat Ónscrierea dreptului de administrare asupra imobilelor proprietatea statului, eviden˛iate Ón Cartea funciar„ 7717 Giarmata. Aceast„ hot„r‚re a fost atacat„ Ón contenciosadministrativ de c„tre institu˛ia prefectului jude˛ului Timi∫, Ón prezent ac˛iunea f„c‚nd obiectul dosarului nr. 8646/2005 aflat pe rolul Tribunalului Timi∫, cu primul termen 11.11.2005. Av‚nd Ón vedere dispozi˛iile art. 11 alin. 4 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, care consacr„ principiul separa˛iei puterilor, men˛ion„m c„ solu˛ionarea litigiului Ón discu˛ie este de competen˛a instan˛ei de judecat„.

Mul˛umesc.

V-am dat num„rul de dosar.

Mul˛umesc foarte mult.

Deci, domnule senator, peste o s„pt„m‚n„ o s„ ave˛i o veste bun„.

E Ón regul„, domnule pre∫edinte, dac„ m„ ajuta˛i ∫i dumneavoastr„ Ón acest sens, pentru c„ a˛i fost mai persuasiv ca mine ∫i a˛i dat m‚na de ajutor pentru Ón˛elegerea pe care trebuie s-o aib„ ministerul pentru aceast„ problematic„.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnule secretar de stat Mircea Alexandru, ave˛i o interpelare a domnului senator S‚rbu, legat de administrarea teritoriului pe care se afl„ Aeroportul Interna˛ional Timi∫oara.

Am Ón˛eles c„ la cealalt„, manifestarea electoral„ de la Biled-Timi∫, s-a dat r„spunsul scris.

Domnul senator S‚rbu. Microfonul nr. 3.

Tocmai aceasta este problema, c„ nu am primit r„spunsul la interpelarea din 23.10.2005 ∫i m„ intereseaz„ foarte mult pentru c„ a fost o abatere destul de grav„. Prefectul a participat la mitingul electoral, a trecut ∫i...

Sunte˛i de acord cu r„spunsul? Microfonul nr. 3, v„ rog.

Da, o s„ verific s„ v„d dac„, Óntr-adev„r, este pe rolul instan˛ei ∫i s„ vedem care va fi decizia p‚n„ la urm„.

La cea de a doua, dac„ Ómi poate spune domnul secretar de stat cum a fost ∫i unde a fost trimis r„spunsul?

Pe data de 5.11.2005 a fost transmis la Departamentul pentru Rela˛ia cu Parlamentul, conform circuitului documentelor respective.

N-ave˛i cumva un...

S-a Ón˛eles. Verific„m.

Poate are d‚nsul Ónc„ un exemplar.

N-am acum.

M‚ine?

Am Ón˛eles.

™i, aici, a∫ vrea m„car s„ mi se spun„ dac„ s-a trimis sau pe unde s-a r„t„cit. ™i dac„ domnul secretar de stat cunoa∫te m„sura care s-a luat.

Cu toat„ pl„cerea.

Bine.

La cealalt„ pot s„ accept doar r„spunsul scris.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat. V„ rog!

La cealalt„ a˛i r„spuns. Da? Domnule secretar de stat, a˛i r„spuns la cealalt„?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 175/21.XI.2005

Da.

V„ rog, ave˛i ∫i o Óntrebare a domnului senator Gabriel Simionescu, privind aloca˛ia de hran„ a angaja˛ilor M.A.I. V„ rog!

Œn leg„tur„ cu Óntrebarea dumneavoastr„ referitoare la faptul c„, Óncep‚nd cu luna septembrie 2005, angaja˛ii institu˛iilor publice din subordinea M.A.I., inclusiv cei din prefectur„, ar primi lunar o aloca˛ie lunar„ de 350 RON, Ón baza unui act normativ nepublicat p‚n„ Ón prezent, v„ comunic„m urm„toarele:

Acordarea tichetelor de mas„ este reglementat„ prin Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de mas„. Œn lege sunt reglementate condi˛iile Ón care se acord„ tichetele, precum ∫i categoriile de angaja˛i care beneficiaz„ de acestea. Actul normativ Ón discu˛ie nu este aplicabil personalului Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor.

Œn ceea ce prive∫te normele de hran„ pentru personalul M.A.I., preciz„m c„ acestea sunt reglementate printr-un act normativ distinct, respectiv Ordonan˛a Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hran„ Ón timp de pace ale personalului din sectorul de ap„rare na˛ional„, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, republicat„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, Ón temeiul c„reia Guvernul a emis o hot„r‚re pentru completarea unor prevederi privind stabilirea drepturilor de hran„ ale personalului apar˛in‚nd Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor. Potrivit dispozi˛iilor acestui act normativ, personalul Ministerului Administra˛iei ∫i

Internelor, inclusiv cel al prefecturilor ∫i al structurilor de administra˛ie public„ din Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, beneficiaz„ zilnic de norme de hran„ Ón valoare financiar„ de 10,09 RON, respectiv 13,53 RON, diferen˛iate pe categorii de personal.

Potrivit dispozi˛iilor art. 108 alin. 4 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, hot„r‚rea respectiv„ nu a fost publicat„, fiind comunicat„ doar institu˛iilor interesate.

Domnul senator Simionescu. Microfonul nr. 3, v„ rog!

Eu Ói mul˛umesc domnului secretar de stat. Problema este c„ am f„cut un artificiu pentru o anumit„ categorie de func˛ionari publici. Nu v„d care este deosebirea Óntre cei din prefectur„ care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea aici ∫i cei din direc˛iile deconcentrate. Nu v„d de ce am Ónlocuit tichetul de mas„ cu aloca˛ia de hran„, am f„cut, a∫a, un artificiu ∫i am creat ∫i cre„m tensiuni la nivelul administra˛iei publice ∫i la nivel local ∫i, probabil, ∫i la nivel central.

Poate c„ ar trebui s„ discut„m acest lucru ∫i la nivelul Senatului. V„ mul˛umesc.

Œn orice caz, Ói mul˛umesc pentru r„spuns. Nu este vina dumnealui c„ situa˛ia este a∫a.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc, domnule secretar de stat.

V„ mul˛umesc, stima˛i colegi.

Œnchidem ∫edin˛a noastr„ de ast„zi. Ne revedem m‚ine, la ora 10,00, Ón plenul celor dou„ Camere.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR**

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|067431]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 175/21.XI.2005 con˛ine 40 de pagini.**

Pre˛ul: 7,70 lei noi/77.000 lei vechi